Bătălie pentru bugetul UE de 2.000 de miliarde de euro. Fondurile de coeziune, în centrul disputei care vizează și România
Discuțiile au loc în cadrul summitului european de la Bruxelles și vizează viitorul Cadru Financiar Multianual (MFF), instrumentul care stabilește prioritățile de cheltuire a fondurilor europene pentru următorii ani, scrie Euronews. Pe de o parte se află țările considerate „frugale”, care susțin limitarea cheltuielilor europene și un control mai strict al bugetului comun. Pe de altă parte se află grupul informal „Friends of Cohesion”, format din 16 state membre care doresc păstrarea finanțărilor pentru politica de coeziune și agricultură. Belgia, Bruxelles: reuniune a Consiliului European. Sursa foto: Sierakowski Frederic/EU Council/dpa Miza este semnificativă deoarece aceste programe reprezintă una dintre cele mai importante componente ale bugetului european și contribuie la reducerea decalajelor economice dintre regiunile Uniunii. Suedia cere un buget mai mic Ministrul suedez pentru Afaceri Europene, Jessica Rosencrantz, a declarat că actuala propunere bugetară este prea mare și trebuie redusă substanțial. Potrivit oficialului suedez, Uniunea Europeană ar trebui să urmărească un buget apropiat de 1% din venitul național brut al statelor membre, argumentând că multe guverne sunt deja obligate să facă economii la nivel național și că aceeași disciplină trebuie aplicată și la Bruxelles. În schimb, statele care susțin politica de coeziune avertizează că reducerea fondurilor ar putea afecta investițiile regionale și programele agricole. Alte dosare importante pe agenda summitului În paralel cu dezbaterea privind bugetul, liderii europeni au discutat și despre războiul din Ucraina, relația cu Rusia și competiția economică tot mai intensă cu China. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a participat la o parte a reuniunii și a cerut accelerarea negocierilor privind aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană. Totodată, liderii UE au analizat posibilitatea dezvoltării unor instrumente suplimentare pentru a răspunde importurilor masive de produse chinezești considerate subvenționate și vândute la prețuri foarte scăzute pe piața europeană. Negocieri care se anunță de durată Deși discuțiile privind viitorul buget european sunt încă într-o fază preliminară, pozițiile divergente sugerează că negocierile vor fi dificile și ar putea continua luni de zile. Oficialii europeni încearcă să ajungă la un compromis înainte ca viitoarele cicluri electorale din mai multe state membre să complice și mai mult procesul de negociere. Viitorul buget al Uniunii Europene va influența modul în care blocul comunitar va finanța proiectele de dezvoltare, agricultura, securitatea și competitivitatea economică în următorul deceniu, ceea ce transformă actualele discuții într-una dintre cele mai importante confruntări politice de la Bruxelles din acest an.
Salvatorii economiei au îngropat-o. Cursul euro-leu continuă creșterea și rămâne aproape de maxime istorice. Ce face inflația
Cursul valutar este sub presiune constantă după „șocul” declanșat de demiterea guvernului Bolojan care a adus leul la un minim istoric în raport cu euro. Moneda națională și-a recuperat doar parțial pierderile, undeva în jurul valorii de 5,23-5,25 lei/euro, însă dă în continuare semne de slăbiciune, pe fondul unei inflații în creștere. Pe 6 mai, imediat după demiterea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură, cursul a urcat la un maxim istoric de 5,2688 lei/euro, ceea ce a însemnat o creștere de circa 3,5% în numai câteva zile. De atunci, nicio analiză din mai-iunie 2026 nu a mai luat în calcul revenirea la 5 lei/euro, ci a evaluat unde se va stabiliza noul echilibru: în jur de 5,20 sau mai aproape de 5,30–5,35 lei/euro. Cum s-a transformat criza politică în criza încrederii în leu Înainte de accelerarea crizei politice, pe 28 aprilie 2026, cursul oficial era de aproximativ 5,0937 lei/euro. Analiștii Erste Bank au punctat, într-o analiză publicată luna trecută, că rămâne incert unde se situează noul prag pe care Banca Națională a României este dispusă să îl apere. Erste a apreciat că valoarea