Super Cârtița care va fora tunelul Cornetu – Tigveni, pregătită să intre în piatră
„Super Cârtița” care va săpa prin Carpați drumul Autostrăzii Sibiu – Pitești este așteptată să ajungă în următoarele săptămâni la Sibiu, pe bucăți de la Călărași, transmite Horațiu Cosma, secretar de stat în Ministerul Transporturilor. Este o o premieră pentru infrastructura rutieră din România. Se fac ultimele pregătiri pe tronsonul Cornetu – Tigveni. Tunelul Poiana va fi cel mai lung tunel al Autostrăzii Sibiu – Pitești. Cei aproape 2 kilometri ai fiecărei galerii vor fi forați cu ajutorul unui utilaj TBM (Tunnel Boring Machine), o premieră pentru infrastructura rutieră din România, preia G4Media. Monstrul va fi ansamblat la Sibiu Mașinăria care urmează să ajungă la Sibiu va fi asamblată la portalul dinspre Sibiu. Aceasta are un diametru de peste 12 metri și o înălțime cât un bloc de patru etaje, reprezentând cel mai mare TBM utilizat vreodată în România. „Pe întregul tronson Cornetu – Tigveni, lung de 37 km și cu o valoare de peste 1 miliard de euro, constructorul italian este mobilizat cu aproximativ 1.000 de oameni. Sectorul 4 Tigveni – Curtea de Argeș poate fi inaugurat vara aceasta Se lucrează deja la 15 dintre cele peste 50 de viaducte ale proiectului, la terasamente, excavații, ziduri de sprijin, consolidări și la impresionantul ecoduct de la Călinești, care va traversa întregul defileu al Oltului”, a transmis Horațiu Cosma pe Facebook. Cosma a prezentat în postarea sa și dimensiunea lucrărilor, pe care o cataloghează drept „impresionantă”: peste 9 milioane m³ de excavații aproximativ 2 milioane m³ de umpluturi peste 1 milion m³ de beton peste 100.000 tone de oțel beton aproximativ 47.000 tone de tabliere metalice aproape 2.000 de grinzi prefabricate Oficialul din Ministerul Transporturilor a afirmat că în această vară se va deschide circulația pe Sectorul 4 Tigveni – Curtea de Argeș, atunci când se „va inaugura primul tunel forat de autostradă din România”.
Cu cât ar putea scădea prețul gazelor naturale
Prețul gazelor naturale după începerea exploatării gazelor din Marea Neagră ar putea scădea, arată o analiză a Asociației Energia Inteligentă (AEI). Astfel, modelele economice realizate pentru perioada 2027-2030 indică 3 scenarii posibile după intrarea în producție a Neptun Deep, cel mai mare proiect de gaze naturale și primul proiect offshore de mare adâncime din România. Însă, adevărata întrebare este cine va beneficia cu adevărat de resursele uriașe de gaze din Marea Neagră: Statul sau consumatorul român? E plauzibil ca, după începutul producției în proiectul Neptun Deep (începând cu 2027), să apară o presiune descendentă asupra prețului gazului în România. Mai ales pe partea de costuri şi ofertă internă. Totuşi, nu este garantat că preţul consumatorului final (gospodărie) va scădea. Acesta depinde de foarte mulți factori (cerere, reglementare, infrastructură, taxare, preţuri de import). O estimare care ia în considerare că cererea și/sau oferta nu explodează datorită altor motive, ar putea aduce o reducere moderată a preţurilor engross cu 5-20% faţă de nivelul din prezent, pe termen mediu (2027-2028). Există mai mulți factori care pot determina ca exploatarea gazelor naturale offshore în zona Marea Neagră, în special prin proiectul Neptun Deep (România), ar putea avea un impact asupra prețului gazelor după anul 2027 — dar și multe incertitudini care fac dificilă o predicție clară. De ce ar putea scădea prețul gazelor în România: 1. Creştere semnificativă a producţiei de gaze în România Se preconizează că Neptun Deep va începe producția în 2027 și va adăuga circa 8 mld mc/an; producția internă de gaze ar putea aproape să se dubleze până în anul 2030 în România, pe fondul unei cereri interne de gaze care va rămâne în jurul valorii de 10-11 mld mc/an; O ofertă mai mare de gaz intern poate, în teorie, să reducă dependența de importuri (care deseori sunt mai costisitoare). Și astfel să influențeze în jos prețurile pe piața internă. 2. Conectivitate și infrastructură bună România și a extins rețelele de gaz pentru a prelua volumul offshore de gaz; O piaţă mai integrată (cu export, concurenţă, posibil mai multe surse) reduce costurile logistice şi de tranzacţie, ceea ce poate contribui la preţuri mai competitive. De ce nu e garantat că prețul gazelor va scădea? 