Etichetă: Economic

Alexandru Nazare, întâlnire de pregătire a următoarei reuniuni ECOFIN

Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, anunță că a avut o întâlnire de pregătire a următoarei reuniuni ECOFIN cu reprezentanții Băncii Naționale a României și ai Autorității de Supraveghere Financiară. Nazare spune că discuțiile au vizat principalele teme de pe agenda europeană, precum și pozițiile pe care România trebuie să le susțină și interesele pe care trebuie să le protejeze. „România este din ce în ce mai prezentă acolo unde se iau deciziile economice importante pentru Europa. Trebuie să continuăm să ne articulam clar și ferm interesele și obiectivele. Am avut astăzi, la Ministerul Finanțelor, o întâlnire de pregătire a următoarei reuniuni ECOFIN cu reprezentanții Băncii Naționale a României și ai Autorității de Supraveghere Financiară. Am revizuit împreună principalele teme de pe agenda europeană și, mai ales, pozițiile pe care România trebuie să le susțină și interesele pe care trebuie să le protejeze”, a transmis ministrul pe pagina sa de Facebook. „România nu este doar parte din discuții” Alexandru Nazare a anunţat că, în perioada următoare, la nivel european vor fi luate decizii importante pentru competitivitatea sectorului financiar, accesul la finanţare, funcţionarea pieţelor de capital, eficienţa finanţelor publice, energie şi cadrul de coordonare al politicilor economice. El a subliniat că România trebuie să își formuleze clar pozițiile și să își coordoneze demersurile la nivelul instituțiilor care cunosc implicațiile acestor decizii pentru economia națională. „În perioada următoare, la nivel european se iau decizii importante pentru competitivitatea sectorului financiar, accesul la finanțare, funcționarea piețelor de capital, eficiența finanțelor publice, energie și cadrul de coordonare al politicilor economice. România nu este doar parte din aceste discuții, ci suntem prezenți cu poziții clare, bine fundamentate și coordonate între instituțiile care cunosc cel mai bine implicațiile pentru economia noastră”. Ministrul interimar mai spune că multe state membre nu au aceleași interese mereu, iar o poziție clară a țării noastre jacă un rol important. „Sunt dosare în care interesele statelor membre nu sunt întotdeauna aceleași. Tocmai de aceea trebuie să știm foarte clar ce susținem, unde sunt interesele specifice ale României și care sunt limitele pe care trebuie să le apărăm. Discuția de astăzi a fost exact despre această coordonare – să continuăm să fim prezenți din timp, să ne construim argumentele și alianțele și să nu lăsăm poziția României să fie definită de alții”. Nazare: „România are expertiză, are argumente și are interese economice legitime” În finalul mesajului, ministrul interimar al Finanțelor a subliniat că România dispune de expertiză și argumente pentru susținerea intereselor sale economice la nivel european. „România are expertiză, are argumente și are interese economice legitime de apărat. Trebuie să le punem mai bine împreună și să avem o voce mai puternică la masa deciziilor europene”.

Ce este AGILE, programul UE de 115 milioane de euro care dă startul cursei pentru inovația militară. Ce pune România pe masă în AI, drone, robotică și cyber

