Etichetă: Economic

Sorin Grindeanu, reacție după ce Guvernul Mureșan a picat la vot

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a făcut o scurtă declarație de presă la puțin timp după ce Guvernul Mureșan a picat la votul de învestire pe care l-a cerut Parlamentului, cu 182 de voturi „pentru” și 15 „împotrivă”. Liderul social-democraților i-a înțepat din nou pe foștii colegi de Coaliție – Ilie Bolojan și Dominic Fritz, liderii PNL și USR – cărora le-a atribuit cele „10 zile pe care România le-a pierdut din cauza orgoliilor”. Mai mult, Grindeanu a afirmat că își dorește ca președintele Nicușor Dan să organizeze, în cel mai scurt timp, o nouă rundă de consultări la Palatul Cotroceni și că partidul său susține „o alternativă la austeritatea de până acum”.  Loading … „Toți ochii sunt pe noi, suntem în prag de iarnă” / „Românii s-au săturat de lozinci și așteaptă să schimbăm direcția greșită” „O să stăm și zilele viitoare de vorbă, pentru că eu cred că evenimentele vor impune acest ritm. Din păcate, România a pierdut încă 10 zile din cauza orgoliilor liderilor PNL și USR. Știau, de la bun început, că nu pot forma o majoritate, dar au insistat cu tot acest spectacol trist. Cred că a venit momentul să stăm cu toții la masă și să găsim o soluție până când nu va fi prea târziu pentru economia României. Toți ochii sunt pe noi, suntem în prag de iarnă. Avem o rectificare de făcut și un buget de pregătit pentru anul 2027. Românii s-au săturat de lozinci și așteaptă să schimbăm direcția greșită a țării. Sper ca președintele să convoace rapid consultări cu partidele parlamentare, dar pot să vă spun că Partidul Social Democrat este pregătit să construiască o alternativă la austeritatea de până acum. Și îmi doresc ca toate forțele politice să susțină un program care să relanseze economia și să redea încrederea și speranța”, a declarat Sorin Grindeanu. Sorin Grindeanu Ce urmează după ce și Guvernul Mureșan a picat la votul de învestire, după Guvernul Veștea Cabinetul propus de Siegfried Mureșan ar fi avut nevoie de cel puțin 233 de voturi favorabile pentru a fi învestit, adică majoritatea deputaților și senatorilor. Scenariul a fost aproape identic cu cel de acum trei luni, când liberalul Adrian Veștea a solicitat votul de încredere. La acea vreme, au fost exprimate, în total, 212 voturi, dintre care 189 favorabile, cu șapte mai multe decât cele obținute de Siegfried Mureșan. Niciunul dintre cei doi premieri desemnați, până acum, de Nicușor Dan nu a reușit să convingă majoritatea parlamentară, scenariu care îi lasă președintelul calea deschisă spre dizolvarea Parlamentului și, implicit, spre alegeri anticipate.

Intră România la junk?

România ar urma să evite o retrogradare a ratingului de țară la proxima evaluare a agenției internaționale S&P Global Ratings din această săptămână. Un indiciu despre viitorul verdict al agenției l-a transmis inclusiv Alexandru Nazare, actualul ministru de Finanțe.  Agenția ar urma să mențină calificativul suveran la nivelul actual, au declarat pentru stiripesurse surse politice. În evaluarea precedentă, S&P precizase că perspectiva ar putea fi revizuită din nou la „stabilă” numai dacă deficitele fiscal și extern s-ar reduce semnificativ, concomitent cu o revenire mai solidă a economiei. Ne menținem ratingul, dar cu o „to do list” Potrivit acestora, decizia va fi însoțită de o listă solidă de observații, avertismente și diferite recomandări cu privire la evoluția finanțelor publice, stabilitatea politică și abilitatea autorităților de a continua procesul de reducere a deficitului bugetar. Concret, menținerea ratingului ar însemna că România rămâne, cel puțin momentan, în categoria recomandată investițiilor. S&P evaluează în prezent România la BBB-/A-3, cu perspectivă negativă, BBB- fiind ultima treaptă din categoria „investment grade”. Potrivit surselor citate, analiza S&P nu va echivala cu un certificat necondiționat privind situația economică a României. Agenția ar urma să arate o serie de vulnerabilități care trebuie corectate în perioada următoare, în special în ceea ce privește: disciplina fiscală, controlul cheltuielilor publice, predictibilitatea politicilor economice continuarea reformelor asumate. Deficitul, una din marile probleme La evaluarea din 3 aprilie, S&P estima că deficitul administrației publice ar urma să scadă la aproximativ 6,5% din PIB în 2026 și 5,5% în 2027, după un nivel de 7,7% în 2025. La acel moment, agenția remarca faptul că măsurile fiscale adoptate încep să producă efecte. Totuși, avertiza că riscurile de implementare rămân ridicate. „Perspectiva negativă reflectă opinia noastră că, în pofida eforturilor, riscurile privind implementarea consolidării finanțelor publice ale României vor rămâne ridicate în următorii ani”, explica S&P în evaluarea din aprilie. S&P considera că economia României va avea o creștere de numai aproximativ 0,25%, în 2026, pe fondul restrângerii consumului, al măsurilor fiscale și al inflației ridicate. Totuși, agenția internațională anticipa o revenire spre o creștere medie de aproximativ 2,5% în perioada 2027-2029, condiționată mai ales de continuarea investițiilor și absorbția fondurilor europene. Fondurile europene dictează ratingul Unul dintre punctele asupra cărora S&P a insistat este absorbția fondurilor europene. În evaluarea din primăvară, agenția aprecia că România beneficiază de un mare avantaj prin volumul de fonduri europene disponibile, care pot susține investițiile și pot acoperi o marjă semnificativă a necesarului extern de finanțare. Sursa FOTO: https://c.pxhere.com În același timp, S&P avertiza că întârzierile sau pierderea unor sume importante ar pune o presiune suplimentară asupra creșterii economice, dar și asupra finanțelor publice și costurilor de finanțare ale statului. Rămânem la limita „investment grade” De subliniat că menținerea calificativului BBB- este importantă în condițiile în care România se află chiar la limita inferioară a categoriei recomandate investițiilor. O eventuală reducere cu o singură treaptă ar scoate ratingul S&P al României din categoria „investment grade”. Mișcare care ar putea influența negativ percepția investitorilor și costurile la care se împrumută statul. În schimb, menținerea ratingului ne permite să evităm momentan acest scenariu nefast, fără ca problemele structurale semnalate de agenție să dispară. Potrivit surselor politice citate, mesajul evaluării S&P va fi că România primește în continuare credit din partea agenției de rating, dar marja tolerantă pentru derapaje fiscale și politice este tot mai redusă.

