Cât te costă să organizezi un botez cu 75 de invitați în 2026. Care sunt cheltuielile ascunse și la ce sumă finală ajungi?
Cât te costă să organizezi un botez cu 75 de invitați în 2026. Care sunt cheltuielile ascunse și la ce sumă finală ajungi? Meniurile de la restaurant pentru 75 de persoane costă între 27.000 lei – 34.000 lei, calculat la 75-85 euro/meniu. Aici sunt incluse mâncarea, open bar-ul și tortul. Muzica (DJ profesionist) va costa undeva la 1.500-2.500 lei, cel puțin. Poți include în pachet și sonorizarea de bază și instalația de lumini. Pachetul de bază foto-video, pentru „stocharea” amintirilor de la botez, va costa până în 5.000 de lei: acoperă slujba de la biserică și câteva ore la restaurant. Decorațiunile interioare vor fi și ele 1.000-2.000 de lei: aranjamente la mese (artificiale sau flori simple) și baloane. Un alt element atractiv este candy bar-ul cu dulciuri, care costă 1.500-2.500 lei. Contribuția benevolă la parohie și protocolul de preoți va costa 400 – 800 lei. De asemenea, hăinuțele pentru bebeluș și invitațiile vor necesita 500-1.000 lei. Care sunt cheltuielile ascunse la botez Bacșișul personalului este „sfânt”. Restaurantele impun o taxă de serviciu (pentru ospătari, bucătari și șef de sală) de 10% din valoarea totală a consumației. La un contract de 30.000 de lei, asta înseamnă încă 3.000 de lei de plată în seara botezului. De asemenea, se vor da bani pe meniurile pentru furnizori. DJ-ul, fotograful, videograful vor sta la eveniment multe ore și vor avea nevoie de meniu. Acestea se plătesc de regulă la 50-70% din prețul unui meniu normal (600-900 de lei). Totodată, dacă se dorește un moment cu ursitoare sau un animator pentru copiii invitați alături de familii, costul este de 800-1.500 de lei. Mărturiile și accesoriile de masă vor costa 600-1.200 de lei pentru 75 de invitați. Aici vorbim despre magneți, sticluțe, cutiuțe de bomboane, plus meniurile tipărite și numerele de la masă. Nu în ultimul rând, ținutele părinților vor necesita o investiție serioasă. Rochia mamei, costumul tatălui, coafatul, machiajul și alte retușuri, toate vor costa lejer în jur de 4.000 de lei. Cât costă la final un botez Pe un buget economic, un asemenea botez ar costa 38.000 de lei. Se ia în considerare un restaurant standard, ziua desfășurării duminica, când este mai ieftin, DJ, pachet foto simplu, decorațiuni minime, fără mari fițe). Pe un buget premium, cu restaurant de top sâmbăta, pachet foto-video complex, candy bar și cheese bar premium, ursitoare, cabină foto, ținute noi pentru părinți, este nevoie de un buget de cel puțin 58.000 de lei. Autorul recomandă:
Dezastru la Complexul Energetic Oltenia. Compania raportează pierderi financiare istorice pentru 2025
Complexul Energetic Oltenia SA a încheiat dezastruos anul financiar 2025. Compania raportează o pierdere netă record de peste 1,1 miliarde de lei (222 de milioane de euro). Aceasta consemnează o prăbușire severă a indicatorilor economici, în raport cu anul precedent. Potrivit documentelor oficiale, rezultatul negativ a fost generat de explozia costurilor operaționale și de dublarea provizioanelor, dar și de alți indicatori care au măcinat capitalurile proprii ale companiei, publică Gorjanul. Trebuie menționat faptul că cifra de afaceri a CEO a fost mai mare față de anul precedent, iar cheltuielile salariale mult mai mici. Însă Directoratul, adică Plăveți & co., n-a avut capacitatea managerială de a evita colapsul financiar. Costurile de exploatare au explodat Conform bilanțului contabil oficial, Complexul Energetic Oltenia (CEO) a înregistrat o pierdere netă de 1.112.058.796 de lei, în anul 2025. Un regres financiar major față de 2024, când compania a raportat un profit net de 317.505.919 de lei. Trecerea abruptă pe minus s-a produs în ciuda faptului că cifra de afaceri netă a crescut ușor, atingând valoarea de 3,47 miliarde de lei, comparativ cu 3,26 miliarde de lei în anul anterior. Activitatea de bază a societății a devenit neprofitabilă Datele din raportul administratorilor indică faptul că activitatea de bază a societății a devenit neprofitabilă. Pierderea din exploatarea a ajuns la 1,15 miliarde de lei în 2025, față de un profit operațional de 164,4 milioane de lei obținut în 2024. Principalul factor care a prăbușit bugetul