Etichetă: Economic

Nicușor Dan, invitat la dialog de mediul de afaceri și societatea civilă. 20 de organizații cer o întâlnire cu președintele

20 de organizații din mediul de afaceri, patronal și sindical, din mediul academic și societatea civilă îi cer președintelui Nicușor Dan să se întâlnească cu reprezentanții lor pentru a discuta problemele economice și sociale cu care se confruntă România. Întâlnirea ar putea avea loc la sediul Camerei de Comerț și Industrie a României, în perioada 1–4 septembrie. Inițiativa vine după Forumul de la Neptun de săptămâna aceasta și pune pe agenda președintelui teme precum formarea unui Guvern deplin funcțional, predictibilitatea fiscală, protejarea investițiilor și a locurilor de muncă și consolidarea diplomației economice într-un document numit Declarația de la Neptun.  Loading … Semnatarii reprezintă milioane de angajați și sute de mii de companii Semnatarii îi cer lui Nicușor Dan să își folosească rolul constituțional de mediator pentru deblocarea situației politice și susțin că deteriorarea nivelului de trai și presiunile asupra companiilor și angajaților impun măsuri rapide.Printre inițiatorii demersului se numără Camera de Comerț și Industrie a României, Blocul Național Sindical (BNS), Cartel Alfa, Confederația Sindicatelor Democratice din România, Federația Patronatelor Societăților din Construcții, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România, Academia Română și InfoCons. Organizațiile afirmă că, prin structurile pe care le reprezintă, reunesc sute de mii de companii, milioane de angajați și profesioniști din mai multe domenii. Mediul de afaceri cere dialog pentru depășirea blocajului politic Mediul de afaceri cere intervenția președintelui pentru deblocarea situației politice Una dintre principalele teme propuse pentru întâlnirea cu Nicușor Dan este formarea și funcționarea deplină a Guvernului. De asemenea, semnatarii îi cer președintelui să își exercite prerogativele constituționale de mediator și garant al Constituției și să faciliteze un dialog între forțele politice și instituțiile statului, în vederea depășirii blocajului decizional. „România are nevoie urgentă de stabilitate politică și de un Guvern deplin funcțional, capabil să ia decizii”, susțin organizațiile în invitație. În opinia acestora, instabilitatea politică are efecte directe asupra economiei și societății, motiv pentru care sunt necesare măsuri concrete și rapide. Predictibilitate fiscală și protejarea locurilor de muncă Un alt subiect central este stabilitatea economică și fiscală. Organizațiile solicită discutarea măsurilor care pot asigura predictibilitate pentru companii, protejarea investițiilor și menținerea locurilor de muncă. În același timp, acestea atrag atenția asupra presiunilor asupra nivelului de trai și asupra riscurilor pentru coeziunea socială. „Deteriorarea nivelului de trai, presiunea asupra locurilor de muncă și vulnerabilitățile sociale nu mai permit amânarea unor măsuri concrete”, se arată în document. Diplomația economică și susținerea companiilor pe piețe externe Pe agenda propusă pentru întâlnirea cu președintele se află și politica externă, văzută din perspectiva dezvoltării economice. Organizațiile cer regândirea politicii externe în sprijinul companiilor românești, prin consolidarea diplomației economice și sprijinirea firmelor care vor să intre pe piețe din afara Uniunii Europene. Obiectivul ar fi creșterea competitivității companiilor românești și diversificarea oportunităților de export. Un alt subiect propus este relația statului român cu românii aflați în afara țării. Semnatarii cer o abordare instituțională mai coerentă și mecanisme mai eficiente de dialog, sprijin și reprezentare pentru cetățenii români care locuiesc sau muncesc în străinătate. „Nu este o întâlnire protocolară” În invitație, organizațiile insistă că nu urmăresc o întâlnire formală, ci un dialog direct cu șeful statului. „Organizațiile semnatare nu vă solicită o întâlnire protocolară. Vă solicită un dialog direct cu societatea pe care o reprezintă”, se arată în document. Semnatarii susțin că mediul economic, angajații, antreprenorii, universitățile, profesioniștii și societatea civilă trebuie să fie consultați în contextul actual. Întâlnirea este propusă pentru intervalul 1–4 septembrie 2026, la sediul CCIR, iar data și ora urmează să fie stabilite în funcție de agenda prezidențială. Cine semnează invitația Lista organizațiilor care au semnat demersul cuprinde: Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) Federația Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC) Federația Națională a Producătorilor din Agricultură (PRO AGRO) Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) Asociația Patronală Română a Producătorilor de Tehnică Militară (PATROMIL) Asociația Română a Apei (ARA) Asociația Profesională COGEN România Asociația Forestierilor din România (ASFOR) Asociația Forța Fermierilor Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) Asociația Producătorilor de Mobilă din România (APMR) Confederația Națională Sindicală „Cartel Alfa” Confederația Sindicatelor Democratice din România (CSDR) Blocul Național Sindical (BNS) Confederația Sindicală Națională Meridian Academia Română Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” (ASAS) Asociația de Protecția Consumatorilor InfoCons Federația Națională a Părinților – EDUPART Asociația Culturală „Nicolae Voiculeț” Fundația Națională pentru Civilizație Rurală „Niște Țărani” Organizațiile spun că întâlnirea cu președintele ar trebui să reprezinte primul pas pentru un dialog direct, „fără intermediari și fără filtre”, între Administrația Prezidențială și reprezentanții mediului economic și social.