Cerealele ucrainene, motiv de panică sau șansă pentru Europa

Problema cerealelor ucrainene a revenit în atenție, pe fondul accelerării în procesul de negociere a aderării Ucrainei și Republicii Moldova, dar și al restricților continue impuse de Polonia și al blocării porturilor de la Marea Neagră. Politica agricolă comună europeană (CAP) este probabil unul dintre cele mai mari enigme ale momentului, dependentă simultan de mai mulți factori. În acest context, portul militar Constanța ar putea reprezenta o soluție pentru agricultura Ucrainei, scrie presa independentă europeană. De-a lungul și de-a latul Europei, fermierii au ieșit cu tractoarele în stradă, ajungând chiar să blocheze capitala UE, Bruxelles. Proteste masive provocate de modificările din CAP Creșterea prețurilor la carburant, concurența acerbă a importurilor mai ieftine, povara reglementărilor fitosanitare impuse de Uniunea Europeană, modificările aduse Politicii agricole Comună Europeană (CAP), au dus cumulat la ample proteste de stradă. CAP este probabil unul dintre cele mai mari puzzle-uri, în care fiecare piesă mai mare trebuie să se potrivească: ultima piesă este aderarea Ucrainei și Republicii Moldova în Uniunea Europeană, scrie portalul de jurnalism voxeurop.eu. Chiar lăsând la o parte teritoriile capturate de Rusia – Crimeea și părți din Donbas – Ucraina deține totuși 32 milioane de hectare de pământ agricol viabil, din care 26 de milioane sunt deja cultivate. Este dublu față de suprafața arabilă a Franței și de 3 ori cea a Spaniei și Poloniei (11 milioane fiecare). Atunci când Ucraina se va alătura UE, va deveni instantaneu liderul blocului comunitar ca producător de cereale și semințe uleioase. Politica agricolă comună, călcâiul lui Ahile Capitolul agricol, argumentează cercetătoarea Elsa Régnier într-un studiu din 2024 pentru Institutul pentru dezvoltare sustenabilă și relații internaționale (IDDRI), “este considerat unul dintre cele mai dificile în procesul de aderare la UE” – o consecință a rolului central jucat de CAP în bugetul Uniunii și a vulnerabilității structurale a sistemelor de fermă. De altfel, un purtător de cuvâna al Comisiei Europene a admis că Ucraina și Moldova “au nevoie de timp și efort”, căci UE “trebuie să se asigure că politicile ei, inclusi CAP, sunt adecvate pentru o Uniune extinsă”. Solul ucrainean este printre cele mai bogate din lume, cel pe care oamenii de știință îl numesc cernoziom. De ce  stârnește panică Ucraina Totuși, această potențială destabilizare a pieței agricole comune – provocată de intrarea unui producător atât de puternic ca Ucraina – ar putea deveni o oportunitate, observă sursa citată. Pentru Comisia Europeană, ar putea furniza în sfârșit presiunea politică ncesară pentru o reformă majoră a CAP. Proces care a fost amânat ani de zile. Până acum, UE a avut 7 extinderi. Cea din 1986 (Spania și Portugalia) au crescut terenul agricol al blocului cu 30%, cele din 2004–2007 (când a aderat și România) au adăugat 44%. Extinderea cu Ucraina, Moldova și alte candidate din Balcani ar reprezenta o creștere de 28%. În cazul unei viitoare extinderi, o adaptare minoră a CAP nu va fi suficientă: “Ucraina nu e Polonia; are un model agricol economic moștenit de la fosta Uniune Sovietică, cu structuri de proprietate a terenului și formule de business care sunt externe to sistemului”, explică expertul Yves Le Morvan, de la think tankul francez Agridées. O șansă geopolitică pentru UE Acesta propune două soluții: fie o acedere a țării care să nu îi ofere statutul de membru cu drepturi depline, fie o reformă profundă a CAP care să includă mecanisme de protecție pe termen lung. În prezent, se negociază cadrul bugetar al perioadei 2028–2034. Odată cu aderarea Ucrainei, Uniunea s-ar confrunta cu 3 opțiuni: o creștere semnificativă a bugetului CAP (acum cumulează în jur de 23–25% din bugetul UE), reducerea alocărilor către statele membre, sau propunerea unei scheme separate pentru Ucraina bazată pe regiunea agricolă.  Totul va depinde de negocieri. Pe de altă parte, aportul Ucrainei ar putea fi și o oportunitate geopolitică, Odată cu invazia Rusiei, războiul din Iran și amenințarea tot mai mare a Chinei, suveranitatea alimentară este o necesitate strategică. Aderarea Ucrainei – considerată “coșul de pâine al lumii” – ar putea poziționa Uniunea ca producător agricol și exportator global de top, consolidând totodată reziliența internă. Ucraina are nevoie de sprijin internațional de 2 miliarde dolari Ucraina analizează posibilitatea de a utiliza porturile din Marea Baltică pentru exporturile sale de cereale, a afirmat Ministerul Agriculturii de la Kiev, în urma unei măsuri similare luate de Rusia. Ambele părți caută alternative la rutele din Marea Neagră, perturbate de războiul dintre ele, relata săptămâna trecută Reuters. Cea mai mare parte a mărfurilor ucrainene, inclusiv cerealele, a fost redirecționată prin cele 3 porturi ucrainene de pe Dunăre, după ce atacurile rusești au blocat porturile de la Marea Neagră, care gestionau anterior 90% din exporturi. „Porturile baltice ar putea gestiona exporturi de până la 20 de milioane de tone de cereale”, a spus Ministerul Agriculturii din Ucraina într-un comunicat emis după o întâlnire între miniștrii agriculturii din Ucraina și Estonia. Însă transportul prin Marea Baltică ar adăuga însă aproximativ 100 de dolari pe tonă la cheltuielile de export, a precizat ministerul. Pentru a compensa acest lucru, Ucraina ar avea nevoie de sprijin internațional de până la 2 miliarde de dolari, a adăugat instituția. Ministerul nu a identificat o sursă potențială de finanțare și nici nu a explicat cum ar ajunge cerealele în porturile baltice. Ucraina nu are graniță cu statele baltice, ceea ce face ca ruta de tranzit prin Polonia să fie cea mai probabilă. Polonia amenință și cu interzicerea tranzitului Pe de altă parte, ruta din Polonia stârnit proteste ample din partea fermierilor polonezi, care afirmau că cerealele ucrainene, mai ieftine, reprezentau o amenințare pentru producătorii locali. Potrivit presei din Ucraina, ministrul Politicii Agrare și Alimentelor investighează intenția autorităților vamale poloneze de a restricționa folosirea depozitelor și silozurilor pentru găzduirea temporară a cerealelor din Ucraina care tranzitează Polonia către terțe țări, scrie publicația de specialitate ukragroconsult.com. Importul anumitor produse agricole ucrainene în Polonia rămâne interzis, însă tranzitul prin această țară este încă permis. România, cel mai important centru de tranzit și logistică pentru exporturile Ucrainei Cea mai scurtă rută pentru cerealele ucrainene spre multe dintre piețele de