Parlamentul European a aprobat în primă lectură acordul cu Consiliul pentru lansarea AGILE, un program-pilot de 115 milioane EUR care va finanța în 2027 IMM-uri și start-up-uri care dezvoltă tehnologii emergente și disruptive pentru apărare. Programul ar putea fi operațional de la 1 ianuarie 2027  și se axează pe acordarea mai rapidă a granturilor, cu acces accelerat la testare și certificare. De asemenea, va facilita legături mai directe între firmele inovatoare și marii contractori din industria de apărare. Concret, AGILE poate deveni una dintre căile prin care firmele tehnologice românești de dimensiuni mici intră în lanțul european de dezvoltare și producție a noilor capabilități militare. Astfel, companiile mici care dezvoltă tehnologii inovatoare au acces la banii din circuitul european, în contextul în care marii jucători au șanse net mai mari la finanțarea SAFE de până la 16,68 miliarde de euro pentru apărare.  Loading … Ce pune pe masă România în materie de tehnologii în industria de apărare România are deja companii care dezvoltă tehnologii în zonele vizate de AGILE. Spre exemplu, un startup din Cluj Napoca a dezvoltat o platformă de inteligență artificială pentru sisteme autonome și antidronă, integrată în sistemele EAGLS și desfășurate de armata SUA în Orientul Mijlociu. O altă companie cu sediul în Polonia, dar cu un fondator român, dezvoltă drone autonome pentru apărare și operează în medii în care comunicațiile pot fi bruiate sau compromise.  în timp ce trei clujeni dezvoltă și produc platforme aeriene fără pilot, inclusiv drone cu propulsie jet și platforme VTOL. De asemenea, sunt startup-uri românești care dezvoltă sisteme antidronă bazate pe detectare și bruiaj electronic. Programul AGILE va funcționa ca pilot în 2027 și încearcă să rezolve una dintre problemele identificate de UE în actualul sistem de finanțare: timpul prea lung dintre apariția unei tehnologii promițătoare, finanțarea acesteia, testarea produsului și utilizarea efectivă de către forțele armate. Granturi mai rapide și acces la testare Unul dintre principalele obiective ale programului este viteza finanțării. AGILE propune o distanță de aproximativ patru luni între depunerea unei propuneri și acordarea grantului. Termenul este o țintă de implementare rapidă, nu o garanție pentru fiecare proiect. Companiile selectate vor beneficia, de asemenea, de acces accelerat la infrastructuri de testare și experimentare, inclusiv facilități necesare pentru validarea tehnologiilor în condiții apropiate de utilizarea operațională. Programul încearcă astfel să rezolve o problemă care apare frecvent în cazul firmelor mici: acestea pot avea un prototip funcțional, dar nu au acces la poligoane, laboratoare, infrastructură de certificare sau utilizatori militari pentru a-l valida. Fondul european de apărare sprijină cercetarea și dezvoltarea colaborativă pe termen mai lung, în timp ce AGILE este construit pentru cicluri mai scurte și pentru firme care au deja tehnologii cu potențial de utilizare relativ rapidă. Comisia descrie obiectivul drept reducerea perioadei dintre inovare și utilizarea operațională de la ani la luni, acolo unde natura proiectului permite acest lucru. De la prototip la contract de achiziție Dincolo de finanțarea companiilor inovative, programul prevede și conectarea IMM-urilor și start-up-urilor cu marii contractori din industria europeană de apărare, prin mecanisme de matchmaking. Obiectivul este ca tehnologiile finanțate să poată fi integrate mai rapid în produse și sisteme existente și, ulterior, să ajungă la achiziție. Acordul simplifică și achiziționarea produselor dezvoltate cu sprijinul programului, încercând să evite situația în care proiectele finanțate public sunt testate cu succes, dar nu ajung niciodată într-un contract comercial sau militar. „Europa nu își permite să fie lentă atunci când amenințarea este rapidă. AGILE este răspunsul nostru: finanțare acordată rapid, birocrație redusă la minimum și ușa ferm închisă celor care nu împărtășesc valorile noastre. Inovația este forța Europei. Haideți să o folosim, în sfârșit.”, a declarat Ivars Ijabs (Letonia), eurodeputat și raportor al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE). De asemenea, Tonino Picula, eurodeputat croat și coraportor al Parlamentului din partea Comisiei pentru securitate și apărare, a prezentat AGILE înaintea votului drept un program care pune firmele mici în centrul inovării europene în apărare. El a subliniat că acordul păstrează bugetul de 115 milioane EUR, concentrarea asupra IMM-urilor și obiectivul de patru luni pentru acordarea granturilor, dar leagă proiectele mai direct de nevoile de capabilități identificate de statele membre. Ce tehnologii pot fi finanțate AGILE vizează  așa-numitele „challenges”, adică provocări tehnologice definite împreună cu statele membre. În loc să finanțeze doar teme generale de cercetare, programul poate porni de la o nevoie concretă de capabilitate identificată de forțele armate și să caute companii care pot dezvolta sau adapta rapid o soluție. Printre tehnologiile vizate se numără inteligența artificială, sistemele autonome și robotica, dronele și sistemele antidronă, securitatea cibernetică, tehnologiile cuantice și soluțiile spațiale. Pot fi finanțate și tehnologii dezvoltate inițial pentru piața civilă, dacă acestea pot fi adaptate pentru utilizări militare. Acordul permite participarea statelor membre și a țărilor asociate, inclusiv Ucraina și statele SEE-AELS. Însă participarea Ucrainei nu înseamnă însă că bugetul de 115 milioane de euro este destinat în principal companiilor ucrainene. Obiectivul programului rămâne consolidarea capacității europene de inovare în apărare și reducerea dependențelor strategice față de state terțe neasociate. După aprobarea Parlamentului, Consiliul trebuie să finalizeze formal adoptarea textului convenit, după verificarea juridico-lingvistică. Regulamentul va intra în vigoare în a 20-a zi de la publicarea în Jurnalul Oficial. Oficialii europeni precizează că experiența programului-pilot din 2027 va fi folosită de Comisie pentru proiectarea viitorului sprijin european pentru inovarea în apărare. Dacă modelul reușește să scurteze efectiv traseul de la tehnologie la testare, integrare și achiziție, acesta ar putea fi extins în următorul cadru financiar multianual

Frații Dedeman dau statul în judecată pentru despăgubirea unui teren expropriat

Frații Dragoș și Adrian Pavăl, proprietarii retailerului de bricolaj Dedeman, au dat în judecată statul român și au solicitat recalcularea despăgubirilor pentru un teren expropriat, situat în localitatea Miroslava, destinat noii centuri ocolitoare a Iașiului. Statul a stabilit ca Dedeman să primească suma de 671,9 lei pentru cei 133 de metri pătrați de teren, adică aproximativ 5 lei/metru pătrat, în timp ce reprezentanții Dedeman cer 250 euro/metru pătrat. Terenul expropriat se află în satul Uricani, comuna Miroslava, şi este situat pe traseul variantei sud a centurii municipiului Iaşi. Experții imobiliari susțin că terenurile din zonă se tranzacționează pe piața liberă la prețuri de la câteva zeci de euro până la peste 100 de euro/metru pătrat, în funcție de amplasament. Reprezentanții Dedeman au precizat că suma propusă de statul român pentru despăgubire nu este una justă și nu ar corespunde cu valoarea reală a terenului respectiv.  Loading … „Menţionăm că Hotărârea nr.183/29.09.2020 emisă de către Compania de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România SA de stabilire a cuantumului despăgubirii nu ne-a fost comunicată în mod legal, astfel că am luat la cunoştinţă despre existenţa acesteia în cursul anului 2026 când am solicitat-o de la cartea funciară. În ceea ce priveşte despăgubirea, expropriatorul a stabilit suma de 671,90 lei. Considerăm că această sumă nu reprezintă o justă despăgubire, întrucât nu corespunde cu valoarea reală a terenului expropriat”, se arată în cererea de chemare în judecată, citată de presa locală. Dedeman cere despăgubiri mai mari și vrea expertizarea terenului rămas Dedeman susține că suprafața expropriată face parte dintr-o parcelă de peste trei hectare și că expropierea parțială ar putea avea efecte și asupra valorii terenului care a rămas în proprietatea companiei. Astfel, compania solicită instanței ca o eventuală depreciere a terenului rămas să fie analizată prin expertiză și să fie luate în calcul mai multe caracteristici ale proprietății. „Exproprierea a fost una parţială, astfel încât o parte a imobilului a rămas în proprietatea reclamantului. Prin expropriere s-a modificat configuraţia, suprafaţa şi limitele proprietăţii, aspecte care pot determina diminuarea valorii economice a terenului rămas. Solicit ca prin expertiza ce va fi dispusă să se determine dacă şi în ce cuantum partea de proprietate rămasă a suferit o depreciere. Expertul va avea în vedere, între altele: suprafaţa rămasă, forma terenului înainte şi după expropriere, frontul stradal, accesul, configuraţia parcelei, posibilitatea de construire, retragerile faţă de noua limită, utilităţile, destinaţia urbanistică, afectarea funcţională a terenului, orice alte elemente care influenţează valoarea economică a proprietăţii rămase. În situaţia în care expertiza va confirma existenţa unei deprecieri, solicit obligarea pârâtului la plata diferenţei de valoare determinate prin expertiză”, se mai arată în acţiunea introdusă în instanţă.