1. Cererea internă şi externă Dacă cererea internă în România crește (de exemplu prin noi centrale pe gaz, înlocuirea cărbunelui cu gaz în centralele existente), atunci o parte din producție va fi absorbită intern. Impactul asupra prețului poate fi mai mic. Dacă toate centralele pe gaze vor fi puse în funcțiune, se estimează o creștere a consumului de cca 25% până în 2030. Unde sunt folosite gazele naturale? Dacă exporturile devin importante, prețurile de referință pentru export pot seta nivelul intern. Dacă exportul primește prețul mai mare, internul poate rămâne la nivelurile impuse/fixate sau concurenţiale, arată studiul citat. 2. Politică fiscală și reglementare Taxele, redevențele, legislația offshore și modul în care este reglementată piața gazelor poate influența costul final al gazului Dacă statul continuă să impună alte taxe sau taxe mai mari pe gazul offshore, costul pentru producător crește, ceea ce poate menține prețul mai sus. 3. Piața globală / geopolitică Prețurile gazului sunt influențate de factori internaționali: aprovizionare, prețul gazului natural lichefiat (LNG), politica energetică a UE, etc. Chiar dacă costul local cu gazele este mic, dacă prețul de import este sus sau concurența redusă, prețul intern poate să nu scadă. 4. Impactul asupra consumatorului final Chiar dacă prețul en-gross scade, nu e automat ca prețul consumatorului final să scadă în mărime — reglementări, taxe, tarife de transport și distribuție, pot reduce impactul. După startul producției în proiectul Neptun Deep, sunt șanse mari ca prețul gazului românesc să scadă „Având în vedere datele disponibile e plauzibil ca, după începutul producției în proiectul Neptun Deep (începând cu 2027), să apară o presiune descendentă asupra prețului gazului în România — mai ales pe partea de ofertă internă”, spune Dumitru Chisăliță (foto), președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI). În scenariul optimist, prețul angro al gazului ar putea coborî spre 27-32 euro/MWh după intrarea în producție a Neptun Deep. Prețul final plătit de gospodării ar putea ajunge în jurul valorii de 280 lei/MWh, adică aproximativ cu 10% mai mic decât prețul plafonat pentru populație. Gazul extras din Marea Neagră va intra pe piața europeană și nu va fi vândut la un preț „patriotic” Totuși, gazul extras din Marea Neagră nu va fi rezervat exclusiv consumatorilor români și nici nu va fi vândut la un preț „patriotic”, avertizează specialistul. Gazul va intra într-o piață europeană integrată, unde producătorii vizeazăcel mai bun preț disponibil. Dacă Bulgaria, Ungaria sau alte piețe regionale oferă un preț mai mare, gazul va merge acolo. Un alt factor important în ecuație este acela că România se pregătește să consume mai mult gaz, nu mai puțin. Astfel, noile centrale electrice pe gaze construite pentru înlocuirea cărbunelui vor absorbi volume importante din producția suplimentară. Estimările arată că cererea internă ar putea crește cu aproximativ 25% până în 2030. Altfel spus, o bună parte din surplusul promis este deja „vândut” înainte să fie extras. Prețul gazului este doar o parte din factura plătită de consumator Există apoi un aspect pe care politicienii o minimizează constant: prețul gazului reprezintă doar o parte din factura plătită de consumator. Tarifele de transport și distribuție cresc, taxele se modifică, iar costurile impuse prin reglementări devin tot mai importante. Chiar dacă gazul ca marfă se ieftinește, factura finală poate rămâne la același nivel sau chiar poate crește. În scenariul optimist, prețul final ar putea fi cu 10% mai mic decât prețul plafonat pentru populație Modelele economice realizate pentru perioada 2027-2030 indică 3 scenarii posibile. În scenariul optimist, prețul angro al gazului ar putea coborî spre 27-32 euro/MWh după intrarea în producție a Neptun Deep. Prețul final plătit de gospodării ar putea ajunge în jurul valorii de 280 lei/MWh, adică aproximativ cu 10% mai mic decât prețul plafonat pentru populație. Așadar, realitatea din spatele discursului politic este că gazele din Marea Neagră nu garantează automat facturi mult mai mici. Ele oferă României mai multă siguranță
Benzina și motorina se ieftinesc
