Etichetă: Economic

Stațiunea de schi de pe Ghețarul Stelvio, închisă din cauza caniculei

Ultima stațiune de schi de vară din Emisfera Nordică a fost închisă din cauza valului de căldură extremă. Stațiunea din Passo Stelvio din Italia a suspendat temporar toate activitățile de schi pentru că temperaturile mari au dus la topirea învelișului de zăpadă. Este pentru prima oară în istoria modernă când se întâmplă să nu mai existe nicio stațiune de schi de vară deschisă la nord de Ecuator.  Loading … Canicula de la mare altitudine a topit zăpada pe Passo Stelvio Decizia de a închide pârtia a fost luată de operatorul Sifas din motive de siguranță pentru turiști. Orice internaut care va deschide site-ul oficial va fi întâmpinat cu mesajul: „Această decizie dureroasă, dar necesară a fost inevitabilă din cauza condițiilor meteo nefavorabile care au afectat zona în ultimele săptămâni”.  Stelvio sau Stilfser Joch este un pas alopin situat la 2757 de metri altitudine, care face legătura între Vinschgau din Tirolul de Sud cu Valtellina din Lombardia. Pe platforma X, meteorologul Manuel Oberhuber a scris: „Alaltăieri, ultima stațiune de schi pe ghețar din Europa și-a încheiat sezonul de vară: Stilfserjoch, din Tirolul de Sud.”. Telecabinele vor funcționa în continuare, iar vizitatorii vor putea vizita ghețarul. Cum ar fi trebuit să arate în mod normal Passo Stelvio Meteorologii au înregistrat temperaturi mari la mare altitudine pe Passo Stelvio, lipsa înghețului peste noapte și furtuni de ploaie repetate care au destabilizat ghețarul de la suprafață. Operatorii susțin că stațiunea nu mai întrunește condiții de siguranță pentru turiști. Pe 10 august au fost închise alte stațiuni din Alpi, precum Saas-Fee și Zermatt din Elveția și Hintertux din Austria. Se pot desfășura curse cu biciclete și drumeții Un declin istoric: Nicio pârtie deschisă în Europa pentru prima dată în 80 de ani În Norvegia a fost închisă stațiunea din Galdhoopiggen. Cu toate că schiatul de vară a intrat în declin de peste 30 de ani, este pentru prima oară în ultimii 80 de ani când nu mai este deschisă nicio stațiune de schi. Sursa Foto: Zermatt Matterhorn Chiar și pe durata pandemiei din 2020 și 2021, stațiuni ca Zermatt au fost deschise. În vara toridă a anului 2022, Hintertux a înregistrat un număr record de turiști datorită tehnologiilor care produceau zăpadă artificială. Ghețarii au rămas „dezbrăcați”: Când s-ar putea redeschide pârtiile Sursa Foto: Saas-Fee Temperaturile record din vara acestui an au dus la o situație fără precedent, dezbrăcând ghețarii de zăpadă și expunând gheața. Stațiunile Saas-Fee, Passo Stelvio și Zermatt vor fi redeschise când vor permite condițiile meteo, iar stațiunile din Austria vor reintra în funcțiune din septembrie. Sursa Foto: Facebook

CSM îi răspunde lui Dragoș Pîslaru și denunță minciuni și dezinformare instituțională, după ce ministrul interimar a spus că magistrații au creat polemici pe tema salariilor