Tranzacție istorică la Hollywood. Preluarea Warner Bros Discovery de către Paramount a fost finalizată

Un nou colos media condus de David Ellison Conducerea conglomeratului, unul dintre cele mai mari din lume, va fi asigurată de directorul executiv David Ellison. Acesta a susținut că s-a optat pentru numele Skydance pentru a păstra identitatea distinctă a studiourilor Paramount și Warner Bros, fără a le dizolva sub un brand cu totul nou, notează Reuters.  Noua structură aduce sub aceeași conducere francize precum „Mission: Impossible”, „Harry Potter” și DC Studios cu rețele majore de televiziune și platforme de streaming ca HBO Max, Paramount+, CBS și CNN. Finalizarea tranzacției a fost posibilă după încheierea unor acorduri cu un grup de state americane și cu sindicatul scenariștilor de la Hollywood, care au eliminat principalele obstacole juridice din calea fuziunii.  Tranzacția este una dintre cele mai mari din istoria industriei media, într-un moment în care Hollywoodul se confruntă cu scăderea numărului de abonați la televiziunea prin cablu și cu costuri ridicate pentru atragerea publicului către serviciile de streaming.   Compania Skydance a reușit în doar 16 ani să ajungă în centrul industriei globale, impunându-se în fața unor competitori precum Netflix și Comcast, în preluarea Warner Bros.  Împărțirea atribuțiilor la vârf și salarii record La nivel de management, fostul CEO al Mattel, Ynon Kreiz, a fost numit co-CEO al Skydance pentru a coordona operațiunile de zi cu zi și procesul de integrare, lăsându-i lui Ellison conducerea strategiei generale și a viziunii creative.  Potrivit documentelor oficiale depuse, salariul de bază anual al lui Ellison va fi de 5 milioane de dolari, cu un bonus de alte 5 milioane de dolari.  La nivelul diviziilor de știri, Mark Thompson va rămâne la conducerea CNN, iar Bari Weiss își va păstra rolul de redactor-șef la CBS News.   Noua companie vizează comasarea serviciilor HBO Max și Paramount+ într-o singură platformă de streaming și s-a angajat să lanseze cel puțin 30 de filme pe an în primii doi ani, urmând să crească la 32 de filme anual în următorii trei ani.  