Petrișor Peiu: Datoria publică, pericol uriaș în buget

Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, trage un semnal de alarmă cu privire la evoluția datoriei publice a României. Economistul susține că datoria guvernamentală a ajuns, în primele cinci luni ale anului, la 1.194 de miliarde de lei, echivalentul a 61,4% din PIB. Într-o postare pe Facebook, Petrișor Peiu afirmă că datoria statului a crescut cu 57 de miliarde de lei, respectiv cu 1,2% din PIB, doar în primele cinci luni ale acestui an.  Loading … „Adevărata măsură a prăbușirii statului: în primele cinci luni ale anului, datoria guvernamentală a ajuns la 1194 de miliarde de lei, 61,4% din PIB”, a scris Petrișor Peiu pe Facebook. Economistul AUR arată că datoria a crescut cu 57 de miliarde de lei în primele cinci luni din 2026, echivalentul a 1,2% din PIB. „Cu 57 de miliarde de lei , adica 1,2% din PIB, în plus doar pe primele cinci luni din 2026!”. Petrișor Peiu: Dobânzile au devenit „cel mai mare pericol bugetar” Potrivit lui Peiu, cel mai mare pericol bugetar pentru statul român este reprezentat de dobânzile aferente datoriei publice. Senatorul susține că acestea au depășit cu mult nivelul de 3% din PIB. „Aceasta face ca dobânzile plătite pentru datoria publică să depășească cu mult 3% din PIB, devenind cel mai mare pericol bugetar pentru statul român!”. În finalul mesajului, Petrișor Peiu contestă „propaganda triumfalistă” a Guvernului și avertizează că situația reală a finanțelor statului este mult mai gravă. De asemenea, el spune că PSD, PNL, USR și UDMR sunt responsabile pentru prelungirea acestei catastrofe. „Dincolo de propaganda triumfalistă a guvernului, aceasta este situația reală a finanțelor statului. Aceasta este catastrofa guvernării prelungite a cârdășiei PSD PNL USR UDMR”.

Guvernul Bolojan alocă 1,4 miliarde lei pe 4 stadioane

În plin „an al austerității”, un proiect care prevede construirea a patru stadioane, în valoare totală de 1,4 miliarde de lei, a intrat pe ordinea de zi a ședinței de Guvern de astăzi, de la ora 10:00. Este vorba de patru arene, construite în municipiile Brașov, Timișoara, Slatina, respectiv Oradea, orașul pe care premierul demis, Ilie Bolojan, l-a condus din poziția de primar în perioada 2008-2020. Documentul oficial al proiectului este semnat de ministrul interimar al Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Czeke Attila. Chiar astăzi au venit datele de la Institutul Național de Statistică (INS), care arată că economia a scăzut cu 0,8% în prima jumătate din 2026, prin comparație cu aceeași perioadă a anului trecut. În paralel, întreaga linie de comunicare pe dezastrul economic a guvernului Ilie Bolojan se bazează pe reducerea deficitului bugetar, scăderea cheltuielilor și chivernisirea banului public, ca justificare pentru scăderea consumului și a economiei în general. Cu toate acestea, guvernul demis Bolojan dă undă verde construirii a patru stadiaone în valoare de peste 1,4 miliarde de lei. Proiectul este pe ordinea de zi a ședinței de astăzi, la secțiunea note, punctul 3: Gândul a intrat în posesia documentului analizat de Guvern și îl prezintă cititorilor „Pentru un număr de 4 stadioane, indicatorii tehnico-economici au fost aprobați prin hotărâri ale Guvernului, iar procedurile de achiziție publică au fost finalizate de către CNI SA, impunându-se încheierea contractelor cu operatorii desemnați câștigători. Ulterior finalizării procedurilor de achiziție publică și desemnării ofertanților câștigători au fost încheiate convențiile de cofinanțare, prin care părțile semnatare și-au asumat participarea financiară la realizarea investițiilor”, reiese din nota de informare. Valoarea totală a fiecărui proiect de construcție implică o cotă de 75% alocată din bugetul de stat și o cotă de 25%, bani din bugetul local, după cum urmează: Stadion de 30.000 de locuri, municipiul Timișoara – 609.366.993,68 lei, inclusiv TVA,. din care 126 de milioane de lei de la bugetul local; Complex Sportiv, municipiul Oradea – 385.843.822,12 lei, inclusiv TVA, din care 71 milioane lei de la bugetul local; Complex Sportiv-Stadion Municipal „1 Mai”, municipiul Slatina – 289.472.880,95 lei, inclusiv TVA, din care 58 de milioane lei de la bugetul local; Stadionul „Tineretului”, municipiul Brașov – 135.785.757,81 lei, inclusiv TVA, din care 25 de milioane de lei de la bugetul local. Bolojan spune că „gestionează prudent” investițiile publice La finalul notei de informare semnate de Czeke Attila, este specificat că investițiile publice urmăresc atât „prioritizarea obiectivelor”, cât și „distribuirea efortului financiar pe mai multe exerciții bugetare”. „În actualul cadru fiscal-bugetar, gestionarea prudentă a investițiilor publice presupune atât prioritizarea obiectivelor care au parcurs etapele de pregătire și de achiziție publică, cât și corelarea angajamentelor legale asumate cu resursele disponibile și distribuirea efortului financiar pe mai multe exerciții bugetare, în funcție de etapele efective de implementare”, este notat în proiectul de construcție a stadioanelor.