Grevă controlori trafic Italia: Zboruri anulate și drepturi pasageri

Sunt vești proaste pentru cei care urmează să călătorească mâine în Italia. Călătorii se pot aștepta la haos în aeroporturile din toată țara. Controlorii de trafic aerian urmează să intre în grevă în toată Italia mâine, timp de patru ore, ceea ce ar putea crea haos pe aeroporturi. Greva va dura 4 ore. Ce trebuie să facă călătorii care riscă să aibă zborurile anulate? Greva se va desfășura între orele 13:00 și 17:00. Vor fi afectate aeroporturile din Roma, Napoli, Milano și Veneția. Cu toate acestea, greva este națională, ceea ce înseamnă că ENAV – compania care administrează controlul traficului aerian italian – nu va opera cele 33 de aeroporturi italiene. Conform legislației italiene, zborurile de dimineață și seară sunt garantate să funcționeze după programul normal. Aceste zboruri sunt între orele 7:00 și 10:00 și între orele 18:00 și 21:00. Toate zborurile către insulele italiene ca Sicilia și Sardinia rămân stabilite să aibă loc conform programului. Așadar, dacă vă puteți reprograma zborul pe dimineața, atunci călătoria nu vă va fi anulată. Vor exista compensații pentru călătorii cu zborurile anulate? Dar pentru că se desfășoară o grevă este în afara controlului unei companii aeriene, din păcate nu veți primi nicio compensație, potrivit The Sun.  Însă compania aeriană are obligația de diligență, ceea ce înseamnă că trebuie să vă furnizeze mâncare și apă, precum și să vă facă rezervări la hotel dacă sunteți blocați peste noapte. Zborurile care se așteaptă să fie afectate mâine includ un zbor Wizz Air de la Milano la Londra Luton la ora 12:30, un zbor easyJet de la Milano la Londra Gatwick la ora 14:00 și un zbor easyJet de la Roma la Londra Gatwick la ora 13:20. Pasagerii sunt sfătuiți să verifice starea zborului lor cu compania aeriană și aeroportul înainte de a călători. Va mai fi organizată o altă grevă pe 16 octombrie. Aceasta va dura 24 de ore – dar de data aceasta echipajul de zbor easyJet va opera. Sursa Foto: Hepta

Valentin Ștefan, Poșta Română: Brandul deschide ușa. Cum se transformă reputația unei companii în pașaport pentru piețele externe

