Unde se află aurul României. Cum a fost folosit ca monedă de schimb în războaiele politice interne

Țările europene mută surprinzător și își aduc rezervele de aur mai aproape de casă. Din motive care țin de costuri și de securitate, țările aleg să depoziteze o parte din rezerva de aur în străinătate, în hub-uri bancare precum Banca Angliei sau New York. Infrastructura de securitate, sistemele de audit, asigurarea, personalul specializat și proceduri complexe de transport și verificare sunt provocări uriașe pentru fiecare țară. Mai mult, aurul aflat într-un centru financiar internațional poate fi mai ușor tranzacționat în caz de criză. Totuși, situația geopolitică actuală induce temeri, iar strategia băncilor centrale europene se schimbă radical. Dacă Olanda, Franța sau Germania au „mutat” deja în acest scenariu, strategia României are coordonate diferite, pentru că rezerva de aur nu se află în SUA. Însă, de-a lungul timpului, această rezervă de aur a fost folosită și ca „monedă de schimb” în războaiele politice interne.

Banca centrală olandeză (DNB) a confirmat că miliarde de dolari în aur au fost scoase din America de Nord (SUA și Canada) și relocate la Londra. Au fost invocate „tulburări geopolitice tot mai mari”.

 Loading …

• DNB a anunțat că 86 de tone de aur – dintr-un total de 313 tone – au fost retrase din SUA și Canada.
• Operațiunea complexă a durat câteva luni. Aurul olandez este depozitat, acum, la Banca Angliei.
• Astfel, aurul – un instrument strategic – poate fi tranzacționat mai ușor „într-o situație de criză”.
• Președintele DNB, Olaf Sleijpen, a declarat că măsura este „necesară pentru a consolida reziliența și pregătirea noastră”.

O mare parte din aurul olandez a fost vândut în New York. Ulterior, a fost răscumpărat în Londra. Totuși, peste 27 de tone de aur au fost mutate fizic în Regatul Unit.

Accesul rapid la piață, criteriu esențial în caz de criză

Măsura luată de Banca Centrală a Olandei, potrivit BBC, reprezintă o reacție la starea instabilă și incertă în care se află lumea. Sunt în curs de desfășurare războaie comerciale și militare.

În consecință, țările sunt obligate să își ia marje de siguranță și să își păstreze rezervele de aur „mai aproape de casă”.

Reprezentanții De Nederlandsche Bank au precizat că aurul a fost scos din SUA și Canada între martie și august 2026. Acum, este păstrat în seifurile Băncii Angliei.

„Sperăm să nu fie nevoie să-l folosim vreodată. Dar trebuie să ne întărim reziliența și să fim pregătiți”, a spus guvernatorul băncii centrale olandeze, Olaf Sleijpen.

La sfârșitul anului 2025, rezervele totale de aur ale Țărilor de Jos se ridicau la 612,4 tone. Valoarea estimată este de 72,2 miliarde de euro (83,7 miliarde de dolari), potrivit DNB.

Franța și Germania și-au adus aurul mai aproape

În timpul Războiului Rece, multe țări europene au transferat rezerve importante de aur în SUA, pentru a fi protejare în cazul unui război cu Uniunea Sovietică.

DNB a declarat că aurul deținut la Banca Angliei „este considerat cel mai ușor tranzacționabil auru din lume”. Este, în consecință, mai ușor disponibil într-o criză decât dacă s-ar afla încă în SUA sau Canada.

Înainte de anunț, DNB deținea 31,3% din aur la New York și 19,7% la Ottawa. Această cotă a scăzut acum la 18,5% în ambele țări.

Specialiștii olandezi nu anticipează un șoc major pe piață, dar semnele de întrebare au apărut rapid. Franța și Germania au „mutat”, la rândul lor, nemții fiind chiar mai „grăbiți” din acest punct de vedere.

În anul 2015, Bundesbank a transferat în Germania un total de peste 216 tone de aur din depozite aflate în străinătate.

• 111 tone din New York
• 105 tone din Paris

Începând din anul 2013, Bundesbank a mutat, succesiv, puțin sub 283 de tone de aur din Paris și 300 de tone de aur din New York la Frankfurt pe Main. La 31 decembrie 2016, 47,9% din depozitele de aur ale Germaniei erau depozitate la Frankfurt, 36,6% în New York, 12,8% în Londra și restul de 2,7% la Paris.

Acum, Germania Germania deține aproximativ 3.350 de tone de aur. Este a doua cea mai mare rezervă de aur din lume, după cea a Statelor Unite ale Americii.

Și Franța a transmis că  parte din rezerva de aur – aflată în SUA – a fost adusă în țară.

Unde se află depozitat aurul României și care este rezerva totală

Potrivit BNR, România deține aproximativ 104 tone de aur. O parte din rezerva de aur este păstrată chiar în țară, însă un procent mai mare se află depozitat la Banca Angliei.

• 61,24 de tone de aur se află depozitate la Banca Angliei
• 42,46 de tone de aur se află depozitate în Tezaurul Băncii Naționale a României

Piața de la Londra este una dintre cele mai puternice piețe de aur din lume. Din această cauză, permite mobilizarea mai rapidă a rezervelor în perioade de criză.

„Rezerva de aur a României se menține la aproximativ 104 tone, dintre care peste 61 de tone se află în custodie la Banca Angliei.

Din rațiuni de transparență și siguranță, BNR efectuează anual verificări fizice ale lingourilor depozitate la această instituție.  Valoarea în euro a rezervei de aur fluctuează semnificativ, ca urmare a variației prețului aurului pe piețele internațional.

