Boom-ul miliardarilor: Numărul superbogaților Poloniei crește mai repede decât oriunde altundeva în Europa
Numărul miliardarilor crește mai rapid în Polonia decât în orice altă țară din Europa, pe fondul unei creșteri economice rapide, arată un raport. Cel mai bogat polonez la ora actuală este Tomasz Biernacki, cu o avere echivalentă cu 6,7 miliarde de dolari. El este fondatorul lanțului de supermarkete Dino. Pe locul 2 în clasamentul miliardarilor Poloniei este Michal Solowow, fondator al unui grup industrial (Synthos), director al companiilor de construcții (Cersanit, Barlinek) și pilot de raliuri. Are o avere de 5,8 miliarde de dolari, potrivit Forbes. El a mai avut o companie de construcții, Mitex, pe care a vândut-o în 2002. În 2018, el a înființat o firmă de biotehnologie, OncoaArendi. Al treilea cel mai bogat polonez este Jerzy Starak, fondatorul Polpharma, cea mai mare companie farmaceutică din Polonia. Firma poloneză de recrutare VeritaHR, citând date de la agenția imobiliară Knight Frank, a declarat că numărul miliardarilor din Polonia este estimat să crească cu 123% în următorii cinci ani – mai rapid decât în orice altă țară din Europa și depășit doar de Arabia Saudită la nivel global. Polonia va avea 29 de miliardari până în 2031 Potrivit raportului, creșterea înseamnă că Polonia va avea 29 de miliardari până în 2031. Mai mult decât dublu față de cei 13 miliardari actuali. VeritaHR citează decenii de creștere economică accentuată, un sector tehnologic în plină expansiune și „o forță de muncă care și-a depășit constant valoarea”. Datele de la Knight Frank au arătat, de asemenea, că numărul persoanelor din Polonia cu o avere netă de cel puțin 30 de milioane de dolari (26 de milioane de euro) între 2021 și 2026 a crescut într-un ritm mai rapid decât în orice altă țară din lume. Peste 3.000 de persoane se încadrează acum în această categorie, a declarat VeritaHR, potrivit TVPWorld. Un startup de AI domină sectorul tech din Polonia Compania VeritaHR a declarat că Polonia are acum 12 companii de tehnologie evaluate la peste 1 miliard de dolari (866 de milioane de euro), inclusiv startup-ul polonez de inteligență artificială ElevenLabs, care valorează 11 miliarde de dolari (9,5 miliarde de euro). Startup-ul polonez de inteligență artificială ElevenLabs se numără printre firmele care contribuie la creșterea Poloniei în sectorul tehnologic. „O țară care produce bogăție în acest ritm produce și cerere: pentru talente, pentru servicii, pentru investiții, pentru infrastructură”, a declarat VeritaHR. Compania a adăugat că firmele din întreaga lume, cum ar fi cele din China, au luat act de poziția Poloniei. Motiv pentru care investitorii chinezi preferă Varșovia și Cracovia „în locul celor mai scumpe orașe din Europa de Vest”. Firma de recrutare a declarat că, spre deosebire de Arabia Saudită, care își stimulează creșterea bogăției prin inițiative susținute de stat, „boom-ul miliardar” al Poloniei a fost „condus de fondatori, ingineri, investitori și profesioniști care iau decizii de-a lungul a 30 de ani”.
