Etichetă: Economic

Anca Marinescu, RetuRO: România a reușit să exceleze. Cum a devenit Sistemul Garanție-Returnare un model pentru alte țări

Dialogul constant cu decidenții și capacitatea actorilor de a se așeza la aceeași masă au făcut ca implementarea Sistemului Garanție-Returnare (SGR) în România să fie nu doar un succes, ci un model pentru alte țări europene. Anca Marinescu, Corporate Affairs & Communication Manager în cadrul RetuRO (SGR), a vorbit la conferința „Made in Romania” despre lecțiile ultimilor trei ani, respectiv despre colaborarea dintre producătorii de băuturi, retaileri și autorități. La finalul evenimentului, aceasta a formulat, pentru Gândul, o concluzie valabilă atât pentru compania pe care o reprezintă, cât și pentru afacerile din alte domenii: când există o infrastructură funcțională, un business poate furniza un produs sau un serviciu care poate genera schimbări la nivel social. În cazul SGR, schimbarea se vede în adoptarea obiceiului de a returna ambalajele, susținut de o infrastructură care face acest gest mai accesibil. Iar când actorii din industrii diferite lucrează împreună, un proiect de politică publică poate deveni un model de bune practici. RetuRO: un proiect românesc construit prin colaborare Anca Marinescu spune că experiența Sistemului de Garanție-Returnare arată că dialogul constant cu decidenții și capacitatea actorilor de a se așeza la aceeași masă sunt elemente care pot face diferența între un proiect care rămâne pe hârtie și unul care funcționează. Problemele mediului de business sunt, în esență, comune, indiferent de dimensiunea companiei sau de industria din care provine, spune ea, în cadrul unui schimb de idei cu actori din diferite industrii la conferința „Made in Romania”. „În ultimii trei ani, Sistemul Garanție-Returnare a adus la aceeași masă actori din sectoare diferite: producători de băuturi, comercianți și reprezentanți ai statului român”, a explicat Anca Marinescu. În opinia sa, experiența SGR arată că o politică de mediu poate fi transformată într-un proiect funcțional atunci când există dialog între actorii implicați. Iar amploarea acestei colaborări se reflectă și în rezultate: de la lansarea sistemului și până la finalul lunii august 2026, au fost returnate prin SGR peste 12 miliarde de ambalaje, iar RetuRO a livrat reciclatorilor aproape 900.000 de tone de materiale. Reprezentanți ai altor state și-au arătat interesul pentru experiența României cu implementarea SGR În cadrul conferinței, aceasta a subliniat că sistemul a devenit un exemplu urmărit și de alte piețe. Experiența implementării SGR în România a atras interesul reprezentanților altor state europene, potrivit Ancăi Marinescu. În discuția din cadrul conferinței, reprezentanta RetuRO a dus ideea mai departe, descriind SGR drept mai mult decât un proiect de economie circulară. Sistemul a fost prezentat ca un parteneriat public-privat, construit prin implicarea producătorilor de băuturi, retailerilor și a statului. Implementarea SGR a fost finanțată exclusiv din surse private. Producătorii-acționari ai RetuRO, administratorul sistemului, au împrumutat direct compania și au garantat creditul bancar contractat pentru implementarea sistemului. „Este mai mult decât un proiect de economie circulară. Este o politică de mediu, prima politică de mediu care a funcționat în România după 1989 și un parteneriat public-privat care a arătat că lucrurile se pot face atât timp cât există dialog și atât timp cât există voința mediului privat”, a spus reprezentanta RetuRO. Proiectul a pornit, potrivit acesteia, într-o formulă antreprenorială: RetuRO avea în urmă cu trei ani o echipă de aproximativ 10 oameni, iar dezvoltarea sistemului a presupus construirea unei infrastructuri complet noi. Experiența a fost însă una de adaptare continuă, pentru că realitatea din România a modificat inclusiv soluțiile prevăzute inițial. Infrastructura schimbă comportamentul Unul dintre exemplele cele mai relevante oferite de Anca Marinescu este chiar modul în care românii au început să returneze ambalajele. Potrivit acesteia, România nu avea o cultură puternică a returnării ambalajelor, însă comportamentul s-a schimbat atunci când oamenilor li s-a oferit o infrastructură simplă și accesibilă. „În momentul în care există o infrastructură ușoară, facilă pentru oameni, aceștia încep să facă anumite lucruri în mod constant, cum ar fi gestul de a returna un ambalaj”, a explicat ea în interviul acordat Gândul. Reprezentanta RetuRO consideră că aceasta este una dintre lecțiile importante care pot fi transferate și către alte domenii: nu poți cere oamenilor să adopte un comportament nou fără să construiești mai întâi infrastructura care îl face posibil. Din perspectiva sa, infrastructura și dialogul cu cei care scriu și aplică regulile sunt esențiale pentru funcționarea unui astfel de sistem. Planul de pe hârtie și realitatea din teren Implementarea SGR a demonstrat și că un proiect de asemenea amploare nu poate fi construit definitiv înainte de a intra în contact cu realitatea. Anca Marinescu a explicat că sistemul fusese proiectat inițial pornind de la un raport de 50% colectare automată și 50% colectare manuală în retail. În practică, ponderea returnării prin echipamente automate a fost mai mare decât cea anticipată, ceea ce a impus adaptarea soluțiilor operaționale la comportamentul consumatorilor și la modul de organizare a comercianților, ajungând astăzi la 95% colectare automată și 5% colectare manuală. „Niciodată planul de acasă nu se potrivește neapărat cu realitatea pe care o întâlnești în momentul în care începi business-ul. Dar e nevoie de reziliență, de răbdare, de flexibilitate, de adaptare continuă. Și acestea au fost lecțiile noastre din ultimii 3 ani”, a precizat Anca Marinescu. România poate exporta și modele, nu doar produse La „Made in Romania” s-a discutat despre exportul de produse, tehnologie sau branduri. Însă experiența RetuRO aduce în discuție o altă formă de valoare creată în România: know-how-ul instituțional și operațional. În interviul de după conferință, Anca Marinescu a subliniat că întâlnirile dintre oameni din domenii diferite nu rezolvă automat problemele, dar îi ajută pe antreprenori și manageri să descopere soluții care au funcționat în alte industrii și să le adapteze propriului domeniu. „Poți să te uiți la ce a funcționat într-un alt domeniu sau într-o altă companie (…) și să încerci să translatezi în zona ta”, a spus ea. Iar acesta este poate unul dintre cele mai interesante exemple discutate la „Made in Romania”: România nu are de exportat doar produse fabricate aici. Poate exporta și soluții construite aici — dacă reușește să recunoască mai întâi ceea ce funcționează. Experiența SGR arată că România poate contribui la schimbul european de bune

Alexandru Nazare după verdictul S&P: agenția avertizează că riscurile rămân ridicate

Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a reacționat la foarte scurt timp după ce agenția de rating Standard&Poor’s a anunțat că menține ratingul României. Într-o postare pe Facebook el a scris că este un rezultat obținut printr-un efort amplu al economiei și al societății pentru corectarea dezechilibrelor și menținerea traiectoriei de reducere a deficitului. „România a trecut și actualul test de rating al agenției S&P. Ce urmează şi cum construim pe această fundație? La acest moment, România se menține în categoria recomandată investițiilor, potrivit evaluărilor celor 3 mari agenții de rating – Fitch, Moody’s și, acum, S&P. Este un rezultat obținut printr-un efort amplu al economiei și al societății pentru corectarea dezechilibrelor și menținerea traiectoriei de reducere a deficitului. Evaluarea S&P confirmă că, în ciuda unui context politic dificil, procesul de consolidare fiscală și absorbția fondurilor europene au rămas în grafic în 2026, iar investițiile publice au continuat să susțină activitatea economică. În același timp, agenția avertizează că riscurile rămân ridicate pentru 2027-2028 și corelează revenirea perspectivei la stabilă de continuarea reducerii dezechilibrelor, de un plan coerent pe termen mediu și de reluarea creșterii economice. Tocmai pentru a nu pierde ceea ce am reușit să protejăm, acest efort trebuie continuat. România are nevoie să revină la un consens în jurul unor obiective care trebuie să rămână valabile dincolo de obiectivele politice: reducerea sustenabilă a deficitului sub 3% din PIB, stabilizarea datoriei publice, respectarea angajamentelor europene și protejarea capacității statului de a finanța investițiile”, a transmis ministrul interimar de Finanțe. El susține că pericolul încă nu a trecut și că România are un record negativ la nivel european în privința deficitului bugetar. „Seriozitatea și angajamentul ferm că România nu se abate de la traiectoria de redresare economică și financiară sunt esențiale acum. Cumpăna nu a trecut complet și nu trebuie să tratăm menținerea ratingului ca pe un motiv de relaxare. România are în continuare un record negativ în Europa în ceea ce priveşte deficitul bugetar. Dar avem motive să privim înainte cu încredere. Faptul că am reușit să păstrăm un nivel ridicat al investițiilor în timp ce am gestionat riguros finanțele publice arată că ajustarea fiscală și dezvoltarea pot merge împreună. Dacă păstrăm această direcție, putem transforma stabilizarea de astăzi în relansare economică reală, pe baze sănătoase. Depinde doar de noi şi de ambițiile noastre”, a scris Alexandru Nazare.

România scapă de amenințarea junk. Standard & Poor’s menține ratingul de țară

Reprezentanții agenției de rating Standard & Poor’s (S&P) au publicat vineri, 2 octombrie, raportul prin care mențin România în zona recomandată investitorilor, însă, în continuare, la un singur pas de categoria pe care piețele o numesc, fără menajamente, „junk”. Confirmarea ratingului BBB-  cu perspectivă negativă vine după ce, în urmă cu două zile, surse politice explicau pentru Gândul că președintele Nicușor Dan nu s-a declarat îngrijorat cu privire la noua evaluare a agenției de rating, întrucât a avut o discuție personală cu reprezentanții acesteia și le-a explicat gravitatea unei eventuale retrogradări. Ulterior, ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat public că împărtășește optimismul președintelui. Noul raport confirmă că statul român își păstrează gradul de predictibilitate în fața investitorilor.  Loading … „În ciuda absenței unui acord pentru formarea unui nou guvern de la căderea Executivului în mai, consolidarea fiscală a României pentru 2026 rămâne pe drumul cel bun, iar peste 90% din alocările din cadrul Facilității de Redresare și Reziliență (RRF) au fost asigurate până în septembrie prin măsuri legislative ad-hoc. Ne așteptăm ca consolidarea fiscală din perioada 2027-2028 să fie ancorată în procedura UE privind deficitul excesiv, iar pe termen scurt considerăm că revizuirile bugetare necesare pentru 2026 și o indexare convenită a cheltuielilor sociale pentru 2027 vor impulsiona o anumită cooperare politică. Eroziunea structurală post-pandemică a bilanțurilor fiscale și externe ale României a sporit expunerea la creșterea ratelor dobânzilor și la schimbarea sentimentului investitorilor; în consecință, instituirea unui guvern cu un cadru de politici puternic și susținut este esențială pentru a preveni vulnerabilități suplimentare. Am confirmat ratingurile noastre de credit suveran pe termen lung și scurt „BBB-/A-3” pentru România. Perspectiva rămâne negativă”, se arată în comunicatul agenției. Ce urmează pentru economia României, care a evitat din nou „junk-ul”, dar rămâne la un singur pas de el România a trecut și „examenul” S&P, după ce, la finalul lunii iulie, a reușit să-și păstreze calificativul „BBB-” de la agenția de rating Fitch, iar, o săptămână mai târziu, a primit și confirmarea de la Moody’s. Practic, la momentul actual, statul român știe că va încheia anul 2026 fără teama de a fi retrogradat în zona nerecomandată investițiilor de niciunul dintre cei trei giganți care stabilesc ratingul de țară. O eventuală retrogradare a României la „junk” ar fi generat un lanț de slăbiciuni la nivel economic. Printre posibilele efecte, se numără retragerea investițiilor străine, împrumuturi la dobânzi mult mai mari, prăbușirea puterii de cumpărare a leului, creșterea inflației și a șomajului și, nu în ultimul rând, scumpirea produselor și serviciilor. Din fericire, un astfel de scenariu nu poate fi luat în calcul odată cu menținerea statului român la granița categoriei nerecomandate investitorilor. Mai mult, precedentele episoade demonstrează că mulți investitori s-au simțit încurajați să finanțeze România, datorită dobânzilor mari care nu au scăzut, chiar dacă ratingul de țară a rămas același. Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare Ce semnale a dat Alexandru Nazare că S&P nu va retrograda România la categoria „junk” Cu o zi înainte ca reprezentanții S&P să publice raportul care include noua evaluare a României, ministrul interimar al Finanțelor s-a declarat încrezător cu privire la faptul că țara noastră nu va fi retrogradată la„junk”. Alexandru Nazare a explicat că proiecția de buget pe anul 2026 a fost respectată, în mare parte, de către toți ordonatorii de credite și că, în ciuda anumitor probleme – pe care nu le-a detaliat – reprezentanții S&P au ținut cont de aspectele pozitive care le-au fost evidențiate. „Proiecția de la buget – bineînțeles, cu ajustări, pentru că nu peste tot și nu la toți ordonatorii lucrurile s-au confirmat 100% – lucrurile au evoluat conform planului. Pe acești piloni, foarte serioși, am purtat discuțiile cu Standard & Poor’s. Am încredere că informațiile pe care le-am furnizat, proiecțiile pe care le-am prezentat sunt serioase, sunt credibile și sper ca acest lucru să se reflecte în raportul pe care îl vor publica”, explica Alexandru Nazare. Nicușor Dan dă vina pe investitorii care i-ar fi spus: „Nu alegeri anticipate!” / „Nu ne jucăm de-a soarta acestei țări, ca să vedem ce iese dintr-o alegere” Președintele României, Nicușor Dan, a explicat miercuri, 30 septembrie, cele trei motive principale pentru care exclude complet scenariul organizării alegerilor anticipate, în contextul în care, după două propuneri de premier care nu au primit votul de învestitură al Parlamentului, are posibilitatea de a dizolva Legislativul și de a reveni la votul cetățenilor. „Alegerile anticipate, teoretic, sună foarte bine – partidele nu se înțeleg, ne întoarcem la popor, poporul decide. Numai că, în practică noi, suntem așa: nu avem o rectificare, un Guvern interimar nu poate să facă rectificare. Alegeri anticipate înseamnă cinci luni în care noi nu mai putem face rectificare. Înseamnă că nu mai dăm bani la ambulanțe, nu mai dăm bani la sistemul sanitar. Ăsta e primul lucru. În al doilea rând, noi suntem o țară care trăiește pe datorie de mult timp și, trăind pe datorie, nu poate să se joace cu fluxurile financiare care îi mențin activitatea curentă. Mesajul pe care l-am primit de la investitorii care împrumută România și care îi asigură funcționarea curentă a fost: NU alegeri anticipate! Eu sunt un om responsabil, adică nu ne jucăm de-a soarta acestei țări, ca să vedem ce iese dintr-o alegere. Și trei, haideți să ne uităm la ce înseamnă alegeri anticipate. Înseamnă Birou Electoral Central, panouri pe străzi, dezbateri în studiourile de televiziune și, prin februarie, o să avem un rezultat al alegerilor anticipate, care, dacă ne uităm la sondaje de opinie, e cam tot ce avem acum și, din nou, aceleași partide trebuie să negocieze formarea aceluiași Guvern”, a declarat Nicușor Dan în conferința de presă organizată la Ambasada României din Republica Cehă.