CSM îl acuză pe Dragoș Pîslaru de minciună, după ce ministrul interimar a spus că magistrații au creat polemici pe tema salariilor, arată instituția într-un comunicat de presă. „Comunicat de presă  în raport cu declaraţiile nereale formulate de ministrul interimar al Muncii, domnul Dragoş Pîslaru Ministrul interimar al Muncii, domnul Dragoş Pîslaru, a declarat că au fost modificaţi şi corectaţi coeficienţii privind salarizarea funcţiilor de conducere în magistratură în cadrul proiectului de lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, iar Consiliul Superior al Magistraturii ar fi știut acest lucru. Atragem atenţia că aceste informaţii nu sunt reale şi reprezintă o nouă modalitate instituţională de dezinformare. Ministerul Muncii nu a publicat nicio variantă oficială care să cuprindă o astfel de corecţie indicată de ministrul interimar, iar Consiliul nu a fost informat de nicio instituţie publică, prin nicio modalitate, că o astfel de modificare ar fi fost inclusă în cadrul proiectului de lege. Mai mult, adaugă CSM, magistratura nu este compusă doar din persoanele cu funcții de conducere, ci din toți colegii din instanțe și parchete.  O ajustare strictă a coeficienților numai pentru cele mai înalte funcţii din sistemul judiciar nu rezolvă problema poziției puterii judecătorești în arhitectura statală. În raport de ansamblul reglementării propuse, Consiliul a atras atenţia asupra deficienţelor de fond care privesc salarizarea autorităţii judecătorești, care situează puterea judecătorească pe o poziţie inferioară celorlalte puteri în stat, ducând în derizoriu locul şi rolul justiţiei în societate. Consiliul reține din informații publice ca o variantă a proiectului de lege ar fi fost transmisă Comisiei Europene, care, de altfel, ar fi şi respins propunerea. Această conduită expune edificator modul în care ministrul interimar înţelege procesul de legiferare şi exigenţele unei consultări instituţionale loiale: soluţia legislativă este mai întâi formulată la nivelul ministerului şi apoi transmisă Comisiei Europene, fără ca destinatarii direcţi ai reglementării să fie informaţi în prealabil asupra formei asumate instituţional. Reiterăm că independenţa statutară a magistraturii presupune o reflectare adecvată a acesteia ca putere în stat, inclusiv în arhitectura de salarizare, astfel încât veniturile aferente funcţiilor din cadrul puterii judecătorești, în ansamblul lor, cu toate elementele din care sunt compuse, să fie configurate într-o manieră comparabilă cu cele ale celorlalte puteri, în acord cu rolul constituţional al justiţiei şi cu exigenţele de echilibru instituţional”, transmite CSM.  Pîslaru acuză CSM că a creat o polemică pe tema salariilor din Justiție: ”Probabil știau că problema era deja rezolvată” Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, acuză Consiliul Superior al Magistraturii că a alimentat o polemică în spațiul public pe tema salarizării funcțiilor de conducere din sistemul judiciar, deși problema ar fi fost deja soluționată în proiectul noii legi a salarizării. Pîslaru susține că modificările au fost convenite în urmă cu două-trei săptămâni în urma consultărilor cu Ministerul Justiției. Declarațiile au fost făcute joi, într-o intervenție telefonică la Digi24, după ce CSM a criticat public poziționarea salarială a președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție în proiectul legii salarizării bugetarilor.

Raport BNR:Investițiile străine, prăbușite sub Bolojan. De 6 ori mai puțini bani decât cu Ciolacu

Investitorii străini sunt alungați de mersul economiei din România și de politicile guvernului Bolojan. Datele de la Banca Națională a României (BNR) arată fără echivoc: investițiile străine directe din România (ISD) au însumat numai 669 mil. euro în  perioada ianuarie-iunie 2026. Spre comparație, în aceeași perioadă din 2025, când guvernul era condus de Marcel Ciolacu, investitorii străini au infuzat 3,7 miliarde de euro în România, de șase ori mai mult.  Investitorii străini au pus puternic frână în România, într-un moment în care economia bate pasul pe loc, consumul slăbește, taxele au crescut, iar companiile reclamă lipsa de predictibilitate. Astfel,  în numai un an, România a pierdut peste 3 miliarde de euro din fluxul de investiții străine directe aferent primelor șase luni. Procentual, vorbim despre o cădere de aproximativ 82%. Din cele 669 de milioane de euro înregistrate în primul semestru din 2026, numai 465 de milioane de euro au reprezentat participații la capital, categorie în care BNR include și profitul reinvestit. Alte 204 milioane de euro au venit din credite acordate între companii din același grup. Pentru o economie care are nevoie de fabrici noi, utilaje, centre logistice, birouri, tehnologie și locuri de muncă bine plătite, acesta este un semnal de alarmă. Economia nu mai crește, iar investitorii văd asta Un investitor care trebuie să decidă unde pune 100 de milioane de euro nu se uită doar la salariile din România sau la prețul terenului. Se uită înainte de toate la întrebarea simplă: economia aceasta va crește sau nu? În cazul României, răspunsul din 2026 este tot mai puțin convingător. Economia este în scădere: la șase luni din 2026, PIB-ul scade cu 1-2%, în funcție de metodologia aplicată: a INS sau a Eurostat. Pe românește: piața pe care ar trebui să vândă companiile nu mai crește. Iar când oamenii cumpără mai puțin, industria încetinește și firmele văd perspective slabe pentru următorii ani, un proiect nou de investiții devine mult mai greu de justificat. Bolojan a redus deficitul bugetar. Dar nota de plată a ajuns repede la economie Guvernul condus de Ilie Bolojan a preluat în vara lui 2025 o situație bugetară grea și obligația de a reduce unul dintre cele mai mari deficite din Uniunea Europeană. Problema este că tratamentul de șoc aplicat pentru reducerea deficitului are un cost economic imediat. În vara lui 2025, Guvernul a trecut la majorări de taxe. Cota standard de TVA a urcat de la 19% la 21%, iar o serie de cote reduse au fost reașezate la 11%, modificările intrând în vigoare de la 1 august 2025. Când crește TVA, prețurile sunt împinse în sus. Când veniturile nu țin pasul cu scumpirile, oamenii reduc cumpărăturile. Când consumul scade, firmele vând mai puțin. Iar când firmele se așteaptă la vânzări slabe, au mai puține motive să construiască o fabrică nouă sau să mărească una existentă. Investitorii spun chiar ei ce îi sperie: instabilitatea, inflația și deficitul Poate cel mai important argument nu vine însă nici de la opoziție, nici de la economiști care critică Guvernul. Vine chiar de la companii. AmCham România, organizația investitorilor americani în România, a publicat în iunie 2026 propriul barometru privind climatul investițional. Rezultatele sunt dure. 40% dintre companiile chestionate spun că nu intenționează să facă investiții noi în următoarele 12 luni, cel mai ridicat nivel din ultimii ani. Nu mai puțin de 89% dintre respondenții AmCham consideră predictibilitatea politicilor guvernamentale slabă sau foarte slabă, iar 72% evaluează negativ stabilitatea macroeconomică. Tot 89% indică instabilitatea politică drept un risc major, 88% sunt îngrijorați de inflație și de creșterea costurilor fixe, iar 80% indică deficitul bugetar și datoria publică drept riscuri importante. Investitorii sunt pragmatici și se uită la ce văd în față: taxe mai mari, cerere internă slabă, economie aproape blocată și reguli pe care mediul de afaceri le consideră greu de anticipat. Iar cifrele BNR arată rezultatul: de la 3,719 miliarde de euro investiții străine directe în prima jumătate din 2025 la numai 669 de milioane de euro în prima jumătate din 2026.