Valentin Ștefan, directorul general al Poștei Române, a vorbit la conferința „Made in Romania” despre rolul pe care îl joacă un brand românesc puternic în dezvoltarea unei companii. Avantajul reputațional construit în timp ar trebui, însă, susținut prin identificarea unor noi direcții de business și adaptarea serviciilor la economia actuală. Cum definește Valentin Ștefan succesul „Made in Romania” Valentin Ștefan a mărturisit, pentru Gândul, că dezbaterea din cadrul conferinței „Made in Romania”, a adus în prim plan oameni și companii care au reușit să transforme ambiția profesională în rezultate și să ducă numele României pe piețe regionale și globale. „Este tot timpul plăcut să vezi oameni care nu s-au speriat și nu au renunțat la niște ambiții profesionale de invidiat și care, prin perseverență, au ajuns unde trebuie, și anume să fie oameni de succes, să fie oameni care pun România pe harta regională sau chiar globală sub diferite forme”, a spus directorul general al Poștei Române. El a remarcat, de asemenea, valoarea întâlnirii dintre oameni cu experiențe și personalități diferite, din care pot rezulta modele și surse de inspirație pentru ceilalți antreprenori și manageri. Din această perspectivă, conferința a avut și rolul de a crea un spațiu în care experiențele de succes să devină resurse pentru alți oameni care construiesc businessuri în România. „Cred că este și o modalitate prin care ne îmbărbătăm și ne încurajăm unii pe alții că nu suntem singuri și că suntem o țară, oameni foarte puternici, oameni bine pregătiți care pot să facă lucruri frumoase”, a transmis Ștefan. În cazul Poștei Române, brandul are o valoare care depășește produsul sau serviciul oferit. Compania are avantajul unei reputații construite în timp, iar acest capital poate conta inclusiv în relațiile cu partenerii internaționali. „Brandul deschide ușa. Este primul lucru de care ai nevoie ca să poți deschide o ușă, fie că vorbim despre o ușă în piață, metaforic vorbind, fie că vorbim despre accesul pe o piață. Atunci când vrei să vinzi un produs, îți este mult mai ușor dacă ai deja brandul alături de acel produs sau când trebuie să creezi niște sinergii în industrie sau în societate, pe care altfel le-ai crea mult mai greu”, a explicat Valentin Ștefan. În opinia sa, un brand cu o reputație solidă beneficiază de un nivel de acceptare pe care un brand nou trebuie să îl construiască de la zero. În cazul Poștei Române, acest avantaj este vizibil în special în relația cu partenerii externi. „Poșta Română, o companie cu o reputație foarte, foarte bună, în special în plan extern, este mult mai acceptată. Este mult mai ușor de lucrat pentru partenerii externi decât poate cu un brand care este mult mai tânăr”, spune directorul general al companiei. Cum integrează Poșta Română tehnologiile actuale Valentin Ștefan a vorbit și despre transformarea Poștei Române într-o companie cu o componentă tehnologică mai puternică. El a explicat că întrebarea la care trebuie să răspundă compania nu este doar ce servicii oferă Poșta astăzi, ci ce servicii va trebui să ofere peste cinci sau zece ani. Direcția presupune analizarea modelelor existente în alte țări, dar și construirea unei formule adaptate pieței românești. Astfel, tehnologia devine una dintre componentele prin care un brand cu o istorie de peste un secol poate încerca să rămână relevant într-o economie schimbată. De altfel, competitivitatea viitoare nu poate fi separată de digitalizare, inovare și capacitatea companiilor de a integra tehnologia în producție și servicii. Accentul cade pe trecerea de la o economie care produce și asamblează la una care dezvoltă soluții și know-how propriu. Brandul românesc, un activ care trebuie transmis mai departe Ideea se leagă direct de una dintre temele centrale ale conferinței: brandul românesc nu reprezintă doar o etichetă comercială, ci poate deveni un activ economic și reputațional construit de-a lungul generațiilor. Pentru Poșta Română, această perspectivă are o semnificație aparte. Ștefan spune că responsabilitatea companiei este nu doar să folosească reputația acumulată, ci să o protejeze și să o transmită mai departe. „Încercăm, atât cât putem, să avem grijă de el, să-l respectăm, să-l protejăm și să ne asigurăm că este un bun care va fi dat mai departe următoarelor generații care vor avea grijă de acest brand al țării”, adaugă el. De la reputație la competitivitate Mesajul lui Valentin Ștefan se înscrie într-o temă mai largă discutată la „Made in Romania”: cum poate România transforma capitalul pe care îl are deja în avantaje economice concrete. Brandurile consacrate pornesc cu un avantaj pe care companiile tinere trebuie să îl construiască în ani: recunoaștere, încredere și acces mai ușor la parteneriate. În același timp, discuțiile din cadrul conferinței au arătat că acest capital trebuie completat prin investiții, inovare, tehnologie, oameni și capacitatea de a ieși pe piețele externe. De la producători și antreprenori care își extind brandurile în afara României până la companii precum Poșta Română, care încearcă să transforme un brand cu o istorie îndelungată într-un instrument pentru economia actuală, miza este aceeași: ca „românesc” să însemne nu doar originea unui produs sau a unei companii, ci și încredere, competență și valoare creată în România.

Florin Jianu, la conferința Made in România organizată de GÂNDUL : Cred că fiecare ministru, respectiv premierul ar trebui să spună care e modelul economic și social pe care România îl propune în acest moment