Sub președinția lui Trump, SUA au devenit cel mai mare exportator de petrol. Producem cât Rusia și Arabia Saudită la un loc
Statele Unite dețin pentru a treia lună consecutiv primul loc în topul exportatorilor de petrol. În fiecare zi, americanii au exportat 10,5 milioane de barili în luna mai. Federația Rusă a ocupat poziția a doua la nivel mondial, având o producție de 7 milioane de barili pe zi. Arabia Saudită, care în trecut a deținut primul loc, a căzut pe locul trei, având o producție de 5,9 milioane de barili. Producția petrolieră din Rusia și Arabia Saudită, grav afectată de războaie Potrivit Reuters, SUA au reușit să depășească Rusia datorită sancțiunilor economice impuse exporturilor Rusiei. Atacurile ucrainene tot mai frecvente asupra rafinăriilor petroliere ruse. Arabia Saudită și celelalte țări arabe producătoare de petrol au fost grav afectate de scăderea livrărilor de petrol din Orientul Mijlociu, pe fondul războiului dintre SUA și Iran. Ca ripostă la atacurile din 28 februarie, Iranul a bombardat sistematic infrastructura energetică a țărilor din golf și a închis strâmtoarea Ormuz. SUA n-au scăpat neafectate de blocajul iranian din strâmtoarea Ormuz, însă politica energetică a lui Trump bazată pe „Drill, baby, drill” a făcut America imună în fața celei mai mari crize petroliere de după 1979. Departamentul Energiei din SUA susține că SUA produc mai mult petrol decât Rusia și Arabia Saudită la un loc. Ascensiunea SUA În comparație, Arabia Saudită exportase 8,1 milioane de barili pe zi în 2025, SUA livrase 6,6 milioane, iar Rusia în jur de 5,8 milioane de barili, arată datele de pe Vortexa. Pentru o țară care a fost dependentă timp de câteva decenii și chiar a fost victima embargoului OPEC din 1973, ascensiunea SUA în vârful clasamentului este privită cu uimire. Succesul ar fi datorat deciziilor luate de către companiile private mânate de dorința de profit și care au dispus de multă libertate, spre deosrbire de Rusia și Arabia Saudită, unde guvernele au fost implicate în producție. SUA sunt impulsionate de politicile lui Trump, care au schimbat traiectoria țării de la tranziția către energiile verzi promovate intens de fostul președinte democrat Joe Biden, înapoi la combustibilii fosili. Tehnologia superioară americană ar fi un alt factor: boom-ul tehnologiilor de extracție a petrolului, de la fracturarea hidraulică la forajul orizontal care permite forarea puțurilor pe traiectorii curbate. Țările europene și asiatice, dependente de SUA Pe de altă parte, statele europene sunt dependente tot mai mult de SUA de când livrările de gaz rusesc au încetat după războiul din Ucraina. Continentul european importă 47% din petrolul american în 2026. În urmă cu 5 ani, a importat 37%. Și țările asiatice ajung să depindă tot mai mult de SUA, după ce au cumpărat 46% din exporturile de petrol ale SUA. În mai 2025, SUA au exportat 37% din petrol către țările asiatice. Sursa Foto: Profimedia/Shutterstock
Urbanism haotic în Mamaia Nord, proiecte imobiliare controversate, autoritățile tac. SURSE: Lucrări fără autorizație, proiecte modificate din mers, structură de beton armat ridicată chiar pe plajă. Legea nu este aplicată egal pentru toți
De mulți ani, plajele litoralului Românesc – zona Mamaia Nord fiind în centrul atenției – s-au transformat într-un adevărat El Dorado pentru investitorii imobiliari. Că se construiește nu ar fi o problemă, în cazul în care legea ar fi respectată. Proiectele urbanistice trebuie să dețină toate autorizațiile necesare, primite de la autoritățile care au tocmai rolul de a monitoriza atent fiecare situație. Din păcate, potrivit informațiilor obținute de Gândul, nu se întâmplă întotdeauna așa, iar haosul urbanistic este un pericol major. Gândul prezintă două spețe care ridică suspiciuni în ceea ce privește legalitatea unor lucrări desfășurate de companii controlate de oameni de afaceri cunoscuți în zona litoralului și nu numai. Proiectul AXXIS Nova Resort & SPA din Mamaia Nord, dezvoltat prin compania GRUP PETROL MARIN SA, controlată de afaceristul Florin Cârstocea. Proiectul Euro Vial Residence SRL din Mamaia Nord, companie controlată de omul de afaceri Virgil Lixandru. Ambele proiecte se află în „curtea” Primăriei Năvodari, condusă de primarul Florin Chelaru. Potrivit