Subvenții APIA pentru apicultori. Până când pot fi depuse cererile și câți bani sunt alocați
Subvenții APIA pentru apicultori. APIA a publicat ghidul pentru sprijinul financiar acordat sectorului apicol în cadrul Planului Strategic PAC 2023-2027. Apicultorii pot depune o singură cerere de plată, însoțită de documentele necesare, până la 31 iulie 2026, la orice centru județean APIA sau la cel al municipiului București. Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură – APIA a anunțat publicarea ghidului informativ privind finanțarea acordată sectorului apicol prin Planul Strategic 2023-2027. Documentul oferă apicultorilor și asociațiilor de profil informații despre condițiile de accesare a sprijinului, completarea documentelor și depunerea cererilor de plată pentru anul 2026. Subvenții APIA pentru apicultori – cererile pot fi depuse până pe 31 iulie 2026 (inclusiv). Sursă foto: Envato Subvenții APIA pentru apicultori: sprijin de peste 12 milioane de euro, în 2026 De menționat faptul că apicultorii pot să își depună cererile până la data de 31 iulie 2026, așa cum prevede regulamentul. Aceștia au posibilitatea să depună o singură cerere de plată. Cererea trebuie să fie însoțită și de documentele justificative. Instituția precizează că documentele depuse în copie trebuie certificate „conform cu originalul” și semnate de solicitant. Cheltuielile eligibile pentru intervențiile apicole pot fi realizate începând cu 1 ianuarie și până la data depunerii cererii de plată. Pentru anul 2026, sectorul apicol beneficiază de un sprijin financiar de peste 12,16 milioane de euro, finanțat în mod egal de Uniunea Europeană și de bugetul de stat. APIA va efectua plățile după finalizarea verificărilor administrative și a controalelor necesare pentru stabilirea sumelor eligibile. Sprijin pentru apicultori. Sursă foto: Envato Plățile vor fi efectuate după controlul administrativ „Valoarea sprijinului alocat pentru anul 2026 este de 12.163.260 euro, din care 6.081.630 euro reprezintă 50% contribuția Uniunii Europene și 6.081.630 euro reprezintă 50% contribuția României, de la bugetul de stat. Pentru plăţile anului 2026, cursul de schimb este stabilit la valoarea de 5,0968 lei. Plata sprijinului financiar se va efectua de către APIA după controlul administrativ al tuturor cererilor de plată, controlul la fața locului, verificarea rezonabilității costurilor, centralizarea sumelor eligibile în vederea încadrării în cuantumul unitar planificat și în plafonul alocat pentru fiecare intervenţie accesată conform PS PAC 2023-2027 și stabilirea sumei eligibile la plată a fiecărei cereri de plată”, transmite APIA. Pentru a facilita accesarea fondurilor, APIA a publicat pe site-ul instituției formularele necesare, listele cu produse autorizate și stupine acreditate. Sunt emise și alte materiale informative dedicate apicultorilor care solicită sprijin financiar în 2026. Sursă foto: Shutterstock, Envato / colaj Gandul
România ocupă ultimul loc în UE la angajarea absolvenților. Ce arată datele Eurostat
Ultimele date furnizate de Eurostat arată că România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană la angajarea absolvenților. În 2025, 83% dintre tinerii europeni cu vârste cuprinse între 20 și 34 de ani, care au absolvit recent studiile, erau angajați. Rata este în creștere față de 2024 și a avansat cu 7,5% în ultimul deceniu. În 2025, absolvenții de studii superioare au avut o rată de ocupare de 87%, semnificativ peste nivelul înregistrat în rândul celor cu studii medii, unde procentul a fost de 77,2%. În rândul statelor UE, cele mai ridicate rate de ocupare a absolvenților recenți au fost înregistrate în Malta (91%), urmată de Germania (90,6%) și Țările de Jos (90,1%). La polul opus se află Grecia (62,4%), Italia (71,8%) și România (72,7%), cu cele mai scăzute procente de ocupare. Rata de ocupare a forței de muncă în rândul absolvenților recenți a ajuns la 83% în 2025. Foto: Eurostat „În 2025, rata de ocupare a forței de muncă în rândul tinerilor adulți cu vârste cuprinse între 20 și 34 de ani care au absolvit recent învățământul secundar superior sau terțiar în UE a fost de 83,0%”, scrie