Etichetă: Economic

Cât ar urma să câștige medicii și asistenții din 2027, potrivit noii legi a salarizării

Noua lege a salarizării schimbă modul în care sunt calculate veniturile din sistemul public de sănătate. Medicii primari ar urma să aibă un salariu de bază brut de 16.400 de lei, medicii specialiști 13.120 de lei, iar un medic rezident anul I ar porni de la 7.872 de lei. Pentru asistenții medicali, creșterile sunt mai vizibile la salariul de bază: un asistent medical principal ar ajunge la 7.790 de lei brut, iar un debutant la 7.011 lei brut. Veniturile totale vor depinde însă în continuare de sporuri, gărzi, ture și specificul unității medicale. Proiectul noii legi a salarizării unitare introduce o formulă comună pentru întregul sector bugetar. Salariul de bază se stabilește prin înmulțirea coeficientului aferent funcției cu valoarea de referință, la care se adaugă, după caz, gradațiile de vechime. Pentru anul 2027, valoarea de referință prevăzută în proiect este de 4.100 de lei, iar legea ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027. Coeficienții sunt cuprinși între 1 și 8, iar grila include 12 grade salariale. Ministerul Muncii susține că reforma urmărește reducerea diferențelor foarte mari dintre instituții și aplicarea principiului „muncă egală, salariu egal”, inclusiv în sănătate, unde veniturile pot varia mult în funcție de spital, secție, sporuri și gărzi. Medicii primari: salariu de bază de 16.400 de lei, dar creștere mai mică la venitul total În cazul medicilor primari, noua grilă prevede un salariu de bază brut de 16.400 de lei, rezultat din coeficientul 4,00 înmulțit cu valoarea de referință de 4.100 de lei. Pentru medicii specialiști, salariul de bază brut ar urma să fie de 13.120 de lei, iar pentru un medic rezident anul I, 7.872 de lei. Aceste sume reprezintă baza de calcul și nu includ toate componentele care pot apărea în venitul lunar, precum sporuri, gărzi sau alte plăți specifice activității medicale. Potrivit simulărilor prezentate de Ministerul Muncii, salariul de bază al unui medic primar, la gradația 0, ar crește cu aproximativ 16%, de la o valoare mediană de 14.127 lei în 2026 la 16.400 lei în 2027. Creșterea este importantă la nivelul salariului fix, însă avansul este mult mai mic dacă se ia în calcul venitul brut lunar total. Pentru medicii primari, venitul brut lunar median ar urma să urce de la 21.437 lei la 22.016 lei, adică o majorare de aproximativ 3%. Explicația este că, în prezent, o parte consistentă din veniturile medicilor vine din sporuri, gărzi și alte plăți suplimentare. Noua lege încearcă să mute o parte mai mare a remunerației în salariul de bază și să reducă diferențele dintre spitale. În cazul medicilor primari, intervalul veniturilor brute lunare ar urma să se restrângă de la 17.588 – 32.206 lei în 2026 la 20.127 – 28.738 lei în 2027. Asistenții medicali: creștere mare la salariul de bază Pentru asistenții medicali, proiectul aduce creșteri mai vizibile la salariul de bază. Un asistent medical principal ar urma să ajungă la un salariu de bază median de 7.790 de lei brut în 2027, față de 6.084 lei în 2026. Majorarea este de aproximativ 28%, una dintre cele mai mari creșteri din sistemul bugetar pentru o funcție de execuție. La nivelul venitului brut lunar total, creșterea este însă mai redusă. Pentru asistenții medicali principali, venitul brut lunar median ar urma să urce de la 11.270 lei la 11.788 lei. Și aici, reforma urmărește reducerea diferențelor dintre unități sanitare: veniturile brute ale asistenților medicali, care în prezent pot varia între 8.413 lei și 14.522 lei, ar urma să se încadreze în 2027 între 9.952 lei și 14.308 lei. O categorie vizată direct de majorări este cea a debutanților. Salariul de bază al unui asistent medical debutant ar urma să crească de la 5.530 lei în 2026 la 7.011 lei brut în 2027, ceea ce înseamnă o majorare de aproape 27%. Guvernul justifică această creștere prin nevoia de a face sistemul public de sănătate mai atractiv pentru tineri și de a reduce deficitul de personal. Sumele sunt brute și reprezintă salarii de bază sau valori mediane din simulările oficiale. Venitul final poate fi mai mare, în funcție de specialitate, secție, ture, gărzi, condiții de muncă și sporurile aplicabile. Modificare importantă în organizarea grilelor salariale Una dintre modificările importante din proiect este reorganizarea grilelor din sănătate. Potrivit informațiilor prezentate pe baza proiectului, cele patru grile existente în prezent pentru personalul din sănătate ar urma să fie combinate într-o singură grilă. Nivelul coeficienților ar urma să fie stabilit prin ordin al ministrului Sănătății, în funcție de categoria unității sanitare, subunitatea sanitară și secția în care lucrează angajatul. Proiectul prevede și o marjă de ajustare a coeficientului, între un maxim majorat cu 10% și un minim diminuat cu 10%, în funcție de criterii care ar urma să fie stabilite de Ministerul Sănătății. Printre criterii ar putea intra volumul de activitate, specificul locului de muncă și complexitatea activității desfășurate. Sporurile rămân esențiale Sănătatea rămâne unul dintre domeniile în care sporurile au o pondere importantă în venitul lunar. În cazul asistenților medicali, partea variabilă a salariului poate reprezenta aproximativ 52% din salariul de bază, potrivit datelor analizate în cadrul reformei. Acesta este motivul pentru care, deși salariul de bază crește semnificativ, venitul total nu avansează în aceeași proporție. Proiectul păstrează tratamentul diferențiat pentru activitățile medicale cu grad ridicat de risc, responsabilitate sau complexitate. Gărzile și munca în ture ar urma să fie plătite în continuare separat, iar autoritățile susțin că anumite specialități, precum cele din blocurile operatorii sau zonele cu risc ridicat, nu pot fi tratate identic cu alte domenii bugetare. În același timp, unele sporuri ar urma să fie plafonate sau reduse. Pentru condiții deosebit de periculoase, proiectul discutat prevede niveluri de până la 40% sau 50% din salariul de bază, față de niveluri care pot ajunge în prezent până la 85%. Pentru condiții grele de muncă, sporul ar urma să fie de până la 5%, față de 15% în prezent, iar pentru activitatea cu surse de radiații sau generatoare de radiații, sporul ar urma să fie de până la 10%, față de 30%. Care sunt nemulțumirile sindicatelor