surselor Gândul, au apărut semne de întrebare legate de ambele proiecte. Răspunsurile autorităților se lasă așteptate, iar un semnal de alarmă este absolut necesar. Florin Chelaru, primarul din Năvodari 1. Proiectul AXXIS Nova Resort & SPA din Mamaia Nord Un anunț care ridică multe semne de întrebare Sursele Gândul avertizează că apariția recentă a unui anunț privind modificarea proiectului autorizat „ridică întrebări serioase despre legalitatea lucrărilor executate în prezent”. Dezvoltatorul GRUP PETROL MARIN SA promovează proiectul AXXIS Nova Resort & SPA drept un resort de mari dimensiuni în Mamaia Nord, cu hotel, apartamente, beach bar, spații comerciale și facilități turistice. „GRUP PETROL MARIN SA anunţă publicul interesat asupra luării deciziei etapei de încadrare revizuite sau a deciziei de emitere a acordului de mediu revizuit pentru proiectul „MODIFICARE PROIECT ÎN CURS DE EXECUȚIE AUTORIZAT CU AC 246 DIN 20.08.2024 PRIN SCHIMBARE DE FUNCȚIUNE DIN RESTAURANT ÎN SPA, MODIFICĂRI INTERIOARE, MODIFICĂRI FAȚADE, MODIFICARE BALCOANE, RECOMPARTIMENTĂRI INTERIOARE” amplasat în ORAȘUL NĂVODARI, ZONA TRUP MAMAIA NORD, B-DUL MAMAIA NORD, NR. 145, LOT 2/1/2, JUDEȚUL CONSTANTA”, se precizează în anunț. Anunțul controversat publicat de GRUP PETROL MARIN SA Sursele Gândul afirmă că „în zona investiției se desfășoară activități de șantier, deși procedura de mediu pentru modificările propuse nu pare finalizată”. Potrivit acelorași surse, situația ridică mai multe întrebări legitime: Există o nouă autorizație de construire pentru modificările anunțate? Sunt executate lucrări diferite față de proiectul autorizat inițial? Au fost obținute toate avizele necesare înainte de continuarea execuției? „Conform legislației în construcții, modificările importante aduse unui proiect autorizat necesită, în anumite condiții, emiterea unei noi autorizații de construire înaintea executării efective a lucrărilor. În lipsa unei clarificări oficiale din partea autorităților, există suspiciunea că unele lucrări ar putea fi executate fără o autorizare completă sau cu depășirea cadrului aprobat inițial”, spun sursele Gândul, în exclusivitate. „Această aparentă pasivitate instituțională ridică semne de întrebare serioase” Lucrările sunt vizibile în teren, avertizează sursele Gândul. Numai că, până în acest moment, „nu există informații publice privind măsuri ferme luate de autoritățile competente. Primăria, Poliția Locală și Inspectoratul de Stat în Construcții sunt instituțiile care ar trebui să verifice dacă lucrările executate respectă autorizația existentă și dacă modificările aflate în procedură de mediu sunt implementate legal. Cu toate acestea, sursele Gândul prezintă un tablou general îngrijorător. „Nu au fost comunicate sancțiuni. Nu a fost dispusă oprirea lucrărilor. Nu au fost prezentate concluzii ale unor controale oficiale. Activitatea din șantier pare să continue fără intervenții vizibile din partea autorităților. Această aparentă pasivitate instituțională ridică semne de întrebare serioase privind modul în care este aplicată legea în cazul marilor dezvoltări imobiliare de pe litoral. În mod normal, în situația în care există suspiciuni de executare a unor lucrări fără autorizație sau cu nerespectarea acesteia, autoritățile competente au obligația să efectueze verificări și să dispună măsurile prevăzute de lege, inclusiv oprirea lucrărilor”, explică sursele Gândul. Omul de afaceri Florin Cârstocea Precedentul beach barului fără autorizație și legături cu vechi dosare DNA Potrivit surselor Gândul, aceasta „nu este prima controversă care vizează dezvoltatorul”. „Anul trecut, aceeași GRUP PETROL MARIN SA, controlată de afaceristul Florin Cârstocea, ar fi funcționat pe litoral cu un beach bar fără autorizație de construire. Beach barul a fost amplasat chiar în zona plajei aferente proiectului AXXIS. Sursa – termene.ro Situația a fost reclamată în spațiul public și a alimentat suspiciuni privind modul în care sunt respectate regulile urbanistice și de autorizare în cazul investițiilor derulate de companie. În materialele oficiale de promovare apar explicit facilități precum „AXXIS Beach” și „Beach Bar & Bistro”, integrate în conceptul resortului. Numele dezvoltatorului și al omului de afaceri