• La 31 decembrie 2023, valoarea acesteia se situa la nivelul de 6.213 milioane euro
• La 31 decembrie 2024, se situa la 8.356 milioane euro
• La 31 decembrie 2025, se situa la 12.217 milioane euro

În perioadele de criză și incertitudine, investitorii se orientează către aur, consolidându-i capacitatea de a oferi protecție împotriva instabilității globale”, se precizează pe site-ul BNR.

Repatrierea rezervei de aur a României, în centrul disputelor politice

În anul 2019, Liviu Dragnea – președinte PSD și președinte al Camerei Deputaților -, alături de senatorul Șerban Nicolae, au inițiat o lege privind modificarea statutului BNR.

Potrivit proiectului de lege inițiat de Liviu Dragnea și de senatorul Șerban Nicolae, 95% din aurul depozitat în afara țării, la Banca Angliei ar fi urmat să fie repatriat.

• PNL și USR s-au opus proiectului. L-au contestat la Curtea Constituțională și au etichetat inițiativa drept populistă și o tentativă de control politic asupra BNR.
• Judecătorii Curții Constituționale a României (CCR) au respins excepțiile de neconstituționalitate ridicate de PNL și USR împotriva legii.
• Senatorul PSD Șerban Nicolae, i-a cerut președintelui Ioahnnis să promulge legea.

„Aur curat constituțional (…) Domnule Iohannis, promulgați Legea! Domnule Isărescu, organizați repatrierea aurului! Măcar atât să faceți pentru România ca demnitari ai statului român. Poate nu întâmplător, decizia Curții Constituționale a României în această speță s-a dat de Ziua Drapelului Național, 26 iunie”, a scris senatorul PSD pe pagina sa de Facebook.

Legea de modificare a statutului BNR primise, însă, aviz negativ de la Banca Națională a României. Conducerea BNR, prin guvernatorul Mugur Isărescu și consilierul Adrian Vasilescu, a explicat că mutarea aurului de la Londra ar costa de zeci de ori mai mult decât menținerea lui în depozitele internaționale.

„Păstrarea aurului la Banca Angliei reprezintă o recunoaștere internațională a calității rezervelor de aur ale BNR”, precizau reprezentanții BNR într-un punct de vedere trimis la Parlament.

Proiectul de lege inițiat de Liviu Dragnea a fost respins în 2021

Președintele Klaus Iohannis a refuzat să promulge legea și a trimis-o înapoi în Parlament pentru reexaminare.

Iohannis a argumentat că o astfel de modificare „afectează independența băncii centrale și încalcă tratatele europene privind politica monetară”.

• După ce Liviu Dragnea a pierdut puterea politică și a fost condamnat, raportul de forțe din Parlament s-a schimbat radical.
• Proiectul de lege privind modificarea statutului BNR a rămas blocat pe circuitul legislativ până în luna aprilie a anului 2021.
• La acea dată, Camera Deputaților – ca for decizional – a votat majoritar pentru respingerea definitivă a proiectului.

Statutul BNR nu a fost modificat, iar o mare parte din rezerva de aur a României a rămas depozitată în seifurile Băncii Angliei.

Tezaurul României, rană încă deschisă. Reacție ironică a Moscovei

Rezerva de aur a României nu trebuie confundată cu Tezaurul României, aflat la Moscova. Nu mai puțin de 91 de tone de aur fin, plus de arhive, opere de artă și valori culturale au fost trimise în Rusia, în anii 1916–1917. Tezaurul nu a mai fost înapoiat, iar Moscova a ironizat, în 2024, „pretențiile” României.

„România, fostul aliat al lui Hitler, foloseşte platforme rusofobe, de exemplu Parlamentul European, pregătit pentru orice acţiune anti-rusă, pentru a încerca să ne impună datoriile sale fantomă vechi de un secol, aparent, pentru a remedia starea deplorabilă a economiei naţionale pe fondul grevelor agricultorilor din întreaga ţară”, a declarat Maria Zaharova, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe.

În iarna 1916–1917, România era amenințată de ocupația trupelor germane. Atunci s-a decis ca tezaurul să fie evacuat la Moscova.

Tezaurul României care a fost evacuat la Moscova era compus inițial nu doar din cele peste 91 de tone de aur fin (lingouri și monede cu valoare numismatică). Conținea obiecte culturale, o parte rămase nereturnate, printre acestea aflându-se și bijuteriile Reginei Maria.

În cele 2 transporturi ale Tezaurului României către Moscova, din decembrie 1916 și august 1917, au fost evacuate, conform documentelor BNR:

• Bijuteriile Reginei Maria – nu au fost returnate;
• Colecții numismatice;
• Tezaurele Casei de Depuneri și Consemnațiuni, ale băncilor private și ale privaților persoane fizice – parțial returnate în 1935;
• Obiecte de artă din muzee si colecții private – în 1956 au fost returnate 39.320 de obiecte de artă românească din care: 1.350 tablouri, gravuri și desene, 156 de icoane, 418 țesături, 495 obiecte bisericești și laice, 33.068 monede și 2.465 medalii, 1.370 obiecte de artă aplicată;
• Arhivele statului, arhivele diplomatice, manuscrise și cărți rare etc.

Conform BNR, o parte din acest tezaur a făcut obiectul restituirilor parțiale din 1935 și 1956. Însă niciuna dintre restituiri nu a cuprins și stocul de aur al Băncii Naționale.