Standard & Poors explică de ce România a rămas la BBB-

România își păstrează, pentru moment, statutul de țară recomandată investițiilor, după ce agenția de rating Standard & Poor’s a decis să mențină calificativul suveran al țării la nivelul „BBB-”, ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor, însă păstrează perspectiva negativă, ceea ce înseamnă că riscul retrogradării nu a dispărut.  Loading … UPDATE  | Nazare: Cumpăna nu a trecut complet Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a transmis vineri seară, într-un mesaj pe Facebook, după anunțul S&P, că esențiale sunt acum seriozitatea și angajamentul că România nu se abate de la traiectoria de redresare economică și financiară. „România a trecut și actualul test de rating al agenției S&P. Ce urmează şi cum construim pe această fundație? La acest moment, România se menține în categoria recomandată investițiilor, potrivit evaluărilor celor 3 mari agenții de rating – Fitch, Moody’s și, acum, S&P. Este un rezultat obținut printr-un efort amplu al economiei și al societății pentru corectarea dezechilibrelor și menținerea traiectoriei de reducere a deficitului. Evaluarea S&P confirmă că, în ciuda unui context politic dificil, procesul de consolidare fiscală și absorbția fondurilor europene au rămas în grafic în 2026, iar investițiile publice au continuat să susțină activitatea economică. În același timp, agenția avertizează că riscurile rămân ridicate pentru 2027-2028 și corelează revenirea perspectivei la stabilă de continuarea reducerii dezechilibrelor, de un plan coerent pe termen mediu și de reluarea creșterii economice. Tocmai pentru a nu pierde ceea ce am reușit să protejăm, acest efort trebuie continuat. România are nevoie să revină la un consens în jurul unor obiective care trebuie să rămână valabile dincolo de obiectivele politice: reducerea sustenabilă a deficitului sub 3% din PIB, stabilizarea datoriei publice, respectarea angajamentelor europene și protejarea capacității statului de a finanța investițiile. Seriozitatea și angajamentul ferm că România nu se abate de la traiectoria de redresare economică și financiară sunt esențiale acum. Cumpăna nu a trecut complet și nu trebuie să tratăm menținerea ratingului ca pe un motiv de relaxare. România are în continuare un record negativ în Europa în ceea ce priveşte deficitul bugetar. Dar avem motive să privim înainte cu încredere. Faptul că am reușit să păstrăm un nivel ridicat al investițiilor în timp ce am gestionat riguros finanțele publice arată că ajustarea fiscală și dezvoltarea pot merge împreună. Dacă păstrăm această direcție, putem transforma stabilizarea de astăzi în relansare economică reală, pe baze sănătoase. Depinde doar de noi şi de ambițiile noastre”, a transmis Alexandru Nazare pe Facebook, după anunțul S&P. Știrea inițială Decizia vine într-un moment în care România încearcă să demonstreze că măsurile de consolidare fiscală adoptate în ultimii ani pot fi continuate și în 2027 și 2028. S&P consideră că ajustarea fiscală și absorbția fondurilor europene au rămas în grafic în 2026, însă avertizează că perioada următoare va fi esențială pentru formarea unui guvern capabil să adopte un cadru bugetar credibil. Agenția americană de rating vede în continuare riscuri importante precum: nivelul ridicat al deficitului structural de cont curent, necesarul mare de finanțare externă, creșterea costurilor de împrumut și incertitudinea politică. În scenariul negativ, prelungirea crizei politice și lipsa unor măsuri fiscale credibile ar putea afecta încrederea investitorilor și ar putea pune presiune suplimentară asupra costurilor de finanțare ale țării noastre. România rămâne la „BBB-”, dar perspectiva negativă nu dispare Ratingul „BBB-” menține România în categoria țărilor recomandate investițiilor însă este și ultimul nivel înainte de intrarea în categoria „junk”, astfel că orice nouă deteriorare semnificativă a finanțelor publice sau a condițiilor externe poate deveni relevantă pentru calificativ. S&P a decis să nu retrogradeze România, apreciind progresele făcute în consolidarea fiscală în 2025 și 2026. Agenția estimează că deficitul bugetar va coborî la 6,25% din PIB în 2026, cu aproape 1,5 puncte procentuale sub nivelul înregistrat în anul precedent. Menținerea ratingului este legată și de faptul că ajustarea fiscală și absorbția fondurilor europene au rămas, potrivit S&P, în grafic pentru 2026. Ce a convins S&P să mențină ratingul României Unul dintre principalele argumente care au cântărit în decizia S&P este ritmul consolidării fiscale. Agenția apreciază rezultatele obținute în 2025 și pe parcursul anului 2026 și estimează o reducere a deficitului bugetar la 6,25% din PIB în acest an. De asemenea, disciplina privind cheltuielile publice și menținerea unui nivel solid al veniturilor bugetare au contribuit la această evoluție. Un alt element important îl reprezintă fondurile europene. Potrivit datelor prezentate de Ministerul Finanțelor, rata de absorbție a fondurilor din PNRR a depășit 90% în cazul granturilor și 95% în cazul împrumuturilor. S&P consideră că fondurile europene au continuat să susțină investițiile publice, iar nivelul ridicat al investițiilor reprezintă unul dintre principalele elemente care sprijină activitatea economică în 2026. Cu alte cuvinte, România a reușit să evite o nouă deteriorare a ratingului printr-o combinație între reducerea deficitului, menținerea disciplinei bugetare și absorbția fondurilor europene. Problema este că aceste rezultate trebuie continuate. Ministrul interimar de Finanțe, Alexandru Nazare, a salutat decizia agenției, dar a subliniat că menținerea ratingului nu înseamnă că România și-a rezolvat problemele fiscale. Potrivit acestuia, respectarea angajamentelor fiscale și absorbția susținută a fondurilor europene au cântărit decisiv în evaluarea S&P, dar subliniază că următoarele obiective sunt încadrarea în țintele de deficit și construcția unui buget credibil pentru anul următor. „Odată cu decizia S&P, închidem un ciclu important de evaluări început în vară și reușim să păstrăm România în categoria investment grade, în ciuda unui context politic complicat și a unei perioade prelungite de interimat guvernamental. Este un rezultat important, dar nu este suficient. Următoarele obiective sunt încadrarea în țintele de deficit pentru 2026 și construcția unui buget credibil pentru 2027. De acestea vor depinde în mare măsură evaluările din primul trimestru al anului viitor. Dacă păstrăm disciplina în execuția bugetară din 2027 și rămânem prudenți în perspectiva lui 2028, putem crea condițiile pentru revenirea perspectivei de rating la stabilă”, a transmis Alexandru Nazare. S&P pune lupa pe anii 2027 și 2028 Marea provocare pentru România nu este, în opinia agenției de rating, doar închiderea anului 2026, ci capacitatea viitorului guvern de a continua consolidarea fiscală. S&P consideră că perioada imediat următoare va fi esențială pentru formarea