După aproape o săptămână în care prețurile în stații au rămas aceleași, perioadă unică de la declanșarea războiului din Iran, Rompetrol a redus prețul benzinei cu 15 bani pe litru și pe cel al motorinei cu 10 bani/l. Astfel, a devenit cel puțin pentru moment, cea mai ieftină rețea de benzinării, În urma ieftinirii de sâmbătă din stațiile Rompetrol, motorina standard a coborât la 9,49 de lei/l, cu 5 bani sub benzina standard (9,53 lei/l), potrivit Profit.ro. Acum numai o lună și jumătate, motorina era mai scumpă cu peste 1 leu pe litru decât benzina. Astfel, motorina standard este cu 4 bani sub cotațiile din stațiile Petrom. Benzina standard este cu 9 bani mai ieftină. Evoluția prețului motorinei în stațiile din Capitală KMG a scumpit semnificativ motorina, Rompetrol a ieftinit-o Pe data de 1 iunie, compania controlată de grupul kazah KMG scumpise semnificativ motorina, cu 35 de bani/l. Înaintea scumpirii motorinei de pe 1 iunie, în cele 10 zile anterioare, Rompetrol scumpise benzina cu 50 de bani/l (pe 19 mai costa 9,18 bani/l) și ieftinise motorina cu 35 de bani/l (pe 19 mai costa 9,59 lei/l). Înaintea scumpirii motorinei de pe 1 iunie, în cele 10 zile precedente, Rompetrol scumpise benzina cu 50 de bani/l (pe 19 mai costa 9,18 bani/l) și ieftinise motorina cu 35 de bani/l (pe 19 mai costa 9,59 lei/l). Evoluția prețului benzinei în stațiile din Capitală De notat că intervenția Guvernului a limitat adaosurile comerciale ale companiilor din domeniu la cele din 2025, temporar, până în luna iunie. Totuși, adaosul nu este calculat la produs, ci la cifra de afaceri, ceea ce nu se transpune automat în prețuri semnificativ mai mici. AUTORUL RECOMANDĂ Ordonanța defectă pe carburanți. Limitarea adaosului comercial, „frecție la un picior de lemn”. Economist: ”Să nu ne facem iluzii, prețul nu se va opri din creștere/Statul poate face noi abuzuri” Rompetrol Downstream, în centrul unui scandal uriaș. Compania a fost denunțată pentru practici anticoncurenţiale și ABUZUL de poziție dominantă
Semnal de alarmă. Cine apără platformele de gaze din Marea Neagră? România este vulnerabilă: Nu există un comandament unic dedicat securității energetice
În prezent, securitatea platformelor offshore și a viitoarelor instalații strategice din Marea Neagră este asigurată teoretic, indirect, printr-un ansamblu de instituții, fără să existe o structură unică responsabilă exclusiv pentru protecția acestora. Asociația Energia Inteligentă trage un puternic semnal de alarmă și transmite că există „actori principali”, identificați după atribuțiile prezentate în spațiul public. Operatorul (OMV Petrom) – securitate industrială, monitorizare tehnică și control acces. Paza platformei realizată de o Firmă de Securitate Privată – proceduri de securitate și echipe specializate. Forțele Navale Române – asigură supravegherea și prezența navală în zona maritimă de responsabilitate a României, inclusiv monitorizarea amenințărilor maritime. Forțele Aeriene Române – asigură supravegherea spațiului aerian și reacția la amenințări aeriene. Serviciul Român de Informații și Serviciul de Informații Externe – monitorizează riscurile și amenințările de securitate. Ministerul Afacerilor Interne și Poliția de Frontieră Română – au atribuții privind securitatea maritimă și controlul frontierelor. Autoritatea Navală Română – monitorizează traficul naval și siguranța navigației. „Respectiv cineva (nu se știe cu exactitate cine!!!) trebuie să încadreze juridic ce incident este și alt cineva (din nou nu se știe cu exactitate cine!!!) să sesizeze una sau mai multe din instituțiile amintite mai sus”, se arată pe site-ul Asociației Energia Inteligentă. „Neptun Deep nu se află în apele teritoriale ale României, ci în Zona Economică Exclusivă a României” Nu există nici o instituție care să aibă misiune principală și/sau exclusivă apărarea infrastructurilor energetice offshore și/sau onshore și coordonarea asigurării securității energetice a României. Cine coordonează răspunsul în primele 30 de minute după un incident? Cine are imaginea integrată asupra energiei, securității maritime, riscurilor cibernetice și amenințărilor hibride pentru infrastructura critică? Cine decide prioritățile dacă sunt afectate simultan platformele offshore, rețeaua electrică și aprovizionarea cu gaze? Acest lucru devine și mai important odată cu dezvoltarea proiectului Neptun Deep, care va reprezenta una dintre cele mai importante infrastructuri energetice ale României și ale Uniunii Europene, amplasată la aproximativ 170 km de țărm. Neptun Deep nu se află în apele teritoriale ale României, ci în Zona Economică Exclusivă a României. În apele teritoriale (12 mile marine de la coastă), România exercită suveranitate deplină, similar teritoriului național. În Zona Economică Exclusivă, România nu are suveranitate teritorială, ci drepturi suverane asupra resurselor și infrastructurilor economice, inclusiv asupra exploatărilor de hidrocarburi și a instalațiilor offshore.