ANRE aprobă un mecanism prin care consumatorii pot fi plătiți pentru a-și reduce voluntar consumul de energie. Cum funcționează serviciul

Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) anunță că introduce un nou mecanism prin care consumatorii de energie electrică eligibili pot fi plătiți dacă acceptă voluntar să-și reducă temporar consumul într-un interval când sistemul are nevoie de flexibilitate. ANRE explică, într-un comunicat de presă, cum funcționează serviciul de flexibilitate a consumului, prin care reducerea voluntară și temporară a consumului de energie devine o resursă care poate fi tranzacționată pe piață. Practic, un consumator eligibil poate spune că este dispus să consume mai puțină energie într-un anumit interval, iar dacă oferta sa este selectată, primește bani pentru reducerea consumului. Cum pot fi plătiți consumatorii care sunt dispuși să facă economie de energie electrică Mecanismul va fi activat de Transelectrica atunci când sistemul are nevoie de flexibilitate, transmite instituția. Operatorul va stabili necesarul și va organiza o licitație, iar consumatorii eligibili, furnizorii sau agregatorii vor putea oferi o anumită cantitate de consum pe care sunt dispuși să o reducă și prețul pentru care acceptă acest lucru. Ofertelor selectate le va urma reducerea efectivă a consumului, verificată prin datele de măsurare, iar participanții care își respectă angajamentul vor fi remunerați. ”Noul mecanism introduce în piaţa de energie o resursă suplimentară: flexibilitatea consumului. Astfel, în anumite intervale, un consumator poate decide că este mai eficient economic să îşi reducă temporar consumul şi să valorifice această flexibilitate pe piaţă. Serviciul nu este destinat exclusiv situaţiilor de criză şi nu reprezintă o formă de raţionalizare a consumului. Participarea este complet voluntară, iar decizia aparţine consumatorului, în funcţie de propriile nevoi operaţionale şi de condiţiile economice din piaţă”, a transmis, miercuri, ANRE, într-un comunicat de presă. Mecanismul lansat de ANRE poate fi activat și în afara situațiilor de criză Autoritatea afirmă că activarea flexibilităţii consumului reduce presiunea asupra pieţei de echilibrare. ”Atunci când sistemul se poate echilibra prin reducerea voluntară a cererii, scade nevoia de a apela la resurse de echilibrare scumpe, ale căror costuri sunt ulterior decontate tot de către consumatori. Practic, fiecare MWh de flexibilitate contractat la un preţ competitiv înlocuieşte o resursă mai costisitoare din piaţa de echilibrare, cu efect direct asupra costului total suportat de piaţă”, explică ANRE. Preşedintele ANRE, George Niculescu, a precizat că, prin acest Regulament, flexibilitatea consumului devine o resursă care poate avea o valoare şi un preţ în piaţa de energie. ”Nu vorbim despre raţionalizare şi nici despre un mecanism rezervat exclusiv situaţiilor de criză. Vorbim despre posibilitatea unui consumator de a decide singur că, într-un anumit interval şi la un anumit preţ, este mai avantajos să reducă temporar consumul şi să fie plătit pentru această flexibilitate. Până acum ne-am obişnuit să privim echilibrarea sistemului în primul rând din perspectiva producţiei: dacă avem nevoie de mai multă energie, creştem producţia. Prin acest mecanism introducem şi cealaltă parte a ecuaţiei: în anumite momente, poate fi mai eficient şi mai ieftin să reducem voluntar cererea. Transformăm astfel consumatorii din participanţi pasivi în parteneri activi ai Sistemului Energetic Naţional. Este un instrument de piaţă, bazat pe competiţie şi pe decizia economică a fiecărui participant”, a declarat preşedintele ANRE, George Niculescu. Transelectrica va organiza licitațiile pentru energia economisită voluntar Cum funcționează serviciul de flexibilitate a consumului: Transelectrica stabilește necesarul de flexibilitate și organizează o licitație pentru perioada în care este necesară reducerea consumului. Consumatorii eligibili, furnizorii sau agregatorii care participă voluntar transmit oferte privind cantitatea de consum pe care sunt dispuși să o reducă și prețul solicitat. Transelectrica selectează ofertele cele mai avantajoase până la acoperirea necesarului. Reducerea efectivă a consumului este verificată prin datele de măsurare, prin raportare la profilul de consum stabilit conform regulamentului, precizează ANRE. Consumatorii care își respectă angajamentul sunt remunerați conform rezultatului mecanismului de piață. Ministerul Energiei a organizat, la începutul lunii august, o întâlnire de urgență cu cei mai mari consumatori industriali de energie electrică, în încercarea de a reduce presiunea asupra Sistemului Energetic Național. Autoritățile au urmărit să evite măsuri drastice, precum deconectarea unor consumatori, în contextul stării de alertă energetică instituită la nivel național.