Dan Suciu, reacție după ce euro a sărit la un nivel record înaintea verdictului S&P: Este o încercare dificilă

Banca națională a României a avertizat astăzi, 01 octombrie, că rezervele valutare la finalul lunii septembrie au scăzut cu 4,8 miliarde de euro și euro a sărit de 5,34 de lei pe piața interbancară, fix cu o zi înainte ca agenția S&P să anunțe verdictul cu privire la ratingul de țară. Purtătorul de cuvând al Băncii Naționale a României, Dan Suciu, a spus la Digi24, că traversăm o perioadă complicată, iar BNR încearcă să găsească un echilibru între variația cursului de schimb și evoluția dobânzilor.  Dan Suciu: „Este o încercare, însă într-adevăr dificilă, pentru că ceea ce încearcă banca acum”  Euro a început să crească în jurul orei 14:45 și a ajuns la un maxim istoric de 5,3459 lei pe piața interbancară. Purtătorul de cuvânt al Băncii Naționale a României, Dan Suciu, a spus că este o încercare dificilă, iar banca încearcă să găsească acum un echilibru între variația cursului și dobânzilor.  „Este o încercare, însă într-adevăr dificilă, pentru că ceea ce încearcă banca acum este să găsească un echilibru între variația cursului și variația dobânzilor. În perioadele complicate, acest echilibru nu este ușor de găsit”, a spus Dan Suciu la Digi24.  „E important să găsim echilibrul” Purtătorul de cuvânt al BNR a explicat că este important ca acest echilibru să fie găsit, deoarece deciziile Băncii Naționale influențează lichiditatea din piață. Potrivit acestuia, variațiile de lichiditate pot crea dificultăți în finanțarea economiei și chiar în finanțarea bugetului. El a precizat că România se află într-o astfel de perioadă, pe care autoritățile încearcă să o gestioneze.  „Este important să-l găsim pentru că, în același timp, deciziile pe care le ia Banca Națională determină anumite evoluții, variații ale lichidității din piață și, atunci, se pot crea anumite dificultăți în ceea ce înseamnă finanțarea economiei, dar chiar și a bugetului. Suntem într-o asemenea perioadă pe care încercăm să o gestionăm”, a menționat purtătorul de cuvânt al BNR.  Întrebat dacă o parte din rezerve a fost utilizată pentru susținerea cursului de schimb, Dan Suciu a spus că cifrele sunt elocvente, inclusiv în ceea ce privește evoluția rezervelor valutare. El a precizat că o parte din rezervele valutare a fost utilizată pentru plata unor datorii semnificative și că luna respectivă nu a fost una liniștită din acest punct de vedere.  „Știți că nu comentăm, dar cifrele sunt destul de elocvente din toate punctele de vedere. Au fost și rezerve valutare utilizate pentru plata unor datorii semnificative de data aceasta. Deci nu a fost deloc o lună liniștită din toate punctele de vedere”, a spus Dan Suciu.  Suciu spune că termenul „explozie” nu e potrivit pentru perioada aceasta  Suciu a explicat că termenul „explozie” nu este potrivit pentru a descrie evoluțiile din această perioadă. Purtătorul de cuvânt al BNR a precizat că menținerea unor variații rezonabile ale cursului valutar și ale dobânzilor, într-un context marcat de tensiuni și neclarități, presupune, în bună parte, creșteri atât ale cursului, cât și ale dobânzilor.  „Cred că v-am și răspuns. De altfel, cuvântul «explozie» nu este potrivit, dar păstrarea variațiilor rezonabile în ceea ce privește cursul și dobânzile în această perioadă, în care sunt o serie întreagă de tensiuni și o mulțime de neclarități, înseamnă, în bună parte, creștere atât pentru ceea ce înseamnă cursul, cât și dobânda”, a spus Dan Suciu.  Suciu spune că termenul potrivit pentru această perioadă este „volatilitate mai mare”  Purtătorul de cuvânt al BNR a subliniat că este important ca aceste variații să fie gestionate într-un mod rezonabil, într-o perioadă în care situația socială și politică rămâne dificilă și are implicații asupra economiei.  În ceea ce privește evoluția cursului valutar, purtătorul de cuvânt al BNR a spus că este dificil de anticipat direcția acestuia. El a vorbit despre flexibilitate și variabilitate și a precizat că, în acest moment, nu se poate spune că există o tendință clar ascendentă. Dan Suciu a sugerat că termenul potrivit pentru perioada actuală este „volatilitate mai mare”.  „Important este ca aceste variații să fie gestionate relativ rezonabil în această perioadă în care nu vedem neapărat o rezolvare simplă a situației sociale, politice și cu implicații economice. Așa este perioada prin care trecem acum. (…) Greu de spus. Flexibilitate, variabilitate, cred că acestea sunt cuvintele. În acest moment încă nu putem spune că avem un curs neapărat ascendent și aceasta este tendința. Cred că cuvântul potrivit este volatilitate mai mare”, a menționat Dan Suciu.  Dan Suciu: Avem argumente pentru o evaluare pozitivă  Dan Suciu a declarat că nu are detalii despre decizia care urmează să fie luată, însă consideră că există argumente pentru o evaluare pozitivă. Purtătorul de cuvânt al BNR a menționat scăderea inflației și reducerea deficitului bugetar drept factori importanți care pot cântări în luarea deciziei. Suciu a precizat că speră să fie o decizie pozitivă, dar că nu poate oferi informații suplimentare în acest moment.  „N-am detalii, însă sigur avem argumente pentru o evaluare pozitivă. Avem o scădere a inflației, avem o scădere a deficitului bugetar. Acestea sunt argumente importante care cântăresc în luarea deciziei. Sperăm într-o decizie pozitivă, dar nu am detalii în acest sens pe care pot să vi le dau”, a spus Dan Suciu.  În conturile BNR au intrat 3,3 mld. de euro și au ieșit 8,1 mld. euro luna trecută  România avea, la 30 septembrie 2026, rezerve valutare de aproximativ 60 de miliarde de euro, potrivit Băncii Naționale a României. Suma este mai mică decât cea de la sfârșitul lunii august, când rezervele ajungeau la aproape 65 de miliarde de euro.  Scăderea vine după ce, în septembrie, în conturile BNR au intrat aproximativ 3,3 miliarde de euro, în timp ce au ieșit peste 8,1 miliarde de euro. O parte importantă din banii care au ieșit din rezerve a fost folosită pentru plata ratelor și dobânzilor aferente datoriei publice în valută. Pentru aceste plăți, statul a cheltuit aproximativ 2,68 miliarde de euro. 