â Protecția unei astfel de infrastructuri este mult mai complicată Protecția unei astfel de infrastructuri este mult mai complicată din punct de vedere juridic și militar decât protecția unui obiectiv aflat pe teritoriul național. „Dacă mâine ar avea loc: un atac cu drone maritime; un sabotaj asupra conductelor submarine; un atac asupra platformelor de producție; o operațiune hibridă împotriva infrastructurii critice; un blackout, răspunsul teoretic ar implica simultan Forțele Navale, Forțele Aeriene, serviciile de informații, Ministerul Energiei, operatorii economici și alte structuri ale statului. În realitate probabil am avea o bâlbă colectivă”, atrage atenția Dumitru Chisăliță, Senior Consultant in domeniul gazelor si al energiei si președintele Asociației Energia Inteligentă. Dispeceratul Național de Securitate Energetică a rămas în faza de proiect Nu există însă un comandament unic dedicat securității energetice care să coordoneze permanent aceste capabilități. Din perspectiva securității naționale, odată cu intrarea în producție a Neptun Deep și dezvoltarea altor proiecte offshore, România va trebui probabil să treacă de la conceptul actual general de „supraveghere generală a spațiului maritim” la un concept pragmatic și de protecție permanentă a infrastructurilor energetice, similar modelelor utilizate de Norvegia sau Regatul Unit pentru platformele din Marea Nordului. De fapt, întrebarea „Cine apără platformele de gaze din Marea Neagră?” scoate în evidență vulnerabilitatea mare a României care poate să fie eliminată prin propunerea înaintată de Asociația Energie Inteligentă, Guvernului României încă din anul 2016, de constituire a Dispeceratul Național de Securitate Energetică, instituție independentă în coordonarea Guvernului. RECOMANDAREA AUTORULUI: Apple a încheiat un parteneriat cu SpaceX pentru a aduce mesajele text prin satelit pe iPhone-uri. Cum se activează Efectele moțiunii: „AUR poate ajunge la 50%, dar devine un risc peste acest prag”, afirmă directorul INSCOP. Ce spune despre popularitatea lui Bolojan KMG International, deținută de KazMunayGas, precizează că nava rusească Safeen Elona, staționată în Portul Midia, nu face parte din „flota fantomă” a Rusiei Cel mai lung pod suspendat din lume leagă două continente și a costat 2,5 miliarde de euro
Benzina și motorina se ieftinesc
După aproape o săptămână în care prețurile în stații au rămas aceleași, perioadă unică de la declanșarea războiului din Iran, Rompetrol a redus prețul benzinei cu 15 bani pe litru și pe cel al motorinei cu 10 bani/l. Astfel, a devenit cel puțin pentru moment, cea mai ieftină rețea de benzinării, În urma ieftinirii de sâmbătă din stațiile Rompetrol, motorina standard a coborât la 9,49 de lei/l, cu 5 bani sub benzina standard (9,53 lei/l), potrivit Profit.ro. Acum numai o lună și jumătate, motorina era mai scumpă cu peste 1 leu pe litru decât benzina. Astfel, motorina standard este cu 4 bani sub cotațiile din stațiile Petrom. Benzina standard este cu 9 bani mai ieftină. Evoluția prețului motorinei în stațiile din Capitală KMG a scumpit semnificativ motorina, Rompetrol a ieftinit-o Pe data de 1 iunie, compania controlată de grupul kazah KMG scumpise semnificativ motorina, cu 35 de bani/l. Înaintea scumpirii motorinei de pe 1 iunie, în cele 10 zile anterioare, Rompetrol scumpise benzina cu 50 de bani/l (pe 19 mai costa 9,18 bani/l) și ieftinise motorina cu 35 de bani/l (pe 19 mai costa 9,59 lei/l). Înaintea scumpirii motorinei de pe 1 iunie, în cele 10 zile precedente, Rompetrol scumpise benzina cu 50 de bani/l (pe 19 mai costa 9,18 bani/l) și ieftinise motorina cu 35 de bani/l (pe 19 mai costa 9,59 lei/l). Evoluția prețului benzinei în stațiile din Capitală De notat că intervenția Guvernului a limitat adaosurile comerciale ale companiilor din domeniu la cele din 2025, temporar, până în luna iunie. Totuși, adaosul nu este calculat la produs, ci la cifra de afaceri, ceea ce nu se transpune automat în prețuri semnificativ mai mici. AUTORUL RECOMANDĂ Ordonanța defectă pe carburanți. Limitarea adaosului comercial, „frecție la un picior de lemn”. Economist: ”Să nu ne facem iluzii, prețul nu se va opri din creștere/Statul poate face noi abuzuri” Rompetrol Downstream, în centrul unui scandal uriaș. Compania a fost denunțată pentru practici anticoncurenţiale și ABUZUL de poziție dominantă