de echilibru a cursului valutar s-ar situa în jurul a 5,35 lei/euro. Aceasta în condițiile în care inflația a crescut la 10,85% în luna mai, de la 10,71% în luna aprilie: serviciile s-au scumpit cu 13,53%, mărfurile nealimentare cu 12,54%, iar mărfurile alimentare cu 6,78%, potrivit datelor publicate recent de Institutul Național de Statistică (INS). Leul e în continuare pe o pantă descendentă, deși în prima jumătate a lunii iunie, euro s-a stabilizat în zona 5,23–5,26 lei, iar miercuri, 17 iunie moneda euro era în creștere în raport cu leul, însă în același interval (1 euro – 5.2328 lei). Presiunea pe curs rămâne constantă România funcționează de peste 40 de zile cu Guvern interimar, iar această situație de furtună politică internă menține sub presiune cursul valutar. Criza politică e dublată de cererea reală de euro din economie, asta în condițiile în care dobânzile suverane și cele de piață monetară se mențin încă la un nivel relativ constant. Mugur Isărescu a declarat, în a doua jumătate a lunii mai, după ce „panica” s-a instalat în urma fluctuațiilor bruște ale cursului, că intervențiile BNR din 2026 au fost „mult, mult, mult mai mici” decât cele din aprilie–mai 2025. El a susținut că atunci presiunile pe curs au fost mult mai puternice. Potrivit lui Isărescu, cursul leu-euro pare să fi ajuns la un nivel de echilibru, iar nivelul rezervelor permite băncii centrale să lase o flexibilitate mai mare a monedei. „Refugiul” în euro ar putea slăbi și mai mult leul De altfel, evoluția ulterioară din mai-iunie a confirmat precizările de la acel moment ale șefului Băncii Naționale. „BNR a intervenit în principal cumpărând valută, nu vânzând-o – în special de la Ministerul de Finanțe, evitând astfel variații bruște ale cursului atunci când statul avea nevoie să convertească miliarde de euro din fonduri europene sau împrumuturi externe”, a adăugat guvernatorul BNR. România se confruntă cu marele risc al pierderii încrederii piețelor pe fondul crizei politice, cuplată cu deficite bugetare și de cont curent mari și un curs atent ținut în frâu de banca centrală, arată analiștii citați de cursdeguvernare.ro. Cursul poate „exploda” din nou, având în vedere tendința investitorilor și a populației în condiții de panică de a se refugia în euro de frica deprecierii eventuale a cursului.
Irineu Darău, ministrul Economiei. S-a rezolvat: „Romarm redevine o companie credibilă și bancabilă
Irineu Darău, ministrul Economiei, a anunțat că situația contabilă de la ROMARM a fost rezolvată. Compania poate accesa finanțări și poate fi „un pilon de bază în Programul SAFE”. Romarm redevine o companie credibilă și „bancabilă”, susține ministrul. Declarația ministului USR vine la puțin timp după ce directorul general al Romarm, Răzvan Pîrcălăbescu, îl acuza pe colegul său de partid și guvern, ministrul Apărării, Radu Miruță, de „înaltă trădare” și „subminarea economiei naționale” și cerea judecarea acestuia. Raport de ministru „La preluarea mandatului de ministru, la finalul lunii decembrie, am găsit o situație inacceptabilă la C.N. ROMARM S.A.: situațiile financiare pe anul 2024 erau complet blocate și neaprobate, din cauza unor rezerve serioase semnalate în raportul auditorului. (…) După luni de muncă intensă alături de secretarii de stat și echipele din minister, am reușit să deblocăm această situație”, a anunțat miercuri Irineu Darău. ROMARM și-a refăcut situațiile financiare El susține că ROMARM și-a refăcut situațiile financiare conform standardelor și că a semnat mandatul pentru ședința A.G.O.A., în vederea aprobării rezultatelor pentru anii 2024 și 2025. Ministrul Economiei arată că în acest fel Romarm redevine o companie credibilă și „bancabilă”, poate accesa programe de finanțare solide și poate susține direct fabricile din subordine, în care este acționar. „O structură financiară sănătoasă este esențială pentru ca Romarm să fie un pilon de bază în Programul SAFE, cât și în celelalte programe de finanțare internaționale și naționale pentru industria de apărare”, mai spune ministrul. Programul „Nucleu” Ministerul a început și plățile pe programul de menținere a capacităților de producție în industria de apărare – așa