Eurostat. Diferențe între bărbați și femei Potrivit datelor furnizate de Eurostat, persoanele de sex masculin și-au găsit mai ușor de muncă, spre deosebire de persoanele de sex feminin. Rata de ocupare în rândul absolvenților este de 84,4% la bărbați și 81,5% la femei. La nivel de țări, Cehia conduce clasamentul în rândul bărbaților (92,4%), urmată de Țările de Jos (92,1%) și Germania (92%). La polul opus se află Grecia (56,8%), Italia (73,3%) și România (74,9%), cu cele mai scăzute niveluri de ocupare. În rândul femeilor, cele mai ridicate rate de ocupare au fost înregistrate în Malta (90,5%), Germania (89%) și Austria (88,8%). La polul opus se află Grecia (68,6%), Italia (70,2%) și România (70,3%). Datele arată că, în 18 state membre ale UE, rata de ocupare a fost mai ridicată în rândul bărbaților decât al femeilor. Bărbații și-au găsit mai ușor de lucru. Sursă foto: Eurostat Sursă foto: Eurostat, Shutterstock
Cum sunt fabricați dezinfectanții Klintensiv
În fiecare zi, medicii, asistentele și personalul auxiliar folosesc dezinfectanți pentru mâini, suprafețe și pavimente, instrumentar și dispozitive medicale. Sunt produse esențiale pentru siguranța pacienților, dar puțini dintre cei care le utilizează cunosc drumul pe care îl parcurg înainte de a ajunge pe rafturile spitalelor. Dincolo de etichetă și de flacon, există un proces complex de dezvoltare, producție, control al calității și logistică. O echipă Gândul a vizitat fabrica Klintensiv pentru a oferi răspunsul la o întrebare importantă pentru orice manager de spital sau profesionist din domeniul medical: cum sunt produși, de fapt, dezinfectanții medicali folosiți zilnic? În industria biocidelor, calitatea nu începe în laborator și nici pe linia de ambalare. Ea începe în depozit. La Klintensiv, fiecare materie primă și fiecare componentă de ambalare trece printr-un proces riguros de recepție și verificare. Produsele nou sosite sunt plasate inițial în zona de carantină, unde rămân până la finalizarea analizelor de identificare și conformitate. „După recepție, materiile prime sunt analizate și testate. Doar cele care îndeplinesc parametrii de calitate sunt eliberate pentru producție”, explică dr. farm. Cătălin Donea, directorul de calitate al companiei. Sistemul este simplu și eficient: zona galbenă pentru produsele aflate în evaluare, zona verde pentru cele conforme și zona roșie pentru materialele neconforme, care sunt returnate sau eliminate conform procedurilor. Abia după această etapă începe procesul propriu-zis de fabricație. De la formulă la produs: cum se prepară un dezinfectant medical Înainte ca un dezinfectant să ajungă într-un flacon de un litru sau într-o canistră de cinci litri, ingredientele sunt cântărite cu precizie, conform formulelor aprobate și înregistrate. Accesul în zona de producție presupune respectarea unor reguli stricte de igienă: halat, capelină, protecție pentru încălțăminte și mască. Scopul este prevenirea oricărei contaminări a produsului aflat în procesare. În zona de preparare, materiile prime sunt introduse în rezervoare industriale din inox, unde sunt amestecate până la obținerea unui produs omogen. Unele dintre aceste tancuri au capacități impresionante, de până la 10.000 de litri. „În acest moment avem în procesare Sterisol, un dezinfectant de nivel înalt utilizat în unități medicale”, explică Bogdan Dobia, directorul de producție. După omogenizare, produsul nu pleacă imediat spre ambalare. Înainte, sunt prelevate probe pentru verificările de laborator. Doar după confirmarea conformității, soluția este transferată prin conducte din inox către liniile automate de ambalare. Automatizarea elimină eroarea umană Una dintre cele mai importante investiții într-o fabrică modernă de dezinfectanți este automatizarea. La Klintensiv, liniile de ambalare funcționează complet automatizat. Flacoanele sunt umplute, etichetate, inscripționate cu lot și termen de valabilitate, iar capacele sunt montate fără intervenție manuală directă. Linia dedicată recipientelor de un litru poate procesa până la 6.000 de flacoane pe oră, în timp ce instalația pentru canistre de cinci litri atinge o capacitate de 