Septimiu Costea, CEO Nova Power&Gas: Clujul este un magnet care atrage investiții și poate exporta know-how și tehnologie
CEO-ul Nova Power & Gas a evidențiat, la finalul conferinței Gândul „Portret România – Cluj-Napoca”, rolul strategic al acestui municipiu în dezvoltarea economică regională și importanța investițiilor în infrastructura energetică pentru susținerea competitivității și atragerea de noi finanțări . La finalul conferinței „Portret România – Cluj-Napoca”, Septimiu Costea, CEO al Nova Power & Gas, a subliniat poziția strategică a municipiului Cluj-Napoca în economia regională și capacitatea sa de a atrage investiții și oportunități de dezvoltare. Reprezentantul companiei a amintit că Nova Power & Gas este o afacere cu capital integral românesc, fondată la Cluj în urmă cu aproape 30 de ani, care și-a extins activitatea la nivel regional. „Clujul este un magnet. Trebuie să întreținem acest magnet, să performeze foarte bine, iar pentru aceasta noi, prin investițiile noastre, prin decizia și prin curajul acționarilor, putem să susținem această economie pentru a atrage cât mai multă activitate economică în zonă și la nivel regional”, a declarat Septimiu Costea. Conferința Gândul „Portret România – Cluj-Napoca” Investiții de peste 500 de milioane de euro în energie CEO-ul Nova Power & Gas a evidențiat contribuția companiei la dezvoltarea economiei locale și regionale prin investițiile realizate în ultimii ani, în special în sectorul energetic. Potrivit acestuia, investițiile companiei au depășit pragul de 500 de milioane de euro și au avut ca obiectiv consolidarea securității energetice și asigurarea unei surse de energie fiabile pentru mediul de afaceri. „Prin investițiile noastre, care în ultimii ani s-au ridicat la peste 500 de milioane de euro, ținem să susținem această economie și să aducem energia flexibilă și sigură în momentul în care nevoia de consum este maximă”, a precizat Costea. Acesta a subliniat că disponibilitatea unei energii predictibile și accesibile reprezintă unul dintre factorii-cheie în decizia investitorilor de a dezvolta proiecte într-o anumită regiune. De la atragerea investițiilor la exportul de tehnologie În viziunea liderului Nova Power & Gas, Clujul trebuie să depășească statutul de simplu beneficiar al investițiilor și să devină un exportator de competențe, tehnologie și expertiză. „Clujul este un magnet care atrage investiții, dar trebuie să îl privim și ca pe un centru care poate să aducă valoare adăugată și să exporte know-how și tehnologie, precum și specialiști pe care trebuie să-i creștem și să-i susținem pentru a putea genera valoare adăugată la nivel regional și, de ce nu, la un nivel și mai mare”, a afirmat acesta. Energie predictibilă pentru o economie competitivă Septimiu Costea consideră că dezvoltarea unor active energetice moderne și eficiente va contribui la creșterea competitivității economice și la consolidarea încrederii investitorilor. „Prin faptul că oferim energie predictibilă și sigură la prețurile corecte, vom beneficia în viitor de această tehnologie pentru a crea active cu un grad mult mai mare de siguranță, de randament și cu o funcționalitate mult mai sigură”, a concluzionat CEO-ul Nova Power & Gas. Mesajul transmis în cadrul conferinței a evidențiat legătura directă dintre investițiile în energie, dezvoltarea economică și capacitatea unei regiuni de a atrage și păstra investiții pe termen lung. Partenerii conferinței Gândul Portret România – Cluj-Napoca au fost E-Infra, Banca Transilvania, RetuRO și Electrica RECOMANDAREA AUTORULUI: GÂNDUL.RO aduce la Cluj-Napoca evenimentul „PORTRET ROMÂNIA” – lideri din business, administrație și inovare discută viitorul economic al regiunii Dan Tarcea, viceprimar Cluj-Napoca: „Nu putem să împărțim sărăcia. Avem nevoie de oameni de afaceri puternici”