Nazare explică declarația lui Nicușor Dan despre investitorii străini care interzic alegerile anticipate

Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a explicat, din perspectivă economică, declarația făcută miercuri, 30 septembrie, de președintele Nicușor Dan, care afirma că motivul pentru care exclude complet scenariul organizării alegerilor anticipate – deși Constituția îi permite să declanșeze procedura de dizolvare a Parlamentului – este reprezentat de interdicția categorică stabilită de investitorii străini. Nazare a reiterat declarația președintelui, care preciza că un Guvern interimar nu poate face rectificarea bugetară și a mai adăugat că investitorii, agențiile de rating și reprezentanții Comisiei Europene țin cont de gradul de predictibilitate al statului român în momentul în care iau decizii de finanțare.  Loading … „România are nevoie să redevină credibilă” / „Cred că, în această cheie, puteți citi și declarația domnului președinte” „Viitorul Guvern trebuie să prezinte un plan credibil. Nu suntem într-o situație comodă. România are mare nevoie de un Guvern învestit cât mai curând. În mod cert, este nevoie de un buget credibil, care să prezinte un plan care să fie agreat de toate partidele, astfel încât bugetul pentru 2027 să fie adoptat până la finalul anului, pentru că investitorii, agențiile și Comisia Europeană se uită la aceste jaloane importante în deciziile pe care le iau. România, din nefericire, în situația în care e astăzi, cu foarte multe dezechilibre, vulnerabilități, într-un context economic foarte complicat, cu o criză importantă, are nevoie să redevină credibilă, să fim predictibili față de investitori. Cred că, în această cheie, puteți citi și declarația domnului președinte legată de alegerile anticipate. În ochii agențiilor de rating, un calendar al alegerilor anticipate ar decala toate aceste planuri de adoptate a bugetului. Practic, ar pune în pericol materializarea execuției bugetului pe 2027, ceea, din punctul creditorilor de vedere, ar pune în mare pericol calificativul de investiții. Un scenariu de alegeri anticipate care ar declanșa o pierdere a calificativului de investiții ar veni cu un cost economic pe termen mediu pentru România”, a declarat Alexandru Nazare, invitat la TVR. Alexandru Nazare și Nicușor Dan Nicușor Dan dă vina pe investitorii care i-ar fi spus: „Nu alegeri anticipate!” / „Nu ne jucăm de-a soarta acestei țări, ca să vedem ce iese dintr-o alegere” Președintele României, Nicușor Dan, a explicat cele trei motive principale pentru care exclude complet scenariul organizării alegerilor anticipate, în contextul în care, după două propuneri de premier care nu au primit votul de învestitură al Parlamentului, are posibilitatea de a dizolva Legislativul și de a reveni la votul cetățenilor. „Alegerile anticipate, teoretic, sună foarte bine – partidele nu se înțeleg, ne întoarcem la popor, poporul decide. Numai că, în practică noi, suntem așa: nu avem o rectificare, un Guvern interimar nu poate să facă rectificare. Alegeri anticipate înseamnă cinci luni în care noi nu mai putem face rectificare. Înseamnă că nu mai dăm bani la ambulanțe, nu mai dăm bani la sistemul sanitar. Ăsta e primul lucru. În al doilea rând, noi suntem o țară care trăiește pe datorie de mult timp și, trăind pe datorie, nu poate să se joace cu fluxurile financiare care îi mențin activitatea curentă. Mesajul pe care l-am primit de la investitorii care împrumută România și care îi asigură funcționarea curentă a fost: NU alegeri anticipate! Eu sunt un om responsabil, adică nu ne jucăm de-a soarta acestei țări, ca să vedem ce iese dintr-o alegere. Și trei, haideți să ne uităm la ce înseamnă alegeri anticipate. Înseamnă Birou Electoral Central, panouri pe străzi, dezbateri în studiourile de televiziune și, prin februarie, o să avem un rezultat al alegerilor anticipate, care, dacă ne uităm la sondaje de opinie, e cam tot ce avem acum și, din nou, aceleași partide trebuie să negocieze formarea aceluiași Guvern”, a declarat Nicușor Dan în conferința de presă organizată la Ambasada României din Republica Cehă.