Cum este irosită uriașă șansă Neptun Deep

România are în față o oportunitate strategică de care puține țări au parte, proiectul Neptun Deep. Însă începutul producției din Neptun Deep, anunțat recent de OMV Petrom, se suprapune cu eliminarea importurilor de gaze rusești din Uniunea Europeană. Prima extracție de gaze este preconizată pentru prima jumătate a anului 2027. Din păcate, statul se dovedește inabil în valorificarea șansei uriașe pe care o reprezintă Neptun Deep, arată experții în energie. România nu a construit o piață pentru gazele naturale care vor fi extrase, ci se va limita doar la exporturi. Consecința este ușor de intuit – scumpirea energiei se va regăsi, din nou, în facturile românilor. Importurile de gaze rusești, eliminate complet din 2027 Din anul 2027, începînd cu 1 ianuarie, UE închide gradual accesul GNL (gaz natural lichefiat) -ului rusesc și al gazelor rusești prin conducte. Acțiunea se va derula până la 30 septembrie, cu posibilitatea amânării până la 1 noiembrie în condițiile prevăzute pentru stocuri. În Uniunea Europeană, eliminarea completă a importurilor de gaze rusești este prevăzută pentru 2027, însă cu termene diferite. Neptun Deep ne putea aduce o poziție puternică în sud-estul Europei Astfel, în anul în care Europa trebuie să înlocuiască gazul rusesc după o serie de restricții, România începe să aducă pe piață gazele din Neptun Deep. Producția va crește treptat, dar fereastra strategică este evidentă, arată o analiză a Asociației Energia Inteligentă (AEI). Pentru un stat capabil să gândească dincolo de următoarea rectificare bugetară, aceasta ar trebui să fie o prioritate națională. Sursa FOTO: environmentamerica.org Concret, România își putea pregăti din timp o poziție puternică în sud-estul Europei, care să includă: producție proprie, un portofoliu competitiv de gaze americane, acces la terminale, capacități de transport și înmagazinare, contracte cu clienți regionali. Fiecare componentă trebuia negociată împreună cu celelalte, astfel încât riscurile și costurile să fie acoperite de o afacere viabilă, arată studiul citat. Statul nu a construit o piață pentru gazele Neptun Deep România a eșuat în a constru o piață pe măsura anvergurii proiectului, pe care o putea transforma în influență regională. Un portofoliu de GNL american are sens dacă permite României să deservească piețe externe, să ofere flexibilitate și să câștige dintr-o activitate competitivă. Dacă gazul este cumpărat fără clienți, fără capacități de transport asigurate și fără o evaluare serioasă a costului până la destinație, avem o obligație de plată în căutarea unui cumpărător. Colaj Gândul Chisăliță: Cum funcționează găinăria În lipsă de idei, statul constată (a câta oară) că cel mai comod cumpărător rămâne românul. El nu participă la negocieri, nu vede toate condițiile contractuale și află rezultatul când deschide factura. „De aici începe găinăria, entitățile statului român doreau să aducă gaz scump (furnizorul român fiind doar scos țap în locul adevărațiilor vinovați), să îl punem într-un portofoliu cu gaz românesc și prezentăm combinația drept mare succes energetic. Dar gazul românesc nu spală costul unei achiziții proaste. Costul rămâne și trebuie suportat de cineva. De cine? De populație, care ajunge să finanțeze experimentul comercial al celor care au semnat”,explică președintele AEI, expertul în energie Dumitru Chisăliță. Analistul Dumitru Chisăliță Este revoltător să invoci securitatea energetică pentru o operațiune a cărei justificare economică nu o explici, mai punctează acesta. Securitatea energetică trebuie demonstrată prin necesar, alternative, infrastructură și costuri. Folosită ca formulă solemnă care închide orice discuție, ea devine paravan pentru decizii slabe. Legea votată în Parlament a contribuit la dublarea prețului gazelor marfă La fel trebuie judecată preempțiunea statului asupra gazelor din Marea Neagră, aprobată prin legea 171/2026. Legea nu oferă fundament care să răspundă la întrebări esențiale: Pentru ce cumpărăm? Pentru rezerva strategică? Pentru industrie? Pentru echilibrarea pieței? La ce preț, în ce volume și cu ce bani? O lege votată în Parlament a contribuit la dublarea prețului gazelor marfă în România, mai arată evaluarea AEI. Astfel, statul transmite incertitudine într-o piață care taxează incertitudinea. Mecanismul de risc este clar: o intervenție prezentată ca protecție poate ajunge să coste chiar consumatorul pe care pretinde că îl apără. Interesul național nu include date concrete Nu este suficient să scrii „interes național” într-o lege. Trebuie să arăți cine beneficiază, cine plătește și ce problemă rezolvi. Mai gravă este micimea ambiției. România putea folosi contribuția sa la aprovizionarea regiunii pentru a negocia la Bruxelles finanțări pentru infrastructură, interconectări, investiții și susținerea unor proiecte industriale. Putea construi parteneriate în care gazele să fie legate de dezvoltarea economică a țării. Aceste avantaje trebuie cerute și negociate. Dacă ne prezentăm doar cu disponibilitatea de a vinde, vom obține prețul negociat pentru marfă. Dacă venim cu o strategie regională credibilă, putem negocia și locul României în acea strategie, mai arată analiza citată. Unde ar putea plusa statul Contractele pe termen lung trebuie să fie rentabile și să respecte regulile pieței. Tocmai de aceea, statul trebuie să își facă partea, infrastructură, diplomație, predictibilitate și dezvoltarea industriei. Companiile nu pot suplini absența unei politici naționale, iar bugetul nu ar trebui să înghită fiecare câștig fără să lase în urmă capacitate economică. Un dividend încasat astăzi nu justifică ratarea unei oportunități pentru următorii zece ani. Gazele pot aduce venituri din vânzare, dar pot susține și producție industrială, locuri de muncă și exporturi cu valoare adăugată. Un guvern competent urmărește toate aceste rezultate și explică alegerile făcute. O șansă ratată în facturile românilor „România riscă să rămână cu rolul cel mai prost: furnizor de gaze din Marea Neagră ieftine la export, cumpărător de gaze scumpe din import și colector de bani aaproape exclusiv din facturile propriilor cetățeni. Alții își construiesc poziții regionale. Noi ne felicităm că am mai semnat ceva și am mai alimentat bugetul. Când ai o oportunitate de asemenea dimensiune și o reduci la combinații de portofoliu, încasări imediate și costuri împinse spre populație, eșecul poartă semnătura decidenților”, mai observă Chisăliță. Românii plătesc mai mult la facturi. Curentul s-a scumpit cu 50%, iar tariful gazului s-a dublat. Ce ar putea să se întâmple în iarna 2026-2027 Românii au dreptul să ceară socoteală înainte să li se ceară bani, mai spune specialistul. Au dreptul să știe de ce se

Uzina Dacia de la Mioveni își oprește activitatea pentru două zile. Ce se întâmplă cu salariile angajaților