instituției a fost creșterea categoriei „Alte cheltuieli din exploatare”, care aproape s-a dublat, urcând de la 1,40 miliarde de lei (în 2024) la 2,65 miliarde de lei (în 2025). Ascensiunea costurilor a fost determinată de majorarea provizioanelor pe termen scurt, care au explodat de la 1,04 miliarde lei la 2,27 miliarde lei, fiind direct legată de asigurarea obligatorie sumelor pentru certificatele de dioxid de carbon (CO2). ,,La finele anului 2025, deficitul de certificate de CO2 de achiziţionat, necesare pentru conformarea anului 2025 era de 4.586.865 certificate de CO2. Astfel, în anul 2025 s-au înregistrat provizioane pentru riscuri și cheltuieli în valoare de 2.040.673.809 lei reprezentând contravaloarea unui număr de 4.586.865 certificate de CO2 aferente deficitului de certificate pentru anul 2025 pe care unitatea este obligată a le achiziționa pentru conformare în anul 2025, data limită pentru conformarea la cerințele legislative fiind 30 septembrie 2026. Acest deficit este estimat la un preț de 87,26 euro/certificat; curs euro la data de 31.12.2025 de 5,0985 lei/euro. Prețul de 87,26 euro/certificat reprezintă prețul de pe piața EEX EUA Future la 30.12.2025. În alte cheltuieli de exploatare este cuprinsă și valoarea de 2.057.771.217 lei, din care 17.097.408 lei, reprezintă certificatele de CO2 achiziționate pentru anul 2025, precum şi valoarea de 2.040.673.809 lei reprezentând provizion constituit pentru deficitul de certificate de CO2 la data de 31.12.2025. Contravaloarea cheltuielilor cu certificatele de CO2 pentru anul 2025 și a provizioanelor constituite pentru deficitul de certificate de CO2 la 31.12.2025, în sumă de 2.057.771.217 lei, reprezinta 59,22 % din cifra de afaceri”, se arată în raportul administratorilor. Trebuie spus că CEO mai avea de încasat până la finalul anului 2025 diferența de ajutor de stat pentru restructurare sub formă de grant în valoare de 425,8 mil lei, sumă care nu a mai fost primită. Datoriile au crescut cu un miliard de lei De asemenea, cheltuielile cu amortizarea și deprecierea activelor s-au dublat, ajungând la 601,3 milioane de lei. În paralel, veniturile din activitățile secundare s-au diminuat drastic. Un exemplu sunt încasările din vânzarea cărbunelui care au scăzut de la 184,7 milioane de lei în 2024 la numai 105,7 milioane de lei în 2025, pe fondul reducerii activității miniere. Bilanțul semnat de managementul CEO relevă o deteriorare gravă a solvabilității companiei. Totalul datoriilor CEO a crescut cu peste un miliard de lei, ajungând la finele lui 2025 la suma de 3,78 miliarde de lei, față de 2,73 miliarde de lei în 2024. Ca o consecință directă a pierderilor acumulate, activele nete (capitalurile proprii ale societății) s-au diminuat semnificativ, de la 5,21 miliarde de lei în 2024, la 4,10 miliarde de lei la 31 decembrie 2025. Situațiile financiare care atestă colapsul economic al CEO au fost aprobate și asumate direct de către Dan Iulius Plăveți, în calitate de președinte al Directoratului, și de Constantin Cosmin Trufelea, membru al Directoratului. Recomandarea autorului: Condițiile în care CE Oltenia ar putea angaja 100 de oameni. Ce spun sindicatele despre planul de restructurare
Modern Warfare 4, controversatul joc despre al Doilea Război Coreean, nu va avea personaje ca Nicky Minaj sau Lady Gaga, promit producătorii
Call of Duty Modern Warfare 4 este programat să fie lansat în toamna aceasta. Povestea sa va fi despre cel de-al Doilea Război Coreean. Jocul a devenit deja controversat pe social media. Este al doilea joc al seriei după Call of Duty Advanced Warfare care este amplasat în peninsula coreeană, cu o poveste care debutează cu o invazie nord-coreeană asupra orașului Seul în anul 2054. Însă, Modern Warfare 4 va ilustra o invazie nord-coreeană la scară largă a Coreei de Sud în zilele noastre. Jocul se va lansa pe 23 octombrie 2026, pe PC și consolele de ultimă generație. Laura Cress, reporter pe tech de la BBC, a declarat: „Cred că pentru mulți oameni care discută în online, este fie vorba despre un război cu un rezultat indecis folosit în scop de divertisment, fie este ceva care se întâmplă în viața reală în atenția oamenilor care nu sunt îngirjorați. Rutina obișnuită din Coreea de Sud este întreruptă brusc de o invazie nord-coreeană