Pe ultima sută de metri, Guvernul demis Bolojan aprobă fondurile pentru reabilitarea Palatului Cantacuzino. Lucrările au stagnat un an și jumătate

Pe ultima sută de metri, guvernul premierului demis, Ilie Bolojan, a deblocat fondurile pentru pentru continuarea proiectului de consolidare și reabilitare a Muzeului Național „George Enescu” – Palatul „Cantacuzino”. „Patrimoniul nu poate fi pus pe pauză. Avem datoria să găsim soluții atunci când proiectele importante se blochează, iar astăzi facem exact acest lucru: repornim investiții esențiale pentru cultura română și folosim responsabil resursele pe care le avem la dispoziție”, a anunțat ministrul demis al Culturii, András István Demeter. 25% dintre lucrările de consolidare ale Palatului Cantacuzino, executate într-un an și jumătate Din 2024 până în prezent, una dintre clădirile monument emblematice ale Capitalei, Palatul Cantacuzino, a fost reabilitată în proporție de numai 25%. Motivul? Societatea contractată inițial pentru executarea lucrărilor a intrat în faliment, așa că proiectul a stagnat. Abia în decembrie 2025, Ministerul Culturii, sub conducerea ministrului demis, András István Demeter, a relansat procedura de achiziție pentru continuarea lucrărilor la clădirea „Muzeului Național «George Enescu» – Palatul «Cantacuzino», Casa Memorială și Anexa”. Investiție de peste 10 milioane de euro pentru reabilitarea Palatului Cantacuzino Șase luni mai târziu, în iunie 2026, comisia de evaluare a desemnat câștigătoare oferta prezentată de asocierea formată din Aedificia Carpați S.A. (lider de asociere), Profesional Construct Proiectare și Remon Proiect S.R.L.. Valoarea proiectului se ridică la 10.480.629,97 euro. Pentru acoperirea necesarului financiar pentru această investiție, precum și pentru cea de la Muzeul „Dr. Ioan și Nicolae Kalinderu”, Guvernul a aprobat vineri, 12 iunie, redistribuirea sumei de 15,5 milioane de euro, ce reprezintă economii realizate din contribuția României. Măsura nu implică alocarea unor fonduri suplimentare de la bugetul de stat: investițiile aflate în curs de implementare cu sprijinul Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei pot beneficia de redirecționarea economiilor realizate. Astfel, resursele financiare necesare pentru semnarea contractelor și continuarea lucrărilor de consolidare și reabilitare se asigură prin redistribuirea fondurilor din contribuția României aferente Proiectului F/P 1572 (2006). Ministerul Culturii demarează proiectul de modernizare a Teatrului Național „Marin Sorescu” din Craiova Concomitent, Ministerul Culturii, prin Unitatea de Management a Proiectului continuă implementarea portofoliului de proiecte privind finanțarea obiectivelor culturale de importanță națională prin acordurile-cadru de împrumut încheiate cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. La 25 martie 2026 a fost publicat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice anunțul de participare pentru contractul de proiectare și execuție privind consolidarea, modernizarea, recompartimentarea și creșterea eficienței energetice a Teatrului Național „Marin Sorescu” din Craiova. Clădiri monument care intră în prima fază a proiectului de reabilitare Intră în etapa lansării procedurile de achiziție pentru contracte de tip „design & build” aferente unor obiective reprezentative ale patrimoniului cultural național: Vila „Florica” din Ștefănești, județul Argeș, aparținând Muzeului Național Brătianu, Conacul „Vârnav Liteanu” din Liteni, județul Suceava, aflat în administrarea Institutului Național al Patrimoniului, precum și Teatrul Național „Lucian Blaga” și Opera Națională Română din Cluj-Napoca. Demarează procedurile pentru servicii de proiectare la faza D.A.L.I. pentru Vila „Samurcaș” din București, aparținând Muzeului Național al Țăranului Român.