Compania Automobile Dacia S.A. a anunțat că oprește producția de la fabrica de la Mioveni, timp de două zile, din cauza cererii scăzute de pe piață. În același timp, compania a început și un alt treilea program de plecări voluntare. Activitatea de la uzina Dacia de la Mioveni va fi sistată în zilele de 9 și 12 octombrie, potrivit unei notificări interne transmite angajaților.  Loading … „În contextul evoluției pieței auto și a necesității alinierii nivelului de producție la volumul comenzilor, activitatea în zilele de 9 și 12 octombrie 2026 va fi adaptată după cum urmează: a) Uzina Vehicule Dacia (UVD) își va întrerupe activitatea de producție”, se arată în document, potrivit Hotnews.ro. Ce se întâmplă cu salariile personalului de la uzina Dacia de la Mioveni Angajații de la uzina Mioveni, care nu vor lucra în cele două zile, vor fi plătiți, potrivit contractului individual de muncă, se arată în notificare. „Salariații care nu vor fi programați la lucru vor rămâne la domiciliu și vor beneficia de drepturile salariale prevăzute în Contractul Colectiv de Muncă”, a mai precizat Compania. Unii angajați vor continua să-și desfășoare activitatea Activitatea de la uzina Dacia de la Mioveni nu va înceta complet. Angajații din anumite departamente vor continua să își desfășoare obligațiile de lucru. „Pentru asigurarea continuității unor activități esențiale și pentru pregătirea reluării lucrului în condiții optime, se vor desfășura, în mod excepțional, următoarele activități: retușuri și realinieri; fabricație și expediții de piese de schimb; activități logistice aferente și descărcări de camioane; inventarierea pieselor; întreținerea instalațiilor, curățenie tehnologizată, activități 5S; teste în urma implementării tehnologiilor noi în Caroserie; activități de alimentare și stabilizare a fluxurilor în departamentele Caroserie și Vopsitorie. b) Celelalte direcții conexe își vor adapta programul de lucru și efectivele de personal în funcție de programul UVD și de necesitățile clienților externi. Salariații desemnați pentru desfășurarea activităților menționate mai sus vor fi informați de către managementul local și vor asigura prezența la locul de muncă, potrivit planificării stabilite”, se mai arată în document. Anunțul vine după ce grupul Renault a anunțat că cele mai noi modele Dacia – Striker și noua generație a mașinii electrice Spring nu vor fi produse în România. Striker este produs în Turcia, iar noul Spring va fi asamblat în Slovenia.

UE suplimentează cu 130 de milioane de euro sumele alocate pentru sisteme antidrone. Ce noi oportunități de finanțare apar pentru România

Uniunea Europeană pune la dispoziția statelor membre încă 130 de milioane de euro pentru dezvoltarea și achiziția de tehnologii antidrone. Anunțul  într-un moment în care securitatea frontierelor și protecția infrastructurii critice au devenit priorități europene. Pentru România, aflată la frontiera externă a UE și în vecinătatea războiului din Ucraina, noua finanțare poate crea oportunități pentru proiecte, companii și tehnologii din zona de supraveghere, drone și sisteme antidrone. Comisia Europeană a anunțat o finanțare suplimentară de 130 de milioane de euro prin Instrumentul pentru managementul frontierelor și vize, destinată consolidării capabilităților antidrone ale statelor membre.  Loading … Suma se adaugă celor 250 de milioane de euro anunțate în decembrie 2025 și altor 169 de milioane de euro puse la dispoziție la începutul acestui an pentru drone de supraveghere și echipamente asociate, utilizate de Frontex și statele membre. În total, finanțarea disponibilă în zona afacerilor interne pentru tehnologiile de supraveghere și sistemele antidrone depășește astfel 500 de milioane de euro. O oportunitate pentru România și industria locală Pentru România, noul pachet european este relevant atât din perspectiva securității frontierelor, cât și prin oportunitățile pe care le poate crea pentru dezvoltarea unor proiecte și tehnologii în domeniu. Finanțarea europeană vizează echipamente și capabilități care pot permite autorităților să detecteze și să răspundă mai rapid la utilizarea neautorizată sau ostilă a dronelor. În practică, direcția de finanțare deschide spațiu pentru soluții de supraveghere aeriană, detectare și identificare a dronelor, sisteme de contracarare și tehnologii pentru protejarea infrastructurii critice. Textul Comisiei nu indică însă o alocare individuală pentru România, astfel că oportunitatea trebuie privită în contextul mecanismelor de finanțare disponibile statelor membre și al proiectelor eligibile. UE accelerează investițiile în tehnologia antidrone Noua finanțare face parte dintr-un efort mai amplu al UE de dezvoltare a capabilităților în domeniul dronelor. În februarie, Comisia Europeană a lansat Planul de acțiune privind securitatea în materie de drone și soluțiile antidrone, care include și crearea unui Centru de excelență antidrone destinat sprijinirii inovării în acest sector. În februarie, Comisia a lansat Planul de acțiune al UE privind securitatea în materie de drone și soluții antidrone, pentru a proteja spațiul aerian și infrastructurile critice împotriva amenințărilor din partea dronelor ostile, incluzând crearea unui Centru de excelență antidrone pentru a sprijini inovarea în domeniul sistemelor antidrone. De asemenea, această sumă completează finanțarea deja disponibilă pentru statele membre în cadrul Fondului european de apărare în scopul dezvoltării de tehnologii avansate pentru drone și pentru sisteme antidrone. Prin intermediul programului „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE), statele membre s-au angajat, de asemenea, să achiziționeze în comun drone și sisteme antidrone.

Investitorii redevin optimiști în ziua în care Nicușor Dan este așteptat să desemneze premierul. Creștere istorică pentru Bursa de la București