la scară largă. Este o franciză masivă. Faptul că are un simbol coreean îi face pe oameni să fie mai entuziasmați. Unii se întreabă dacă va avea acuratețe, dacă va fi ceva trivial și cu stereotipuri de cinema.” Nu este prima oară când franciza intră în atenția publicului cu jocuri controversate. Call of Duty a făcut istorie de la misiunea de la Cernobîl în Call of Duty 4: Modern Warfare din 2007, la misiunea „No Russian!” din Call of Duty Modern Warfare 2, în care un agent CIA se infiltrează într-un grup de teroriști ruși ultranaționaliști și ia parte la masacrarea civililor ruși într-un aeroport din Moscova. Teroristul norvegian neo-nazist Anders Breivik, cel care a comis atacurile din 2011, ucigând 77 de oameni, a spus că s-a inspirat din joc, referindu-se la Modern Warfare 2 ca la „cel mai bun simulator de instruire militară”. Fapta lui a readus în dezbatere publică riscurile și impactul jocurilor video violente asupra jucătorilor, mai ales asupra celor minori ai căror părinți încalcă legislația fiindcă le permite să joace jocuri violente cu interdicția de +16/+18. Franciza a mai intrat în atenția publică pentru portretizarea unor figuri istorice reale ca dictatorul cubanez Fidel Castro, președintele american John F. Kennedy, dictatorul panamez Manuel Noriega și liderul sovietic Mihail Gorbaciov. În 2022, în jocul Modern Warfare II, jucătorii experimentează uciderea unui general iranian cu o dronă într-o misiune inspirată după operațiunea de asasinarea generalui Qasem Soleimani în 2020. Potrivit Windows Central, compania dezvoltatoare a promis că Modern Warfare va fi jocul care va readuce seria la rădăcini, cu o poveste single-player și un mod multiplayer care se vor axa pe război modern la scară largă, așa cum au fost jocurile din trilogia originală din anii 2007-2011. Fanii s-au declarat încântați că nu vor mai fi personaje din filme, desene animate sau vedete din industria muzicală ca operatori în modul multiplayer. „Fără Lady Gaga, Omni-Man sau o altă colaborare caraghiasă”, a scris un fan pe X. „Call Of Duty: Modern Warfare 4 promite că nu va mai exista skin-uri de clovni: „Fără Lady Gaga, fără Omni-Man, fără Teletubbies, fără SpongeBob”, a titrat Kotaku. În ultimii ani, fanii seriei criticat Activision pe rețelele de socializare pentru implementarea skin-urilor operatorilor inspirate după personaje din filme, desene animate și a unor celebrități, iar mulți alții s-au amuzat pe seama lor. În 2023, în jocul Modern Warfare III, vedeta muzicală Nicki Minaj a devenit operator în modul multiplayer, având perucă roz, costumație roz, mitralieră tematică de culoare roz și replici spuse chiar de ea. Sursa Foto: Envato Autorul recomandă:O companie a anunțat că va lansa în toamnă un joc video despre războiul dintre SUA și Coreea de Nord. Antagonistul, inspirat după Kim Jong Un
Consiliul de securitate al ONU a început. Reuniunea are loc la solicitarea României, după incidentul cu drona de la Galați
UPDATE: Kayoko Gotoh, despre riscul extinderii efectelor războiului dincolo de granițele Ucrainei Kayoko Gotoh, director pentru Europa, Asia Centrală și Americi în cadrul Departamentelor ONU pentru Afaceri Politice și Consolidarea Păcii și pentru Operațiuni de Pace. „Vinerea trecută, un incident periculos a concretizat avertismentele pe care le-am formulat în repetate rânduri cu privire la posibilitatea extinderii efectelor războiului dincolo de granițele sale” (…) În noaptea de 28 spre 29 mai, a precizat aceasta, o dronă înarmată a explodat la ultimul etaj al unui bloc de locuințe cu zece etaje din municipiul Galați, în estul României, rănind doi locatari, o femeie și un copil. Deși nu a fost prima încălcare raportată a spațiului aerian românesc de către o dronă înarmată de la începutul războiului, în 2022, a fost pentru prima dată când un astfel de incident s-a soldat cu victime. Incidentul survine pe fondul unei „tendințe îngrijorătoare”, caracterizată prin incursiuni ale dronelor în spațiile aeriene și în apele teritoriale ale statelor care se învecinează fie cu Ucraina, fie cu Federația Rusă, precum și al unei escaladări puternice a ostilităților atât din partea forțelor ruse, cât și a celor ucrainene. Totodată, a spus ea, riscul unor erori de calcul militar este deosebit de periculos pentru siguranța