numitul program „Nucleu”. „Tocmai le-am mai trimis o adresă pentru a se asigura că nu mai există întârzieri suplimentare în alocarea sumelor din Nucleu, fiindcă oamenii sunt foarte importanți și chiar au nevoie să își primească salariile, după atâta timp”, adaugă Darău. El spune că așteptarea lui de la Programul SAFE și din alte prezente și viitoare programe de înzestrare este extrem de ridicată: „Nu ne dorim doar finanțare și liste de cumpărături, ci o transformare profundă și reală a industriei de apărare. Urmărim cu consecvență reindustrializarea, modernizarea, retehnologizarea și creșterea competitivității României la nivel internațional”, zice Darău. Recomandarea autorului: Șeful Romarm cere judecarea lui Radu Miruță pentru înaltă trădare
Trump amenință cu noi sancțiuni împotriva Rusiei. Ce motiv invocă președintele american
Donald Trump, aflat în drum spre Palatul Versailles, a fost întrebat de un reporter dacă va impune noi sancțiuni împotriva Rusiei. Președintele american a răspuns: „Le-aș putea impune din nou”. De la începutul celui de-al doilea mandat prezidențial, Trump a depus eforturi pentru medierea negocierilor de pace dintre Rusia și Ucraina. Vladimir Putin și Donald Trump / Foto – Mediafax Motivul pentru care Trump vrea să impună noi sancțiuni Emmanuel Macron a declarat în urma summitului G7 din Franța că toți liderii prezenți, inclusiv Donald Trump, au înțeles că Vladimir Putin nu este interesat de pace. Liderul francez a dezvăluit că omologul său american recunoaște „integritatea teritorială a Ucrainei”. „Președintele Trump, ca noi toți, a recunoscut pur și simplu că nu a existat o dorință serioasă din partea Rusiei astăzi de a discuta despre pace”, a spus Macron în conferința de presă. Relațiile SUA-Rusia, tot mai deteriorate Trump l-a considerat „prieten” pe dictatorul de la Kremlin în mod repetat. Putin doar și-a exprimat aprecierile față de liderul de la Casa Albă, în timp ce fostul președinte rus, Dmitri Medvedev, l-a acuzat că repetă agenda politică a administrației Biden. Pe 12 februarie 2025, Donald Trump, abia reinstalat la Casa Albă, a vorbit la telefon cu omologul său rus. Președintele american a anunțat că vor avea loc discuții pentru pace și a trimis o delegație condusă de secretarul de Stat Marco Rubio, directorul CIA, John Ratcliffe, consilierul de securitate națională Mike Waltz, delegatul special Steve Witkoff, și ginerele președintelui, Jared Kushner. Încercările președintelui n-au dat roade nici după summitul organizat în Alaska, pe 15 august 2025. Pe 22 octombrie 2025, SUA au impus sancțiuni asupra companiilor petroliere rusești Rosneft și Lukoil. Trump a impus cele mai dure sancțiuni asupra Rusiei din octombrie 2025 Țările care cumpărau petrol rusesc, precum India și China, au fost afectate. Relațiile Washington-Moscova s-au deteriorat și mai mult după atacurile SUA asupra Iranului, în urma cărora liderul suprem iranian Ali Khamenei a fost ucis. Potrivit unor dezvăluiri media, Rusia a furnizat informații și drone noi Iranului pentru a ataca activele militare americane din Orientul Mijlociu. Trump chiar a respins propunerea lui Putin de a media un armistițiu între Washington și Teheran. Sancțiunile au fost suspendate temporar Ca urmare a războiului cu Iran, pe 12 martie 2026, Departamentul Trezoreriei SUA a suspendat temporar sancțiunile asupra petrolului rusesc și a autorizat țările să cumpere petrol rusesc blocat pe mare, cu scopul de a stabiliza piețele energetice. 124 de milioane de barili de petrol rusesc mai existau pe apă, în 30 de locuri pe planetă. Decizia a fost aspru criticată dur de opoziția democrată în Congresul SUA. Ba chiar Trump a permis Rusiei să aprovizioneze Cuba cu petrol. Sursa Foto: Profimedia
Jeff Bezos preconizează că AI va duce la crearea mai multor locuri de muncă decât la dispariția lor: Nivelul efortului lucrătorilor umani va crește