Bursa de la București (BVB) a revenit, luni, puternic pe plus, după decizia de vineri a S&P de a menține România în categoria investment grade. Indicele BET a urcat în prima zi de tranzacționare a săptămânii cu aproximativ 4%, în cea mai bună ședință din acest an, iar randamentul titlurilor de stat pe 10 ani a coborât spre 7,2%, de la circa 7,6%. Investitorii, care și-au ajustat pozițiile în ultimele săptămâni de teama unei retrogradări în categoria „junk”, au revenit cu un nou val de optimism pe piața de acțiuni după săptămâni în care teama unei retrogradări i-a determinat să fie mai precauți. Confirmarea ratingului de către S&P a schimbat sentimentul din piață.  Loading … De altfel, decizia de vineri a agenției de rating s-a resimțit și pe piața titlurilor de stat. Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat că randamentele au scăzut pe toate maturitățile, iar cererea pentru o emisiune benchmark redeschisă de Ministerul Finanțelor a depășit 1,2 miliarde de lei, permițând statului să se împrumute la un cost sub nivelul pieței secundare. Bursa recuperează după săptămâni de presiune Indicele BET a crescut cu aproximativ 4% în cea mai bună zi de tranzacționare din 2026, dar și una dintre cele mai puternice evoluții din ultimii ani. Creșterea indicelui BET a fost susținută de mai multe companii importante listate la Bursa de Valori București. Cris-Tim a urcat cu 14,7%, One United cu 9,4%, Transelectrica cu 7,3%, BRD SocGen cu 7,1%, iar Transgaz cu 6,8%. Valoarea companiilor listate pe piața principală a crescut într-o singură ședință cu 17,3 miliarde de lei, până la 689 de miliarde de lei. „Saltul indicelui BET indică desigur un optimism crescut al investitorilor şi, în lipsa altor evenimente care să explice schimbarea de atitudine, putem într-adevăr presupune că trecerea «examenului» agenţiilor de rating a determinat această evoluţie”, a declarat Aurelian Dochia, analist financiar, potrivit ZF. Analistul a avertizeazat însă că economia României rămâne fragilă și că este nevoie de mai multe semnale pozitive pentru ca revenirea încrederii să se consolideze. Luni, lichiditatea de la BVB a însumat 156 milioane de lei, dintre care 116 milioane de lei pe cele două pieţe de acţiuni. În topul rulajelor s-au aflat Banca Transilvania (17,6 mil. lei), OMV Petrom (13,8 mil. lei) şi ETF-ul BET Patria-TradeVille. Investitorii își refac pozițiile după corecția din ultimele luni Revenirea de luni vine după o corecție de aproximativ 10% față de maximul atins de BET în august și după cinci săptămâni consecutive de scădere. Incertitudinea politică a amplificat în această perioadă presiunea la vânzare. În același timp, piața începuse deja să anticipeze că România va evita retrogradarea. În cele trei ședințe de tranzacționare dinaintea deciziei S&P, BET câștigase aproximativ 1.500 de puncte, pe măsură ce consensul din piaţă indica faptul că România urma să treacă terstul S&P. Revenirea, condusă de companiile mari de energie şi de bănci, are și o explicație tehnică: după corecția puternică, unele acțiuni ajunseseră la niveluri considerate atractive, iar investitorii care vânduseră înaintea deciziei S&P au început să își refacă pozițiile. Standard & Poor’s explică de ce a reușit România să rămână la BBB- Agenția americană de rating a transmis că vede în continuare riscuri importante precum: nivelul ridicat al deficitului structural de cont curent, necesarul mare de finanțare externă, creșterea costurilor de împrumut și incertitudinea politică. În scenariul negativ, prelungirea crizei politice și lipsa unor măsuri fiscale credibile ar putea afecta încrederea investitorilor și ar putea pune presiune suplimentară asupra costurilor de finanțare ale țării noastre. Ratingul „BBB-” menține România în categoria țărilor recomandate investițiilor însă este și ultimul nivel înainte de intrarea în categoria „junk”, astfel că orice nouă deteriorare semnificativă a finanțelor publice sau a condițiilor externe poate deveni relevantă pentru calificativ. S&P a decis să nu retrogradeze România, apreciind progresele făcute în consolidarea fiscală în 2025 și 2026. Bursa arată cât de mult contează percepția asupra riscului de țară Pentru S&P, problema nu este doar nivelul actual al deficitului, ci capacitatea României de a continua ajustarea fiscală şi de a reduce dezechilibrul extern. Agenţia avertizează că necesarul semnificativ de finanţare externă şi ponderea ridicată a nerezidenţilor în deţinerea datoriei publice lasă economia vulnerabilă la schimbările de încredere ale investitorilor. În scenariul de bază, agenţia porneşte de la ipoteza că România va forma un guvern capabil să adopte un cadru bugetar credibil pentru 2027-2028. Pentru acest an, agenţia notează că ajustarea fiscală şi absorbţia fondurilor europene au rămas pe traiectoria stabilită, cu peste 90% din granturile RRF şi peste 95% din împrumuturile RRF securizate până în septembrie. Investiţiile publice sunt estimate la 8,5% din PIB, iar fondurile europene care ar urma să intre în România în 2026 sunt estimate la aproximativ 3,5% din PIB. Evoluția din ultimele zile arată cât de rapid se poate schimba sentimentul investitorilor atunci când dispare un risc considerat major. Din 29 septembrie, când ministrul Finanţelor Alexandru Nazare spunea că execuţia bugetară reprezintă un pilon important pentru păstrarea ratingului României, indicele BET s-a apreciat cu 9%, în timp ce Cris-Tim a câştigat 40%, Nuclearelectrica 20% şi Transelectrica 18%.