Ministerul Economiei lansează Platforma de dialog strategic cu mediul de afaceri și societatea civilă. Darău: Deciziile nu vor mai fi luate din spatele unui birou

„Am deschis procesul de selecție pentru Platforma de dialog strategic pentru o economie competitivă și rezilientă. Ce înseamnă asta, mai simplu spus? Că deciziile și politicile publice ale Ministerului se vor baza și pe soluțiile și recomandările venite de la cei pe care îi afectează, nu din spatele unui birou”, se arată în mesajul publicat pe Facebook de Darău.  Mecanismul va reuni organizațiile patronale, asociațiile profesionale, companiile relevante, mediul academic și societatea civilă. Mecanismul va funcționa prin șapte Grupuri de Dialog Sectorial. Cele șapte grupuri vor aborda politicile economice și capitalul uman, industria de apărare și tranziția multi-use, industriile, antreprenoriatul și IMM-urile, diplomația economică, ecosistemele digitale de inovare și start-up-urile, precum și simplificarea reglementării și debirocratizarea.   „Pe lângă politici publice noi, îmi doresc și să identificăm blocaje și bariere în calea antreprenoriatului și capitalului, după care să le îndepărtăm și să ușurăm viața și activitatea celor care riscă și creează valoare în România”, mai transmite ministrul Darău.  Procesul de selecție este structurat pe criterii de transparență, competitivitate și meritocrație, spune ministrul. Organizațiile eligibile pot aplica pentru maximum trei grupuri de lucru distincte, până la termenul-limită de 18 septembrie. 