instalațiilor nucleare, inclusiv a Centralei Nucleare de la Zaporojie, unde, potrivit informațiilor disponibile, o dronă a lovit o clădire a turbinelor la 30 mai. „În contextul tensiunilor crescute, toate părțile implicate au responsabilitatea de a acționa cu prudență și de a se abține de la orice acțiune care ar putea destabiliza și mai mult situația”, a subliniat aceasta, avertizând că „această traiectorie periculoasă de escaladare și intensificare […] riscă să scape de sub control”. UPDATE: Regatul Unit condamnă încălcarea suveranității NATO și a României „Rusia poartă toată responsabilitatea pentru escaladarea conflictului și încălcarea suveranității României. Solicităm încetarea imediată a focului. Regatul Unit este solidar cu România și NATO. Ne-am angajat să apărăm fiecare cm al teritoriului NATO, Stăm umăr la umăr pentru Ucraina și România”, a declarat reprezentantul Regatului Unit. UPDATE: Grecia denunță Rusia Reprezentanta Greciei a denunțat escaladarea războiului Rusiei și incursiunile cu drone rusești pe teritoriile Poloniei, Estoniei și României. „Grecia condamnă încălcarea spațiului aerian al României și ne exprimăm toate gândurile către persoanele rănite pentru recuperare rapidă. Toate încălcările spațiului aerian constituie violarea dreptului internațional și este inacceptabil”. UPDATE: Franța își exprimă solidaritatea față de România: „Rusia este singurul membru al Consiliului de Securitate care apare pe lista „neagră” „Franța va juca un rol în descurajarea Rusiei și își exprimă solidaritatea față de România”, a declarat reprezentantul Franței la reuniunea de urgență a Consiliului de Securitate. „Este pentru prima oară când un membru al Consiliului de Securitate apare pe lista neagră a violențelor sexuale pe timp de război”, a adăugat oficialul, care la rândul său a solicitat armistițiu imediat în Ucraina. „Franța va rămâne un aliat al României”, a încheiat acesta. UPDATE: Reprezentanta Letoniei: „Vremea imperiilor, colonialismului și sferelor de influență s-a încheiat. Rusia, ca membră a Consiliului de Securitate,a devenit o amenințare” Reprezentanta Letoniei a denunțat Rusia pentru amenințarea integrității teritoriale și încălcarea dreptului internațional după ce o dronă rusească a provocat doi răniți în Galați. „Rusia, ca membră permanentă a Consiliului de Securitate, a ajuns în postura de amenințare la adresa păcii”. UPDATE: Kayoko Gotoh face prezentarea Kayoko Gotoh, directoarea pentru Europa, Asia Centrală și cele două Americi din cadrul Departamentelor pentru Afaceri Politice și de Consolidare a Păcii și Operațiuni de Pace, urmează să susțină o scurtă prezentare. Inițial, trebuia să facă prezentarea Antonio Guterres, secretarul general al ONU. Oana Țoiu: „Pentru prima oară avem răniți în rândul cetățenilor României. Comportamentul Rusiei este inacceptabil” „O dronă rusească cu explozibil a încălcat dreptul internațional după ce a violat spațiul aerian al României. S-a prăbușit și explodat deasupra unui bloc de locuințe din Galați.”, a declarat ministra demisă a Afacerilor Externe din România, Oana Țoiu. „Pentru prima oară, avem răniți printre cetățeni români. Am raportat pagube semnificative. Este consecința directă a agresiunii ruse din Ucraina. Acest comportament este inacceptabil și trebuie să înceteze. Solicităm armistițiu imediat”, a declarat ministra. O reuniunea de urgență în cadrul Consiliului de securitate al ONU a început la solicitarea României, fiind purtate discuții despre amenințările Rusiei la adresa securității internaționale în urma celui mai grav incident petrecut în spațiul NATO de la începerea războiului ruso-ucrainean. Reamintim că în noaptea dintre 28 și 29 mai, o dronă rusească cu explozibil a lovit un bloc din Galați. În urma incidentului, două persoane au fost rănite. Statul român l-a expulzat pe consulul rus de la Constanța, iar NATO și UE au denunțat Rusia pentru „nesăbuință” O dronă s-a prăbușit peste un bloc din Galați, 29 mai. Foto: Viata-libera.ro La solicitarea României, Consiliul organizează o sesiune de informare în cadrul punctului de pe ordinea de zi „Amenințări la adresa păcii și securității internaționale”. Reuniunea de urgență are loc înainte de cea de-a 80-a sesiune a Adunării Generale ONU, programată pentru 3 iunie să desfășoare