Fondatorul Amazon, Jeff Bezos, susține că dezvoltarea accelerată a inteligenței artificiale nu va duce la înlocuirea masivă a oamenilor pe piața muncii, ci ar putea avea efectul opus. Oamenii care se tem de „apocalipsa mașinăriilor” pot răsufla ușurați. În schimb, AI va putea duce chiar la crearea de noi locuri de muncă și chiar la apariția unui deficit de forță de muncă. Declarațiile au fost făcute miercuri, la o conferință de tehnologie desfășurată la Paris. US Amazon’s founder Jeff Bezos on stage at the VivaTech technology startups and innovation fair at the Paris Expo Porte de Versailles, in Paris, France on June 17, 2026. Photo by Alexis Jumeau/ABACAPRESS.COM Omul de afaceri a prezentat o perspectivă optimistă privind impactului AI asupra pieței muncii. El a argumentat că avansul AI va duce mai degrabă la creșterea efortului uman, potrivit Reuters „Știu că există o mare îngrijorare în rândul multor oameni, inclusiv al multor persoane inteligente, că AI va face ca oamenii să devină inutili și așa mai departe. Nu sunt deloc de acord cu acest punct de vedere. Și cred, de fapt, că AI-ul va crea un deficit de forță de muncă”, a spus Bezos. Cândva cel mai bogat om de pe planetă în urmă cu 8 ani, Bezos a argumentat că, în opinia sa, societatea este limitată de resursa umană, iar inteligența artificială ar putea contribui la creșterea capacității de producție și a eficienței în numeroase domenii. „Sunt nenumărate lucruri de făcut de către oameni, iar aceștia sunt limitați de unele bariere pe care, întocmai, inteligența artificială le-ar putea reduce”. De câțiva ani există temeri privind impactul AI asupra locurilor de muncă, că avansul tehnologiilor de automatizare ar putea duce la pierderea locurilor de muncă pentru mulți angajați. Chiar și lideri din marile companii de AI, precum Dario Amodei, directorul executiv de la Anthropic, a prevestit că AI va cauza perturbări „dureroase” în rândul lucrătorilor cu gulere albe. Iar Sam Altman, directorul OpenAI, chiar a avertizat că AI ar putea fi mai puternic decât s-a preconizat. Concedierile din domeniul tech în luna mai 2026 a ajuns la 115.000. Meta, Amazon și Snap se numără printre companiile care au făcut cele mai mari reduceri de personal, iar Goldman Sachs a estimat că AI va duce la eliminarea lunară a 16.000 de locuri de muncă numai în SUA. Iar angajații începători și lucrătorii din generația Z vor fi cei mai grav afectați de automatizare. Pe de altă parte, tehnologiile AI generează deja noi tipuri de joburi și schimbă structura pieței muncii: apar noi profesii emergente, precum „vibecoders”. Vibecoders sunt programatori care folosesc instrumente AI precum GitHub Copilot, Claude sau Cursor pentru a dezvolta aplicații, fără a mai scrie integral codul manual. Mai există o altă profesie, cea de „prompt engineer”, specialistul care formulează instrucțiuni pentru modelele de AI, cu scopul de a genera răspunsuri mai precise și mai relevante. Sursa Foto: Hepta
Cum sunt fabricați dezinfectanții Klintensiv
În fiecare zi, medicii, asistentele și personalul auxiliar folosesc dezinfectanți pentru mâini, suprafețe și pavimente, instrumentar și dispozitive medicale. Sunt produse esențiale pentru siguranța pacienților, dar puțini dintre cei care le utilizează cunosc drumul pe care îl parcurg înainte de a ajunge pe rafturile spitalelor. Dincolo de etichetă și de flacon, există un proces complex de dezvoltare, producție, control al calității și logistică. O echipă Gândul a vizitat fabrica Klintensiv pentru a oferi răspunsul la o întrebare importantă pentru orice manager de spital sau profesionist din domeniul medical: cum sunt produși, de fapt, dezinfectanții medicali folosiți zilnic? În industria biocidelor, calitatea nu începe în laborator și nici pe linia de ambalare. Ea începe în depozit. La Klintensiv, fiecare materie primă și fiecare componentă de ambalare trece printr-un proces riguros de recepție și verificare. Produsele nou sosite sunt plasate inițial în zona de carantină, unde rămân până la finalizarea analizelor de identificare și conformitate. „După recepție, materiile prime sunt analizate și testate. Doar cele care îndeplinesc parametrii de calitate sunt eliberate pentru producție”, explică dr. farm. Cătălin Donea, directorul de calitate al companiei. Sistemul este simplu și eficient: zona galbenă pentru produsele aflate în evaluare, zona verde pentru cele conforme și zona roșie pentru materialele neconforme, care sunt returnate sau eliminate