Gigant turc cumpără o mare fabrică din România
Consiliul Concurenţei a autorizat tranzacţia prin care Otokar Otomotiv ve Savunma Sanayi AŞ din Turcia și-a exprimat intenţia de a prelua cunoscuta fabrică atohtonă Automecanica Mediaş, inclusiv fabrica din Mediaş. Otokar este specializată în vehicule civile și sisteme militare Compania Otokar produce autobuze şi camioane uşoare în segmentul vehiculelor comerciale, precum şi o varietate de vehicule blindate tactice cu roţi şi şenile şi sisteme de turele pentru industria de apărare. Pe de altă parte, Automecanica îşi desfăşoară activitatea în cadrul Parcului Industrial Automecanica. Activitatea sa principală vizează închirierea de spaţii de producţie şi birouri către companii, în special companii străine care activează în domeniul automotive. „În urma analizei, Consiliul Concurenţei a constatat că această operaţiune nu ridică obstacole semnificative în calea concurenţei efective pe piaţa din România sau pe o parte substanţială a acesteia şi că nu există îndoieli serioase privind compatibilitatea sa cu un mediu concurenţial normal”, anunță Consiliul Concurenţei. Decizia va fi publicată pe site-ul autorităţii naţionale de concurenţă, după eliminarea tututor informaţiilor cu caracter confidenţial. Fabrică gigant de vehicule blindate la Mediaş, cu transfer de know how De precizat că unitatea de producţie din Mediaş se întinde pe o suprafaţă de aproximativ 140.000 de metri pătraţi. Este complet echipată cu infrastructură şi autorizaţiile necesare producţiei în serie de vehicule blindate, conform cerinţelor NATO. Automecanica Mediaș. Foto: Autm.ro „Fiecare etapă a ciclului de fabricaţie COBRA II va fi realizată pe teritoriul României, de echipe româneşti instruite la standarde internaţionale. Nu este vorba despre un transfer de produse finite, ci de un transfer de know-how, de procese industriale şi de competenţă tehnică. Într-un peisaj al apărării în care statele caută tot mai mult să dezvolte capabilităţi de producţie proprii, în loc să depindă de echipamente importate, acest model poziţionează România ca naţiune producătoare activă în eco-sistemul industrial al NATO. Totodată, deschide noi oportunităţi de export: vehiculele produse la Mediaş pot constitui platformă de integrare a României în lanţurile de aprovizionare europene şi NATO, generând valoare economică şi strategică de durată, cu mult dincolo de cadrul contractului actual”, transmit reprezentanţii companiei din Turcia. Contract pentru livrarea a 1.059 vehicule blindate ușoare COBRA II Otokar a semnat, în noiembrie 2024, un contract cu Romtehnica ce vizează livrarea a 1.059 de vehicule blindate uşoare tactice pe roţi 4×4 COBRA II către Ministerul Apărării Naţionale al României (MApN). Contractul are o valoare de aproximativ 4,26 miliarde lei (circa 857 de milioane de euro, fără TVA). O parte importantă a vehiculelor urmează să fie produsă local, potrivit programului. Furnizor strategic al NATO și ONU Gigantul turc este furnizor strategic al NATO şi al Organizaţiei Naţiunilor Unite. Are peste 33.000 de vehicule militare în serviciu activ în aproape 50 de ţări. Compania face parte din Koc Group, cel mai mare conglomerat industrial şi de servicii din Turcia. Koc împlineşte în 2026 un secol de ac-tivitate. În acelaşi timp, Otokar este cel mai mare exportator de vehicule terestre din Turcia. AUTORUL RECOMANDĂ Afaceriști cu legături în Rusia, implicați în contractul pentru blindatele ușoare Cobra II. MApN și Otokar din Turcia își pasează responsabilitatea. „Automecanica SA, vulnerabilitate majoră în fața NATO și a partenerilor americani” „Calul Troian” rus în apărarea românească. Răspunsurile CSAT, MAE și MAI despre cazul Automecanica Mediaș
Clujul, în topul județelor care susțin Sistemul Garanție-Returnare. Anca Marinescu, RetuRO: De aici a pornit povestea noastră