Programul de guvernare Tomac. Premierul desemnat propune un nou tip de firmă: SRL de Exercițiu pentru tineri sub 18 ani. Ce presupune

Programul de guvernare al premierului desemnat Eugen Tomac vine cu o surpriză: un nou tip de societate comercială. Este vorba de ceea ce autorii numesc „SRL de Exercițiu” și se adresează tinerilor cu vârste cuprinse între 16-18 ani. Ce presupune. Programul propune o formă juridică nouă, destinată adolescenților care vor să învețe antreprenoriatul printr-o activitate economică reală. Un tânăr ar putea fi asociat sau administrator într-un singur astfel de SRL. Este, în esență, un SRL simplificat și temporar, situat între o firmă de exercițiu școlară și un SRL obișnuit. Facilitățile propuse SRL-ul de Exercițiu ar avea: constituire fără taxe; procedură simplificată de înregistrare; înregistrare exclusiv online; impozit pe venit de 0%; cifră de afaceri limitată la 20.000 de euro; contabilitate simplă; un singur document depus la ANAF; limitarea fiecărei persoane la o singură societate de acest tip. La împlinirea vârstei de 18 ani de către asociatul unic sau de către unul dintre asociați ori administratori, firma ar trebui fie: să se transforme într-un SRL obișnuit; să fie radiată. Cum ar funcționa în practică De exemplu, un elev de 17 ani care dezvoltă aplicații, produce obiecte prin imprimare 3D sau oferă servicii creative ar putea înființa online un SRL de Exercițiu. Ar putea emite facturi, încasa venituri și lucra cu clienți, fără costurile și formalitățile unui SRL obișnuit. Dacă activitatea rămâne sub plafonul de 20.000 de euro, firma beneficiază de regimul simplificat. La 18 ani, tânărul decide dacă afacerea merită continuată și o transformă într-un SRL normal sau o închide. Ce urmărește măsura Propunerea are trei obiective principale: Educație antreprenorială practică. Tinerii nu ar mai învăța doar teoretic cum funcționează o companie, ci ar gestiona clienți, venituri, contracte și obligații administrative reale. Formalizarea activităților economice ale adolescenților. Tinerii care realizează aplicații, design, conținut digital, produse artizanale sau alte servicii ar putea lucra într-un cadru legal simplificat. Crearea timpurie a unei culturi antreprenoriale. Eșecul unei prime inițiative ar avea costuri administrative reduse, iar proiectele viabile ar putea continua ca SRL-uri normale. Premierul desemnat Eugen Tomac a realizat o schiță de program de guvernare, însă nu este forma finală, care va fi depusă în Parlament, dezbătută și apoi votată de aleși.

Un fost șef ANPC demontează mitul vacanțelor ieftine în Bulgaria: Am comparat preţurile. Concluzia e surprinzătoare