conform procedurilor. Abia după această etapă începe procesul propriu-zis de fabricație. De la formulă la produs: cum se prepară un dezinfectant medical Înainte ca un dezinfectant să ajungă într-un flacon de un litru sau într-o canistră de cinci litri, ingredientele sunt cântărite cu precizie, conform formulelor aprobate și înregistrate. Accesul în zona de producție presupune respectarea unor reguli stricte de igienă: halat, capelină, protecție pentru încălțăminte și mască. Scopul este prevenirea oricărei contaminări a produsului aflat în procesare. În zona de preparare, materiile prime sunt introduse în rezervoare industriale din inox, unde sunt amestecate până la obținerea unui produs omogen. Unele dintre aceste tancuri au capacități impresionante, de până la 10.000 de litri. „În acest moment avem în procesare Sterisol, un dezinfectant de nivel înalt utilizat în unități medicale”, explică Bogdan Dobia, directorul de producție. După omogenizare, produsul nu pleacă imediat spre ambalare. Înainte, sunt prelevate probe pentru verificările de laborator. Doar după confirmarea conformității, soluția este transferată prin conducte din inox către liniile automate de ambalare. Automatizarea elimină eroarea umană Una dintre cele mai importante investiții într-o fabrică modernă de dezinfectanți este automatizarea. La Klintensiv, liniile de ambalare funcționează complet automatizat. Flacoanele sunt umplute, etichetate, inscripționate cu lot și termen de valabilitate, iar capacele sunt montate fără intervenție manuală directă. Linia dedicată recipientelor de un litru poate procesa până la 6.000 de flacoane pe oră, în timp ce instalația pentru canistre de cinci litri atinge o capacitate de 1.000-1.500 de unități pe oră. „Automatizarea ne ajută să eliminăm erorile umane și să asigurăm o calitate constantă a produsului finit”, spune directorul de producție. Pe lângă produsele lichide, fabrica produce și șervețele dezinfectante. Procesul este mult mai complex decât pare la prima vedere. Materialul textil special este alimentat în utilaje industriale care îl taie, îl împăturesc, îl impregnează cu soluția dezinfectantă și îl ambalează automat. Capacitatea de producție ajunge la aproximativ 3.300 de pachete pe oră. Laboratorul care decide dacă un lot poate ajunge într-un spital Poate cea mai puțin vizibilă etapă pentru utilizatorul final este controlul calității. În laborator, fiecare lot fabricat este analizat pentru a se verifica dacă respectă specificațiile tehnice stabilite în faza de dezvoltare. Sunt evaluați parametri precum concentrația ingredientelor active, pH-ul și caracteristicile fizico-chimice ale produsului. „Produsul trebuie să se încadreze în parametrii definiți încă din etapa de dezvoltare. Doar atunci poate fi declarat conform”, explică Ioana Obrescu, șeful laboratorului de control al calității. Există și situații în care anumite valori necesită ajustări înainte de aprobarea lotului. Aceste corecții sunt realizate în faza de produs vrac, înainte de ambalare, pentru a garanta că produsul final respectă toate cerințele. Pentru beneficiarii din sistemul medical, acest proces înseamnă un lucru esențial: consistență de la un lot la altul. Chiar dacă utilizatorii pot percepe uneori diferențe, fiecare serie este fabricată după aceeași formulă și verificată prin aceleași metode de control. Un dezinfectant nou nu apare peste noapte În spatele fiecărui produs nou există luni întregi de cercetare și testare. Potrivit specialiștilor Klintensiv, dezvoltarea unui dezinfectant poate dura între opt luni și un an și jumătate, în funcție de caracteristicile produsului și de complexitatea testelor necesare. Procesul începe cu alegerea ingredientelor active și formularea compoziției. Urmează testele de stabilitate, verificările fizico-chimice și studiile de eficacitate microbiologică. Provocările sunt cu atât mai mari cu cât România nu are o tradiție îndelungată în producția de biocide. În plus, infrastructura locală pentru testarea eficacității este limitată, ceea ce obligă producătorii să colaboreze frecvent cu laboratoare externe. Pe lângă partea tehnică, companiile trebuie să gestioneze și cerințele de reglementare