1.000-1.500 de unități pe oră. „Automatizarea ne ajută să eliminăm erorile umane și să asigurăm o calitate constantă a produsului finit”, spune directorul de producție. Pe lângă produsele lichide, fabrica produce și șervețele dezinfectante. Procesul este mult mai complex decât pare la prima vedere. Materialul textil special este alimentat în utilaje industriale care îl taie, îl împăturesc, îl impregnează cu soluția dezinfectantă și îl ambalează automat. Capacitatea de producție ajunge la aproximativ 3.300 de pachete pe oră. Laboratorul care decide dacă un lot poate ajunge într-un spital Poate cea mai puțin vizibilă etapă pentru utilizatorul final este controlul calității. În laborator, fiecare lot fabricat este analizat pentru a se verifica dacă respectă specificațiile tehnice stabilite în faza de dezvoltare. Sunt evaluați parametri precum concentrația ingredientelor active, pH-ul și caracteristicile fizico-chimice ale produsului. „Produsul trebuie să se încadreze în parametrii definiți încă din etapa de dezvoltare. Doar atunci poate fi declarat conform”, explică Ioana Obrescu, șeful laboratorului de control al calității. Există și situații în care anumite valori necesită ajustări înainte de aprobarea lotului. Aceste corecții sunt realizate în faza de produs vrac, înainte de ambalare, pentru a garanta că produsul final respectă toate cerințele. Pentru beneficiarii din sistemul medical, acest proces înseamnă un lucru esențial: consistență de la un lot la altul. Chiar dacă utilizatorii pot percepe uneori diferențe, fiecare serie este fabricată după aceeași formulă și verificată prin aceleași metode de control. Un dezinfectant nou nu apare peste noapte În spatele fiecărui produs nou există luni întregi de cercetare și testare. Potrivit specialiștilor Klintensiv, dezvoltarea unui dezinfectant poate dura între opt luni și un an și jumătate, în funcție de caracteristicile produsului și de complexitatea testelor necesare. Procesul începe cu alegerea ingredientelor active și formularea compoziției. Urmează testele de stabilitate, verificările fizico-chimice și studiile de eficacitate microbiologică. Provocările sunt cu atât mai mari cu cât România nu are o tradiție îndelungată în producția de biocide. În plus, infrastructura locală pentru testarea eficacității este limitată, ceea ce obligă producătorii să colaboreze frecvent cu laboratoare externe. Pe lângă partea tehnică, companiile trebuie să gestioneze și cerințele de reglementare europene, care presupun investiții semnificative pentru fiecare produs introdus pe piață. Din fabrică, în peste 300 de spitale publice Pentru managerii de spitale, întrebarea esențială nu este doar cum se produce un dezinfectant, ci și dacă acesta poate fi livrat constant și la timp. Aici intervine componenta logistică. Potrivit lui Paul Radu, director de operațiuni la Klintensiv, compania produce și livrează lunar aproximativ 80.000-90.000 de litri de dezinfectanți. În anul 2025, produsele au ajuns, direct sau prin intermediul distribuitorilor, în peste 300 de spitale publice din România. Pentru a susține aceste volume, compania menține stocuri de siguranță atât pentru produsele finite, cât și pentru materiile prime și ambalajele necesare producției. „Provocarea nu este doar să produci, ci să asiguri continuitatea livrărilor și capacitatea de reacție atunci când apar situații neprevăzute sau creșteri bruște ale cererii”, explică acesta. Fiecare flacon care pleacă spre un spital este rezultatul unei succesiuni de etape atent coordonate: achiziția materiilor prime, controlul calității, producția, ambalarea, verificările finale, depozitarea și transportul. Dincolo de etichetă: infrastructura care susține siguranța pacientului Pentru personalul medical, un flacon de dezinfectant este un instrument de lucru. Pentru producător, însă, el reprezintă rezultatul unui proces industrial și științific complex. În spatele fiecărei livrări se află oameni
Metrorex, pierderi de peste 312 milioane de lei în 2025. Și călătorii sunt de vină