Florin Cârstocea apare și în dosarul controversat al proiectului RHC City Crown / Riviera Residence din Mamaia. Cazul a făcut obiectul unor anchete DNA privind reautorizarea unei construcții ridicate pe plajă. În acel dosar, fostul primar Decebal Făgădău și mai mulți funcționari din Primăria Constanța au fost acuzați că ar fi emis o nouă autorizație de construire după ce instanța anulase definitiv autorizația inițială a complexului. Instanțele au constatat atunci probleme privind construirea pe terenuri din zona plajei Mamaia”, au dezvăluit sursele Gândul, în exclusivitate. NOTA REDACȚIEI – Gândul a solicitat explicații de la de la Primăria Năvodari în legătură cu lucrările executate, acum, de GRUP PETROL MARIN SA. Până la ora apariției acestui material nu a sosit, încă, un răspuns. Rețeaua de firme a omului de afaceri Florin Cârstocea / Sursa – termene.ro 2. Proiectul Euro Vial Residence SRL din Mamaia Nord De la o cherhana la structură masivă din beton armat pe plajă Euro Vial Residence SRL, companie controlată de omul de afaceri Virgil Lixandru, este acuzată că a deviat total de la autorizația de construire primită pentru un „popas pescăresc” în Mamaia Nord. „În locul unei construcții ușoare, pe plajă a fost ridicată o structură masivă din beton armat, fără ca societatea să dețină acordul obligatoriu al Comisiei de Zonă Costieră. Amplasamentul se află în orașul Năvodari, iar autoritățile locale par să închidă ochii”, dezvăluie sursele Gândul. Sursa – termene.ro Agenția pentru Protecția Mediului Constanța a emis, la începutul anului 2024, acordul de
Succes de etapă în cazul Robor al Consiliul Concurenței în procesul cu Băncile dominante din România. Primele două procese au fost câștigate de CC
Consiliul Concurenței a anunțat miercuri că a câștigat procesele intentate de două bănci implicate în investigația privind stabilirea indicelui ROBOR. Magistrații de la Judecătoria sector 1 și Curtea de Apel București, pe rolul cărora au ajuns acțiunile a două dintre cele zece bănci vizate de investigația demarată în 2022 de Consiliul Concurenței au dat câștig de cauză autorității naționale din domeniu, după cum au anunțat oficialii instituției, publică Mediafax Este vorba de acțiuni menite să oprească investigația, nu se contestare a decizie asumate a plenului, acțiuni care sunt fie anunțate de bănci, fie previzibile, din practica anterioară. Amenzile au fost aplicate celor 10 bănci, care au început luni să anunțe că le vor contesta, astfel: Banca Comercială Română SA: 577,36 milioane lei; BRD-Groupe Société Générale SA: 412,47 milioane lei; Banca Transilvania S.A.: 875,74 milioane lei; Banca Transilvania SA (pentru fapta realizată de OTP Bank România SA): 85,03 milioane lei; ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala București: 405,91 milioane lei; Raiffeisen Bank România SA: 442,49 milioane lei; Exim Banca Românească SA: 96,49 milioane lei; CEC Bank SA: 332,98 milioane lei; UniCredit Bank SA: 431,03 milioane lei; Banca Comercială Intesa Sanpaolo România SA: 28,1 milioane lei; Libra Internet Bank SA: 45,86 milioane lei. Amenzi fără precedent Conform deciziei plenului, anunțată duminică, autoritatea de concurență a sancționat 10 bănci cu amenzi în valoare totală de 3,73 miliarde lei (710 milioane euro) pentru încălcarea normelor de concurență, respectiv legea concurenței și Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, prin coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR. „Aceste acțiuni reprezintă o premieră. Niciodată în istoria Consiliului Concurenței nu s-a mai întâmplat așa ceva: băncile au încercat pe toate căile, fie la judecătorie, fie la Curtea de Apel, să blocheze finalizarea investigației. O companie care se consideră nevinovată merge în instanță pentru a-și dovedi nevinovăția. În acest caz, însă, băncile s-au adresat instanței, cerând suspendarea audierilor, deliberărilor și redactarea deciziei, cu scopul de a ne împiedica să finalizăm investigația. Ultimul proces s-a judecat luni dimineață, iar instanța a confirmat faptul că demersurile de blocare a procedurilor nu au avut fundament legal”, a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, citat în comunicatul transmis miercuri, preluat de Mediafax. Strategia băncilor Una dintre bănci a solicitat