europene, care presupun investiții semnificative pentru fiecare produs introdus pe piață. Din fabrică, în peste 300 de spitale publice Pentru managerii de spitale, întrebarea esențială nu este doar cum se produce un dezinfectant, ci și dacă acesta poate fi livrat constant și la timp. Aici intervine componenta logistică. Potrivit lui Paul Radu, director de operațiuni la Klintensiv, compania produce și livrează lunar aproximativ 80.000-90.000 de litri de dezinfectanți. În anul 2025, produsele au ajuns, direct sau prin intermediul distribuitorilor, în peste 300 de spitale publice din România. Pentru a susține aceste volume, compania menține stocuri de siguranță atât pentru produsele finite, cât și pentru materiile prime și ambalajele necesare producției. „Provocarea nu este doar să produci, ci să asiguri continuitatea livrărilor și capacitatea de reacție atunci când apar situații neprevăzute sau creșteri bruște ale cererii”, explică acesta. Fiecare flacon care pleacă spre un spital este rezultatul unei succesiuni de etape atent coordonate: achiziția materiilor prime, controlul calității, producția, ambalarea, verificările finale, depozitarea și transportul. Dincolo de etichetă: infrastructura care susține siguranța pacientului Pentru personalul medical, un flacon de dezinfectant este un instrument de lucru. Pentru producător, însă, el reprezintă rezultatul unui proces industrial și științific complex. În spatele fiecărei livrări se află oameni
Metrorex, pierderi de peste 312 milioane de lei în 2025. Și călătorii sunt de vină
Metrorex a raportat pentru anul 2025 pierderi de peste 312 milioane de lei. Cu peste 72% față de nivelul înregistrat în 2024, potrivit situației financiare anuale publicate de companie, anunță Agenția de presă Rador, care citează Radio București. Unul dintre motive, ar fi scăderea numărului de călători. Conform documentului, societatea a înregistrat venituri totale de 2,34 miliarde de lei și cheltuieli de 2,65 miliarde de lei, rezultând o pierdere de 312 milioane de lei. Sursele pierderilor Din această sumă, aproximativ 203 milioane de lei reprezintă pierderi din activitatea de exploatare, iar peste 108 milioane de lei provin din activitatea de investiții. Compania explică rezultatul negativ prin scăderea numărului de călători transportați. În 2025, Metrorex a înregistrat 153,3 milioane de călători plătitori, cu aproape 13% mai puțini decât cei 176 de milioane estimați în bugetul de venituri și cheltuieli. Prea puțini bani de la stat Un alt factor care a influențat rezultatul financiar îl reprezintă ajustările pentru creanțe neîncasate, în valoare de peste 260 de milioane de lei, provenite în principal din penalități aplicate în cadrul contractului încheiat cu Alstom Transport pentru livrarea trenurilor de metrou. De asemenea, compania susține că pierderile au fost generate și de alocarea insuficientă a subvenției pentru serviciul public de transport cu metroul, precum și de suportarea din venituri proprii a unor cheltuieli legate de întreținerea infrastructurii. Subvențiile reprezintă 44% din costurile necesare asigurării serviciului public de transport În ciuda scăderii numărului de călători, veniturile proprii ale Metrorex au crescut la peste 390 de milioane de lei, comparativ cu 296 de milioane de lei în anul precedent, pe fondul majorării tarifelor de călătorie de la 3 la 5 lei, aplicată de la 1 ianuarie 2025. Cheltuielile cu personalul au depășit 1 miliard de lei, din care aproape 890 de milioane de lei au reprezentat salarii, sporuri și alte beneficii acordate angajaților. La finalul anului 2025, Metrorex avea 4.973 de salariați, ușor sub nivelul prognozat de 5.003 angajați. Totodată, subvenția alocată de stat pentru transportul cu metroul a fost de 873 de milioane de lei, reprezentând aproximativ 44% din costurile necesare asigurării serviciului public de transport. Recomandarea autorului: Angajații Metrorex răsuflă ușurați după căderea Guvernului Bolojan. Lider de sindicat: „Este o gură de oxigen. Oamenii au trăit un stres foarte mare”
BNR confirmă declinul economiei. Datoria externă totală a României a crescut cu un miliard de euro în primele patru luni din 2026