Un fost şef al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a comparat preţurile de la magazine din Mangalia şi Balcic. Concluzia lui a fost surprinzătoare „pentru mulți turiști români”: preţurile din Bulgaria sunt mai mari decât cele din România. Paul Anghel a postat pe Facebook o serie de fotografii cu prețurile de la supermarket din Mangalia și din Balcic cu un comentariu în care demontează mitul că „Bulgaria e mai ieftină” ca România. Însă comparația făcută de fostul șef ANPC vine într-un moment în care economia Bulgariei e în plin proces de tranziție în contextul adoptării monedei euro, proces care a alimentat în ultimele luni dezbateri și temeri privind creșterea prețurilor. Chiar dacă autoritățile europene și bulgare susțin că trecerea la euro nu generează automat scumpiri, experiența altor state arată că anumite categorii de produse și servicii pot înregistra ajustări de preț în perioada de tranziție. „Recomand consumatorilor să compare prețurile” „Am comparat preţurile din Carrefour Mangalia cu cele din Carrefour Balcic. Concluzia este surprinzătoare pentru mulţi turişti români: numeroase produse sunt mai scumpe pe litoralul bulgăresc decât pe litoralul românesc. Ani la rând am auzit că în Bulgaria este mai ieftin”. Astăzi, realitatea din magazine arată că această percepţie nu mai este valabilă în toate situaţiile. Recomand consumatorilor să compare preţurile şi să nu îşi bazeze deciziile doar pe impresii sau pe experienţe din anii trecuţi. Bonul de casă rămâne cel mai bun indicator al costului real al unei vacanţe”, a transmis Paul Anghel pe Facebook. Bulgaria a trecut la moneda euro din 1 ianuarie 2026. Prețurile sunt încă exprimate și în leva, fosta monedă națională a țării vecine, și în euro. Dar plățile se fac numai în euro. Prețurile s-au rotunjit în sus, după convertire, iar cetățenii bulgari se plâng că doar din salarii și pensii nu reușesc să țină pasul. Cât de mult se scumpește prima vacanță în Bulgaria după adoptarea euro Primul 1 Mai cu euro în Bulgaria a presupus alocarea unui buget mai mare. Pentru un turist român, schimbarea practică este următoarea: vacanța în Bulgaria devine mai ușor de calculat, dar nu neapărat mai ieftină. Plata în euro elimină costurile de schimb valutar și confuzia dintre lei, leva și euro, însă prețurile din benzinării, restaurante și hoteluri trebuie comparate atent. În zonele turistice, mai ales pe litoral, rotunjirile și tarifele sezoniere pot da impresia unei scumpiri mai mari decât media națională. În perioada de tranziție, autoritățile bulgare au impus afișarea duală a prețurilor, în leva și euro (lucru care s-a întâmplat și în alte țări), pentru a limita rotunjirile abuzive și pentru a ajuta consumatorii să compare mai ușor tarifele. Afișarea dublă a început în august 2025 și continuă până în august 2026