Prima ediție a conferinței „Made in Romania”, organizată de Gândul, a reunit la București antreprenori, lideri din economie, reprezentanți ai mediului de afaceri și specialiști pentru o discuție despre competitivitatea României, dezvoltarea brandurilor locale și capacitatea companiilor românești de a crește și de a ieși pe piețele internaționale. Florin Jianu, fost ministru și președinte al Consiliul Național al IMM-urilor din România, deschis dezbaterile din cadrul conferinței cu un diagnostic lucid al principalelor probleme ale climatului de afaceri, de la costurile ridicate și deficitul comercial până la educație, tehnologie și necesitatea unei strategii coerente pentru comerțul exterior. „Made in Romania” trebuie să aducă valoare adăugată, nu doar un produs fabricat aici România are oameni, resurse, companii, produse, tradiție și exemple de performanță. Problema nu este lipsa valorii, ci capacitatea de a transforma această valoare în branduri, companii și know-how care pot fi dezvoltate și exportate la scară mare. „Poate că la «Made in Romania 2.0» ar trebui să spunem «Created in Romania»: nu numai făcut în România, ci și inovat în România, gândit în România, creat în România, pentru că toate lucrurile astea, de fapt, aduc valoarea adăugată”, a spus Jianu. Prima ediție a conferinței „Made in Romania” a pus în discuție nu doar poveștile brandurilor construite în România, ci și condițiile economice în care acestea trebuie să crească, să inoveze și să concureze pe piețele externe. Dezbaterea, moderată de Adrian Artene, director editorial al Grupului de Presă ARCMEDIA, a pornit de la o întrebare esențială pentru companiile românești: cum transformăm valoarea creată în România în branduri și afaceri capabile să concureze la nivel internațional? Florin Jianu: România are nevoie de un alt model economic Florin Jianu, una dintre vocile importante ale dialogului dintre mediul de afaceri și autoritățile publice, a atras atenția asupra problemelor structurale care afectează competitivitatea companiilor românești. El a precizat că România nu mai poate construi un model economic bazat pe costul redus al forței de muncă. Creșterea salariilor trebuie însoțită de creșterea productivității, investiții în tehnologie și dezvoltarea industriei. Jianu a vorbit și despre deficitul comercial al României, pe care l-a descris drept unul structural, subliniind diferența dintre produsele exportate de România și cele importate, inclusiv din perspectiva valorii adăugate. La șase luni, spune el, datele arată că, în ceea ce privește exporturile, avem o cifră de 49 de miliarde de lei, cu un deficit de aproximativ 16,5 miliarde, adică undeva la 65,5 miliarde de euro exportul. „Exportăm produse brute și importăm produse cu un grad de inovare mai mare. Dacă ne uităm și la partea pozitivă, avem o creștere a exporturilor cu 3% față de anul anterior și o scădere a importurilor. Este însă o scădere relativă, pentru că vine și pe fondul diminuării consumului la nivel național. Dacă până acum ne plângeam că România crește pe consum, iată că acum nu mai crește nici pe consum. Și ce punem în loc? De fapt, cred că aceasta ar trebui să fie întrebarea de la care să plece fiecare politică publică. Avem acum audierile în Parlament pentru noul Guvern. Cred că fiecare ministru, respectiv prim-ministrul, ar trebui să spună care este modelul economic și social pe care România îl propune în acest moment”, a declarat Jianu la conferința „Made in Romania” organizată de Gândul. Costurile ridicate pun presiune pe competitivitatea companiilor În opinia sa, schimbarea modelului economic trebuie să pornească și de la educație și dezvoltarea resursei umane. România are, spune Jianu, o populație deschisă către tehnologie și un potențial important în zona competențelor digitale. În acest context, școala trebuie să pregătească oameni capabili nu doar să lucreze cu tehnologia, ci să o înțeleagă și să o transforme în instrument de dezvoltare economică. „Economia este consecința educației, nu invers”, a spus Jianu, pledând pentru un sistem educațional adaptat economiei tehnologice și pentru dezvoltarea învățământului profesional și tehnologic. În același timp, el a atras atenția asupra costurilor din ce în ce mai mari care pun presiune pe competitivitatea companiilor, în special cele cu energia și combustibilul. Jianu a argumentat că este dificil pentru companiile românești să rămână competitive în condițiile unor costuri ridicate, inclusiv în sectoare în care România are deja tradiție și competențe, precum industria auto și transporturile. Problema competitivității nu ține, astfel, doar de capacitatea antreprenorilor de a construi produse sau branduri, ci și de mediul economic în care acestea funcționează. Comerțul exterior are nevoie de diplomație economică O parte importantă a intervenției lui Florin Jianu a fost dedicată comerțului exterior și diplomației economice. El a susținut că exporturile trebuie să devină o prioritate pentru orice guvern și că România are nevoie de o strategie mai bine organizată pentru promovarea produselor și serviciilor românești pe piețele externe. Diplomația economică nu înseamnă doar reprezentarea României în exterior, ci și capacitatea de a identifica piețele potrivite, de a promova companiile românești și de a le sprijini în procesul de internaționalizare. Jianu a dat ca exemplu necesitatea eficientizării Consiliului de Export, astfel încât acesta să poată contribui efectiv la identificarea unor piețe și sectoare care pot genera valoare și locuri de muncă în România. Poșta Română: cum reinventezi un brand cu istorie Discuția a trecut apoi de la climatul general de business la unul dintre cele mai cunoscute branduri românești: Poșta Română. Moderatorul Adrian Artene a pornit de la istoria îndelungată a serviciilor poștale din România și l-a întrebat pe Valentin Ștefan, directorul general al Poștei Române, cum poate fi reinventat un brand cu o asemenea tradiție. Răspunsul a pornit de la o schimbare de perspectivă: Poșta Română nu poate rămâne relevantă doar prin serviciile tradiționale pe care le oferă. Valentin Ștefan a explicat că transformarea companiei presupune identificarea unor noi direcții de business și adaptarea serviciilor la economia actuală. „Statul nu are nevoie de o companie care să ofere servicii pe care orice operator privat le poate oferi”, a spus CEO-ul Poștei Române, explicând că obiectivul este ca societatea să devină relevantă pentru piața în care operează. Branduri românești care au cucerit piețele externe O altă temă a fost construcția de branduri românești capabile să devină repere