instanței accesul la documente cu caracter protejat, fără a respecta procedurile legale aplicabile. Potrivit legislației, părțile investigate pot solicita instanței verificarea modului în care autoritatea a administrat probele, numai după primirea deciziei cu motivarea extinsă. Totodată, banca a cerut suspendarea organizării ședinței audierilor, demers care ar fi avut ca efect blocarea adoptării unei decizii de către Plenul Consiliului Concurenței. În cadrul audierilor, companiile investigate își prezintă punctul de vedere în fața Plenului instituției, înainte ca acesta să ia o decizie finală. Cea de-a doua bancă a solicitat suspendarea deliberărilor (adoptarea deciziei) Plenului Consiliului Concurenței, precum și a elaborării/redactării deciziei cu motivarea extinsă, tot pentru a bloca finalizarea investigației. Instanțele au respins solicitările ca fiind inadmisibile. Sentințele instanțelor nu sunt definitive, băncile putând face recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție, publică aceeași sursă. Recomandarea autorului: Cutremur pe piața bancară românească. 10 bănci amendate de Consiliul Concurenței cu 3,73 miliarde lei. Care este motivul
Bogdan Chirițoiu: „Românii care se consideră prejudiciați de practicile neconcurențiale ale băncilor pot începe acțiuni în instanță”
Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, îndeamnă românii care se consideră prejudiciați de practicile neconcurențiale ale băncilor acuzate pot începe acțiuni în instanță. Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, a anunțat marți seară, la Digi24, că persoanele care se consideră prejudiciate de practicile neconcurențiale ale băncilor acuzate că au avut înțelegeri concurențiale pot începe acțiuni în instanță. Băncile au făcut schimb de informații confidențiale și au viciat procesul, suține Chirițoiu. Persoanele afectate pot da băncile în judecată. Chirițoiu spune că băncile au vorbit mult între ele Chirițoiu spune că băncile au vorbit mult între ele, deși legea obligă să lucreze complet independent. „Problema însă este că procesul ăsta de fixare a ROBOR e foarte delicat. El nu se bazează pe tranzacții efective. Noi asta am descoperit. O bancă vede cât cotează altă bancă plus faptul că ei au schimbat informații între ei, au discutat metodologii. Deci prea multă colaborare, prea mult schimb de informații între firme care sunt concurente și care trebuie să-și țină foarte bine compartimentalizate activitățile”/ Cine sunt băncile amendate și ce amendă a primit fiecare Potrivit unui comunicat al Consiliului Concurenței, amenzile au fost aplicate astfel: ● Banca Comercială Română SA: 577,36 milioane lei; ● BRD-Groupe Société Générale SA: 412,47 milioane lei; ● Banca Transilvania S.A.: 875,74 milioane lei; ● Banca Transilvania SA (pentru fapta realizată de OTP Bank România SA): 85,03 milioane lei; ● ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala București: 405,91 milioane lei; ● Raiffeisen Bank România SA: 442,49 milioane lei; ● Exim Banca Românească SA: 96,49 milioane lei; ● CEC Bank SA: 332,98 milioane lei; ● UniCredit Bank SA: 431,03 milioane lei; ● Banca Comercială Intesa Sanpaolo România SA: 28,1 milioane lei; ● Libra Internet Bank SA: 45,86 milioane lei. Recomandarea autoruluil: Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, primele declarații după amenzile record aplicate băncilor: „Deciziile sunt executive”
Parlamentarii Ungariei au fost de acord să-și reducă salariile cu 40% în timp ce politicienii români își măresc veniturile prin legea salarizării
În timp ce politicienii români își cresc veniturile ca urmare a Legii salarizării a guvernului Bolojan, în Ungaria lui Peter Magyar se fac pași repezi către reforme, combaterea corupției și debirocratizare. Guvernul Bolojan mărește salariile miniștrilor, pe ultima sută de metri. În Parlamentul de la Budapesta, parlamentarii au acceptat să-și reducă salariile cu 40%, potrivit The Brussels Times . În vremurile grele, politicienii maghiari își reduc veniturile Legislatorii maghiari au convenit să-și reducă salariile cu 40% pentru a relaxa cheltuielile publice. Și mai ales, pentru a reflecta politica de integritate solicitată de noul premier Peter Magyar într-un context bugetar dificil. Propunerea lui Magyar a fost