Cum își pot recupera banii românii păcăliți de bănci, prin ROBOR

Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a explicat în premieră, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru GÂNDUL, care sunt pârghiile juridice prin care clienții băncilor pot cere despăgubiri pentru încălcarea regulilor de concurență în stabilirea ROBOR. Cazul ROBOR ar putea avea consecințe care depășesc cu mult amenda record de 710 milioane de euro aplicată de Consiliu băncilor. Ce pot face persoanele păgubite pentru a-și recupera prejudiciul Pentru prima dată, sute de mii de debitori au un argument instituțional ca să ceară în instanță despăgubiri pentru încălcarea regulilor de concurență și recuperarea sumelor pe care consideră că le-au plătit în plus. În primăvara anului 2022, perioada în care s-a derulat investigația Consiliului Concurenței, de exemplu, erau aproape 490.000 de debitori, cumulat, cu credite ipotecare standard, credite ipotecare Prima casă şi credite de consum legate de indicele ROBOR, conform datelor BNR. Bogdan Chirițoiu a detaliat, pentru Gândul, ce urmează după ce Consiliul a finalizat investigația începută în 2022 și a constatat că  cele 10 bănci vizate au denaturat procedura de stabilire a ROBOR, comunicând între ele în timpul fixingului.  El a explicat că debitorii care se consideră păgubiți se pot adresa instanței din momentul în care instituția va face publică motivarea deciziei. „Vineri (n.r. pe 5 iunie) am luat hotărârea de a sancționa băncile pe baza probelor care există în raport. Acum urmează ca în aproximativ o lună să finalizăm motivarea”, spune președintele autorității de concurență. Cele 10 instituții de credit au la dispoziție o lună să plătească amenda Din momentul în care băncile vor primi decizia motivată a Consiliului au la dispoziție o lună fie să plătească sancțiunea, fie să o conteste în instanță. „Important de spus este chiar dacă va fi contestat în instanță, amenda trebuie plătită. Deci sunt două lucruri diferite. Acțiunea în instanță, nu suspendă executarea sancțiunii, plata amenzii. După care va urma un proces care durează. Procesele se judecă la Curtea de pe București, la Înalta Curte de Casație și Justiție și în medie ele durează cam 5 ani de zile. Bazându-ne pe pe precedente, până acum rata noastră e succes la Înalta Curte a fost foarte bună. Eu sper și sunt convins că se va menține și în acest caz”, a declarat Chirițoiu. Rata de succes a Consiliului în instanță este importantă pentru debitorii care, la rândul lor, vor să se adreseze instanței. Însă Bogdan Chirițoiu precizează că acțiunile civile sunt separate de litigiul administrativ dintre bănci și Consiliul Concurenței, iar succesul lor va depinde de capacitatea fiecărui reclamant de a demonstra prejudiciul și legătura acestuia cu conduita anticoncurențială constatată. De aceea, chiar dacă decizia Consiliului poate reprezenta un punct de plecare solid, ea nu conduce automat la acordarea de despăgubiri, ci deschide posibilitatea unor procese civile. O premieră juridică pentru România Dreptul român oferă deja un mecanism prin care clienții băncilor pot cere despăgubiri pentru încălcarea regulilor de concurență, în baza actului normativ care transpune Directiva 2014/104/UE. Este vorba despre Ordonanţa de urgenţă nr. 170/2020. Totuși, Bogdan Chirițoiu avertizează că decizia Consiliului este punctul de pornire, ea nu va duce automat la despăgubiri. Însă deschide calea unor procese civile care vor testa pentru prima dată în România mecanismul prevăzut de această legislație. „E un parcurs legal diferit. Noi avem o decizie administrativă care e contestată la CAB și ICCJ pe zona administrativă, deci secție contencios administrativ. În paralel cu aceste procese, da, este posibil să fie deschise acțiuni în despăgubire în instanțele civile – există o lege în acest sens care transpune o directivă europeană. Problema este că această lege există deja de mai mulți ani în România, dar n-a fost folosită până acum. Deci, dacă se va ajunge la procese în această speță va fi o premieră și ca atare nu știu să vă spun cât ar dura aceste aceste procese – nu e o istorie în spate”, a explicat Chirițoiu pentru Gândul. Având în vedere volumul mare de credite legate de ROBOR, variații de dimensiunea unei fracțiuni de procent pot genera sume substanțiale. Începând cu 2018, rata ROBOR la 3 luni, spre exemplu, cea mai folosită de bănci ca rată de referință, a avut fluctuații ridicate: de la sub 2% la 8%. Care sunt, de fapt, acuzațiile la adresa instituțiilor bancare Șeful autorității de concurență a detaliat că decizia nu vizează politica monetară sau modul de funcționare al ROBOR ca indicator, ci exclusiv comportamentul băncilor în perioada de fixing. Chirițoiu a menționat că dosarul se bazează pe dovezi obținute de instituție privind schimbul de mesaje, coordonarea și alte mecanisme prin care instituțiile de credit s-au influențat reciproc. De asemenea, el a precizat că investigația a fost analizată împreună cu Comisia Europeană, fiind vorba despre o încălcare a normelor europene în materie de concurență. Precizările vin la puțin timp după ce BNR a reacționat  la investigația Consiliului Concurenței și a cerut clarificări pentru a nu se genera „controverse neîntemeiate, așteptări nerealiste sau, chiar mai grav, efecte asupra stabilității financiare și asupra politicilor de creditare”. Chirițoiu a explicat, pentru GÂNDUL, că în intervalul de aproximativ 30 de minute în care se stabilesc cotațiile folosite la calculul ROBOR, fiecare bancă ar trebui să își transmită independent estimarea, fără să cunoască în prealabil pozițiile concurenților.  Chirițoiu: „Dosarul a fost validat cu Comisia Europeană” Investigația ar fi arătat însă că unele instituții financiare puteau vedea cotațiile celorlalte și își ajustau propriul comportament în funcție de acestea, ceea ce, în opinia Consiliului, a denaturat mecanismul concurențial de stabilire a indicelui. „Noi nu aveam dreptul să aplicăm sancțiuni fără să avem OK-ul Comisiei Europene pentru că aici constatăm încălcarea Tratatului Uniunii Europene (n.r. aspectele privind regulile de concurență). Mai precis, nu poți să faci asta fără să te consulți cu Comisia că e interpretat în mod corect tratatul. Da, deci suntem foarte încrezători în șansele noastre de de succes în instanță. Cazul seamănă, nu e identic, dar seamănă cu amenzi similare aplicate în trecut în Statele Unite, în Europa și Marea Britanie tot pentru denaturări ale indicilor de piață”, ne-a declarat Chirițoiu. În opinia sa, nu e nicio surpriză că

Complexul Energetic Oltenia are un nou președinte al directoratului. Cine preia funcția lui Dan Plaveti după plecarea sa la Hidroelectrica