Clujul ocupă un loc special în dezvoltarea Sistemului Garanție-Returnare (SGR) din România. Primul centru RetuRO a fost inaugurat la Bonțida, în județul Cluj, la finalul anului 2023, iar de atunci județul s-a menținut constant în topul performanței la nivel național în ceea ce privește colectarea și returnarea ambalajelor. Declarațiile au fost făcute de Anca Marinescu, Corporate Affairs & Communication Manager RetuRO, în cadrul conferinței Gândul „Portret România – Cluj-Napoca”. Anca Marinescu a subliniat că primul centru RetuRO din România a fost deschis la Bonțida, în județul Cluj, în noiembrie 2023, acesta fiind pentru câteva luni singura unitate operațională a companiei. „RetuRO a pornit, într-un fel, de la Cluj. Primul centru a fost deschis la Bonțida, iar pentru câteva luni a fost singurul centru RetuRO din țară. Practic, am pornit din inima țării”, a declarat reprezentanta companiei. Potrivit acesteia, dezvoltarea proiectului a fost facilitată de colaborarea strânsă cu autoritățile locale, care au sprijinit atât procesul de recrutare a personalului, cât și implementarea sistemului de colectare a ambalajelor. Conferința Gândul „Portret România – Cluj-Napoca” Parteneriatul cu autoritățile locale, esențial pentru succesul sistemului Reprezentanta RetuRO a evidențiat că, în ultimii ani, relația cu administrațiile locale s-a consolidat pe măsură ce beneficiile sistemului au devenit tot mai vizibile. „Oamenii au început să înțeleagă importanța Sistemului Garanție-Returnare și avantajele pe care le aduce nu doar pentru mediu, ci și pentru economie. Am găsit deschidere din partea autorităților locale, iar în unele cazuri acestea s-au implicat direct în dezvoltarea unor spații de preluare a ambalajelor împreună cu retailerii”, a explicat Anca Marinescu. Ea a oferit exemple de colaborări de succes în mai multe zone ale țării, inclusiv în Harghita, Buzău și Prahova, proiecte care ar putea fi replicate și la scară națională. Diferențe între mediul urban și cel rural În ceea ce privește performanța sistemului, reprezentanta RetuRO a precizat că există diferențe naturale între mediul urban și cel rural, generate în principal de nivelul consumului. „Sistemul funcționează foarte bine în zonele urbane, unde consumul este ridicat. În mediul rural există un decalaj, însă acesta este strâns legat de nivelul mai redus al consumului. Acolo și nevoia de puncte de colectare este mai mică”, a explicat Marinescu. Clujul, un model de performanță în economia circulară Întrebată despre contribuția RetuRO la transformarea Clujului într-un hub regional al economiei circulare, Anca Marinescu a arătat că județul este deja unul dintre performerii Sistemului Garanție-Returnare. „Clujul este unul dintre județele care au performat cel mai bine încă de la început. Există aici o concentrare importantă de companii și de instituții academice, ceea ce generează un nivel ridicat de consum și, implicit, o utilizare mai intensă a sistemului”, a afirmat aceasta. Totodată, compania a urmărit să optimizeze permanent logistica de transport a ambalajelor, astfel încât traseele dintre magazine și centrele de procesare să fie cât mai eficiente. Clujul, constant în top 5 la nivel național Datele RetuRO arată că județul Cluj se numără constant printre cele mai performante zone din România în ceea ce privește returnarea ambalajelor. „Sunt câteva zone care performează foarte bine și unde se returnează aproape de trei ori mai multe ambalaje decât în alte regiuni. Vorbim despre Cluj, Timiș, București și Constanța. Clujul a rămas în top cinci pe întreaga perioadă de funcționare a Sistemului Garanție-Returnare și nu a existat nicio etapă în care să iasă din acest clasament”, a declarat Anca Marinescu. Potrivit acesteia, București-Ilfov rămâne lider datorită celei mai mari aglomerări urbane din țară, în timp ce Constanța înregistrează creșteri semnificative în sezonul estival. Cu toate acestea, Clujul continuă să fie unul dintre cele mai importante motoare ale sistemului și un exemplu de bune practici în economia circulară din România. Partenerii conferinței Gândul Portret România – Cluj-Napoca au fost E-Infra, Banca Transilvania, Electrica și RetuRO. RECOMANDAREA AUTORULUI: GÂNDUL.RO aduce la Cluj-Napoca evenimentul „PORTRET ROMÂNIA” – lideri din business, administrație și inovare discută viitorul economic al regiunii Dan Tarcea, viceprimar Cluj-Napoca: „Nu putem să împărțim sărăcia. Avem nevoie de oameni de afaceri puternici”
Investitorii americani nu pariază pe economia României. Care sunt principalele riscuri