Nazare, despre posibilitatea de a fi următorul premier desemnat: Este onorant

Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a fost pus în fața scenariului în care ar fi următorul prim-ministru desemnat de Nicușor Dan, în contextul în care președintele a anunțat că, în cursul zilei de luni, 5 octombrie, după încă o rundă de negocieri cu liderii partidelor parlamentare, va face o nouă nominalizare de premier. Nazare a explicat că ar fi „onorant” ca numele său să fie menționat în momentul în care președintele va face următoarea desemnare, însă că preferă să se concentreze pe aspecte ce țin de economia țării, mai ales că vineri, 2 octombrie, reprezentanții agenției de rating Standard & Poor’s (S&P) vor anunța dacă România va fi retrogradată în categoria nerecomandată investitorilor, cunoscută și sub numele de „junk”.  Loading … „Avem nevoie să ne punem de acord pe anumite măsuri care să constituie un plan credibil pe 2027, dincolo de subiectul investirii Guvernului” Întrebat cum va reuși să-i convingă pe parlamentarii PSD și PNL să susțină programul său de guvernare, în contextul în care președintele Nicușor Dan urmează sî îl desemneze pentru funcția de prim-ministru, ministrul interimar al Finanțelor a declarat că a avut o relație bună cu „colegii din Guvern”, însă că, în acest moment, aspectele economice sunt mai importante decât cele politice. „Încerc să mă concentrez pe subiectele pe care le avem de gestionat la Ministerul Finanțelor. Bineînțeles că este onorant ca numele meu să apară, să fie menționat în astfel de contexte, dar acestea sunt, în general, știri pe surse și nu aș vrea să intru într-o discuție politică. Ce pot să spun este că, până acum, am menținut o relație pe subiecte tehnice cu toate partidele. Am avut o relație bună cu colegii din Guvern, de la toate partidele și cred că avem nevoie să ne punem de acord pe anumite măsuri care să constituie un plan credibil pe 2027, dincolo de subiectul nominalizării și investirii Guvernului”, a declarat Alexandru Nazare, invitat la TVR. Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare „România are mare nevoie de un Guvern învestit cât mai curând, care să prezinte un plan credibil” „Viitorul Guvern trebuie să prezinte un plan credibil. Nu suntem într-o situație comodă. România are mare nevoie de un Guvern învestit cât mai curând. În mod cert, este nevoie de un buget credibil, care să prezinte un plan care să fie agreat de toate partidele, astfel încât bugetul pentru 2027 să fie adoptat până la finalul anului, pentru că investitorii, agențiile și Comisia Europeană se uită la aceste jaloane importante în deciziile pe care le iau”, a mai precizat minsitrul interimar al Finanțelor. Ministrul Finanțelor dă semnale că S&P nu va retrograda România la categoria „junk” / „Am încredere că vor lua în calcul progresele” Alexandru Nazare a mai declarat că este încrezător cu privire la faptul că țara noastră nu va fi retrogradată la „junk”, întrucât reprezentanții agenției de rating vor ține cont de aspectele pozitive care le-au fost evidențiate. „Una peste alta, proiecția de la buget – bineînțeles, cu ajustări, pentru că nu peste tot și nu la toți ordonatorii lucrurile s-au confirmat 100% – lucrurile au evoluat conform planului. Pe acești piloni, foarte serioși, am purtat discuțiie cu Standard & Poor’s. Am încredere că raportul care va fi publicat mâine va lua în calcul toate aceste progrese.

Sărăcirea energetică sau Europa cu două viteze

România se confruntă cu o nouă formă de sărăcie. Se numește sărăcirea energetică și înseamnă că într-o gospodărie cheltuielile cu energia depășesc 10% din venituri. România este lovită direct de politicile energetice deficitare, având cele mai mari facturi la energie de la nivelul blocului comunitar.  Loading … Nu este sărăcia extremă, nu este lipsă totală de venit. Dar e momentul în care realizezi că marea ta grijă în lunile de iarnă nu sunt alimentele sau ratele. Ci facturile la curent, gaze sau costul lemnelor de foc. Și asta pentru că energia nu mai este un serviciu, ci o povară structurală, arată o analiză a Asociației Energia Inteligentă (AEI). Sărăcie energetică în România. Ce este și de ce ar trebui să ne preocupe În Europa, dacă folosim acest indicator simplu – peste 10% din venit merge pentru electricitate, gaz, energie termică și combustibili – realitatea este mai dură decât arată cifrele oficiale privind „incapacitatea de a încălzi locuința”. 17–22% dintre gospodăriile UE sunt afectate Estimările AEI arată că aproximativ 17–22% dintre gospodăriile din UE ar depăși acest prag. Vorbim de zeci de milioane de familii pentru care energia nu mai este un cost normal al traiului, ci o presiune constantă asupra bugetului. Diferențele sunt frapante. În estul și sud-estul Europei – Bulgaria, România, Grecia – între 30% și 40% dintre gospodării cheltuie mai mult de 10% din buget cu plata energiei. Aici, veniturile mici se combină cu locuințe slab izolate și sisteme de încălzire ineficiente. Energia poate ajunge chiar la 15–20% din venitul unei familii cu venit redus. În sudul Europei, precum Spania sau Portugalia, problema nu este doar venitul, ci și calitatea fondului locativ și volatilitatea prețurilor la electricitate. Aproximativ 20–25% dintre gospodării pot depăși pragul de 10% din buget folosit pentru plata energiei. În nordul și vestul Europei – Finlanda, Danemarca, Luxemburg – proporția scade la 5–10% . Dar nu pentru că energia ar fi ieftină. Din contră, prețurile sunt adesea mai mari. Diferența o fac veniturile ridicate, eficiența energetică a clădirilor și sistemele sociale solide. Aceasta nu mai este doar o diferență economică. Este o fractură structurală în interiorul Uniunii. Indicatorul care spune mai mult decât „locuința rece” Uniunea Europeană măsoară oficial sărăcia energetică prin indicatori bine definiți precum „incapacitatea de a menține locuința adecvată încălzită”. Dar acest indicator surprinde doar vârful aisbergului, explică expertul în energie Dumitru Chisăliță (foto), președintele AEI. Dumitru Chisalita, presedinte Asociatia Energia Inteligentă. ALEXANDRU DOBRE/ MEDIAFAX FOTO. Pragul de 10% din venit este mai incomod, pentru că arăta altceva: familii care încă plătesc facturi, dar sacrifică alte cheltuieli importante– hrană, sănătate, educație. Este sărăcia invizibilă a clasei medii inferioare. O gospodărie poate avea căldură, dar poate renunța la vacanțe, la economii sau la siguranță financiară. Pe termen lung, această presiune are efecte nefaste ca vulnerabilitatea economică și tensiunea socială. Criza energetică a fost un test Perioada 2022–2023 a arătat cât de cât fragil este echilibrul, continuă Chisăliță. În multe state europene, proporția gospodăriilor care au depășit pragul de 10% din buget cu plata energiei a crescut abrupt. Fără schemele de plafonare și sprijin public, cifrele ar fi fost semnificativ mai mari. Dar subvențiile nu sunt o soluție structurală. Ele cumpără timp, subliniază specialistul. Problema reală – venituri mici și clădiri ineficiente Sărăcia energetică nu este doar o problemă de preț, ci un cumul al mai multor factori. Potrivit analizei citate, ea este rezultatul interacțiunilor dintre: venituri insuficiente, stoc de locuințe vechi și ineficiente, dependență de combustibili volatili, inegalitate regională. Sursa FOTO – caracter ilustrativ: Pixabay În Europa Centrală și de Est, există un aspect particular, și anume că milioane de locuințe construite înainte de 1990 pierd căldură masivă. În sud, clădirile sunt nepregătite pentru extremele climatice. În vest, costul vieții ridicate erodează veniturile disponibile. O alegere politică, nu doar economică Pragul de 10% este mai mult decât o statistică. Este o linie morală, apreciază studiul AEI. El pune întrebarea: cât este acceptabil să plătească o familie pentru un serviciu esențial? Energia nu este un bun de lux. Fără ea, nu există locuire decentă, sănătate sau participare economică. Dacă un sfert din gospodăriile europene sunt aproape de acest prag sau îl depășesc, problema nu mai este marginală. Europa are două opțiuni: să trateze sărăcia energetică ca o consecință temporară a pieței, să fie o problemă masivă structurală o să considere investiții în eficiență energetică, renovare și protecție socială țintită. Rata riscului de sărăcie ar putea urca spre 23–25% Pragul de 10% din venit pentru energie este un barometru al echității economice în Europa. El arată o Uniune în care accesul la confortul termic și stabilitatea financiară depinde încă puternic de geografie. Rata riscului de sărăcie sau excluziune socială este probabil să urce spre 23–25% în următorii ani, datorită inflației care rămâne peste creșterea salariilor reale, volatilitatea energiei și a productivității europene în stagnare. Colaj Gândul Sărăcia energetică duce la populism și criză politică O Europă cu 25% populație în risc de sărăcie devine mai fragmentată politică, mai polarizată ideologic și mai vulnerabilă la populism, este concluzia studiului AEI. Sărăcia energetică și presiunea costului vieții alimentează partide anti-sistem, eurosceptice sau naționaliste. În state din Est și Sud, unde povara energetică este mai mare, tensiunile pot crește chiar mai rapid. Așadar, UE devine mai greu de guvernat, iar consensul asupra politicilor externe (sancțiuni, extindere, apărare comună) devine mai fragil.