Un nepalez angajat în România, viral în Serbia: Ce salariu are

Tot mai mulți angajatori din Europa Centrală și de Est angajează lucrători din Nepal și din alte țări asiatice. Povestea unui muncitor nepalez din România, care își trimite cea mai mare parte a câștigurilor către familia sa din țara natală, a stârnit o dezbatere majoră despre salariile și statutul lucrătorilor străini.  Loading … Povestea muncitorului nepalez din România care a ajuns în ziarele din Serbia Migrantul din Nepal a declarat că lucrează între 8 și 9 ore pe zi, timp cinci zile pe săptămână. Din salariul său lunar, el trimite o parte semnificativă familiei sale. „În fiecare lună trimit acasă 3.000 de lei, adică aproximativ 590 de euro. Uneori trimit 3.500 de lei, adică aproximativ 690 de euro”, a spus muncitorul. Potrivit presei locale, salariul său net este de aproximativ 4.000 de lei, adică nici măcar 800 de euro. Totuși, angajatorul român îi asigură suplimentar cazare și masă. Unii români sunt indignați că muncitorii asiatici au venituri mai mari decât pensionarii care au muncit 40 de ani Serbia, Croația și România au înregistrat o creștere a numărului de lucrători străini în ultimii ani. Unii îi laudă, alții se declară furioși după ce le compară salariile cu pensiile din propria țară. Povestea muncitorului nepalez a fost publicată în ziarul sârb Blic și s-a răspândit rapid pe rețelele de socializare și a provocat un val de reacții negative. Un internaut român a comparat câștigurile obținute de muncitorul nepalez cu pensia tatălui său. „Tatăl meu, după 40 de ani de muncă, primește o pensie de 1.300 de lei, iar ei câștigă aproximativ 4.000 de lei”, s-a plâns el. Alți utilizatori au apărat lucrătorii străini. Au afirmat că nepalezii sunt muncitori, responsabili și își merită salariile. „Să vină. Nu am plecat și noi în alte țări?”, a spus un comentator român. Unii lucrători casnici și-au exprimat, de asemenea, nemulțumirea față de propriile venituri. „Suntem proști că muncim pentru 430 de euro”, a scris un alt comentator român. Andrei Caramitru:„Angajatorii nu mai angajează români pentru că nu sunt serioși” Influencerul Andrei Caramitru a declarat că salariul unui muncitor nepalez este foarte bun pentru un loc de muncă de bază, mai ales când angajatorul îi plătește cazarea și mâncarea. „A trimite 3.000 de lei familiei după toate cheltuielile este un rezultat semnificativ. Foarte puțini oameni, chiar și în Europa de Vest, reușesc să trimită atât de mult familiilor lor în fiecare lună”, a scris Caramitru. Caramitru și-a pus întrebarea de ce angajatorii plătesc firme intermediare, organizează cazare și masă și oferă salarii competitive lucrătorilor din Nepal, în loc să angajeze locuitori locali. În postarea sa, el a susținut că aproximativ 30% dintre tinerii din România nu lucrează și nici nu urmează o formă de învățământ sau cursuri de instruire profesională. Datele Eurostat arată însă că, în 2025, 19,2% dintre românii cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani se află în categoria adulților inactivi profesional și educațional. Aceasta a fost totuși cea mai mare pondere din Uniunea Europeană, care a înregistrat o medie de 11%, relatează Eurostat. „Mulți dintre românii noștri nu sunt serioși. Nu ajung la timp, dispar și nu se prezintă la muncă. Angajatorii s-au săturat de un astfel de haos și de aceea preferă lucrătorii din Asia”, a scris analistul. Andrei Caramitru: Peste 20 ani, primarul Bucureștiului ar putea fi un nepalez sau un vietnamez Conform datelor de la Ministerul Muncii din România, relatate de presa locală, la mijlocul anului 2024, peste 140.000 de străini lucrau legal în România. Un număr mare de angajați proveneau din Nepal, Sri Lanka și Vietnam. Caramitru estimase anterior că valul puternic de migranți ar putea continuă să schimbe Bucureștiul atât de mult încât, în 15 sau 20 de ani, primarul capitalei românești ar putea proveni din Nepal sau Vietnam. Sursa Foto: Envato

Apar primele benzinării pe A 7, Autostrada Moldovei. Ce dotări au și când vor fi finalizate

Directorul General al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, Cristian Pistol, anunță că a fost desemnat câștigătorul pentru concesionarea primelor două benzinării pe Autostrada Moldovei. Se așteaptă acum eventualele contestații, soluționarea lor și apoi contractul va fi semnat. Cele două spații de servicii vor fi amenajate pe ambele sensuri ale A7, în zona localității Valea Râmnicului, la km 9, a precizat oficialul din Ministerul Transporturilor.  Loading … Ofertantul desemnat câștigător, MOL România Petroleum Products SRL, trebuie să proiecteze, să amenajeze, să opereze și să întrețină aceste spații, după semnarea contractului. Compania a concesionat spațiile pe o perioadă de 20 de ani. Spațiile de servicii trebuie să fie echipate cu zone comerciale, locuri de relaxare și obligatoriu stații pentru reîncărcarea autovehiculelor electrice. Dotările obligatorii pe care fiecare spațiu trebuie să le ofere:  parcări pentru autoturisme, autocamioane și autocare, toalete publice,  dușuri,  stații de distribuție carburanți,  spații comerciale,  snack bar, -stații pentru reîncărcarea vehiculelor electrice (cel puțin 4 puncte de reîncărcare pentru fiecare spațiu).