Datoria externă totală a României a crescut cu un miliard de euro în primele patru luni ale anului 2026, până la 229,5 miliarde de euro la finalul lunii aprilie, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Cea mai mare componentă a datoriei externe rămâne cea a administrației publice, care a urcat de la 125,6 miliarde de euro la sfârșitul anului trecut la 126,9 miliarde de euro la finalul lui aprilie. Conform raportului publicat de instituție, creșterea datoriei externe a administrației publice a fost susținută în principal de majorarea împrumuturilor contractate de stat, care au urcat cu 2,38 miliarde de euro față de finalul anului 2025, până la 24,6 miliarde de euro. În schimb, stocul titlurilor de natura datoriei s-a diminuat cu 631 milioane de euro, până la 87,3 miliarde de euro. Sursa: BNR De asemenea, datoria externă pe termen lung a însumat 182,7 miliarde de euro la finalul lunii aprilie, adică 79,6% din totalul datoriei externe și o creștere de 1,4% față de sfârșitul anului 2025. În paralel, datoria externă pe termen scurt a scăzut cu 2,8%, până la 46,7 miliarde de euro. Contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 7,9 mld. euro BNR mai arată că, în perioada ianuarie-aprilie 2026, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 7,9 miliarde de euro, comparativ cu 9,1 miliarde în perioada ianuarie-aprilie 2025. În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mic cu 698 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 197 milioane euro, balanța veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mare cu 204 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a adus o contribuție pozitivă de 430 milioane euro. Sursa; BNR Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 1,5 miliarde de euro, comparativ cu 2,2 miliarde de euro în perioada ianuarie – aprilie 2025.
Românii au consumat mai puțină energie electrică în primele patru luni ale anului. Ce spun datele INS despre producția țării
Consumul de energie electrică, în primele patru luni ale anului 2026, a scăzut în gospodăriile populației cu peste 10%, dar și în economie cu 0,4%, față de perioada similară din 2025, arată datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS). De asemenea, producția de energie a României a scăzut cu 1,5% în aceeași perioadă analizată. Conform datelor publicate de INS, principalele resurse de energie primară, în perioada 1 ianuarie-30 aprilie 2026, au totalizat 10.482,4 mii tone echivalent petrol, în scădere cu 356,7 mii față de perioada similară din 2025. Producția internă a însumat 5.498,6 mii tep, în scădere cu 83,9 mii tep (-1,5%) față de aceeași perioadă din 2025, iar importul a fost de 4.983,8 mii tep, în scădere cu 272,8 mii tep (-5,2%). Sursa: Institutul Național de Statistică În această perioadă, resursele de energie electrică au fost de 23.834,3 milioane kWh, în creștere cu 570,6 milioane kWh față de perioada 1 ianuarie-30 aprilie 2025. Producția din termocentrale a scăzut Producția din termocentrale a fost de 5.783,7 milioane kWh, în scădere cu 214,7 milioane kWh (-3,6%), cea din hidrocentrale a fost de 5.119,3 milioane kWh, în creștere cu 1225,6 milioane kWh (+31,5%), iar cea din centralele nucealro-electrice a fost de 3.820,5 milioane kWh, în scădere cu 115,5 milioane kWh (-2,9%). Sursa: Institutul Național de Statistică De asemenea, producţia din centralele electrice eoliene a fost de 2.391,7 milioane kWh, în creștere cu 265,1 milioane kWh, iar energia solară produsă în instalaţii fotovoltaice în această perioadă a fost de 1.432,0 milioane kWh, în creștere cu 298,9 milioane kWh. Consumul final de energie electrică în această perioadă, a fost de 16.533,0 milioane kWh, cu 2,7% mai mic față de perioada 1 ianuarie-30 aprilie 2025, consumul final de energie electrică în economie a scăzut cu 0,4%, iluminatul public a crescut cu 0,8%, iar consumul populației a scăzut cu 10,1%. Exportul de energie electrică a crescut Exportul de energie electrică a fost de 5,148 miliarde kWh, în creştere cu 708,7 milioane kWh, în timp ce consumul propriu tehnologic în reţele şi staţii a fost de 2,152 miliarde kWh, în creştere cu 325,4 milioane kWh, conform datelor INS.