România are cel mai mare TVA la carte din UE – 11% | În timp ce editurile se sufocă, veniturile din jocuri de noroc sunt taxate cu 4%

Creșterea prețurilor la cărți în România nu mai compensează reducerea volumelor vândute. Cele mai importante 101 de edituri românești au avut o cifră de afaceri de 186,2 milioane de euro în 2025, potrivit Forbes România. Era cu numai 1,5% peste nivelul anului anterior. De la 1 august 2025, în timpul guvernului Bolojan, TVA pentru cărți a crescut de la 5% la 11%, o măsură care făcea parte dintr-un pachet de măsuri fiscale mai amplu, adoptat în vara acestui an. Ce a însemnat TVA de 11% la carte? Experiența editorilor e aceasta: consum de carte mai slab, cumpărători mult mai selectivi, librării cu mari dificultăți financiare, edituri cu reduceri de proiecte cu risc comercial ridicat. Cifra de afaceri a editurilor, indicată de Forbes nu arată o creștere a consumului de carte, ci reflectă doar creșterea prețurilor, care compensează volumul scăzut al vânzărilor. Creșterea costurilor pentru hârtie, transport și distribuție au redus și ele spațiul de manevră al editurilor. Strânse cu ușa de măsuri fiscale sufocante, editurile merg pe o sfoară la înălțime, pe poante și fără sistem de protecție. Asta în timp ce Codul Fiscal prevede scutiri de TVA la pariuri, loterii și alte forme de jocuri de noroc. Nici editurile nu se mai aruncă la titluri, nici cititorii să cumpere Niciodată, guvernele României nu au avut o relație de iubire cu domeniul cultural, se știe, dar acea majorare cu 11% a TVA la cărți a strâns lanțul aflat deja la gâtul editurilor încă și mai mult. Reprezentanții pieței de carte descriu o creștere a precauției cititorului, care e mai interesat de promoții și reduceri. Editurile, la rândul lor, devin mai prudente cu titlurile și se orientează către cele cu succes comercial ușor de anticipat, cu risc redus. Pentru editor, un tiraj mare înseamnă un risc mai mare dacă vânzarea încetinește. Pentru librar, stocul nevândut înseamnă capital blocat. Pentru cumpărător, un preț mai mare înseamnă că aceeași sumă poate cumpăra mai puține cărți. O strategie de precauție excesivă Forbes notează că stocurile s-au acumulat în depozitele editurilor, iar lichiditățile disponibile s-au redus. Într-o industrie în care producția precede cu mult încasarea integrală a banilor, acest lucru poate deveni o problemă de cash-flow la fel de importantă ca scăderea vânzărilor. Este un mecanism firesc într-o piață în care capitalul este mai greu de recuperat. Un editor care nu poate conta pe un volum suficient de mare de vânzări are mai puține motive să investească în tiraje mari sau în autori noi fără un public deja format. Pe termen scurt, această strategie poate proteja bilanțul unei edituri. Pe termen lung, însă, ea poate reduce diversitatea ofertei dacă devine regula întregii industrii. Aici apare una dintre problemele culturale ale crizei economice: o piață care penalizează tot mai sever riscul comercial poate deveni mai puțin dispusă să publice cărți care au nevoie de timp pentru a-și găsi cititorii. Frankfurt 2028 poate aduce o oportunitate, dar nu e o soluție România va fi Țară Invitată de Onoare la Târgul de Carte de la Frankfurt din 2028. Pentru industria editorială, evenimentul poate avea o miză importantă: vizibilitate internațională pentru autori români, drepturi de traducere și noi relații comerciale. Efectul economic al participării va depinde însă de pregătirea sectorului în următorii doi ani. Un eveniment internațional poate crește vizibilitatea autorilor și editurilor românești, dar nu poate rezolva problemele interne ale pieței: numărul redus de cititori, distribuția, costurile ridicate și finanțarea insuficientă. Cum stă Franța cu piața de carte Spre deosebire de România, Franța are o piață editorială de aproape 3 miliarde de euro și vinde anual peste 400 de milioane de exemplare. În 2025, editurile franceze au avut o cifră de afaceri de 2,883 miliarde de euro, în scădere cu 0,6% față de anul anterior. Au fost vândute 419,6 milioane de exemplare, cu 1,5% mai puține decât în 2024. Față de 2019, ultimul an înaintea pandemiei, piața franceză este cu 2,8% mai mare în valoare, dar cu 3,6% mai mică în volum. România are cel mai mare TVA la carte din UE. E urmată de Austria, cu 10% România nu este singura țară europeană care taxează cartea, dar cota de 11% introdusă în 2025 o plasează peste nivelul aplicat în mai multe piețe importante ale continentului. Franța taxează cartea cu 5,5%, Germania cu 7%, Italia și Spania cu 4%, Polonia cu 5%, în timp ce Marea Britanie și Irlanda aplică o cotă zero. Diferența nu spune, de una singură, cât de mult citește o populație sau cât de sănătoasă este o industrie editorială. Arată însă că statele europene folosesc foarte diferit fiscalitatea în cazul unui produs pe care legislația europeană îl include explicit între bunurile pentru care pot fi aplicate cote reduse de TVA. O estimare, realizată pe baza datelor financiare pentru codul CAEN 5811, indică pentru România o cifră de afaceri de 221 de milioane de euro în 2024 pentru activitatea de editare a cărților. Dacă sunt incluse și alte activități de editare, valoarea ajunge la 261 de milioane de euro. Cea mai mare distanță dintre cele două piețe nu se află în bilanțurile editurilor, ci în comportamentul cititorilor. România nu citește Potrivit Eurostat, în 2022, 29,5% dintre românii cu vârsta de cel puțin 16 ani au declarat că au citit cel puțin o carte în ultimele 12 luni. Media Uniunii Europene a fost de 52,8%. În Franța, indicatorul Eurostat a fost mult mai ridicat: proporția persoanelor care citesc mai mult de 10 cărți pe an era de 3,1% în România, față de 19,8% în Franța. Aceste cifre schimbă perspectiva asupra pieței. O industrie editorială nu depinde doar de prețul unei cărți, ci și de numărul persoanelor care cumpără cărți și de frecvența cu care o fac.