alegeri pentru alegerea membrilor non-permanenți prin rotație ai Consiliului de Securitate. Ambasadorul României la ONU: „Intruziunea dronei – încălcări grave ale Cartei ONU” Ambasadorul României la Organizația Națiunilor Unite, Cornel Feruță, a anunțat că România a solicitat reuniunea în temeiul articolelor 34 și 35 din Carta ONU. „Imediat după incidentul cu drona rusească care a explodat asupra blocului de locuințe din Galați, România a inițiat consultări la ONU și a solicitat o reuniune a Consiliului de Securitate în temeiul articolelor 34 și 35 din Carta ONU, care reglementează rolul Consiliului în situațiile care amenință menținerea păcii și securității internaționale”, a declarat Feruță. Ambasadorul a adăugat că pătrunderea dronei rusești și detonarea acesteia pe acoperișul unui bloc din Galați, într-o zonă dens populată, care a dus la rănirea a două persoane, a încălcat Carta ONU și dreptul internațional. „Intruziunea dronei și explozia acesteia într-o zonă dens populată, soldată cu rănirea cetățenilor români, reprezintă încălcări grave ale Cartei ONU și ale dreptului internațional. Consiliul de Securitate al ONU se va reuni luni, 1 iunie 2026, la ora 15:00, ora New York-ului, într-o
UE ia în considerare înghețarea temporară a plafonării prețului petrolului rusesc din cauza războiului SUA-Iran
Pragul actual al prețului la petrol este de 44,10 dolari pe baril și urmează să fie revizuit până la sfârșitul verii. Uniunea Europeană ia în considerare să înghețe temporar plafonarea prețului petrolului rusesc din cauza războiului dintre SUA și Iran. Prețurile la petrol au crescut vertiginos ca urmare a războiului dintre SUA și Iran și a închiderii Strâmtorii Ormuz. Uniunea Europeană își propune să finalizeze și să propună oficial un nou pachet de măsuri la începutul lunii iunie împotriva Kremlinului. Blocul european înăsprește și mai mult restricțiile asupra veniturilor energetice ale Rusiei și ar priva industria militară rusească de resurse esențiale. Ce entități și resurse sunt vizate Măsurile vizează băncile, comercianții de petrol și operatorii de criptomonede din Rusia. Vor fi impuse restricții comerciale pentru mineralele și metalele vitale din sectorul aerospațial al Rusiei, scrie Bloomberg, care susține că a primit informații de la persoane care au vorbit sub anonimat. Blocul european a adoptat un mecanism dinamic în ultimul an pentru a se asigura că plafonul este automat stabilit la un interval de 6 luni – cu 15% mai mic decât cursul mediu de piață pentru țițeiul rusesc. 20 de petroliere din „flota fantomă” a Rusiei ce au transportat petrol ar urma să fie sancționate. Sancțiunile s-ar putea extinde și la navele care transportă gaze naturale lichefiate, cu scopul de a limita capacitatea Kremlinului de a crea o „flotă fantomă” și pentru transportul de gaz natural lichefiat. Ursula von der Leyen, avertisment alarmant: „Europa suportă pierderi de 500 de milioane euro pe zi din cauza războiului din Orientul Mijlociu” Al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei Conform plafonului, UE le va interzice firmelor europene să mai furnizeze servicii (asigurări și transport) dacă implică petrol vândut peste prag. Următoarea revizuire a plafonului de preț din iulie ar duce la creșterea nivelului la cel puțin 65 de dolari, mai mare decât pragul anterior de 60 de dolari stabilit la nivel colectiv de Grupul celor Șapte (G7). Măsura ar putea fi parte din cel mai recent pachet de sancțiuni al UE împotriva Rusiei, al 21-lea de la începerea invaziei ruse a Ucrainei. Reprezentanții statelor membre au fost informați despre planuri de săptămâna trecută. UE are în vedere și controalele exporturilor asupra mai multor firme din China, India, Turcia și alte țări din Asia Centrală, pe motiv că furnizează Rusiei bunuri restricționate ce pot fi folosite la fabricarea armelor. UE intenționează să mențină activele înghețate ale Rusiei până când Kremlinul decide să înceteze ostilitățile cu Kievul și va plăti despăgubiri statului ucrainean. Sursa Foto: Hepta/Shutterstock Autorul recomandă: Angela Merkel, fostul cancelar al Germaniei, face o previziune sumbră: „Războiul din Ucraina se va încheia peste 10 ani”
Microsoft retrage suportul OneDrive din aplicația Samsung Gallery. Ce se întâmplă cu pozele încărcate acolo?