Metrorex a raportat pentru anul 2025 pierderi de peste 312 milioane de lei. Cu peste 72% față de nivelul înregistrat în 2024, potrivit situației financiare anuale publicate de companie, anunță Agenția de presă Rador, care citează Radio București. Unul dintre motive, ar fi scăderea numărului de călători. Conform documentului, societatea a înregistrat venituri totale de 2,34 miliarde de lei și cheltuieli de 2,65 miliarde de lei, rezultând o pierdere de 312 milioane de lei. Sursele pierderilor Din această sumă, aproximativ 203 milioane de lei reprezintă pierderi din activitatea de exploatare, iar peste 108 milioane de lei provin din activitatea de investiții. Compania explică rezultatul negativ prin scăderea numărului de călători transportați. În 2025, Metrorex a înregistrat 153,3 milioane de călători plătitori, cu aproape 13% mai puțini decât cei 176 de milioane estimați în bugetul de venituri și cheltuieli. Prea puțini bani de la stat Un alt factor care a influențat rezultatul financiar îl reprezintă ajustările pentru creanțe neîncasate, în valoare de peste 260 de milioane de lei, provenite în principal din penalități aplicate în cadrul contractului încheiat cu Alstom Transport pentru livrarea trenurilor de metrou. De asemenea, compania susține că pierderile au fost generate și de alocarea insuficientă a subvenției pentru serviciul public de transport cu metroul, precum și de suportarea din venituri proprii a unor cheltuieli legate de întreținerea infrastructurii. Subvențiile reprezintă 44% din costurile necesare asigurării serviciului public de transport În ciuda scăderii numărului de călători, veniturile proprii ale Metrorex au crescut la peste 390 de milioane de lei, comparativ cu 296 de milioane de lei în anul precedent, pe fondul majorării tarifelor de călătorie de la 3 la 5 lei, aplicată de la 1 ianuarie 2025. Cheltuielile cu personalul au depășit 1 miliard de lei, din care aproape 890 de milioane de lei au reprezentat salarii, sporuri și alte beneficii acordate angajaților. La finalul anului 2025, Metrorex avea 4.973 de salariați, ușor sub nivelul prognozat de 5.003 angajați. Totodată, subvenția alocată de stat pentru transportul cu metroul a fost de 873 de milioane de lei, reprezentând aproximativ 44% din costurile necesare asigurării serviciului public de transport. Recomandarea autorului: Angajații Metrorex răsuflă ușurați după căderea Guvernului Bolojan. Lider de sindicat: „Este o gură de oxigen. Oamenii au trăit un stres foarte mare”
Samsung ar putea produce următoarea generație de implanturi Neuralink pentru interfață creier-computer
Unii s-au amuzat acum patru ani, când Elon Musk prezenta o maimuță cu implant în creier care poate să scrie la tastatură. Dar între timp am ajuns mai aproape de o „revoluție AI” în stilul jocului Cyberpunk 2077, dezvăluiri încă neconfirmate oficial arătând că Samsung va produce la scară largă următoarea generație de implanturi Neuralink. Dacă se materializează, colaborarea dintre Neuralink și Samsung Foundry ar putea însemna că într-un viitor nu chiar atât de îndepărtat vom vedea multiple sortimente de cip-uri implantabile pe creier, realizate folosind metode de fabricare avansate și.. disponibile comercial. Conform unui raport al publicației sud-coreene Hankyung, Samsung Foundry a început cercetarea și dezvoltarea cipului de a patra generație al Neuralink. Chiar dacă ar fi prima dată când Samsung obține un contract de la Neuralink, merită amintit că Samsung Foundry produce deja de ani buni cip-uri pentru mașini electrice, serverele de inteligență artificială și roboții umanoizi ai Tesla. Proiectul poartă, se pare, numele de cod intern „O1” și se așteaptă să utilizeze tehnologia de litografie pe 4nm a Samsung Foundry. Cipul conceput pentru a fi utilizat în sistemele de interfață creier-computer ale Neuralink ar urma să fie livrat în prima jumătate a anului 2027, iar dacă testele decurg conform planului, producția de masă ar putea începe din a doua jumătate a anului viitor. Dispozitivele Neuralink sunt implantate printr-o procedură chirurgicală care implică perforarea craniului și punerea în contact fizic direct cu structurile cerebrale relevante pentru funcția dorită. Îți vor putea citi gândurile implanturile Neuralink? Greu de spus în momentul de față, dar