Economia României a scăzut cu 0,8% în prima jumătate din 2026

Seria cifrelor negre ale guvernării Bolojan continuă după ce Institutul Național de Statistică (INS) a publicat datele care arată că economia României a intrat în a doua jumătate a anului pe minus. Produsul Intern Brut a scăzut cu 0,8% în primele 6 luni din 2026 față de aceeași perioadă din 2025. Creșterea taxelor, scăderea puterii de cumpărare și inflația au pus presiune pe consum și pe activitatea economică, iar Guvernul sub cârma premierului demis are în față o economie care nu reușește să treacă pe creștere.  Loading … Prima jumătate din 2026, pe minus față de prima jumătate din 2025 Cele mai noi date arată că economia României a scăzut cu 0,8% în prima jumătate din 2026, prin comparație cu aceeași perioadă a anului trecut. Rezultatul cumulat al primelor șase luni vine după un prim trimestru cu o scădere de 1,2% față de aceeași perioadă din 2025 și un trimestru al doilea în care declinul s-a temperat la 0,4%. Cu alte cuvinte, economia a pierdut mai puțin teren în T2 decât în T1, dar nu a reușit să treacă pe plus. Sursa: Institutul Național de Statistică Pe seria ajustată sezonier, datele INS arată o imagine și mai slabă în comparație anuală. PIB-ul a scăzut cu 2% în T2/2026 față de T2/2025, iar în primul semestru declinul a fost de 1,6% față de S1/2025. După doi ani în care creşterea economică a fost subunitară, miza pentru 2026 nu mai este doar cât de mult poate creşte economia, ci dacă România va reuşi să încheie anul cu PIB-ul pe plus. Trimestrul 2 din 2026, cu economia în stagnare De la un trimestru la altul, economia românească nu a reușit să avanseze. Primele date pentru T2/2026 arată o oarecare îmbunătățire față de începutul anului, în sensul că ritmul declinului anual s-a redus de la 1,2% în primul trimestru la 0,4% în trimestrul al doilea. Totuși, economia nu a revenit pe creștere, iar rezultatul cumulat al primelor șase luni rămâne negativ. În același timp, INS a revizuit evoluția primului trimestru față de ultimele trei luni din 2025, de la stagnare la o scădere de 0,1%. Sursa: Institutul Național de Statistică Așadar, datele pentru trimestrul al doilea nu indică o nouă scădere trimestrială, dar nici o revenire a economiei. România a încheiat prima jumătate a anului cu o economie care nu a reușit să recupereze terenul pierdut la începutul lui 2026, iar ultimele două trimestre devin decisive pentru atingerea țintei de creștere de 0,1% stabilite pentru întregul an. Taxele mari au pus presiune pe economia României Austeritatea a fost cuvântul de bază pentru guvernarea Bolojan, iar una dintre cele mai importante măsuri fiscale a fost majorarea cotei standard de TVA de la 19% la 21%, alături de modificarea cotelor reduse. Măsura s-a reflectat rapid în prețurile plătite de populație și a pus presiune suplimentară pe inflație. Pachetul fiscal a adus, în același timp, majorări sau modificări ale mai multor taxe și contribuții suportate de populație și de mediul privat, în încercarea Guvernului de a aduce mai mulți bani la buget și de a reduce deficitul. România are, de altfel, cea mai mare povară fiscală pe salarii din Uniunea Europeană. Cele mai recente date Eurostat, aferente anului 2025, arată că 41,5% din salariul brut al unui angajat român ajunge la stat sub forma impozitelor și contribuțiilor obligatorii, față de o medie de 29,1% la nivelul UE. În Germania, ponderea este de 34,8%, în Ungaria de 33,5%, iar în Bulgaria de 22,4%. Într-o economie în care puterea de cumpărare este deja afectată de inflație, taxarea ridicată lasă mai puțini bani disponibili pentru consum. Scumpirile au lovit direct în puterea de cumpărare Majorarea taxelor a venit peste o inflație uriașă, care a menținut presiunea asupra bugetelor românilor. Potrivit datelor INS, în iulie, cele mai mari scumpiri au fost înregistrate în sectorul serviciilor, unde prețurile au crescut cu 13,67%. Mărfurile nealimentare s-au scumpit și ele cu 7,93%, iar alimentele cu 5,03%. Printre cele mai mari creșteri de preț la alimente s-au numărat cafeaua, cu 19,47%, ouăle, cu 13,9%, carnea de bovine, cu 11,67%, laptele de vacă, cu 11,28%, și cel mai important aliment de bază, pâinea, cu 7,93%. Sursa: Institutul Național de Statistică La mărfurile nealimentare situația arată la fel de rău. Motorina s-a scumpit cu 30,7%, iar benzina cu 23,15%. În cazul serviciilor, chiriile au înregistrat o creștere de 42,48%, iar tarifele pentru apă, canalizare și salubritate au urcat cu 15,99%. Chiar dacă inflația a ajuns la 8,2% în iulie, cel mai redus nivel din ultimul an, scumpirile continuă să afecteze puterea de cumpărare. Pentru români, combinația dintre taxe mai mari și prețuri mai mari înseamnă mai puțini bani disponibili după plata cheltuielilor curente, iar presiunea se transmite direct în consum și în întreaga economie. Sursa: Institutul Național de Statistică