adoptată în unanimitate de către toți cei 189 de parlamentari la scurt timp după alegerile parlamentare din aprilie. Începând de luna viitoare, un parlamentar maghiar va câștiga lunar un salariu de bază brut în valoare de 3.690 de euro. Și salariul premierului Peter Magyar va fi scăzut de la 7,8 milioane de forinți brut (21.667 de euro) la 3,8 milioane de forinți brut (10.556 de euro), indicând o reducere de 50%, potrivit TVP World. În vremuri de criză, politicienii din România își cresc salariile, iar populația de rând suportă austeritatea Peter Magyar a lansat o serie de reforme ample pentru a crește disciplina fiscală și a combate corupția. În ultimii 16 ani, sub guvernarea fostului premier naționalist Viktor Orban, corupția a costat Ungaria circa 186 de miliarde de euro, a spus Ferenc Biro, șeful Autorității Naționale de Integritate. În România, premierul demis Ilie Bolojan a declarat că majorările salariale pentru demnitari vor fi aplicate etapizat. Președintele Nicușor Dan, care încasează un salariu brut de 24.960 de lei (14.500 lei net), va câștiga în viitor 34.600 de lei brut (20.241 de lei net). Prin noua Lege a salarizării, Prim-ministrul României, care câștigă 13.764 de lei net, va avea salariul mărit la 17.710 lei. Miniștrii, care au salariul de 12.776 lei, vor câștiga cu 3.000 lei mai mult. Fiecare ministru va încasa 15.838 lei. Sursa Foto: Mediafax Foto Autorul recomandă: Dragoș Pîslaru se plânge că are un salariu mic și susține că „este întreținut” de soția sa. Ministrul a evitat să spună unde lucrează ea
Prețurile la petrol au crescut după reluarea războiului Israel-Iran. Investitorii vorbesc despre riscurile unui război total în Orientul Mijociu
Investitorii se tem că reluarea atacurilor reciproce dintre Israel și Iran ar putea escalada într-un nou „război total” în Orientul Mijociu, după ce în martie, întreaga planetă a fost lovită de șocul celei de-a patra crize energetice. Reamintim că după ce SUA au inițiat Operațiunea Epic Fury de bombardarea Iranului, iar Israel l-a ucis pe ayatollahul Ali Khamenei pe 28 februarie 2026, Iranul a blocat strâmtoarea Ormuz, calea navigabilă îngustă în care tranzitează o cincime din aprovizionarea globală de petrol, și a atacat cu rachete balistice și cu drone infrastructura energetică a țărilor arabe din Golful Persic. Actuala criză petrolieră este departe de a se încheia. Un nou val de scumpiri este așteptat după ce piețele internaționale au deschis pe roșu, ca urmare a reluarii ostilităților din Orientul Mijlociu. Iranul a atacat Israelul cu rachete balistice, iar Israel a bombardat Beirut, vizând ținte ale grupării teroriste Hezbollah, susținută de Iran. Prețurile la carburanți, din nou în creștere Țițeiul Brent a crescut cu 5%, ajungând la 97,85 de dolari pe baril. Și indicele West Texas a cresut cu 4,7%, ajungând la 94,80 de dolari. „Noile atacuri zguduie piețele petroliere și bursiere din optimismul lor profund și persistent că pacea este aproape și că ce-i mai rău a fost”, a declarat Bob McNally, președintele firmei de consultanță Rapidan Energy. Atacurile dintre Israel și Iran de seara trecută riscă să amenințe armistițiul fragil dintre Teheran și Washington și să arunce în aer negocierile de pace mediate de Pakistan. Iar potrivit Financial Times , strâmtoarea Ormuz, un culoar navigabil pentru 20% din tranzitul petrolier global, va rămâne in continuare închisă. Ce se întâmplă dacă erupe un război „total” în Orientul Mijlociu Investitorii se tem că din cauza atacurilor, conflictul dintre Tel Aviv și Teheran ar putea escalada într-un război „total” în Orientul Mijociu. Un astfel de scenariu spulberă speranțele că strâmtoarea Ormuz ar mai putea fi redeschisă în viitorul apropiat. După izbucnirea conflictului din 28 februarie 2026, prețul țițeiului Brent a ajuns la 126 de dolari pe baril. Aprovizionarea globală cu carburanți a ajuns să fie limitată. Prețurile la carburanți au crescut și economiile din întreaga lume au fost zguduite. Transportul aviatic și turismul sunt deja perturbate la nivel internațional. Pe măsură ce conflictul se prelungește, popularitatea lui Donald Trump se erodează în pragul alegerilor din noiembrie. Democrații au șanse crescute în a reveni în forță pe scena politică a Americii. Trump insistă asupra unui acord de pace cu Iranul Președintele american a insistat pentru încheierea unui acord de pace în ultimele săptămâni. Relația sa cu premierul israelian Benjamin Netanyahu a devenit tot mai tensionată. Pe de altă parte, președintele a declarat pentru Financial Times că atacurile nu vor avea niciun efect asupra acordului de pace cu Iran. Trump a mai spus duminică că Israelul „nu va avea altă opțiune decât să-l accepte”. Sursa Foto: Envato Autorul recomandă: Donald Trump se consideră unul dintre „cei mai buni intelectuali” din istoria SUA: „Am obținut scorul perfect”