Cum a ajuns un brand româneasc de bomboane în Japonia, SUA și Australia. Ciprian Scrieciu, Bomboniera, la conferința Made in Romania: Ce am discutat la târg a rămas tot anul, deci m-am cam ținut de cuvânt

Bomboanele Cipi au devenit, în aproape două decenii, un brand familiar românilor de bomboane și caramele. Povestea a început în 2004, când Ciprian Scrieciu a intrat în producția de dulciuri și a pus bazele Bomboniera. Astăzi, povestea continuă într-o formă nouă: bomboane produse în România ajung pe piețe precum Japonia, Statele Unite și Australia. Ciprian Scrieciu, Managing Partner și fondator al Bomboniera, a vorbit, la conferința Gândul „Made in Romania”, despre drumul către aceste piețe,care a însemnat ani de investiții și participări la târguri internaționale. De la prima fabrică din Bragadiru până la noua unitate din Măgurele și de la piața locală la exporturi în peste 20 de țări, compania a crescut mizând pe investiții și pe capacitatea de a adapta rapid produsele la cerințele unor piețe foarte diferite. Compania a investit recent circa 600.000 de euro pentru relocarea din Bragadiru în Măgurele, cu producţie, birouri şi depozite, dar şi pentru înlocuirea unor echipamente. Flexibilitatea: un avantaj competitiv pentru companii emergente Însă în 2004, când Ciprian Scrieciu pornea producția de bomboane, țara noastră nu avea o reputație construită în jurul acestei industrii. La primele târguri internaționale producătorul român trebuia mai întâi să-i convingă pe potențialii clienți că România poate face bomboane la standarde internaționale. A mizat pe un avantaj competitiv pe care giganții din industrie nu îl au: flexibilitatea. O fabrică mare poate avea nevoie de volume foarte mari pentru a configura producția, însă compania condusă de Scrieciu poate răspunde unei comenzi mai mici și poate realiza combinații diferite de arome sau ambalaje. „Dacă te duci în Germania la o fabrică (…) capacitatea de producție pe oră este cam de patru tone”, explică antreprenorul. În cazul său, clientul poate solicita un mix de produse într-un volum mult mai mic, iar fabrica îl poate realiza fără să transforme comanda într-o problemă de eficiență industrială. Scrieciu explică faptul că Bomboniera poate produce loturi și variante personalizate pe care o fabrică mare nu le poate aborda la fel de ușor. „Vine un client la mine și spune vreau bomboana asta, să mi-o ambalezi în hârtie cu metal (…) dacă pot să o fac, eu fac”, spune el. Cum au cucerit dulciurile Bomboneria piețele externe La primele târguri internaționale, provocarea era și una de imagine. Industria românească a dulciurilor nu avea o tradiție internațională suficient de puternică pentru ca un producător să beneficieze automat de reputația țării de origine. „Dacă vrei să ieși la export, cum fac eu, nu pot să acumulez capital dacă taxarea este foarte mare”, spune antreprenorul. Dar, dincolo de costuri, el a identificat un avantaj pe care compania l-a transformat într-o strategie de export: flexibilitatea. „De ce am ajuns să vând și în Japonia și în Statele Unite și în Australia? Pentru că am avut produse bune, am putut să le ofer la momentul în care au vrut ei, nu am venit cu costuri suplimentare. Ce am discutat la târg cu ei a rămas tot anul, deci m-am cam ținut de cuvânt”, spune Scrieciu. Antreprenorul vorbește deschis și despre dificultatea de a construi capital într-o companie care trebuie să reinvestească permanent pentru a rămâne competitivă. Problema nu sunt doar de taxele către stat, explică el, ci și costurile asociate accesului în marile rețele de retail. Un producător trebuie să plătească pentru a intra și pentru a se menține în rețea și să contribuie la marketingul retailerului. Pentru Bomboniera, exportul a devenit astfel și o modalitate de a căuta alte modele comerciale. Ce înseamnă dulciurile „Made in Romania” la târgurile internaționale Scrieciu a povestit și experiența participării la târguri internaționale. De la începutul fabricii, Bomboniera a participat cu stand propriu la târgul ISM de la Köln, unul dintre cele mai importante evenimente internaționale dedicate industriei dulciurilor. Însă participarea într-un stand colectiv al României a fost însă, în opinia sa, mult mai puțin eficientă: spațiul era prea mic pentru întâlniri cu potențialii clienți, iar decontarea unei părți din costuri a venit târziu și doar parțial. Omul de afaceri spune că sprijinul pentru export trebuie gândit pornind de la costul real al accesului la o piață internațională, nu doar printr-un buget fix acordat formal. Dacă un stand costă 20.000 de euro pentru patru zile, spune antreprenorul, un sprijin din partea statului de 2.000–5.000 de euro poate fi util, dar nu rezolvă problema accesului efectiv la piață. Diplomația economică, vitală pentru exportul românesc Antreprenorul a formulat și o critică foarte directă la adresa diplomației economice. El spune că, la târgurile internaționale la care a participat, nu a întâlnit reprezentanți ai ambasadelor române care să vină să întrebe producătorii ce exportă, ce piețe caută sau de ce sprijin au nevoie. În schimb, spune că a văzut activitatea unor misiuni economice străine care veneau în România tocmai pentru a identifica oameni de afaceri și oportunități comerciale. „Partea (n.r de diplomație) comercială a ambasadelor este, ce să zic, inexistentă. Nu am întâlnit-o la niciun târg unde am fost, să vină să mă caute cineva să mă întrebe dacă pot să fac ceva pentru ei sau pot să-i trimit sau să-mi trimită ambasada o delegație sau nu. În schimb, eu primesc invitații de la o grămadă de ambasade străine din România, că vin misiunea economică din Turcia, din Mongolia, din Japonia și vor să se întâlnească cu oameni de afaceri din România”, spune antreprenorul. De ce e importantă conferința „Made in Romania” pentru antreprenorii locali În interviul acordat Gândul după conferință, Scrieciu spune că una dintre cele mai importante concluzii cu care a plecat de la „Made in Romania” este tocmai aceea că antreprenorii nu sunt singuri în fața acestor probleme. A întâlnit oameni din mediul academic și foști executivi cu experiență pe care nu îi cunoștea și pe care îi vede ca posibile surse de soluții. „Sunt optimist că putem face bine atât țării cât și oamenilor care trăiesc la noi în țară și sper ca la anul să avem rezultate mai bune și să avem cu ce să ne lăudăm. Să arătăm că am trecut peste niște momente grele și suntem mai bine”, spune antreprenorul referindu-se