Cât mai rezistă piața imobiliară? Gândul prezintă analiza experților care îți spun dacă e bine să cumperi acum o locuință sau să mai aștepți

Piața imobiliară din România traversează o perioadă de incertitudine, în care cumpărătorii se confruntă cu prețuri ridicate și dobânzi mari la creditele ipotecare. În aceste condiții, pentru românii care vor să își cumpere o locuință, întrebarea este una simplă, dar cu mize mari: E un moment bun să investești într-o locuință sau trebuie să mai aștepți? Gândul a discutat în exclusivitate cu Antoanela Comșa, expert imobiliar, și cu Alexandru Apostol, broker în cadrul unei companii românești, pentru a vedea dacă 2026 este anul în care românii ar trebui să cumpere o locuință sau să mai aștepte. Cei doi specialiști au pus în balanță atât riscurile, cât și oportunitățile unei achiziții într-o perioadă marcată de incertitudine.  Loading … Dobânzile ar putea scădea, dar asta nu înseamnă automat locuințe mai ieftine Antoanela Comșa, expert imobiliar cu experiență de peste 20 de ani în piață, spune că nivelul actual al dobânzilor este încă ridicat pe fondul inflației, dar estimează că IRCC ar putea începe să scadă mai vizibil în Trimestrul 2 din 2027. Indicele de Referință pentru Creditele Consumatorilor (IRCC) este important deoarece influențează costul creditelor în lei cu dobândă variabilă și, implicit, valoarea ratelor plătite de debitori. „Dacă discutăm din punctul de vedere al dobânzilor, într-adevăr, în acest moment sunt destul de mari pentru că inflația este destul de ridicată. Probabil vom vedea niște scăderi ale dobânzilor, respectiv ale IRCC-ului. IRCC probabil că va începe să scadă undeva anul viitor, în al 2-lea trimestru, poate mai mult după primul semestru al anului 2027. Și atunci, dacă ne gândim din punct de vedere al dobânzilor, putem să așteptăm puțin”, a explicat Antoanela Comșa pentru Gândul. Romanii plătesc dobânzi uriașe la creditele ipotecare O analiză publicată de Gândul arată că, la nivel european, ratele medii ale dobânzilor pentru creditele ipotecare diferă în funcție de țară, de politica monetară, nivelul inflației și riscul economic perceput de bănci. În cazul României, dobânda medie efectivă pentru un credit ipotecar este de aproximativ 6,5%, în timp ce în zona euro media este de aproximativ 3,6%. Banca Națională a României (BNR) a menținut dobânda-cheie la 6,5% în 2026, însă dobânda medie oferită de bănci pentru creditele ipotecare este de aproximativ 7,7%. De partea cealaltă a baricadei, se află statele europene în care costul finanțării pentru un credit ipotecar este mult mai mic. În Bulgaria, dobânzile pentru creditele ipotecare sunt printre cele mai mici din Europa, în jur de 2,6 – 2,8%, în Grecia aproximativ 3%, iar în Spania dobânzile se situează în general între 3,2 – 3,5%. Singura situație similară cu cea a României se regăsește în Ungaria, unde dobânzile medii la creditele ipotecare se situează la aproape 6,8%. Cu toate acestea, guvernul de la Budapesta a introdus programe de sprijin pentru cumpărătorii de case care pot reduce costul efectiv al dobânzii pentru anumite categorii de credite. Antoanela Comșa: „Prețurile nu revin la ce se întâmplase înainte de conflict” Aceasta explică că o eventuală îmbunătățire a condițiilor de creditare ar putea fi un motiv pentru ca unii cumpărători să amâne achiziția. Problema este că o dobândă mai mică nu garantează neapărat și un apartament mai ieftin. Ea explică că, deși unii investitori mizează pe o prăbușire a prețurilor, acest scenariu este puțin probabil din cauza costurilor ridicate la materialele de construcții. „Pe de altă parte, dacă ne gândim din punct de vedere al prețurilor toată lumea o să spună: Domnule, dar unde se duc prețurile astea și ce se întâmplă? Atâta timp cât avem o inflație ridicată, dobânzi ridicate, costuri din ce în ce mai mari. De exemplu, anul acesta polistirenul a crescut cu 30% în primele 6 luni, 30%. Toate aceste creșteri de materiale, pentru că ele sunt influențate de ceea ce se întâmplă în Golf, de războiul cu Ucraina și contextul economic global, pun presiune pe prețuri. Oricum acest lucru se va vedea în prețuri, dar nu imediat. Există un decalaj între momentul în care se termină conflictul și momentul când lucruile s-ar mai calma, de 6 luni, iar experiența ne arată că în astfel de cazuri, oricum prețurile nu revin la ce se întâmplase înainte de conflict”. „Cine dispune de finanțele necesare, să cumpere o locuință” În ciuda dobânzilor ridicate, Antoanela Comșa nu consideră că orice cumpărător ar trebui să aștepte o eventuală ieftinire a pieței. Pentru cineva care are nevoie efectivă de o locuință, dispune de avans și este sigur că poate susține creditul, recomandarea sa este să cumpere. „Pentru cine este interesat și are nevoie de o locuință și, atenție, dispune de finanțele necesare, aș cumpăra o locuință”. În schimb, pentru cei care nu sunt legați de o anumită zonă din Capitală și nu au o nevoie imediată, așteptarea poate fi o variantă mai înțeleaptă. „Pentru cei care nu sunt legați de o anumită zonă sau care nu vor să stea în București, pot aștepta să mai scadă dobânzile și să cumpere anul viitor când dobânzile vor fi mai jos”, mai spune Comșa. „Cel mai bun moment pentru a cumpăra este atunci când ai nevoie de o locuință” De cealaltă parte, Alexandru Apostol, managing partner la SVN Credit, o agenție de brokeraj, privește problema mai ales prin prisma accesibilității locuințelor și a costului finanțării. Expertul consideră că cel mai bun moment pentru achiziționarea unei locuințe este atunci când nevoia o cere. „Cel mai bun moment pentru a cumpăra o locuință este atunci când ai nevoie de o locuință nouă – dorești să ai propria locuință, urmează să îți extinzi familia sau îți dorești un spațiu locativ cu un confort mai ridicat”, spune Alexandru Apostol pentru Gândul. Calculul accesibilității: Cum se compară 2008 cu 2026 Expertul a comparat situația actuală din România cu cea dinaintea crizei financiare din 2008 și susține că, raportat la venituri, accesibilitatea unei locuințe este mai bună astăzi. Potrivit datelor prezentate de acesta, în 2008 un apartament cu două camere în București costa, în medie, aproximativ 130.000 de euro, în timp ce salariul mediu din Capitală era de circa 500 de euro. În 2026 în schimb, apartamentul are un preț de