experimentele de până acum au încercat și chiar reușit în proporții variabile să redea abilitatea de a comunica, de a controla interfața unui computer și chiar să redea (la un nivel rudimentar) vederea. Ceea ce nu putem spune în momentul de față este care vor fi cobaii, pardon… beneficiarii noilor cipuri Nuralink. Însă avem câteva idei despre funcționalitatea oferită. Neuralink își propune să permită oamenilor să controleze dispozitivele folosind undele cerebrale, mai degrabă decât mișcări fizice. Totuși, având în vedere cât de mult au evoluat roboții umanoizi la partea mecanică, nu ar fi exclus să vedem persoane paralizate sau cu membre amputate „reîntregite” cu ajutorul implanturilor creier-mașină, folosite în cel mai pur stil Cyberpunk. Back to top button
GALERIE FOTO: Somonul va fi mai gustos dacă îl condimentezi cu un ingredient banal din bucătărie
Somonul este un pește delicios, dar greu de gătit corespunzător, deoarece se poate usca rapid și devine rigid, în caz opus. Somonul este peștele potrivit pentru vară, scrie express.co.uk. Îl poți găti ușor, dar cheia stă în măiestria bucătarului de a tempera toate aromele. Din păcate, uneori acest preparat iese uscat sau chiar ars. Mulți oameni pun un file de somon la cuptor sau air fryer și cam asta este „rețeta”. Totuși, trebuie știut faptul că somonul nu conține atât de multă grăsime, pentru a proteja pielea de căldură, spre deosebire de alte cărnuri. Astfel, grăsimea arde rapid în timpul gătirii și proteinele din pește elimină umezeala, ceea ce duce la pierderea aromei. Jurnalista Katherine McPhillips gătește în mod regulat somon și ne împărtășește rețeta perfectă. Ingredientul secret pentru un somon perfect Ea a descoperit ingredientul „secret” care împiedică uscarea somonului, peștele rămânând astfel delicios. MAIONEZA este făcută din ulei, ouă și se transformă într-o „barieră protectoare” pentru pielea peștelui. Katherine a încercat această rețetă, de multe ori și spune că peștele nu păstrează deloc gust de maioneză, deoarece aceasta dispare în procesul de gătire. Maioneza face pielea somonului mai crocantă, iar fileul va fi de un auriu de revistă culinară. Sursa foto: Envato
BNR confirmă declinul economiei. Datoria externă totală a României a crescut cu un miliard de euro în primele patru luni din 2026
Datoria externă totală a României a crescut cu un miliard de euro în primele patru luni ale anului 2026, până la 229,5 miliarde de euro la finalul lunii aprilie, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Cea mai mare componentă a datoriei externe rămâne cea a administrației publice, care a urcat de la 125,6 miliarde de euro la sfârșitul anului trecut la 126,9 miliarde de euro la finalul lui aprilie. Conform raportului publicat de instituție, creșterea datoriei externe a administrației publice a fost susținută în principal de majorarea împrumuturilor contractate de stat, care au urcat cu 2,38 miliarde de euro față de finalul anului 2025, până la 24,6 miliarde de euro. În schimb, stocul titlurilor de natura datoriei s-a diminuat cu 631 milioane de euro, până la 87,3 miliarde de euro. Sursa: BNR De asemenea, datoria externă pe termen lung a însumat 182,7 miliarde de euro la finalul lunii aprilie, adică 79,6% din totalul datoriei externe și o creștere de 1,4% față de sfârșitul anului 2025. În paralel, datoria externă pe termen scurt a scăzut cu 2,8%, până la 46,7 miliarde de euro. Contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 7,9 mld. euro BNR mai arată că, în perioada ianuarie-aprilie 2026, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 7,9 miliarde de euro, comparativ cu 9,1 miliarde în perioada ianuarie-aprilie 2025. În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mic cu 698 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 197 milioane euro, balanța veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mare cu 204 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a adus o contribuție pozitivă de 430 milioane euro. Sursa; BNR Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 1,5 miliarde de euro, comparativ cu 2,2 miliarde de euro în perioada ianuarie – aprilie 2025.