Scenariul în care euro ar putea atinge 5,4 lei în viitorul apropiat

Alimentat de cea mai mare inflație din Europa și de criza politică prelungită, cursul euro pare să fi scăpat de sub control. La orizont se prefigurează chiar un scenariu îngrijorător: Euro ar putea ajunge la 5,40 lei, creditele ar putea rămâne scumpe, iar inflația s-ar menține mare, la 6–7%. până la sfârșitul anului. Consultantul economic Adrian Negrescu lansează un avertisment cu privire la faptul că lipsa unui guvern stabil și a stabilității decizionale riscă să adâncească problemele economiei. Românii ar putea continua să plătească luni bune dobânzi ridicate la credite, la orizont leul riscând să piardă teren în fața euro, avertizează consultantul economic Adrian Negrescu. Am depășit deja prognoza CNP pentru 2027 În analiza sa, acesta avertizează că, deși Comisia Națională de Prognoză anticipa un curs de 5,4 lei abia pentru anul viitor, ne apropiem de 5,3 lei încă din septembrie 2026. „Cursul valutar a atins un maxim istoric și mi-e teamă că ne îndreptăm spre un curs și mai mare. Nu e exclus ca în zilele următoare, mai ales că avem acest vot în Parlament, să trecem de 5,3 lei. Iar în perspectiva următoarelor luni, mi-e teamă că dacă nu vom repune  decizia asta administrativă pe linia de plutire, altfel spus să avem un guvern capabil să ia niște decizii menite să ajute economia să iasă din criza în care se află, mi-e teamă că ne ducem spre 5.3 lei. Atenție, Comisia Națională de Prognoză estima că abia anul viitor vom avea un curs de 5,24. Noi deja suntem la 5,28 lei”. „Speculatorii internaționali încearcă să profite financiar de România” Un pericol mare vine, pe fondul instabilității economice derivată din cea politică, din partea speculatorilor externi, completează Negrescu. „Știm foarte bine, cursul crește, toată viața noastră se scumpește. De-aia e absolut necesar ca în această perioadă în care se adună nori negri deasupra României, să facem un ultim apel la politicieni să fie responsabili și să voteze, Dumnezeule, un guvern ca să ieșim din zona asta de speculații în care ne-au băgat. În care sunt tot mai mulți speculatori la nivel internațional care pun miză pe România și încearcă să profite financiar de România”, a declarat cunoscutul analist în cadrul unui podcast BZI.  Practic, fiecare săptămână în care este amânată o soluție viabilă la vârful Executivului crește costurile economice. „Politicienii măsoară timpul în runde de negocieri. Economia îl măsoară în dobânzi, în investiții amânate, în firme închise și în oameni care pleacă”. Criza politică ne costă 2 miliarde de euro pe lună Expertul precizează că, după estimările făcute, în cele 4 luni de criză am pierdut în jur de 8 miliarde de euro. „Noi am făcut un calcul la Frames și am ajuns la concluzia că fiecare lună de criză politică, cu efecte directe în cotațiile dobânzilor, în cotația cursului valutar, în dobânzile la care se împrumută populația, costurile foarte mari cu inflația, toate astea înseamnă undeva la nivel de 2 miliarde de euro pe lună. Înmulțiți cu 4 luni, suntem deja undeva la 8 miliarde de euro pierduți ca urmare a acestei instabilități decizionale care afectează dobânzile, în primul rând,, cursul euro, viața noastră de zi cu zi.   Euro ar putea ajunge la 5,40 lei. Probleme și BVB Astfel, acesta estimează că moneda europeană ar putea ajunge la 5,40 lei, iar inflația ar urma să coboare până la sfârșitul anului doar spre 6–7%. În scenariul preconizat de Negrescu, dobânda-cheie ar rămâne, la 6,50%, ceea ce ar însemna în continuare credite scumpe atât pentru populație, cât și pentru companii. Randamentele titlurilor de stat pe zece ani ar putea urca spre 7–8%. Analistul economic Adrian Negrescu În egală măsură, ar putea fi afectată Bursa de Valori București (BVB), unde Negrescu vede de asemenea riscuri importante și vorbește despre posibilitatea unei corecții de până la 22%, comparativ cu un potențial de creștere estimat de numai 2%. Revenirea la un rating sigur va dura ani Însă cea mai gravă amenințare anticipată de consultantul economic este pierderea ratingului de țară din categoria recomandată investițiilor. Astfel, acesta apreciază că riscul ca România să ajungă în categoria „junk” în următoarele 6–12 luni ar fi depășit 50%. O asemenea retrogradare ar implica creșterea imediată a costurilor la care se împrumută statul, băncile și companiile, punând o presiune suplimentară asupra leului. Efectele sunt ușor de prevăzut: credite mai scumpe și prețuri mai mari pentru servicii sau produsele din import. „Iar nota de plată ar ajunge la fiecare român”, avertizează Negrescu. Acesta mai apreciază că revenirea la un rating din categoria investițională ar putea dura ani de zile. Consultantul amintește și situația dramatică a companiilor: 3.855 de firme au intrat în insolvență doar în primul semestru, potrivit analizei Frames citate, cel mai ridicat nivel pentru această perioadă din ultimii 8 ani. Deși problemele economice existau înaintea actualului blocaj politic, dar prelungirea incertitudinii riscă să le accentueze și să le facă mai costisitoare, conchide specialistul.