Revolut lansează saloane de aeroport: Primul lounge în 2027

Compania fintech Revolut intră pe piață prin deschiderea celui mai mare business lounge din spațiul Schengen. Călătorii fideli tind să aibă multe carduri în portofel. Unii o fac pentru a acumula mai multe puncte de fidelitate, alții pentru a evita comisioanele pentru transfer.  Loading … Țările în care va fi operațională rețeaua Revolut În cazul posesorilor de carduri Revolut, există vești bune. Revolut va deschide cel mai mare business lounge în Aeroportul din Copenhaga din 2027. Va fi operat de Plaza Premium Group.Compania intenționează să creeze o rețea de lounge-uri premium în următorii ani. Înființată în Regatul Unit, prin intermediul rețelei, posesorii de carduri Revolut își pot deschide un cont în țări din Spațiul Economic European, precum și în Elveția, SUA, Australia, Noua Zeelandă, Brazilia, Singapore și Japonia. „Toată lumea este de acord că saloanele din aeroporturi tind să fie dezamăgitoare, vrem să aducem etosul nostru de design în lumea reală și vom crea ceva curajos și frumos”, a declarat Hadi Nasrallah, director de produs generalist și noi pariuri la Revolut. „Copenhaga se potrivește perfect, orașul poate fi descris în mod similar și se află într-o piață cheie în creștere pentru noi, țările nordice. Ne vom strădui să stabilim un nou standard pentru ospitalitatea aeroportuară în întreaga Europă și să aducem mai multe beneficii unice clienților Revolut atunci când călătoresc.” Beneficii pentru deținătorii de card Revolut De exemplu, deținătorii de card Revolut cu planul ultra (55 EUR pe lună) pot descărca o cartelă eSIM cu 3 GB de date globale și pot beneficia de acces nelimitat la saloanele din aeroport, schimb valutar nelimitat fără taxe și, de asemenea, pot obține asigurare medicală globală, asigurare pentru excesul de închiriere auto și asigurare pentru zboruri întârziate, bagaje pierdute sau deteriorate. De asemenea, ei pot primi abonamente precum trei credite pentru a accesa locațiile WeWork din întreaga lume și 20 de credite la ClassPass.În toate conturile, se pot câștiga RevPoints, care pot fi transferate către anumite scheme de fidelitate. Revolut nu este singura opțiune pentru cei care doresc să evite comisioanele de transfer. Neobank-ul olandez Bunq oferă, de asemenea, conturi bancare multivalutare, cu planuri premium care includ date eSIM, asigurare de călătorie și plăți în valută fără comisioane. Alte opțiuni de pe continent includ Wise, N26 și Starling, potrivit Euronews.  Sursa Foto: Revolut