La fel ca pe PC, OneDrive este pentru utilizatorii Samsung acea aplicație preinstalată de care te tot lovești într-un fel sau altul. Iar dacă alegi să o folosești conectând-o la datele tale poți descoperi nimic nu e cu adevărat gratis, când vine vorba de soluții pentru stocare cloud. Dacă se termină capacitatea de 5GB asigurată în mod gratuit, ceea nu e tocmai dificil având în vedere entuziasmul cu care OneDrive se oferă să-ți încarce orice document, poză sau clip video descoperit pe laptop sau telefon în spațiul cloud asociat aceluiași cont de utilizator pe care îl folosești pe toate dispozitivele tale, atunci singura opțiune rezonabilă este suplimentarea spațiului de stocare prin alegerea uneia dintre versiunile de abonament contracost. Alternativ, poți dezactiva OneDrive și rămâne cu fișierele stocate în memoria locală a dispozitivelor, dar neindexate într-o locație accesibilă de oriunde. Ei bine, fix asta se va întâmpla pentru utilizatorii Samsung indiferent dacă s-au abonat sa nu pentru suplimentarea spațiului de stocare OneDrive, Microsoft decizând în mod unilateral să elimine integrarea One Drive din aplicația Samsung Gallery. Dacă folosești OneDrive pentru a sincroniza între dispozitive pozele indexate în aplicația Samsung Gallery, atunci mai ai timp până pe 30 septembrie 2026 să te obișnuiești cu alternativa Google Photos, sau să-ți găsești altă soluție pentru stocare cloud care să se potrivească nevoilor tale. Dacă depășești termenul limită stabilit de Microsoft nu vei pierde colecțiile de poze stocate pe OneDrive, dar acestea nu vor mai apărea indexate în albumele afișate pe Samsung Gallery. Samsung Gallery nu se va mai sincroniza direct cu OneDrive, iar noii utilizatori nu vor putea conecta cele două aplicații. Orice fotografii și videoclipuri stocate pe OneDrive putea vizionate în aplicația dedicată sau pe onedrive.com, în timp ce pe Samsung Gallery vei putea vedea doar pozele aflate în memoria locală a dispozitivelor, sau sincronizate din spațiul cloud asigurat chiar de Samsung. Dar dacă vrei să rămâi cu OneDrive pe telefonul tău Samsung va trebui să conectezi aplicația cu același nume la un cont Microsoft și să setezi opțiunea “Camera backup” din meniul afișat atunci când interacționezi cu pictograma profilului de utilizator afișată în colțul stânga sus al interfeței OneDrive. Back to top button
Proverbul chinezesc al zilei: Omul care nu zâmbește nu trebuie să deschidă un magazin
Proverbul chinezesc al zilei este „Omul care nu zâmbește nu trebuie să deschidă un magazin”. Istoria comerțului a început cu piețele în aer liber și a ajuns la unitățile moderne de azi, dar această zicală este actuală și în zilele noastre. Proverbul chinezesc rămâne un punct de cotitură în istoria comerțului modern. Reușește să transmită un adevăr fundamental despre natura umană: tranzacțiile nu sunt niciodată doar financiare, ci și emoționale. În afaceri, un zâmbet este mai mult decât un gest de politețe. Reprezintă un instrument puternic non-verbal. O față prietenoasă dă senzația de siguranță, respect și dorința expresă de a deservi pe cineva. Reduce scepticismul cumpărătorului și construiește fundamentul încrederii. La polul opus, un vânzător morocănos va fi ocolit de toată lumea. Consumatorii nu sunt neapărat în goana după produse, ci și după experiențe. Dacă interacțiunea nu e călduroasă, clienții vor pleca în altă parte, chiar dacă ar plăti un preț mai mare! Mai mult, acest proverb chinezesc subliniază concepul psihologic de „contagiune emoționale”. Emoțiile sunt foarte contagioase. Omenia, cel mai bun marketing O afacere jovială va transmite energie în jur, va fideliza clientul. Un mediu plăcut îi va face pe clienți să revină și pe viitor. Loialitatea pe termen lung și recomandările din vorbă în vorbă rămân de bază chiar și în comerțul anului 2026, când avem impresia că totul se tranșează online. Cum altfel, dacă nu din China, țara celor mai iscusiți vânzători, ar putea veni un asemenea proverb? Un semnal pentru antreprenori, lideri de corporații, echipe de asistență pentru clienți. Ospitalitatea excepțională nu este o strategie, ci o stare. E baza unui marketing de succes. Abilitățile tehnice, sediile „premium” și inventarul de înaltă calitate vor fi egale cu zero, dacă pragul afacerii tale este unul neospitalier. Dacă nu poți stăpâni arta simplă a relaționării umane, cu siguranță nu poți avea o afacere, cel puțin nu una unde este nevoie de relația cu clienții. Succesul vine întotdeauna cu un zâmbet pe față… Autorul recomandă:
Ce salarii au recepționerele hotelurilor de la Marea Neagră. Câți bani primesc lunar în sezonul estival 2026, în funcție de stațiune și de numărul de stele