Galaxy A27, dezvăluit chiar de Samsung înaintea anunțului de lansare
Galaxy A27 și-a făcut apariția pentru scurt timp pe site-ul Samsung Cehia, pagina de produs confirmând principalele specificații și versiunile de culoare. Chiar dacă informațiile au fost între timp eliminate de pe site, dovezile rămase sub forma capturilor de ecran confirmă autenticitatea acestui leak din care ne-am ales cu imagini de produs și detalii esențiale despre telefonul Samsung nelansat. Galaxy A27 vine cu ecran Super AMOLED de 6,7 inch, cu rezoluție Full HD+ și rată de refresh la 120 Hz. Noua serie folosește o perforație Infinity-O pentru camera selfie, la fel ca modelele Galaxy A din gama superioară. Spre comparație ecranul Infinity-U al predecesorului Galaxy A26 venea decupat la partea de sus. De asemenea, Galaxy A27 dispune de cititor de amprente montat lateral și difuzoare stereo. Aranjamentul foto este alcătuit dintr-o cameră principală de 50MP, cameră ultrawide de 5MP și o cameră macro de 2MP cu rol mai degrabă decorativ. La partea din față, camera selfie oferă rezoluție 12MP. Telefonul suportă filmare până la rezoluție 4K/30fps, folosind atât camera principală din spate, cât și camera frontală. Galaxy A27 este motorizat de chipsetul Snapdragon 6 Gen 3, soluție cu performanțe superioare cip-ului Exynos 1380 (sau Exynos 1280 pe unele piețe) utilizat cu Galaxy A26. Din păcate opțiunile de 6 GB RAM și 128 GB sau 256 GB de stocare internă au rămas neschimbate. Vestea bună ar fi că și slot-ul pentru card microSD a fost păstrat, A27 fiind unul dintre puținele telefoane Samsung nou lansate care încă oferă această opțiune. Galaxy A27 vine cu One UI 8.5 (bazat pe Android 16) preinstalat și ar trebui să primească cel puțin șase actualizări majore de Android de-a lungul duratei sale de viață, respectiv tot atâția ani cu acces la actualizări de securitate. Potrivit informațiilor apărute pentru scurt timp în pagina de produs, telefonul este compatibil și cu Samsung DeX, funcționalitate rezervată de obicei pentru telefoane Samsung din gama premium. Cu dimensiuni 164 x 77,5 x 7.7mm, Galaxy A27 vine cu o baterie de 5.000 mAh și acceptă încărcare rapidă de 25W. La partea de conectivitate, telefonul dispune de suport GPS, 5G, LTE, Wi-Fi 5, Bluetooth 5.3, NFC și un port USB Type-C. În mod surprinzător, Samsung a redus gradul de protecție al telefonului la IP64, corespunzător pentru rezistență la praf și stropirea cu apă. Prin comparație, Galaxy A26 avea grad de protecție IP67, oferind o rezistență semnificativ mai bună la apă. Galaxy A27 va fi disponibil în versiuni pe negru, albastru, verde deschis și roz. Echiparea de 128 GB ar putea costa 349 euro în timp ce modelul de 256 GB ar costa semnificativ mai mult, 439 euro. Oricum ai privit lucrurile ambele variante A27 vor fi semnificativ mai costisitoare decât versiunile echivalente Galaxy A26.
Românii au consumat mai puțină energie electrică în primele patru luni ale anului. Ce spun datele INS despre producția țării
Consumul de energie electrică, în primele patru luni ale anului 2026, a scăzut în gospodăriile populației cu peste 10%, dar și în economie cu 0,4%, față de perioada similară din 2025, arată datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS). De asemenea, producția de energie a României a scăzut cu 1,5% în aceeași perioadă analizată. Conform datelor publicate de INS, principalele resurse de energie primară, în perioada 1 ianuarie-30 aprilie 2026, au totalizat 10.482,4 mii tone echivalent petrol, în scădere cu 356,7 mii față de perioada similară din 2025. Producția internă a însumat 5.498,6 mii tep, în scădere cu 83,9 mii tep (-1,5%) față de aceeași perioadă din 2025, iar importul a fost de 4.983,8 mii tep, în scădere cu 272,8 mii tep (-5,2%). Sursa: Institutul Național de Statistică În această perioadă, resursele de energie electrică au fost de 23.834,3 milioane kWh, în creștere cu 570,6 milioane kWh față de perioada 1 ianuarie-30 aprilie 2025. Producția din termocentrale a scăzut Producția din termocentrale a fost de 5.783,7 milioane kWh, în scădere cu 214,7 milioane kWh (-3,6%), cea din hidrocentrale a fost de 5.119,3 milioane kWh, în creștere cu 1225,6 milioane kWh (+31,5%), iar cea din centralele nucealro-electrice a fost de 3.820,5 milioane kWh, în scădere cu 115,5 milioane kWh (-2,9%). Sursa: Institutul Național de Statistică De asemenea, producţia din centralele electrice eoliene a fost de 2.391,7 milioane kWh, în creștere cu 265,1 milioane kWh, iar energia solară produsă în instalaţii fotovoltaice în această perioadă a fost de 1.432,0 milioane kWh, în creștere cu 298,9 milioane kWh. Consumul final de energie electrică în această perioadă, a fost de 16.533,0 milioane kWh, cu 2,7% mai mic față de perioada 1 ianuarie-30 aprilie 2025, consumul final de energie electrică în economie a scăzut cu 0,4%, iluminatul public a crescut cu 0,8%, iar consumul populației a scăzut cu 10,1%. Exportul de energie electrică a crescut Exportul de energie electrică a fost de 5,148 miliarde kWh, în creştere cu 708,7 milioane kWh, în timp ce consumul propriu tehnologic în reţele şi staţii a fost de 2,152 miliarde kWh, în creştere cu 325,4 milioane kWh, conform datelor INS.