Cum își cheltuie miliardarii din inteligența artificială averile

Dezvoltarea accelerată a inteligenței artificiale  și expansiunea centrelor de date au creat peste noapte o nouă generație de super-bogați în Silicon Valley, cu noi cerințe specifice de impact pe termen lung asupra pieței.  Pe lângă faptul că mulți înoată în bitcoini, noua generație de miliardari remodelează piața bunurilor de lux, de la iahturi și mașini sport la avioane private. Unii plătesc chiar cu criptomonede pentru a-și cumpăra mai rapid iahturi, avioane private și supermașini, susține Paul Charles, consultant în călătoriile de lux.  Loading … Raportat la anul trecut, sunt cu 13% mai mulți miliardari: din aprilie 2025 până în aprilie 2026, 3.302 de oameni s-au îmbogățit datorită inteligenței artificiale. Financial Times dezvăluie pe ce își cheltuie banii noua generație de super-bogați. Impactul asupra pieței imobiliare: Prețurile din San Francisco au explodat „Primul trofeu este întotdeauna locuința”. Autorii articolului de pe Financial Times – Stephanie Stacey, Peter Campbell și Kana Inagaki –  raportează că prețurile locuințelor din San Francisco au explodat în ultimul an. Prețul median pentru o locuință de familie americană a sărit la 2,1 milioane de dolari în iunie 2026, cu 25% mai mult decât în iunie 2025. De îndată ce se îmbogățesc, miliardarii din generațiile Y și Z își cumpără locuințe scumpe. Sursa Foto: Envato După ce își cumpără locuințe de lux, noii miliardari au tendința să cheltuiască sume exorbitante pe iahturi, avioane private și mașini personalizate și de înaltă performanță. Autorii de pe Financial Times scriu că super-bogații din industria AI nu prea sunt tentați să-și planifice excursii cu servicii premium în stațiuni de lux. Mai degrabă, sunt mai axați pe explorare. Sunt foarte flexibili, dinamici, duc un stil de viață sănătos și vor să fie în pas cu noile trenduri. Noii miliardari își cumpără avioane private pentru discreție „Ei vor să aibă avioane private pentru a zbura în cel mai eficient și mai discret mod. Nu vor să impresioneze”, a spus Charles Robinson, fondatorul EnterJet. Noua generație de miliardari investește în avioane private, dar nu de dragul extragavanței. Sursa Foto: Envato Noua generație de cumpărători de avioane private, unii dintre ei având doar 25 de ani, au alte cerințe. Plătesc în bitcoin, folosesc WhatsApp sau alt aplicații pentru a căuta oferte. N-au prea multă răbdare și ocolesc brokerii. În plus, ei nu consumă șampanie sau alcool în general, ci apă premium de marcă artizanală Fiji și Acqua Panna. Pentru că vor să evite să se îngrașe ca vechea generație de miliardari, tinerii super-bogați consumă preparate sănătoase cu multe legume și fructe de mare, bogate în proteine și vitamine. Evită restaurantele fast-food, firmele de catering și alimentele cu grăsimi. Mașini de lux: Noii miliardari sunt interesați de modelele electrice și cele care pot fi personalizate În domeniul auto, lucrurile stau altfel. Noii multimilionari și miliardari își schimbă vehiculele la un interval de șase luni. Vor să se asigure că dispun de cele mai noi modele. În ciuda valului de reacții negative și comentarii ironice, compania Ferrari a primit aprecieri din partea clienților din Silicon Valley pentru modelul electric Luce. Tinerii miliardari au tendința să-și customizeze mașinile după personalitatea proprie. Sursa Foto: Envato Brokerii susțin pentru Financial Times că Lamborghini a avut un succes deosebit. A captat în ultimii ani noua generație de antreprenori din domeniul AI.Modelul sport Urus poate fi hipersonalizat cu o gamă de peste 150 de culori, Cumpărătorii mai tineri au tendința să le adauge elemente aerodinamice și kituri din fibră de carbon la modelele Lamborghini. Stefano Cossalter, directorul liniei de producție Urus de la Lamborghini, a declarat: „Acest tip de mașină, până la urmă, este ca o jucărie. Este o modalitate prin care posesorul își evidențiază personalitatea”. Iahturile: Miliardarii Gen-Z sunt mai interesați de expediții decât să stea la bronzat și să bea Mai Tai pe punte Jeff Brown, dealerul de iahturi din San Diego, a declarat că a avut enorm de mult de beneficiat de pe urma noului val de cumpărători din San Francisco care s-au îmbogățit peste noapte. Clienții săi din Sausalito caută ambarcațiuni mai mici pentru a călători în Oceanul Pacific sau în râul șerpuitor Napa. Miliardarii de noua generație vor să cumpere iahturi mai degrabă pentru a efectua expediții decât să se relaxeze. Sursa Foto: Envato Cumpărătorii (angajați și investitori Nvidia) nu caută iahturi-hotel, ci mai degrabă nave expediționare mai rapide. Nu vor ambarcațiuni luxoase, ci nave funcționale pentru a parcurge distanțe lungi și rapid. Pun accent pe confidențialitate. Jeff Brown a constatat că cererea pentru geamuri fumurii a crescut. De asemenea, au crescut și vânzările de echipamente de scufundări și bărci cu hydrofoil. În încheiere, Brown spune că noii miliardari sunt mai interesați de fitness decât de catering și consum de alcool: „Clienții sunt mai pasionați de fitness. Nu sunt interesați să bea Mai Tai pe punte”.  Sursa Foto: Envato

Nicușor Dan, invitat la dialog de mediul de afaceri și societatea civilă. 20 de organizații cer o întâlnire cu președintele