Ce salarii au recepționerele hotelurilor de la Marea Neagră. Câți bani primesc lunar în sezonul estival 2026, în funcție de stațiune și de numărul de stele. În sezonul estival 2026, salariile oferite recepționerelor de pe litoralul românesc au crescut ușor față de anii anteriori. Principala cauză este, desigur, deficitul de personal și inflația nemiloasă din ultimele luni. Hotelierii se chinuie să atragă angajați nu doar prin salariul fix, ci și prin pachete de beneficii. Ei speră să îi atragă pe tineri (și nu numai) cu cazare gratuită (pentru cei din afara județului Constanța), mese asigurate și bonusuri de performanță la final de sezon, când se trage linia și se numără banii. În medie, o recepționeră de pe litoral câștigă în 2026 un salariu net cuprins între 4.000 și 6.000 de lei pe lună, dar sumele variază puternic în funcție de clasificarea hotelului și de stațiune. Care sunt salariile în funcție de numărul de stele La două și trei stele, salariul net oscilează între 3.800-4.500 lei. Cerințele sunt mai simple, adesea fiind acceptați chiar și studenți fără experiență în turism. Sarcinile sunt clasice (check-in, check-out și încasări), iar bonusurile sunt rare. La patru stele, deja câștigurile nete urcă la 4.500-5.500 lei. Se cere obligatoriu cunoașterea unei limbi străine (de preferat engleza) și experiența cu programe de gestiune hotelieră (Fidelio, Medallion). Resorturile și hotelurile de cinci stele oferă un salariu net care pornește de la 5.500 lei și poate depăși 6.500-7.000 lei, în cazul șefelor de recepție (front office manager). Standardele sunt foarte ridicate și implică interacțiunea cu clienți mai cu dare de mână, dar și mai pretențioși, chiar „premium”. Candidatul respectiv trebuie obligatoriu să poată gestiona situațiile de criză și vorbească fluent o limbă străină. Care sunt salariile în funcție de stațiuni Așa cum există stațiuni pentru toate buzunarele, așa și salariile recepționerelor variază în funcție de aceste oaze de turism. În Mamaia, salariul mediu al recepționerelor este de 5.000-6.500 lei. În Eforie Nord/Sud, salariul este de 4.200-5.200 lei. În Neptun, Olimp, Venus, salariul unei recepționere se încadrează undeva între 4.500-5.500 lei. De asemenea, în Costinești sau Vama Veche, o recepționeră de hotel poate lua 3.800-4.800 lei. Autorul recomandă:
BMW dă undă verde folosirii roboților umanoizi la asamblarea de autoturisme în Europa
Michael Nikolaides, șeful departamentului de management al proceselor și digitalizare la BMW, pare că a găsit soluția „ideală” pentru creșterea competitivității uzinelor de autoturisme din Europa: concedierea angajaților bine plătiți și înlocuirea acestora cu roboți umanoizi. „Acesta va fi viitorul producției auto”, spune Nikolaides în timp ce explică jurnaliștilor invitați la fabrica BMW din Leipzig în Germania, una dintre cele mai moderne din lume, de ce brațele robotizate și automatizările folosite zeci de ani în industria auto nu mai sunt de ajuns. „Dacă ai o formă umanoidă, o poți seta practic în orice loc de muncă unde lucrează un om astăzi, deoarece are aceeași dimensiune și aceleași capacități”. Bine-bine, dar nu aveai deja pentru asta angajați bine instruiți? De ce tocmai acum? Iar răspunsul șefului BMW, lipsit de empatie pentru miile de angajații pe cale să fie înlocuiți, este bazat pe argumente pur-contabile: Costul roboților a scăzut, în timp ce reproiectarea liniei de asamblare rămâne costisitoare. Prin urmare, este mai rentabil să se utilizeze roboți care se integrează în procesele umane existente, atâtea câte mai sunt. „Când un robot costă 17 milioane, ți-ai reorganiza fabrica în jurul robotului, dar nu se mai întâmplă asta”, spune Bill Ray, vicepreședinte și analist Gartner. Dar acum începe să fie exact pe dos. Roboții umanoizi dotați cu inteligență artificială încep să dea mai bine în calculele contabile, chiar dacă investiția inițială este destul de mare. Plătești o dată iar apoi ai doar cheltuieli de mentenanță, pe când un angajat cu vechime are pretenții salariale pe măsură, nevoie de odihnă și concedii, iar în cazul unui conflict de muncă poate produce pagube uriașe prin întreruperea activității. Noul „angajat” se numește Aeon și este produsul companiei suedeze Hexagon Robotics. Are formă umanoidă, 1,65m înălțime, 60 kg și vine încălțat cu un set de roți care îi permit să sprinteze pe culoarele fabricii la o viteză de 2,4 m/secundă. Poate manevra/transporta piese de până 15 kg pentru perioade scurte de timp, sau până la 8 kg în mod continuu. Aeon este echipat cu 21 de senzori, inclusiv camere video și radar pentru aprecierea distanțelor și orientare. Poate urma instrucțiunile auzite prin microfonul încorporat și executa mișcări de finețe, folosind brațele dotate cu senzori de forță și cuplu pentru manipularea diverselor obiecte. BMW admite că roboții au fost antrenați folosind o combinație de teleoperare (senzori purtați chiar de angajații vizați să fie înlocuiți) și simulare