Consiliul de Supraveghere al societății Complexului Energetic Oltenia a hotărât numirea lui Constantin-Cosmin Trufelea în funcția de președinte al directoratului companiei. Fostul președinte, Iulius Dan Plaveti, a fost numit, recent, în funcția de președinte al directoratului Hidroelectrica.  CEO, producătorul a peste 95% din lignitul României și unul dintre cei mai importanți actori în actualul mix al sistemului energetic național, are o pondere de peste o zecime din producția națională de energie, are o nouă conducere executivă. În cadrul aceleiași ședințe s-a votat și numirea lui Ion Petroniu în funcția de membru provizoriu al directoratului, se arată într-un comunicat al companiei. Cine este noul președinte al directoratului CEO Potrivit sursei citate, noul președinte al directoratului CEO este absolvent al Facultății de Electromecanică din cadrul Universității din Craiova și are o experiență profesională de aproape 30 de ani în activitatea minieră. Constantin-Cosmin Trufelea și-a desfășurat activitatea în cadrul exploatărilor miniere din Bazinul Olteniei și a ocupat de-a lungul timpului funcții de inginer, șef sector, director de exploatare minieră și șef de unitate minieră de carieră. Constantin-Cosmin Trufelea Acesta a coordonat activitatea la Cariera Roșia, una dintre cele mai importante exploatări miniere de lignit din cadrul Complexului Energetic Oltenia și a fost implicat în proiecte de cercetare și dezvoltare în domeniul minier și energetic. Din anul 2023, Trufelea este membru al Directoratului Complexului Energetic Oltenia. Ion petroniu, numit membru provizoriu al directoratului În ceea ce îl privește pe Ion Petroniu, compania a transmis că acesta are o experiență de peste 35 de ani în sectorul energetic și a ocupat, de-a lungul timpului, funcţii de execuţie, coordonare şi conducere în domeniile producţiei de energie, exploatării miniere şi investiţiilor. Ion Petroniu În ultimii ani, acesta a deţinut funcţia de Director al Direcţiei Strategii Dezvoltare din cadrul Complexului Energetic Oltenia, fiind implicat în elaborarea şi implementarea strategiilor de dezvoltare şi a proiectelor de investiţii ale societăţii.

SpaceX a debutat vineri cu 150 $ la bursa Nasdaq. În doar câteva minute, prețul unei acțiuni la compania trilionarului Elon Musk a crescut cu 16 $

Imperiul de rachete, sateliți și AI al lui Elon Musk se duce „până la lună”, după ce omul de afaceri a scris istorie după ce a devenit primul trilionar. Compania sa spațială, SpaceX,  a fost oficial listată la bursă, acțiunile fiind tranzacționate sub simbolul SPCX. A atras 75 de miliarde de dolari în cea mai mare listare la bursă din istorie. Analiștii de pe Wall Street avertizează investitorii: trebuie să se aștepte la o volatilitate crescută în prima zi de tranzacționare. În cele din urmă, ar putea rezulta doar o bulă speculativă.  După ce Elon Musk și-a schimbat statutul de la miliardar la cel de trilionar,  SpaceX, companie înființată în 2002, a debutat vineri cu 150 de dolari la bursa Nasdaq, cu 11% peste prețul stabilit de IPO. Potrivit Reuters ,  compania era evaluată la 1,96 de trilioane de dolari, asta după ce joi seară, prețul de listare era la 135 de dolari pe acțiune.  SpaceX a ajuns să valoreze de peste 4 ori PIB-ul României. Prețul acțiunilor a urcat cu 16 dolari în câteva minute În doar câteva minute, prețul a urcat spre 161 de dolari, fiind raportate tranzacții de 14 miliarde de dolari în câteva minute. 89 de milioane de acțiuni au fost schimbate. Dacă acțiunile cresc prea mult și prea repede, tranzacționarea poate fi suspendată. La jumătatea ședinței de la Nasdaq la care vorbea Elon Musk, o acțiune la compania SpaceX a ajuns să valoreze 166 de dolari. Sursa Foto: Saratta Chuengsatiansup Ce vrea să facă Elon Musk cu atâția bani? Un trilion de dolari înseamnă o mie de miliarde de dolari. Este o sumă imensă pe care Elon Musk nu poate să o cheltuiască într-o viață.  Dacă ar cheltui 1 milion de dolari în fiecare zi, i-ar lua 2.740 de ani pentru a-și epuiza averea imensă. Ce intenționează să facă SpaceX cu banii? Elon Musk dorește să folosească sumele mari pentru proiecte tech: infrastructură pentru AI, lansare de noi constelații de sateliți Starlink și îmbunătățirea tehnologiei rachetelor pentru a fi transportați astronauți pe Lună și pe Marte în viitorul apropiat. Elin Musk susține că dorește să investească foarte mult în dezvoltarea de centre de date pentru AI în spațiu. Trilionarul o vede ca pe o soluție pentru a depăși limitările energetice de pe Pământ. Și românii pot cumpăra acțiuni Investitorii români pot cumpăra acțiuni la SpaceX încă din prima zi de tranzacționare.  Se pot face tranzacții și în intervalul 23:00 – 03:00, ora României. Sursa Foto: Hepta/Profimedia