Frații Dedeman au cumpărat un resort de lux în Alpi. Ce le este interzis cu desăvârșire să construiască acolo, conform unei clauze bizare

Frații Pavăl, patronii milionari ai concernului Dedeman, pregătesc o mutare spectaculoasă în Alpi. După ce au intrat în posesia celebrului Waldhaus Flims, resortul de cinci stele din Elveția, Dragoș și Adrian Pavăl vor să se extindă și pe terenul de lângă hotel. Vechea arenă de curling ar urma să dispară, iar în locul ei sunt pregătite noi spații de cazare și chiar posibilitatea unor apartamente administrate. Numai că actele proprietății ascund și o clauză mai puțin obișnuită, care le interzice să construiască un bordel. După ce au construit în România un adevărat imperiu în jurul Dedeman, frații Dragoș și Adrian Pavăl au început să-și mute o parte din avere peste granițe.  Loading … Au intrat în retailul din Grecia, au pus mâna pe proprietăți hoteliere spectaculoase în Italia, iar acum par hotărâți să joace și mai tare pe terenul preferat al milionarilor: turismul de lux din Elveția. În Alpi, planurile lor depășesc deja simpla renovare a celebrului hotel Waldhaus Flims. Frații Pavăl pregătesc o extindere serioasă a resortului, cu teren nou, spații de cazare și posibilitatea unor apartamente administrate în regim hotelier. Iar actele investiției ascund și câteva surprize greu de ignorat. Miza nu este deloc mică, vorbim despre 6.582 de metri pătrați, pentru care prețul stabilit a fost de 4 milioane de franci elvețieni. sursa foto: Booking.com Documentele oficiale arată că actuala arenă ar urma să fie demolată, iar terenul folosit pentru extinderea capacității de cazare a Waldhaus. Nu există încă public un proiect final cu numărul exact de camere sau clădiri, dar direcția este limpede. Regulile zonei permit camere și suite, dar și apartamente administrate în regim hotelier, destinate închirierii turiștilor. Contractul ia în calcul explicit situația în care asemenea unități ar putea fi și vândute. Potrivit documentelor, dacă se va ajunge aici, compania fraților Pavăl trebuie să direcționeze 20% din profitul realizat către investițiile în complexul Waldhaus, până când fondul respectiv ar ajunge la 3 milioane de franci elvețieni. Una peste alta, cei doi miliardari români pregătesc în Alpi ceva considerabil mai mare decât o simplă renovare a unui hotel. Clauza bizară moștenită de frații Pavăl Printre toate prevederile despre milioane, construcții și apartamente apare însă o adevărată ciudățenie. Extrasul de carte funciară păstrează o servitute instituită încă din 2016, valabilă până la 31 decembrie 2026. Unde este specificat, negru pe alb, ca sarcină: „Interdicția desfășurării/exploatării de hoteluri, spa-uri, saloane de beauty sau de coafură, de activități cu caracter sexual ori de tip bordel, saloane de masaj sau activități similare, termen până la: 31.12.2026.” Clauza nu are însă legătură cu familia Pavăl și nici nu există indicii că pe teren ar fi funcționat vreodată un asemenea stabiliment. Este o interdicție veche, rămasă din perioada în care proprietățile din jurul Waldhaus aveau alți proprietari. Și ca să nu concureze, cel mai probabil, cu serviciile de spa și masaj ale celebrului hotel. Interdicția expiră fix înainte de marea mutare Clauza expiră la 31 decembrie 2026, în timp ce arena de curling ar urma să fie eliberată în primăvara lui 2027, după mutarea activității sportive. Abia atunci terenul poate intra cu adevărat în noua etapă, iar cei doi milionari români se vor putea extinde cu hotelul, așa cum și-au propus. Comuna Flims și-a luat însă și măsuri de siguranță după ce a semnat cu milionarii români. Are un ”drept de preempțiune” pentru 25 de ani, iar parcela trebuie să rămână legată de activitatea hotelieră. În plus, cele 4 milioane de franci nu par să fie neapărat costul final. Compania fraților Pavăl mai trebuie să rezolve separat și o despăgubire către Tinoph AG, pentru lucrările pregătitoare realizate în trecut pentru un alt proiect de pe același teren. Suma nu se știe însă.