Azi vine nota la examenul S&P

România ajunge vineri la ultimul și probabil cel mai dificil examen al evaluării de rating din acest an. După ce a trecut in extremis de evaluarea Fitch și a primit apoi confirmarea Moody’s, S&P Global Ratings urmează să decidă dacă ne menține în categoria recomandată investițiilor. România intră în ultima evaluare importantă a anului, toate cele 3 mari agenții de rating având, în prezent, perspectivă negativă asupra datoriei suverane. Fitch a păstrat la 31 iulie calificativul BBB-, iar Moody’s a menținut la 7 august ratingul Baa3. Ambele reprezintă ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor. Statul are de demonstrat Acum vine rândul S&P, într-un context mai greu decât la începutul verii. România continuă să fie condusă de un guvern interimar. Prelungirea blocajului politic a mărit presiunea asupra ratingului, într-o perioadă în care statul trebuie să demonstreze că poate continua reducerea deficitului. Precedentul Fitch arată cât de aproape poate ajunge România de o decizie nefavorabilă, notează Mediafax. În raportul publicat la finalul lunii iulie, Fitch arăta că autoritățile române au contestat rezultatul inițial al comitetului de rating și au furnizat informații suplimentare. În urma apelului, acțiunea finală de rating a fost diferită de concluzia inițială. Fitch a păstrat România la BBB-, dar cu perspectivă negativă. Agenția a menționat ca vulnerabilități deficitele bugetare ridicate, creșterea datoriei, inflația, dar și fragmentarea politică. Peste o săptămână, Moody’s a menținut la rândul său România în categoria investițională, la Baa3, tot cu perspectivă negativă. Agenția a remarcat progresele inițiale în reducerea deficitului. Totuși, a atras atenția asupra riscurilor crizei politice, care poate afecta continuarea consolidării fiscale. Încă nu am ieșit din zona de risc S&P evaluează în prezent România la BBB-/A-3, cu perspectivă negativă. Este ultima treaptă din categoria „investment grade”. O coborâre cu o treaptă a ratingului pe termen lung ar scoate România din categoria recomandată investițiilor potrivit scalei S&P. La precedenta evaluare programată, din 3 aprilie, S&P a menținut ratingul și perspectiva negativă. Agenția estima atunci că deficitul bugetar va coborî la 6,5% din PIB în 2026 și la 5,5% în 2027 și avertiza că ar putea reduce ratingul dacă traseul consolidării fiscale s-ar îndepărta semnificativ de așteptările sale sau dacă întârzierile în accesarea fondurilor europene ar amplifica presiunile. Ulterior, S&P a arătat că blocajul politic devine relevant pentru rating în măsura în care afectează capacitatea statului de a lua și implementa decizii. „Nu avem o opinie despre politică în sine”, au explicat reprezentanții agenției, precizând că important este efectul evoluțiilor politice asupra elaborării și aplicării politicilor publice. S&P indicase anterior că un blocaj politic prelungit, care ar împiedica reducerea în continuare a deficitelor în 2027, poate pune presiune pe rating. Nazare este optimist Autoritățile încearcă să convingă S&P că, în ciuda instabilității politice, corecția bugetară nu a fost abandonată. Astfel, ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, s-a declarat joi seara încrezător că România își va păstra ratingul recomandat investițiilor. „Am mare încredere”, a spus Nazare, după discuțiile cu reprezentanții agenției. Principalul argument onvocat de partea română este execuția bugetară și faptul că, potrivit ministrului, în lunile de guvern interimar nu s-a produs un derapaj fiscal. Datele prezentate recent de Ministerul Finanțelor indică un deficit bugetar de 2,89% din PIB după primele 8 luni, în jur de 31% mai mic decât în perioada similară a anului precedent. La întâlnirea din 24 septembrie cu delegația S&P au participat premierul interimar Ilie Bolojan, Alexandru Nazare, directorul general al Trezoreriei, Ștefan Nanu, și economistul Ionuț Dumitru. Acesta Ionuț susține că ajustarea fiscală deja realizată reprezintă principalul argument al României și că deficitul este pe cale să coboare spre 6% din PIB în acest an. Prelungirea crizei politice complică lucrurile Și președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, consideră că datele macroeconomice nu justifică în prezent o retrogradare, însă agențiile urmăresc în special ce se va întâmpla cu ajustarea bugetară în 2027 și 2028. Diferența față de evaluările Fitch și Moody’s este momentul politic în care vine verdictul. La 31 iulie și 7 august, agențiile au putut lua în calcul perspectiva instalării unui nou executiv. La începutul lunii octombrie, situația este diferită: tentativa de formare a Cabinetului Mureșan a eșuat în Parlament, iar incertitudinea privind viitoarea formulă de guvernare continuă. Criteriul esențial pentru marile agenții Pentru agențiile de rating, problema nu este componența politică a unui guvern în sine, ci dacă acesta poate susține și aplica măsurile necesare pentru reducerea deficitului și stabilizarea datoriei. Presiunile sunt accentuate de creșterea datoriei și de necesarul ridicat de finanțare al statului, într-un moment în care costurile de împrumut au crescut și piața urmărește îndeaproape ieșirea României din criza politică. Un reper cheie îl reprezintă precedenta evaluare programată a României. Decizia din 3 aprilie 2026 a fost publicată de S&P la 16:06 EDT, ceea ce corespundea aproximativ orei 23:06 în România. Dacă agenția urmează același tipar, verdictul de vineri ar putea deveni public în jurul orei 23:00, însă aceasta nu este o oră anunțată oficial de S&P.

Ce sunt agențiile de rating. Ghidul începătorului: de ce contează evaluările lor și cum au contribuit la criza financiară din 2008