Cum arată Râșnovul, orașul unde Adrian Veștea, premierul desemnat, a fost primar 12 ani. Ce s-a întâmplat cu numărul de turiști și investițiile locale
Adrian Veștea, noul premier desemnat de președintele Nicușor Dan, este unul dintre politicienii care și-au construit cariera administrativă la nivel local. Originar din Râșnov, acesta a condus orașul timp de trei mandate consecutive, între 2004 și iulie 2016, înainte să preia funcția de președinte al Consiliului Județean Brașov. Și în perioada mandatului lui Veștea, dar și după această perioadă și mai ales datorită investițiilor private locale atrase, Râșnovul a fost unul dintre puținele orașe ale României care au crescut din punct de vedere economic, în vreme ce alte regiuni s-au depopulat. Ce arată cifrele oficiale? Adrian Veștea – Premierul desemnat, fost primar al Râșnovului De la sărăcie cruntă la „miracolul” României Râșnovul a trecut prin una dintre cele mai spectaculoase transformări economice și turistice din întreaga țară. Orașul, aflat la intersecția dintre Bran, Poiana Brașov, Brașov și Predeal, a crescut din toate punctele de vedere, de la explozia turismului, la fabricile multinaționale care s-au deschis în jurul lui și care alimentează economia. De la declin la o destinație cu peste jumătate de milion de turiști anual La începutul anilor 2000, imaginea Râșnovului era complet diferită față de cea din prezent. Cetatea medievală, principalul simbol al localității, se afla într-o stare de degradare avansată, iar orașul traversa dificultăți economice mari. În următoarele două decenii însă, turismul local a cunoscut o creștere accelerată. Astfel, numărul de oameni care aleg anual Râșnovul a depășit pragul de 500.000, iar unitățile de cazare primesc de 250 de ori mai mulți vizitatori decât acum 20 de ani. Sursa foto: Facebook/Dino Parc Râșnov Succesul nu a apărut peste noapte. Dezvoltarea orașului s-a bazat pe un mix de investiții publice și private. Reabilitarea Cetății Râșnov, dezvoltarea infrastructurii turistice, dar și apariția Dino Parc, una dintre principalele atracţii ale oraşului, au contribuit activ la creșterea turismului, atât din țară cât și din străinătate. Economia locală a crescut de peste șase ori în 17 ani Transformarea orașului nu s-a limitat doar la turism. Conform datelor analizate de Termene.ro, mediul de afaceri din Râșnov a înregistrat o evoluție spectaculoasă în perioada 2008-2024. Cifra de afaceri cumulată a companiilor înregistrate în Râșnov a crescut de la puțin peste 209 milioane de lei în 2008 la aproape 1,3 miliarde de lei în 2024, adică un avans de 519%. Sursa Foto: Visit Rasnov / Facebook În aceeași perioadă, profiturile nete cumulate au urcat de la 7 milioane de lei la 135,7 milioane de lei, o creștere de aproape 19 ori. Dacă în 2008 firmele locale înregistrau un rezultat net agregat negativ, de 4,7 milioane de lei, în 2024 soldul profitului net a ajuns la peste 110 milioane de lei. Numărul locurilor de muncă a crescut cu două treimi Expansiunea economică a Râșnovului s-a reflectat și în piața muncii. Numărul total al angajaților companiilor din orășel a crescut de la 1.519 persoane în 2008 la 2.533 în 2024, ceea ce înseamnă un avans de aproximativ 67%. Sursa Foto: Visit Rasnov / Facebook Totodată, productivitatea companiilor locale s-a îmbunătățit semnificativ. Dacă în 2008 rezultatul net raportat la numărul de angajați indica o pierdere de aproximativ 3.100 de lei per angajat, în 2024 aceasta a ajuns la un profit net de aproape 45.300 de lei pentru fiecare salariat.