Petrișor Peiu: România este în criză economică din 2024

Economistul AUR, Petrișor Peiu, susține, într-o postare pe rețelele sociale, că România se află în criză economică încă de la începutul anului 2024, cu excepția a trei trimestre. Potrivit acestuia, cele trei excepții au apărut în perioadele care au coincis cu alegeri. Într-o postare pe Facebook, Petrișoe Peiu spune că din 10 trimestre România a avut doar trei perioade cu evoluție economică pozitivă față de trimestrul anterior, două în perioada alegerilor din 2024 și unul în perioada alegerilor din mai 2025.  Loading … „În ultimii doi ani și jumătate, din 10 trimestre, România are doar trei trimestre de creștere economică (față de trimestrul precedent), fix cele două din timpul alegerilor din 2024 și cel din timpul alegerilor din mai 2025. În rest, criză!”, a scris Petrișor Peiu pe Facebook. Peiu acuză guvernele că au pompat bani în economie înaintea alegerilor Economistul AUR pune evoluția PIB-ului pe seama politicilor adoptate de coalițiile de guvernare din ultimii ani. El susține că formațiunile politice care au participat la guvernare, PSD, PNL, USR și UDMR, ar fi folosit măsuri prin care „au inundat economia cu bani înaintea alegerilor” pentru a crea iluzia unei bunăstări. „Ceea ce indică cu claritate politica coalițiilor formate din PSD, PNL, USR și UDMR: să inunde economia cu bani în timpul alegerilor, pentru a crea iluzia bunăstării”, afirmă acesta. „Criză economică de la începutul anului 2024” Liderul senatorilor AUR susține că România se află într-o criză economică de la începutul anului 2024 și contestă ideea potrivit căreia economia ar fi avut o evoluție suficient de bună în afara unor perioade punctuale. „În restul timpului, suntem, de fapt, în criză economică de la începutul anului 2024. Că numim această criză recesiune sau stagnare, tabloul întins pe ultimele 10 trimestre este, indubitabil, tabloul unei crize profunde și prelungite”. De asemenea, Petrișor Peiu spune că singurele acțiuni ale guvernanților din perioada analizată au fost majorarea taxelor și creșterea prețurilor la energie. În plus, el acuză Guvernul că încearcă să „păcălească” criza prin inflație. „Singurele acțiuni ale guvernanților din aceste 30 de luni de criză sunt creșterea de taxe și creșterea prețurilor la energie. Mai pe românește, guvernul vrea să «păcălească» criza prin inflație!”, susține liderul AUR. Petrișor Peiu: „Întâmplare sau manipulare grosolană, timpul ne va dovedi” Petrișor Peiu atrage atenția și asupra unei evoluții pe care o consideră neobișnuită în seria PIB. Potrivit economistului, trimestrul III din 2025 și trimestrul II din 2026 au avut exact același PIB ca trimestrele precedente. „De remarcat și coincidența „apolitică”, prin care trimestrele III din 2025 și II din 2026 au fix același PIB ca trimestrele precedente. Întâmplare sau manipulare grosolană, timpul ne va dovedi…”.

Guvernul Bolojan a îndatorat România extern cu 3,4 miliarde de euro în primele șase luni. Deficitul de cont curent a depășit 14 miliarde de euro