20 de organizații din mediul de afaceri, patronal și sindical, din mediul academic și societatea civilă îi cer președintelui Nicușor Dan să se întâlnească cu reprezentanții lor pentru a discuta problemele economice și sociale cu care se confruntă România. Întâlnirea ar putea avea loc la sediul Camerei de Comerț și Industrie a României, în perioada 1–4 septembrie. Inițiativa vine după Forumul de la Neptun de săptămâna aceasta și pune pe agenda președintelui teme precum formarea unui Guvern deplin funcțional, predictibilitatea fiscală, protejarea investițiilor și a locurilor de muncă și consolidarea diplomației economice într-un document numit Declarația de la Neptun.  Loading … Semnatarii reprezintă milioane de angajați și sute de mii de companii Semnatarii îi cer lui Nicușor Dan să își folosească rolul constituțional de mediator pentru deblocarea situației politice și susțin că deteriorarea nivelului de trai și presiunile asupra companiilor și angajaților impun măsuri rapide.Printre inițiatorii demersului se numără Camera de Comerț și Industrie a României, Blocul Național Sindical (BNS), Cartel Alfa, Confederația Sindicatelor Democratice din România, Federația Patronatelor Societăților din Construcții, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România, Academia Română și InfoCons. Organizațiile afirmă că, prin structurile pe care le reprezintă, reunesc sute de mii de companii, milioane de angajați și profesioniști din mai multe domenii. Mediul de afaceri cere dialog pentru depășirea blocajului politic Mediul de afaceri cere intervenția președintelui pentru deblocarea situației politice Una dintre principalele teme propuse pentru întâlnirea cu Nicușor Dan este formarea și funcționarea deplină a Guvernului. De asemenea, semnatarii îi cer președintelui să își exercite prerogativele constituționale de mediator și garant al Constituției și să faciliteze un dialog între forțele politice și instituțiile statului, în vederea depășirii blocajului decizional. „România are nevoie urgentă de stabilitate politică și de un Guvern deplin funcțional, capabil să ia decizii”, susțin organizațiile în invitație. În opinia acestora, instabilitatea politică are efecte directe asupra economiei și societății, motiv pentru care sunt necesare măsuri concrete și rapide. Predictibilitate fiscală și protejarea locurilor de muncă Un alt subiect central este stabilitatea economică și fiscală. Organizațiile solicită discutarea măsurilor care pot asigura predictibilitate pentru companii, protejarea investițiilor și menținerea locurilor de muncă. În același timp, acestea atrag atenția asupra presiunilor asupra nivelului de trai și asupra riscurilor pentru coeziunea socială. „Deteriorarea nivelului de trai, presiunea asupra locurilor de muncă și vulnerabilitățile sociale nu mai permit amânarea unor măsuri concrete”, se arată în document. Diplomația economică și susținerea companiilor pe piețe externe Pe agenda propusă pentru întâlnirea cu președintele se află și politica externă, văzută din perspectiva dezvoltării economice. Organizațiile cer regândirea politicii externe în sprijinul companiilor românești, prin consolidarea diplomației economice și sprijinirea firmelor care vor să intre pe piețe din afara Uniunii Europene. Obiectivul ar fi creșterea competitivității companiilor românești și diversificarea oportunităților de export. Un alt subiect propus este relația statului român cu românii aflați în afara țării. Semnatarii cer o abordare instituțională mai coerentă și mecanisme mai eficiente de dialog, sprijin și reprezentare pentru cetățenii români care locuiesc sau muncesc în străinătate. „Nu este o întâlnire protocolară” În invitație, organizațiile insistă că nu urmăresc o întâlnire formală, ci un dialog direct cu șeful statului. „Organizațiile semnatare nu vă solicită o întâlnire protocolară. Vă solicită un dialog direct cu societatea pe care o reprezintă”, se arată în document. Semnatarii susțin că mediul economic, angajații, antreprenorii, universitățile, profesioniștii și societatea civilă trebuie să fie consultați în contextul actual. Întâlnirea este propusă pentru intervalul 1–4 septembrie 2026, la sediul CCIR, iar data și ora urmează să fie stabilite în funcție de agenda prezidențială. Cine semnează invitația Lista organizațiilor care au semnat demersul cuprinde: Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) Federația Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC) Federația Națională a Producătorilor din Agricultură (PRO AGRO) Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) Asociația Patronală Română a Producătorilor de Tehnică Militară (PATROMIL) Asociația Română a Apei (ARA) Asociația Profesională COGEN România Asociația Forestierilor din România (ASFOR) Asociația Forța Fermierilor Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) Asociația Producătorilor de Mobilă din România (APMR) Confederația Națională Sindicală „Cartel Alfa” Confederația Sindicatelor Democratice din România (CSDR) Blocul Național Sindical (BNS) Confederația Sindicală Națională Meridian Academia Română Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” (ASAS) Asociația de Protecția Consumatorilor InfoCons Federația Națională a Părinților – EDUPART Asociația Culturală „Nicolae Voiculeț” Fundația Națională pentru Civilizație Rurală „Niște Țărani” Organizațiile spun că întâlnirea cu președintele ar trebui să reprezinte primul pas pentru un dialog direct, „fără intermediari și fără filtre”, între Administrația Prezidențială și reprezentanții mediului economic și social.