Investitorii americani nu pariază pe o creștere a economiei din România în 2026, iar optimismul mediului de afaceri a scăzut drastic comparativ cu anul 2024. Deși nu estimează o recesiune iminentă, fenomenul stagnării domină în rândul companiilor, iar principalele riscuri sunt legate de instabilitatea politică, inflație, deficitul bugetar și slăbirea monedei naționale. Conform unui sondaj realizat de Camera de Comerț Româno-Americană (AmCham România), mai mult de jumătate dintre companii anticipează stagnarea economiei în 2026. De asemenea, 22% estimează o scădere și doar 21% se așteaptă la o creștere economică în 2026. Investitori nu mai cred într-o creștere economică Comparativ cu anul 2024, numărul companiilor care estimează o creștere economică a scăzut. Dacă în urmă cu doi ani, mai bine de jumătate dintre companii, 52%, aveau o astfel de estimare pentru economia românească, în 2026 numărul lor a scăzut cu peste jumătate și a ajuns la 21%. De asemenea, numărul companiilor care estimează o stagnare a economiei a crescut de la 39% în 2024, la 57% în 2026. Instabilitatea politică, principalul risc pentru economia românească Când vine vorba de riscurile economice, investitorii le percep preponderent pe cele legate de mediul economic și cel politic din țară. În 2026, instabilitatea politică rămâne principalul risc pentru economie perceput de companii, 89%, fiind cel mai ridicat procent din întregul clasament și este cu 20 de puncte procentuale peste nivelul din anul anterior, 69%. „Instabilitatea politică nu poate să ducă la o transparență și la o predictibilitate. Ca atare, acest lucru este văzut mai pregnant în prezent inclusiv decât războiul din Ucraina, decât cel din Orientul Mijlociu, care are niște efecte economice imediate și un impact imediat în tot ceea ce se întâmplă în economia românească, inclusiv pe termen mediu”, a declarat Vlad Boeriu, președintele AmCham România. Astfel, incertitudinea politică este percepută ca având efecte economice directe, de la amânarea investițiilor, la întârzierea deciziilor de business majore și predictibilitate redusă. Companiile se tem de majorările fiscale și deprecierea leului Deficitul bugetar și datoria publică sunt perceptue drept riscuri economice majore de 80% din investitori, în timp ce 57% dintre aceștia indică posibilele creșteri de taxe drept factor de risc pentru economia României. De asemenea, eixstă îngrijorări cu privire la slăbirea monedei naționale, pe fondul presiunilor asupra deficitului bugetar și dezechilibrelor macroeconomice. Dacă în 2025, doar 15% dintre companii remarcau acest aspect drept risc pentru economia românească, în 2026, jumătate dintre ele îl percep astfel. RECOMANDAREA AUTORULUI:
Revolut deschide primul sediu central în București. Ce se întâmplă cu sutele de angajați care lucrau de acasă
Revolut își deschide primul sediu central din România la București, în iunie 2026, potrivit Profit.ro. Grupul caută să închirieze un spațiu de 1.000 de metri pătrați, iar printre opțiunile analizate sunt clădiri cunoscute, precum turnul Charles de Gaulle Plaza. Cei 260 de angajați locali care lucrau de acasă, vor trece acum la birouri, iar echipa se va mări cu încă 130 de persoane. Sursa foto: Profimedia România, o piață de top pentru gigantul financiar Revolut este una dintre cele mai utilizate aplicații de profil din Europa. Aceasta deschide primul său sediu central pe plan local, după ce timp de mai mulți ani a folosit doar un birou restrâns de tip coworking în zona Victoriei. România reprezintă o piață strategică pentru grup, cu 4,8 milioane de utilizatori și este depășită la numărul de clienți doar de Marea Britanie și Franța. Grad mare de pre-închirieri Aplicația acoperă deja peste un sfert din populația țării cu vârsta de peste 6 ani. Decizia de extindere are loc într-o perioadă în care spațiile libere de birouri din Capitală sunt tot mai puține, iar companiile mari se grăbesc să-și rezerve clădirile din timp din cauza ofertei limitate. Reprezentanții Revolut au precizat că momentan nu oferă detalii suplimentare pe această temă. AUTORUL RECOMANDĂ: Ce au răspuns românii la întrebarea „A fost Ilie Bolojan un premier bun?” Ce au răspuns românii la întrebarea: „Sunteți de acord ca România să se împrumute 17 miliarde de euro pentru apărare, prin programul SAFE?” De ce salariu ai nevoie pentru a trăi decent în România? Ce au răspuns oamenii întrebați de Gândul