România intră în a doua jumătate a anului cu o nevoie tot mai mare de bani din exterior pentru a-și finanța dezechilibrele. Datoria externă a crescut cu 4,3 miliarde de euro în primul semestru din 2026, până la 232,8 miliarde de euro, în timp ce deficitul de cont curent a ajuns la 14,2 miliarde de euro. Practic, economia românească consumă și investește mai mult decât produce în raport cu exteriorul, iar diferența trebuie acoperită prin finanțare externă. Problema devine mai apăsătoare într-un moment în care investițiile directe străine — una dintre formele de finanțare mai stabile — s-au prăbușit la doar 669 de milioane de euro, de la 3,7 miliarde de euro în aceeași perioadă din 2025.  Loading … România, tot  mai dependentă de finanțare externă În paralel, rezerva valutară a BNR acoperă 100,2% din datoria externă pe termen scurt, față de 104,4% la sfârșitul anului trecut. Imaginea de ansamblu este, astfel, a unei economii care are nevoie de tot mai multă finanțare externă, în timp ce una dintre sursele importante de capital nou — investițiile străine directe — s-a subțiat puternic. „În perioada ianuarie-iunie 2026 contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 14 202 milioane euro, comparativ cu 13 555 milioane euro în perioada ianuarie-iunie 2025. În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 121 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 58 milioane euro, balanța veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mare cu 849 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a adus o contribuție pozitivă de 265 milioane euro”, transmite BNR într-un comunicat de presă publicat vineri. Datoria administrației publice a crescut cu peste 3 miliarde euro „În perioada ianuarie-iunie 2026, datoria externă totală a crescut cu 4 309 milioane euro, până la 232 772 milioane euro. În structură datoria externă pe termen lung a însumat 184 581 milioane euro la 30 iunie 2026 (79,3 la sută din totalul datoriei externe), în creştere cu 2,4 la sută faţă de 31 decembrie 2025; datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 30 iunie 2026 nivelul de 48 191 milioane euro (20,7 la sută din totalul datoriei externe), în creştere cu 0,1 la sută faţă de 31 decembrie 2025”,  potrivit BNR. Statul român este însă principalul actor din creșterea datoriei externe pe termen lung. BNR arată că datoria externă pe termen lung a ajuns la 184,6 miliarde euro, cu 2,4% peste nivelul de la sfârșitul lui 2025. În datele sectoriale publicate de BNR, datoria administrației publice a urcat de la aproximativ 125,6 miliarde euro la 129,0 miliarde euro — deci cu circa 3,4 miliarde euro. Investițiile străine, în declin accelerat Reprezentanții băncii naționale mai arată că investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 669 milioane euro (comparativ cu 3 719 milioane euro în perioada ianuarie – iunie 2025), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit) au însumat 465 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 204 milioane euro. În traducere economică, cifrele arată că, în loc ca deficitul extern să fie alimentat într-o măsură mai mare de capital care vine să investească în România, vedem o economie care se bazează mai mult pe finanțare prin datorie

Bușoi: România are rezerve de cărbune pentru Rovinari. Importurile pot acoperi deficitul, dar sunt de 2-2,5 ori mai scumpe

România are suficiente rezerve de cărbune pentru a-și susține temporar producția de energie electrică, iar grupul 4 de la Rovinari, aflat în rezervă, poate adăuga aproape 300 MW în Sistemul Energetic Național, spune Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei. Problema nu este lipsa resurselor pentru producția de energie, ci capacitatea de a menține pe termen lung aceste surse în funcțiune, a explicat Bușoi într-o intervenție telefonică la Digi24.  Loading … Bușoi susține că România are rezerve de cărbune „conform normativului” Aceasta în condițiile în care energia hidro trebuie conservată pentru iarnă, iar importurile sunt de două până la două ori și jumătate mai scumpe decât energia disponibilă anterior prin contractele producătorilor români. „Avem grupul 4 de la Rovinari, aproape 300 de megawați, rezerve de cărbune conform normativului pentru grupul aflat în rezervă la Complexul Energetic Oltenia. Mai putem compensa până la 300 de megawați în plus față de ceea ce se întâmplă cu orele de vârf la Hidroelectrica”, a explicat Bușoi. Oficialul a dat asigurări că avem suficientă electricitate din gaz, din cărbune. În afară de acea unitate din rezervă, mai sunt trei unități care funcționează în condiții optime și, evident, toate celelalte surse, care asigură pentru populație 45% din consum, a adăugat el. Importurile de energie ne costă de 2,5 ori mai mult Întrebat cât va funcționa țara cu importuri de energie, acesta a răspuns „oricât, pentru că resurse există în regiune”. Importurile vor funcționa „cât timp nu avem probleme cu Centrala Kozlodui și mai ales în condițiile în care și Centrala de la Paks începe încet să se redeschidă”, a precizat Bușoi. „Dacă ne uităm la partea de securitate energetică, de acces la electricitate în acest moment, toate evaluările Comisiei Europene, ale ENTSO-E, care este rețeaua operatorilor de transport și de sistem din Uniunea Europeană, arată că există disponibilități în regiune”, a explicat el. Secretarul de stat a menționat că „importurile sunt cam de 2-2,5 ori mai scumpe. Dacă vorbim de o treime și dacă vorbim doar de 3-4 ore pe zi, dacă lucrurile acestea se întâmplă o săptămână, două, evident se va simți la un moment dat în cost. Dar pot fi absorbite de situația generală”. Întrebat dacă criza energetică se va vedea în facturile românilor, Bușoi a răspuns că „un oarecare impact se va vedea, dar nu va fi unul semnificativ dacă situația nu se prelungește”. El a susținut că scoaterea din sistem a unor mari consumatori industriali nu s-a întâmplat până acum în România și „nici nu se va întâmpla”. De asemenea, exclude ipoteze restricționării consumului pentru populație. Închiderea Unității 2 a Centralei Nuclearelectrice de la Cernavodă, la doar două săptămâni după suspendarea activității de la Unitatea 1, a dus la punerea completă în funcțiune a Termocentralei Rovinari din Complexul Energetic Oltenia, astfel încât să fie asigurat necesarul de energie la nivel național. După ședința de guvern de vineri, premierul interimar Ilie Bolojan a declarat că, lucrurile se rezolvă prin politici stabile pe termen lung, prin proiecte de investiții serioase și, în general, printr-o atitudine predictibilă și responsabilă și ceea ce se întâmplă în această perioadă în domeniul energiei.