Elon Musk, mai bogat decât cinci miliardari la un loc

Elon Musk a devenit primul trilionar din istorie după ce SpaceX a fost listată oficial la bursă. La ora curentă, prețul unei acțiuni la SpaceX este 171 de dolari.  SpaceX a ajuns să valoreze de peste 4 ori PIB-ul României, compania fiidn evaluată la 2,13  de trilioane de dolari. Elon Musk controlează 42% din capital. Elon Musk, mai bogat decât țara nativă Averea sa este de două ori mai mare decât PIB-ul țării în care s-a născut, Africa de Sud. O acțiune la compania de rachete, sateliți și AI a valorat joi seară 135 de dolari, potrivit The Washington Post. PIB-ul Africii de Sud este 479 miliarde de dolari (nominal). Sursa foto: Profimedia images Trilionarul Elon Musk este mai bogat decât următorii cinci cei mai bogați miliardari din lume la un loc. Elon Musk – 1,1 trilion de dolari  Larry Page – 303 miliarde de dolari  Sergey Brin – 282 miliarde de dolari  Jeff Bezos – 260 miliarde de dolari  Larry Ellison – 254 miliarde de dolari  Michael Dell – 204 miliarde de dolari  Mark Zuckerberg – 203 miliarde de dolari  Jensen Huang – 166 miliarde de dolari  Bernard Arnault – 164 miliarde de dolari  Jim Walton – 147 miliarde de dolari  Numai 21 de țări, printre care SUA, au un PIB de peste 1 trilion de dolari. Statistici: cum arată un 1 trilion $? Potrivit Fortune, dacă cineva ar așeza 1 trilion de dolari în bancnote cap la cap, ar rezulta o coloană care s-ar întinde la 156 de milioane de kilometri. Ar presupune 200 de călătorii dus-întors de la Pământ la Lună (distanța este de 384.400 de km). Coloana depășește și distanța dintre Pământ și Soare (150 de milioane de km). Dar dacă Elon Musk și-ar împărți averea de 1 trilion de dolari către toți cei 8,2 miliarde de oameni care trăiesc azi pe Pământ?  Fiecare persoană ar primi numai 122 de dolari, scrie Forbes. SpaceX plănuiește să construiască centre de date orbitale pentru a dezvolta servere mai rapide de AI pentru GROK. Elon Musk consideră că trimiterea de sateliți Starlink cu centre de date spațiale ar fi o soluție pentru a dezvolt AI, fără a fi afectat de limitările energetice de pe Pământ. Sursa Foto: Hepta/Profimedia

Sudorul care a devenit milionar cu ajutorul lui Elon Musk și-a spus povestea: Nici măcar nu știam ce este SpaceX

Sudorul care a devenit milionar cu ajutorul lui Elon Musk și-a spus povestea: „Nici măcar nu știam ce este SpaceX”. Listarea la bursă a SpaceX va transforma în milionari nu doar ingineri și directori, ci și angajați obișnuiți ai companiei lui Elon Musk. Printre cei care vor deveni milionari se numără Juan Hernandez, un sudor în vârstă de 42 de ani, care a ajuns în SUA din Mexic și care, la momentul angajării sale la SpaceX, nici măcar nu știa cu ce se ocupă compania lui Elon Musk. Acțiunile primite de sudor ca parte a pachetului salarial și investițiile făcute ulterior în titlurile companiei valorează acum 880.000 de dolari, la prețul estimat pentru oferta publică inițială (IPO). Cu acești bani, Hernandez a cumpărat proprietăți în Texas și a pus pe picioare o afacere imobiliară, scrie Wall Street Journal. Cine este Juan Hernandez Juan Hernandez este unul dintre cei a căror viață a fost deja schimbată radical de acțiunile primite în primii ani ai companiei SpaceX. A emigrat din Mexic în SUA și a învățat meseria de sudor. În 2015, a aflat despre un job la SpaceX. „Nici măcar nu știam ce este SpaceX”, a mărturisit bărbatul. În prezent, acesta nu mai lucrează în cadrul companiei lui Musk, dar se bucură de „roadele” muncii sale. Hernandez a început cu un salariu de 28 de dolari pe oră. Ulterior a fost angajat permanent și a primit o participație în companie evaluată la 10.000 de dolari, care urma să se acorde treptat pe parcursul a 5 ani. A avut posibilitatea să cumpere acțiuni suplimentare, ca și alți angajați. În 2020, când SpaceX era evaluată deja la aproximativ 36 miliarde de dolari, Hernandez a început să vândă treptat mici pachete de acțiuni. Cu banii obținuți a cumpărat proprietăți în Texas și a clădit o mică afacere în imobiliare, alături de soția sa. Participațiile pe care încă le deține valorează aproximativ 880.000 de dolari la prețul estimat pentru oferta publică inițială a SpaceX. Worker welding in a factory. Heavy industry, welder work Sursa foto: Envato / Capturi YouTube