Cum arată Râșnovul, orașul unde Adrian Veștea, premierul desemnat, a fost primar 12 ani. Ce s-a întâmplat cu numărul de turiști și investițiile locale
Adrian Veștea, noul premier desemnat de președintele Nicușor Dan, este unul dintre politicienii care și-au construit cariera administrativă la nivel local. Originar din Râșnov, acesta a condus orașul timp de trei mandate consecutive, între 2004 și iulie 2016, înainte să preia funcția de președinte al Consiliului Județean Brașov. Și în perioada mandatului lui Veștea, dar și după această perioadă și mai ales datorită investițiilor private locale atrase, Râșnovul a fost unul dintre puținele orașe ale României care au crescut din punct de vedere economic, în vreme ce alte regiuni s-au depopulat. Ce arată cifrele oficiale? Adrian Veștea – Premierul desemnat, fost primar al Râșnovului De la sărăcie cruntă la „miracolul” României Râșnovul a trecut prin una dintre cele mai spectaculoase transformări economice și turistice din întreaga țară. Orașul, aflat la intersecția dintre Bran, Poiana Brașov, Brașov și Predeal, a crescut din toate punctele de vedere, de la explozia turismului, la fabricile multinaționale care s-au deschis în jurul lui și care alimentează economia. De la declin la o destinație cu peste jumătate de milion de turiști anual La începutul anilor 2000, imaginea Râșnovului era complet diferită față de cea din prezent. Cetatea medievală, principalul simbol al localității, se afla într-o stare de degradare avansată, iar orașul traversa dificultăți economice mari. În următoarele două decenii însă, turismul local a cunoscut o creștere accelerată. Astfel, numărul de oameni care aleg anual Râșnovul a depășit pragul de 500.000, iar unitățile de cazare primesc de 250 de ori mai mulți vizitatori decât acum 20 de ani. Sursa foto: Facebook/Dino Parc Râșnov Succesul nu a apărut peste noapte. Dezvoltarea orașului s-a bazat pe un mix de investiții publice și private. Reabilitarea Cetății Râșnov, dezvoltarea infrastructurii turistice, dar și apariția Dino Parc, una dintre principalele atracţii ale oraşului, au contribuit activ la creșterea turismului, atât din țară cât și din străinătate. Economia locală a crescut de peste șase ori în 17 ani Transformarea orașului nu s-a limitat doar la turism. Conform datelor analizate de Termene.ro, mediul de afaceri din Râșnov a înregistrat o evoluție spectaculoasă în perioada 2008-2024. Cifra de afaceri cumulată a companiilor înregistrate în Râșnov a crescut de la puțin peste 209 milioane de lei în 2008 la aproape 1,3 miliarde de lei în 2024, adică un avans de 519%. Sursa Foto: Visit Rasnov / Facebook În aceeași perioadă, profiturile nete cumulate au urcat de la 7 milioane de lei la 135,7 milioane de lei, o creștere de aproape 19 ori. Dacă în 2008 firmele locale înregistrau un rezultat net agregat negativ, de 4,7 milioane de lei, în 2024 soldul profitului net a ajuns la peste 110 milioane de lei. Numărul locurilor de muncă a crescut cu două treimi Expansiunea economică a Râșnovului s-a reflectat și în piața muncii. Numărul total al angajaților companiilor din orășel a crescut de la 1.519 persoane în 2008 la 2.533 în 2024, ceea ce înseamnă un avans de aproximativ 67%. Sursa Foto: Visit Rasnov / Facebook Totodată, productivitatea companiilor locale s-a îmbunătățit semnificativ. Dacă în 2008 rezultatul net raportat la numărul de angajați indica o pierdere de aproximativ 3.100 de lei per angajat, în 2024 aceasta a ajuns la un profit net de aproape 45.300 de lei pentru fiecare salariat.