Trump a anunțat planul privind construirea celei mai mari oțelării din istoria SUA. Investiția este de 15 miliarde de dolari

Președintele Donald Trump a anunțat luni că cea mai mare oțelărie din istoria SUA va fi construită în Iowa. Anunțul a fost făcut din Biroul Oval alături de șeful companiei care va construi oțelăria gigant. „Astăzi, suntem încântați să anunțăm că Mesabi Metallics va construi cea mai mare fabrică de oțel din istoria Americii. Este cea mai mare fabrică, una dintre cele mai mari din lume, dar este, fără îndoială, cea mai mare fabrică din America”, a declarat Trump. Odată ce va deveni operațională în 2030, uzina ar urma să producă cel puțin 7,5 milioane de tone de oțel pe an. Uzina va crea aproximativ 1.750 de locuri de muncă permanente în Iowa. Minereul de fier necesar uzinei va proveni de la noua mină a companiei Mesabi Metallics din Minnesota. Acolo este vorba despre o investiție în valoare de 2,5 miliarde de dolari. Strategia lui Trump privitoare la oțel Planurile pentru noua uzină reprezintă cea mai recentă inițiativă a administrației Trump de a stimula producția internă de oțel în fața concurenței străine. Acest lucru este un element central al agendei economice a președintelui. Anul trecut, Trump a dublat tarifele vamale pentru oțelul importat, ridicându-le la 50%. De asemenea, taxele pe oțel au făcut parte din disputa comercială în curs dintre SUA și Canada. Compania Mesabi nu a anunțat încă locul exact din Iowa unde va fi amplasată oțelăria. Un oficial de la Casa Albă a declarat că aceasta va fi prima uzină siderurgică de mari dimensiuni construită în SUA după anii ’60. Administrația Trump estimează că oțelul produs ar putea susține proiecte de apărare ale SUA în viitor. Oțel și politică Anunțul lui Trump este făcut cu mai puțin de 40 de zile înainte de alegerile de la jumătatea mandatului. Republicanii din Iowa se confruntă cu o competiție strânsă pentru locurile din Camera Reprezentanților și Senatul SUA, precum și pentru funcția de guvernator. Republicanii, care dețin în prezent postul de guvernator și ambele locuri în Senat, încearcă să-i împiedice pe democrații să le afecteze dominația politică.

Romgaz neagă presiunile oficialilor în scandalul achiziției de gaze LNG

Compania Romgaz neagă că ar fi fost presată de oficiali ai statului să cumpere gaze naturale lichefiate (LNG). Compania a precizat într-un comunicat de presă că orice eventuală achiziție va fi decisă pe baza prețului, a condițiilor de piață și a interesului economic al companiei, prin procedurile interne prevăzute de lege. Precizările vin în contextul în care au apărut informații în spațiul public cum că oficiali americani ar fi exercitat presiuni ca statul român să cumpere LNG de la americani. ROMGAZ neagă faptul că demintarii s-ar fi implicat în achiziția gazelor naturale lichefiate Romgaz a susținut azi printr-un comunicat de presă că nu a primit presiuni din partea niciunui demnitar ca să încheie contracte cu privire la cumpărarea sau vânzarea de gaze. Compania a precizat că deciziile comerciale sunt luate de conducerea sa, conform regulilor interne și legislației în vigoare. „În contextul informațiilor apărute recent în spațiul public referitoare la posibile achiziții de gaze naturale lichefiate (LNG), Societatea Naţională de Gaze Naturale ROMGAZ SA („ROMGAZ”) face următoarele precizări, în vederea unei informări corecte și complete a publicului. Pentru a evita orice neînţelegere care poate fi creată de anumite informații apărute în spațiul public legat de achiziția unor gaze naturale LNG de către ROMGAZ, precizăm că, niciun oficial al statului român nu a exercitat presiuni pentru a determina conducerea ROMGAZ să încheie vreun contract de achiziție sau vânzare gaze, indiferent de sursă (deci inclusiv din LNG)”, scrie în comunicatul de presă.   Loading … „ROMGAZ este o societate listată pe piața de capital și îşi desfășoară activitatea cu respectarea cadrului legal” Romgaz a mai scris în comunicat că este o companie listată la bursă și trebuie să respecte regulile aplicabile tuturor firmelor de acest tip. Chiar dacă statul român este acționarul principal, deciziile companiei trebuie luate potrivit procedurilor interne și în respectul drepturilor tuturor acționarilor. „ROMGAZ este o societate listată pe piața de capital și îşi desfășoară activitatea cu respectarea cadrului legal și a regulilor de guvernanță corporativă aplicabile societăților listate. Calitatea statului român de acţionar majoritar nu înlătură și nu modifică obligația companiei de a respecta aceste reguli, mecanismele corporative de decizie, drepturile tuturor acționarilor și obligațiile de informare aplicabile unei societăți listate. Analizarea oportunităților comerciale și adoptarea eventualelor decizii de achiziție aparțin exclusiv mecanismelor corporative de decizie ale ROMGAZ și se realizează pe baza criteriilor economice, comerciale și strategice aplicabile companiei”, mai scrie în comunicat. Romgaz spune că afacerile sunt analizate în funcție de preț, riscuri și nevoile companiei Conform comunicatului, compania Romgaz a susținut că orice afacere pe care o face este analizată în funcție de preț, condițiile de pe piață, riscuri și nevoile companiei. Deciziile sunt luate după procedurile interne și țin cont de planurile de dezvoltare ale companiei. Romgaz va analiza în continuare oportunitățile de pe piața gazelor, inclusiv cele privind LNG, în funcție de interesul economic al companiei. Dacă va exista o decizie care trebuie anunțată public, aceasta va fi comunicată transparent, prin canalele oficiale și conform legii. „Orice decizie privind realizarea unei operațiuni comerciale este fundamentată pe criterii de fezabilitate economică, comercială și strategică, prin raportare la condițiile de piață, riscurile asociate, necesitățile companiei și obiectivele sale de dezvoltare, cu respectarea mecanismelor de guvernanță corporativă și a competenţelor de aprobare aplicabile. ROMGAZ va continua să analizeze oportunitățile existente pe piața gazelor naturale, inclusiv LNG, exclusiv prin raportare la interesul companiei și la criteriile economice, comerciale și strategice relevante. Orice informaţie care, potrivit cadrului legal aplicabil unei societăți listate, face obiectul unei obligații de raportare va fi comunicată în mod transparent, prin canalele oficiale și în condițiile prevăzute de legislația aplicabilă”, arată comunicatul Romgaz. Amabasadoarea SUA în Grecia, acuzată că ar fi spus că americanii pun umărul la debarcarea lui Ilie Bolojan Recent, în spațiul public a apărut informația că Romgaz ar fi fost presată de demnitari să cumpere gaze lichefiate. Ambasadoarea SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle, ar fi declarat, în cadrul unei cine desfășurate la Atena în luna martie, la care a participat și ministrul grec al Energiei, că Statele Unite ar fi fost implicate în demiterea guvernului Bolojan și că o situație similară s-ar putea produce și în Grecia, potrivit The Wall Street Journal. Motivul ar fi fost refuzul premierului Bolojan de a cumpăra LNG de la americani. Conversația a devenit aprinsă, Papastavrou replicând că SUA nu pot înlocui guvernul Greciei, care a fost ales de popor. Avocatul lui Guilfoyle a contestat această descriere a schimbului de replici”, scrie Wall Street Journal. „În martie, la o cină organizată la Atena la care au participat oficiali greci şi americani, Kimberly Guilfoyle a intrat într-o dispută cu ministrul energiei din Grecia, Stavros Papastavrou, în faţa celorlalţi invitaţi. Referindu-se la prăbuşirea iminentă a guvernului român, Guilfoyle le-a spus celor prezenţi: «Putem face asta oricărei ţări dorim. Putem face asta şi aici», potrivit unei persoane care a participat la cină şi altor persoane cărora li s-a povestit despre acest incident. Discuţia s-a înfierbântat, Papastavrou replicând că SUA nu pot înlocui guvernul Greciei, care a fost ales de popor. Avocatul lui Guilfoyle a contestat descrierea acestui schimb de replici”, a notat Wall Street Journal. Kimberly Guilfoyle este principala reprezentantă a SUA în promovarea, în regiune, a proiectului Coridorul Vertical, inclusiv în România. Ea a fost logodnica lui Donald Trump Jr. Premierul Ilie Bolojan nu a dat curs solicitărilor venite din partea consorțiului americano-grec care operează Coridorul Vertical de Gaze privind achiziția de gaze din SUA la un preț mai mare decât cel al pieței. În luna martie, liderii PSD erau în proces de rupere a coaliției de guvernare cu PNL. Totodată, pregăteau referendumul intern din luna aprilie în care au confirmat retragerea miniștrilor din guvern. Încă din februarie, Sorin Grindeanu anunțase, într-un interviu acordat G4Media, că intenționează să propună organizarea unui vot intern în PSD pentru a decide dacă partidul va continua să facă parte din coaliție cu Ilie Bolojan în funcția de premier sau dacă va solicita desemnarea unui alt prim-ministru din partea PNL. Consultarea internă din aprilie s-a încheiat cu un vot covârșitor în favoarea ieșirii PSD de la guvernare.