într-o replică digitală a fabricii, creată folosind software furnizat de Nvidia. Spre deosebire de roboții aceia uriași care sudează și asamblează cu precizie milimetrică caroseria autoturismelor, Aeon este capabil să învețe prin imitație, observând direct modul în care este executată o anumită operațiune, analizând videoclipuri de instructaj filmate din diverse unghiuri, fie prin senzorii de mișcare purtați de un instructor uman. Iar Arnaud Robert, președintele diviziei de robotică al Hexagon, oferă o explicație simplă pentru ușurința și viteza cu care roboții umanoizi se adaptează la munca din uzinele de autoturisme: „Cea mai bună traducere [de la om la robot] este atunci când profesorul și elevul au același factor de formă.” Iar dacă Chat GPT poate învăța absorbind datele produse de oameni, atunci de ce nu ar putea robotul să se uite la cineva împachetând cutii și apoi să facă același lucru? Potrivit estimărilor formulate de specialistul Gartner Bill Ray, în următorii 3-5 ani roboții umanoizi vor putea urma instrucțiuni simple pentru a îndeplini sarcini relativ complexe, fără a fi nevoie ca mișcările respective să fie programate sau înregistrate pas cu pas. În versiunea actuală, robotul Aeon are o autonomie a bateriei de doar trei ore, dar a fost conceput să își schimbe bateria de unul singur în aproximativ trei minute, inclusiv deplasarea la și de la stația de încărcare. Așa că replicarea turei de opt ore la serviciu prestată de angajatul în carne și oase nu mai e chiar o provocare. Pentru început, sarcinile roboților de la BMW vor fi de a alimenta cu piese uneltele de fabricație și de a efectua sarcini de preluare și plasare pentru asamblarea bateriilor. Deși roboții sunt multifuncționali, la fel ca muncitorii din fabrici, nu se așteaptă ca aceștia să își schimbe frecvent sarcinile. Șeful BMW spune că roboții au potențialul de a ajuta la lucrări repetitive sau dificile din punct de vedere fizic pentru oameni și pot, de asemenea, să abordeze deficitul de forță de muncă.
Economia Republicii Moldova va crește, dar cu un cost. Anca Dragu avertizează asupra inflației: Rămâne o provocare majoră
Economia Republicii Moldova ar urma să înregistreze o creștere de aproximativ 2% în 2026, însă inflația va continua să reprezinte o provocare majoră, pe fondul scumpirilor la energie și petrol. Estimările au fost prezentate de guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei, Anca Dragu, în cadrul unei conferințe dedicate sectorului financiar și bancar. Republica Moldova continuă procesul de integrare financiară europeană Anca Dragu a transmis că Republica Moldova face pași importanți în modernizarea sistemului financiar, prin integrarea în Zona Unică de Plăți în Euro, dezvoltarea sistemului MIA Plăți Instant și alinierea la standardele europene de supraveghere și reglementare. „Republica Moldova demonstrează că stabilitatea financiară, reformele și integrarea europeană produc rezultate concrete pentru cetățeni, companii și economie. Pentru Banca Națională a Moldovei, prioritatea rămâne consolidarea unui sector financiar sigur, modern și conectat la arhitectura europeană, prin alinierea la standardele, practicile și legislația Uniunii Europene. În acest parcurs, cooperarea cu instituțiile din România și dialogul profesional regional au un rol important în consolidarea poziției Republicii Moldova în spațiul financiar european”, a subliniat Dragu. Inflația ar putea ajunge la peste 8% în 2026 Șefa BNM a avertizat că inflația medie ar putea urca anul viitor la aproximativ 8,1%, semnificativ peste estimările inițiale, în contextul noilor tensiuni geopolitice și al creșterii prețurilor la resursele energetice. Potrivit acesteia, Banca Națională a Moldovei redusese treptat rata de politică monetară până la 5% în vara anului 2025, însă evoluțiile externe au schimbat perspectivele economice. Anca Dragu a explicat că accelerarea inflației în lunile martie și aprilie a determinat banca centrală să reacționeze prin majorarea ratei de politică monetară la 6,5%. „Începerea noului şoc în ceea ce priveşte preţurile la energie şi la petrol ne găseşte în coridorul de ţintire a inflaţiei, cu o rată de politică monetară de 5%. Din păcate, vedem în martie şi în aprilie că inflaţia accelerează din această presiune externă, cum spuneaţi, factori pe care nu prea avem cum să îi controlăm, astfel încât inflaţia în aprilie ajunge la 6,7%, ceea ce conduce şi la o majorare a ratei de politică monetară. În prezent, după ultima decizie de politică monetară, această rată de bază în economie este la 6,5%. Cele mai recente estimări arată că media ratei inflaţiei pentru 2026 ar putea fi undeva la puţin peste 8%, respectiv 8,1%, o creştere semnificativă faţă de prognoza iniţială, înainte de conflictul din Iran, de aproximativ 4,7%”, a afirmat Anca Dragu.