Nazare anunță că peste 18 milioane de lei au fost încasați la buget în primele 2 luni de la lansarea platformei e-Licitații ANAF
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat, într-o postare pe rețelele sociale, că platforma e-Licitații ANAF a adus la buget peste 18 milioane de lei în primele două luni de la lansare. Conform cifrelor publicate de Alexandru Nazare, statul a recuperat în total peste 18 milioan de lei în primele două luni de funcționare ale e-Licitații ANAF. Din această sumă, peste 15,3 milioane de lei au fost deja încasați la bugetul de stat prin intermediul platformei de licitații și peste 3 milioane de lei au fost plătiți voluntar de contribuabili după publicarea bunurilor pe platformă, înainte de finalizarea executării silite. „În același timp, platforma a deschis accesul unui număr semnificativ de participanți la licitațiile ANAF, asigurând concurență reală și o valorificare mai eficientă a bunurilor. Iată rezultatele concrete de la lansarea platformei, pe 30 martie: 15.311.971 lei încasați în urma licitațiilor online 78 de licitații adjudecate Prețuri de adjudecare cu 17% mai mari, în medie, față de prețul de pornire 1.727.885 vizitatori unici 70.009.885 accesări ale platformei”, a transmis Alexandru Nazare pe Facebook. Nazare: Digitalizarea nu este un scop în sine, ci un instrument care produce rezultate concrete Ministrul Finanțelor a subliniat că digitalizarea este un instrument care produce mai multă transparență, o administrare fiscală mai eficientă și venituri suplimentare la bugetul de stat. „Toate aceste date evidențiază încă o dată că digitalizarea nu este un scop în sine, ci un instrument care produce rezultate concrete: mai multă transparență, o administrare fiscală mai eficientă și venituri suplimentare la bugetul de stat”. În finalul postării, Nazare a explicat că ANAF trebuie să devină o instituție modernă, credibilă și performantă și a subliniat că rezultatele platformei de licitații stabilesc un nou standard în managementul banilor publici. „ANAF trebuie să devină o instituție modernă, credibilă, performantă, iar digitalizarea este principalul instrument de contracarare a ineficienței. Aşa cum am mai subliniat în alte contexte, ANAF traversează o transformare fără precedent – iar aceste rezultate stabilesc un nou tip de standard în managementul banilor publici”. RECOMANDAREA AUTORULUI:
Prim-ministrul rus, declarații la forumul BRICS:Rusia este dispusă pentru o cooperare internațională în cercetare cuantică
Premierul Mihail Mișustin a delcarat la Primul Forum Internațional BRICS privind Tehnologiile Cuantice organizat pe 8 iunie că „Rusia este deschisă cooperării în cercetarea cuantică la nivel global. Premierul rus a subliniat că tehnologiile cuantice se numără printre cele mai promițătoare inovații ale secolului 21. „Rusia este deschisă cooperării internaționale în domeniul cercetării cuantice și este gata să își împărtășească experiența, a declarat prim-ministrul rus, Mihail Mișustin, într-un discurs adresat participanților, potrivit TASS . „Rusia este deschisă cooperării internaționale în domeniul cercetării cuantice. În ultimii ani, țara noastră a obținut o serie de rezultate de talie mondială. Și suntem gata să ne împărtășim experiența și cele mai bune practici în acest domeniu”, a remarcat șeful guvernului. El a subliniat că tehnologiile cuantice se numără printre cele mai promițătoare inovații ale secolului XXI, în timp ce realizările în acest domeniu contribuie la progrese majore în domeniul energiei, industriei, securității informațiilor și altor sectoare de importanță critică. Potrivit lui Mișustin, este extrem de important ca țările partenere BRICS să dezvolte în comun