Plata pensiei, suspendată din octombrie pentru mii de români. Ce documente lipsesc

Vești proaste pentru pensionari. Un moment de neatenție poate lăsa un pensionar fără pensie. Cei care au rezidența în afara României, dar primesc pensie de la statul român, sunt obligați să trimită certificatul de viață până la 30 septembrie, altfel riscă să nu primească banii. În același timp, și studenții care primesc pensie de urmaș trebuie să dovedească faptul că își continuă studiile pentru a beneficia în continuare de bani, altfel riscă aceeași soartă. Pensionarii trebuie să depună certificatul de viață până pe 30 septembrie Casa de Pensii a anunțat că un număr mare de pensionari care nu au rezidența în România nu au transmis certificatul de viață. Șansele ca aceștia să trimită documentul la timp sunt reduse, având în vedere că termenul-limită a fost 30 septembrie. Pensiile acestora vor fi suspendate începând cu luna octombrie. Pentru ca plata să fie reluată, pensionarii trebuie să transmită certificatul de viață, iar pensia va fi repusă în plată începând cu luna noiembrie.  Loading … „Pensionarul nu trebuie să aștepte neapărat o notificare individuală din partea Casei de Pensii pentru a depune certificatul de viață. Legea prevede că certificatul este transmis din proprie inițiativă de beneficiar. Certificatul de viață trebuie semnat de beneficiar în fața unei autorități legale din statul în care acesta are domiciliul sau reședința permanentă. Autoritatea respectivă trebuie să certifice faptul că semnătura a fost dată în fața sa”, arată Casa de Pensii. Mii de pensionari nu au respectat această cerință a Casei de Pensii. De exemplu, în Satu Mare, au fost înregistrați 3.812 pensionari cu rezidența în afara României, dintre care 700 nu și-au îndeplinit această obligație. Mii de elevi și studenți riscă să piardă pensia de urmaș Mii de elevi și studenți riscă să rămână fără pensia de urmaș pentru că nu au depus la timp documentele care dovedesc că încă urmează cursurile unei școli sau ale unei facultăți. Potrivit regulilor în vigoare, elevii care au împlinit 16 ani și studenții trebuie să prezinte o adeverință de la unitatea de învățământ pentru a putea primi în continuare pensia de urmaș. Documentul trebuie depus în termen de 10 zile de la începerea anului școlar sau universitar. Pentru elevi, termenul-limită a fost 15 septembrie, iar studenții mai au timp până pe 10 noiembrie. Situația este similară și în județul Satu Mare. Din cei 954 de elevi și studenți care primesc pensie de urmaș, doar 595 au depus până acum adeverințele care confirmă că sunt înscriși la școală sau la facultate, potrivit Casei de Pensii. „Sunt 954 de elevi și studenți beneficiari ai unei pensii de urmaș. Dintre aceștia, doar 595 au depus până în prezent adeverințele de școlarizare”, arată Casa de Pensii