Efectul politicilor lui Bolojan. Inflația a înregistrat o nouă creștere-record, de aproape 11%. Ce produse și servicii s-au scumpit cel mai mult

Inflația a crescut la 10,85% în luna mai, de la 10,71% în luna aprilie, în condiţiile în care serviciile s-au scumpit cu 13,53%, mărfurile nealimentare cu 12,54%, cele alimentare cu 6,78%, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS). „În mai 2026 inflaţia anuală atinge pragul de 10,9%. Astfel, rata anuală a inflaţiei, comparativ cu luna similară a anului precedent, a fost 10,85%, cele mai mari creşteri de preţuri înregistrându-se la servicii, 13,53%. În acelaşi interval de timp, preţurile mărfurilor nealimentare s-au majorat cu 12,54%, iar cel al mărfurilor alimentare cu 6,78%”, se menţionează în documentul citat. Tariful la energie electrică s-a majorat cu 55,49% Dintre mărfurile nealimentare, cele mai însemnate creşteri de preţuri în luna mai continuă să se menţină la energia electrică, al cărei tarif s-a majorat cu 55,49%, după eliminarea schemei de sprijin privind plafonarea preţurilor energiei electrice. Potrivit INS, alte majorări ale tarifelor în această categorie au mai fost consemnate la combustibili, respectiv benzină, cu 30,55%, şi la motorină, cu 36,85%. Tariful la energia termică s-a majorat cu 10,70%, cărţile, ziarele, revistele au fost mai scumpe cu 10,62%, detergenţii cu 10,19%, tutunul şi ţigările cu 7,42%. Şi medicamentele au avut preţuri mai mari cu 4,36%, iar articolele de igienă şi cosmeticele s-au scumpit şi ele cu 7,14%. În perioada mai 2026 – mai 2025, preţul gazelor a crescut cu 1,53%. La alimente, cele mai mari majorări de preţuri s-au menţinut şi în acest interval tot la cafea, preţul acesteia urcând cu 21,12%, ouă, cu o creştere de 14,12%, şi carnea de bovine, care s-a scumpit cu 11,58%. Preţurile din grupa produselor din zahăr, produse zaharoase şi miere de albine au crescut cu 10,59%. Creşteri semnificative se constată şi la laptele de vacă, 11,98%, la pâine, 8,18%, şi la fructe proaspete, 7,04%, iar carnea de pasăre s-a scumpit cu 6,88%. În categoria băuturi alcoolice, preţul berii s-a majorat, în ultimul an, cu 7,98%, iar cel al vinului cu 6,57%. Alte majorări importante a tarifelor se constată şi la peştele proaspăt (7,83%), la ulei (6,11%), la citrice (3,66%), iar brânza de vacă este mai scumpă cu 5,61%. „În categoria serviciilor, cele mai mari creşteri de preţuri în mai 2026 comparativ cu luna similară din 2025 s-au consemnat la chirii, acestea majorându-se cu 43,56%, urmate de tarifele la apă, canal şi salubritate cu 15,35%, reparaţii auto cu 15,31%, serviciile de igienă şi cosmetică cu 14,72%. Alte creşteri însemnate în această categorie, pe parcursul unui an, s-au înregistrat la serviciile de confecţionat şi reparat încălţăminte şi îmbrăcăminte, 14,81%. Serviciile medicale s-au scumpit semnficativ În acelaşi timp, asistenţa medicală a devenit mai scumpă cu 12,81%, transportul urban şi-a majorat tariful cu 8,98%, iar cel rutier cu 13,18%. Tarifele serviciilor poştale, care îşi reduseseră cotele în lunile anterioare, în mai 2026, faţă de luna similară din 2025, s-au majorat cu 9,65%”, subliniază INS. Instituţia precizează faptul că în calculul inflaţiei începând cu luna august 2025 s-a luat în considerare încetarea schemei de sprijin privind plafonarea preţurilor energiei electrice instituită prin O.U.G. nr. 6/2025, cu modificările şi completările ulterioare. De asemenea, pentru gazele naturale, începând cu 1 aprilie a încetat plafonarea preţului pentru consumatorii casnici, fiind înlocuită cu un nou mecanism de protejare, prevăzut în OUG 12/2026. BNR a revizuit în creștere prognoza de inflație Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în creştere, la 5,5%, de la 3,9% anterior, prognoza de inflaţie pentru finalul anului 2026 şi anticipează că aceasta va ajunge la 2,9% la sfârşitul lui 2027, potrivit datelor prezentate în luna mai de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.