Literele și simbolurile folosite în codificarea agențiilor de rating – AAA, BBB- sau BB pot părea, la prima vedere, doar un simbol greu inteligibil  folosit de lumea financiară. În realitate, aceste „ștampile” influențează dobânzile plătite un stat pentru a se împrumuta, ce active pot cumpăra anumite fonduri și chiar ce condiții de finanțare primesc și oferă băncile. De aici începe și una dintre marile controverse ale sistemului financiar: câtă putere ar trebui să aibă opiniile acestor companii private? În ultimele luni, românii au auzit tot mai des despre riscul ca România să fie retrogradată în categoria „junk”, pe fondul evoluției execuției fiscale, al deficitului încă ridicat și al îngrijorărilor investitorilor privind prelungirea crizei politice. În vară, atât Fitch, cât și Moody’s au menținut ratingul suveran al României la nivelul BBB-, respectiv Baa3, dar au păstrat perspectiva negativă. Acum, atenția s-a mutat asupra S&P Global Ratings, a menținut vineri seara ratingul României, la „BBB-/A-3” – limita inferioară a categoriei investment grade. Ce este, de fapt, o agenție de rating și ce greutate are evaluarea O agenție de rating este, în termeni simpli, o companie specializată în evaluarea riscului de credit. Tradus pentru o conversație banală, agenția „notează” capacitatea ca statul sau corporația care se împrumută să-și plătească datoria la timp și integral. Agențiile analizează companii, bănci, instrumente financiare și state. Atunci când analizează o țară, rezultatul se numește rating suveran. Pentru a ajunge la această evaluare, agențiile analizează o combinație de factori: situația fiscală, nivelul datoriei, capacitatea de plată, creșterea economică, poziția externă, stabilitatea instituțională și politică și riscurile care ar putea afecta economia. Rezultatul este transformat într-un cod relativ simplu de citit. La S&P și Fitch, de exemplu, scala pornește de la AAA, cel mai ridicat nivel, și coboară până la D, asociat cu incapacitatea de plată. Între ele se află trepte precum AA, A, BBB, BB, B și CCC. Cu cât cobori pe scară, cu atât este considerat mai mare riscul de credit. De ce există litere și nu o notă de la 1 la 10? Pentru că ratingul nu este un examen pe care statul îl „promovează” sau îl „pică”, ci o clasificare a riscului. Un AAA nu înseamnă că un emitent nu poate intra niciodată în dificultate. Înseamnă că, potrivit evaluării agenției, riscul de credit este foarte scăzut. La celălalt capăt al scalei de evaluare, un rating speculativ nu înseamnă că emitentul va intra automat în incapacitate de plată. Înseamnă că riscul perceput este mai ridicat. În cazul României, calificativul  BBB- reprezintă ultima treaptă investment grade la S&P. Următoarea treaptă inferioară, BB+, este deja în categoria speculativă. Această diferență de o singură treaptă este motivul pentru care fiecare evaluare a României este urmărită atent de Ministerul Finanțelor, BNR și investitori. Agențiile care dau aceste calificative sunt companii private Cele mai cunoscute agenții de rating sunt S&P Global Ratings, Moody’s și Fitch Ratings – sunt companii private care oferă evaluări de risc. Însă aici apare una dintre întrebările esențiale despre industria ratingurilor: cum au ajuns evaluările unor companii private să aibă asemenea consecințe asupra sistemului financiar? Răspunsul ține de felul în care ratingurile au fost integrate în piețele de capital și în reglementările financiare. Ratingul nu este important doar pentru că un investitor citește raportul unei agenții și decide dacă îi place sau nu o anumită țară. Aceste calificative sunt folosite în diferite procese de evaluare a riscului, în contracte, mandate de investiții, reguli interne ale instituțiilor financiare și cadre de reglementare. Băncile, fondurile de investiții, fondurile de pensii, companiile de asigurări, investitorii instituționali și băncile centrale pot utiliza ratinguri externe în procesele lor de evaluare, în funcție de regulile aplicabile. Mecanismul prin care ratingul influențează dobânda Un exemplu foarte concret este Eurosistemul. Banca Centrală Europeană (BCE) și băncile centrale naționale folosesc sisteme de evaluare a creditului pentru a determina dacă anumite active pot fi acceptate drept garanții în operațiunile monetare și ce tratament de risc primesc. Printre furnizorii acceptați se află S&P, Moody’s, Fitch, Morningstar DBRS și Scope. În această  cheie, ratingul poate intra direct în mecanismul prin care o bancă poate utiliza anumite active ca garanție pentru finanțarea de la banca centrală. Pe de altă parte, un fond de investiții poate avea reguli interne care îi permit să cumpere numai instrumente din anumite categorii de rating. O retrogradare poate obliga administratorul fondului să își reevalueze poziția, iar în unele cazuri să vândă active care nu mai îndeplinesc criteriile mandatului. Efectul ratingului asupra costului de creditare depinde însă de regulamente, prospecte, mandate și tipul investitorului. În esență, agențiile influențează infrastructura pieței,  „decid” ce cumpără sau vinde piața. Mecanismul prin care ratingul influențează dobânda poate fi explicat simplu: un investitor cumpără o obligațiune emisă de un stat. În schimb, statul promite să plătească dobândă și să returneze principalul la scadență. Investitorul trebuie să decidă cât risc își asumă. Dacă riscul perceput crește, investitorul poate cere un randament mai mare. Cum au ajuns agențiile de rating în centrul crizei financiare din 2008 În centrul crizei din 2008 s-a aflat piața imobiliară americană. În anii care au precedat criza, băncile au acordat un număr foarte mare de credite ipotecare. Aceste credite erau apoi împachetate în instrumente financiare complexe. Printre ele se aflau mortgage-backed securities (MBS) și collateralized debt obligations (CDO). Aici s-a scurtcircuitat lanțul financiar. Un investitor care cumpăra un CDO nu trebuia să analizeze individual fiecare credit ipotecar aflat în spatele produsului. Ratingul agenției devenea un instrument esențial pentru evaluarea riscului. Iar unele dintre aceste produse complexe au primit – nejustificat – calificative foarte ridicate, inclusiv AAA. Când piața imobiliară americană a început să se prăbușească, ipotezele pe care se bazaseră multe dintre aceste modele au fost puse la încercare. Pierderile au crescut, iar credibilitatea băncilor s-a prăbușit și au început să fie retrogradate. SUA au acuzat probleme serioase privind documentarea procesului de rating Investigațiile de după criză au arătat că problemele nu s-au rezumat la faptul că agențiile „au greșit un pronostic”. În iulie 2008, Securities and Exchange Commission (SEC) a publicat rezultatele unei investigații de zece luni