România și Irlanda, singurele economii pe minus în UE

România a ajuns de la una dintre cele mai rapide creșteri economice din Uniunea Europeană la una dintre cele mai mari scăderi, după preluarea guvernării de către Ilie Bolojan. Cele mai recente date publicate de Eurostat confirmă faptul că țara noastră a ajuns, în doar un an, de la un stat aflat printre campioanii UE la creștere economică, direct la coada clasamentului. Împreună cu Irlanda, suntem singurele țări cu scădere economică din Uniunea Europeană. În trimestrul al doilea, anul trecut, economia României creștea cu 2%, conform metodologiei europene. În aceeași perioadă din 2026, economia a intrat la apă și scade cu 2%, conform aceluiași Eurostat. Schimbarea din clasament vine după preluarea guvernării de către Ilie Bolojan, perioadă în care economia României a avut două trimestre de scădere și două de stagnare. La polul opus se află perioada guvernării lui Marcel Ciolacu, atunci când țara noastră era printre campioanele europene la creștere economică, iar în T2/2025 avea a doua cea mai mare creștere trimestrială din întreaga Uniune Europeană.  Loading … La un an după ce a fost în vârful topului european, țara noastră a ajuns la polul opus, cu a doua cea mai mare scădere economică din Uniune, după Irlanda. Datele publicate de Eurostat arată că, pe seria ajustată sezonier, România a înregistrat în T2/2026 o scădere de 2% față de T2/2025. Este a doua cea mai mare scădere din Uniunea Europeană, după Irlanda, care a raportat un minus de 5,6%. În același timp, PIB-ul Uniunii Europene a crescut cu 1,2% față de aceeași perioadă a anului trecut, iar zona euro a avut un avans de 1%. Sursa: Eurostat La nivel trimestrial, imaginea este diferită, dar nu mai bună pentru România. PIB-ul nu a crescut în T2 față de T1, după o scădere de 0,1% în primul trimestru. În schimb, economia UE a crescut cu 0,5% în T2, după un avans de 0,1% în T1. Practic, România nu a mai pierdut teren față de trimestrul anterior, dar nici nu a reușit să intre pe creștere într-un moment în care economia europeană a călcat pedala de accelerație. De la guvernul anterior, cu România printre campioanele UE, la Bolojan și o economie la pământ La nivel comparativ, perioada de dinainte ca Bolojan să preia mandatul de premier, România se afla în fruntea Executivului scoate și mai clar în evidență schimbarea de direcție a economiei. În trimestrul al treilea din 2024, PIB-ul României avea o creștere de 0,3% pe seria ajustată sezonier, după care economia a urcat la +0,8% în trimestrul patru. În primul trimestru din 2025, indicele s-a menținut aproape de același nivel, la +0,7%, pentru ca în trimestrul al doilea să urce din nou până la 2,1%. Evoluția a culminat cu o creștere trimestrială de 1,2% în T2/2025, a doua cea mai mare creștere din UE, la egalitate cu Croația și după Danemarca.  Altfel spus, România a ajuns la finalul perioadei Ciolacu, cu una dintre cele mai bune evoluții economice din Uniunea Europeană. Patru trimestre sub guvernarea Bolojan: două pe minus și două pe stagnare Datele publicate de Eurostat ne arată o succesiune greu de înțeles pentru economia României după preluarea guvernării de către Ilie Bolojan. În trimestrul al treilea din 2025, PIB-ul a stagnat față de T2 al aceluiași an. În ultimele trei luni ale anului, economia a luat-o la vale și a înregistrat o scădere de 1,9%. În T1/2026, economia a mai coborât cu 0,1%, iar în T2 a stagnat din nou. Practic, în cele patru trimestre de când a preluat frâiele țării, Bolojan nu a reușit să înregistreze niciun trimestru de creștere economică. Sursa: INS Rezultatul apare în condițiile în care „Guvernul austerității” a justificat măsurile adoptate prin necesitatea reducerii deficitului bugetar. Au venit majorări de taxe, creșterea TVA, tăieri și restrângeri de cheltuieli, dar aceste măsuri nu au dus nicicum la revenirea economiei pe creștere. Dimpotrivă, România a intrat în a doua jumătate a lui 2026 cu un PIB mai mic decât în urmă cu un an și cu o economie care a stagnat în cel mai recent trimestru analizat. Bugetul a fost construit pe creștere, dar economia este pe minus Atunci când a fost adoptat bugetul pentru 2026, Guvernul și-a construit calculele pe o economie care urma să crească: „PIB-ul de la care am plecat este de 2.045,2 miliarde de lei, cu o creștere economică prognozată de 1%, o inflație de 6,5% pentru anul 2026”, declara ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, după adoptarea cu întârziere a bugetului. Totuși, datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS) după primele șase luni ale anului arată o economie aflată la polul opus față de ipotezele pe care a fost construit bugetul. PIB-ul a scăzut cu 0,8% în prima jumătate a anului față de aceeași perioadă din 2025 pe serie brută, iar pe serie ajustată sezonier declinul a ajuns la 1,6%. În același timp, inflația a ajuns la 8,2% în luna iulie, încă peste nivelul de 6,5% estimat în construcția bugetară, prețurile au crescut iar puterea de cumpărare a scăzut.