resurse de cercetare pentru a depăși cât mai rapid posibil barierele tehnologice și a implementa soluții la scară largă în industriile cheie. „Sunt încrezător că primul forum privind tehnologiile cuantice sub umbrela BRICS va deveni o platformă eficientă pentru consolidarea cooperării, atragerea investițiilor și lansarea de noi proiecte reciproc avantajoase. Și, per total, va contribui la dezvoltarea economiilor naționale ale statelor membre ale asociației”, a concluzionat prim-ministrul rus. Câteva țări deja au început să inoveze în domeniul cuantic, preucm China, Regatul Unit, Canada, Germania, Franța, Japonia și Singapore, însă SUA sunt liderul de necontestat în domeniu, cu giganți tech ca IBM, Google și Microsoft care investesc în calculatoarele cuantice, pe lângă startup-uri. Sursa Foto: Envato/Premierul Rusiei Autorul recomandă:Contre între ruși și ucraineni la ONU, pe tema dronei din Galați. Reprezentantul Rusiei neagă că era rusească. Ucraineanul acuză „teoria conspirației”
Cutremur pe piața bancară românască
Lovitură extrem de dură pentru sistemul bancar. Consiliul Concurenței a sancționat 10 bănci din România cu amenzi totale de 3,73 miliarde de lei. Pe listă se află unele dintre cele mai importante instituții bancare din piață, printre care BCR, BRD, ING Bank, CEC Bank sau Banca Transilvania. Consiliul Concurenței acuză 10 bănci de înțelegere la stabilirea ROBOR Consiliul Concurenței susține că, în urma unei investigației, a constatat că băncile participante la stabilirea ROBOR și-au coordonat comportamentul printr-un schimb de informații confidențiale și strategice, în special referitoare la preț, cu privire la nivelul ROBOR în cadrul procedurii de fixing. Sursa foto: Shutterstock În urma investigației, autoritatea a constatat că băncile participante la stabilirea ROBOR și-au coordonat comportamentul printr-un schimb de informații confidențiale și strategice, în special referitoare la preț, cu privire la nivelul ROBOR în cadrul procedurii de fixing, se arată în comunicatul transmis duminică de Consiliul Concurenței. Ce este procedura de fixing Concret, în cadrul procedurii de fixing, când cotațiile ferme ar trebui să fie independente, băncile și-au coordonat comportamentul în funcție de cotațiile concurenților. Independența cotațiilor din perioada de fixing este importantă, cu atât mai mult în cazul maturităților pentru care volumul tranzacțiilor efective fiind redus (3, 6, 12 luni), media acestor tranzacții nu poate fi folosită ca indicator relevant, explică instituția de control concurențial. De notat că mai multe bănci și Banca Națională a României au respins deja acuzațiile. Explicația președintelui Consiliului Concurenței ”Decizia noastră nu a vizat reglementările sau politicile din sectorul bancar, ci se rezumă exclusiv la comportamentul băncilor în perioada fixingului ROBOR și este bazată, desigur, pe constatarea încălcării regulilor de concurență, nu a altor norme. Decizia de sancționare a fost luată în unanimitate de Plenul Consiliului Concurenței. Amplele dezbateri publice anterioare adoptării deciziei nu sunt uzuale și au generat confuzie, motiv pentru care sunt necesare clarificări”, a declarat Bogdan Chirițoiu (foto), președintele Consiliului Concurenței. Cine sunt băncile amendate și ce amendă a primit fiecare Potrivit unui comunicat al Consiliului Concurenței, amenzile au fost aplicate astfel: ● Banca Comercială Română SA: 577,36 milioane lei; ● BRD-Groupe Société Générale SA: 412,47 milioane lei; ● Banca Transilvania S.A.: 875,74 milioane lei; ● Banca Transilvania SA (pentru fapta realizată de OTP Bank România SA): 85,03 milioane lei; ● ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala București: 405,91 milioane lei; ● Raiffeisen Bank România SA: 442,49 milioane lei; ● Exim Banca Românească SA: 96,49 milioane lei; ● CEC Bank SA: 332,98 milioane lei; ● UniCredit Bank SA: 431,03 milioane lei; ● Banca Comercială Intesa Sanpaolo România SA: 28,1 milioane lei; ● Libra Internet Bank SA: 45,86 milioane lei. AUTORUL RECOMANDĂ Isărescu critică ancheta înțelegerilor între bănci pentru creșterea ratelor: „N-avem voie să ridicăm dobânzile? Ne apărăm cu tărie piața monetară Reacția bancherilor din România la investigația Consiliului Concurenței asupra dobânzilor