Etichetă: Economic

Petrișor Peiu: România este în criză economică din 2024

Economistul AUR, Petrișor Peiu, susține, într-o postare pe rețelele sociale, că România se află în criză economică încă de la începutul anului 2024, cu excepția a trei trimestre. Potrivit acestuia, cele trei excepții au apărut în perioadele care au coincis cu alegeri. Într-o postare pe Facebook, Petrișoe Peiu spune că din 10 trimestre România a avut doar trei perioade cu evoluție economică pozitivă față de trimestrul anterior, două în perioada alegerilor din 2024 și unul în perioada alegerilor din mai 2025.  Loading … „În ultimii doi ani și jumătate, din 10 trimestre, România are doar trei trimestre de creștere economică (față de trimestrul precedent), fix cele două din timpul alegerilor din 2024 și cel din timpul alegerilor din mai 2025. În rest, criză!”, a scris Petrișor Peiu pe Facebook. Peiu acuză guvernele că au pompat bani în economie înaintea alegerilor Economistul AUR pune evoluția PIB-ului pe seama politicilor adoptate de coalițiile de guvernare din ultimii ani. El susține că formațiunile politice care au participat la guvernare, PSD, PNL, USR și UDMR, ar fi folosit măsuri prin care „au inundat economia cu bani înaintea alegerilor” pentru a crea iluzia unei bunăstări. „Ceea ce indică cu claritate politica coalițiilor formate din PSD, PNL, USR și UDMR: să inunde economia cu bani în timpul alegerilor, pentru a crea iluzia bunăstării”, afirmă acesta. „Criză economică de la începutul anului 2024” Liderul senatorilor AUR susține că România se află într-o criză economică de la începutul anului 2024 și contestă ideea potrivit căreia economia ar fi avut o evoluție suficient de bună în afara unor perioade punctuale. „În restul timpului, suntem, de fapt, în criză economică de la începutul anului 2024. Că numim această criză recesiune sau stagnare, tabloul întins pe ultimele 10 trimestre este, indubitabil, tabloul unei crize profunde și prelungite”. De asemenea, Petrișor Peiu spune că singurele acțiuni ale guvernanților din perioada analizată au fost majorarea taxelor și creșterea prețurilor la energie. În plus, el acuză Guvernul că încearcă să „păcălească” criza prin inflație. „Singurele acțiuni ale guvernanților din aceste 30 de luni de criză sunt creșterea de taxe și creșterea prețurilor la energie. Mai pe românește, guvernul vrea să «păcălească» criza prin inflație!”, susține liderul AUR. Petrișor Peiu: „Întâmplare sau manipulare grosolană, timpul ne va dovedi” Petrișor Peiu atrage atenția și asupra unei evoluții pe care o consideră neobișnuită în seria PIB. Potrivit economistului, trimestrul III din 2025 și trimestrul II din 2026 au avut exact același PIB ca trimestrele precedente. „De remarcat și coincidența „apolitică”, prin care trimestrele III din 2025 și II din 2026 au fix același PIB ca trimestrele precedente. Întâmplare sau manipulare grosolană, timpul ne va dovedi…”.

Guvernul Bolojan a îndatorat România extern cu 3,4 miliarde de euro în primele șase luni. Deficitul de cont curent a depășit 14 miliarde de euro

România intră în a doua jumătate a anului cu o nevoie tot mai mare de bani din exterior pentru a-și finanța dezechilibrele. Datoria externă a crescut cu 4,3 miliarde de euro în primul semestru din 2026, până la 232,8 miliarde de euro, în timp ce deficitul de cont curent a ajuns la 14,2 miliarde de euro. Practic, economia românească consumă și investește mai mult decât produce în raport cu exteriorul, iar diferența trebuie acoperită prin finanțare externă. Problema devine mai apăsătoare într-un moment în care investițiile directe străine — una dintre formele de finanțare mai stabile — s-au prăbușit la doar 669 de milioane de euro, de la 3,7 miliarde de euro în aceeași perioadă din 2025.  Loading … România, tot  mai dependentă de finanțare externă În paralel, rezerva valutară a BNR acoperă 100,2% din datoria externă pe termen scurt, față de 104,4% la sfârșitul anului trecut. Imaginea de ansamblu este, astfel, a unei economii care are nevoie de tot mai multă finanțare externă, în timp ce una dintre sursele importante de capital nou — investițiile străine directe — s-a subțiat puternic. „În perioada ianuarie-iunie 2026 contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 14 202 milioane euro, comparativ cu 13 555 milioane euro în perioada ianuarie-iunie 2025. În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 121 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 58 milioane euro, balanța veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mare cu 849 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a adus o contribuție pozitivă de 265 milioane euro”, transmite BNR într-un comunicat de presă publicat vineri. Datoria administrației publice a crescut cu peste 3 miliarde euro „În perioada ianuarie-iunie 2026, datoria externă totală a crescut cu 4 309 milioane euro, până la 232 772 milioane euro. În structură datoria externă pe termen lung a însumat 184 581 milioane euro la 30 iunie 2026 (79,3 la sută din totalul datoriei externe), în creştere cu 2,4 la sută faţă de 31 decembrie 2025; datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 30 iunie 2026 nivelul de 48 191 milioane euro (20,7 la sută din totalul datoriei externe), în creştere cu 0,1 la sută faţă de 31 decembrie 2025”,  potrivit BNR. Statul român este însă principalul actor din creșterea datoriei externe pe termen lung. BNR arată că datoria externă pe termen lung a ajuns la 184,6 miliarde euro, cu 2,4% peste nivelul de la sfârșitul lui 2025. În datele sectoriale publicate de BNR, datoria administrației publice a urcat de la aproximativ 125,6 miliarde euro la 129,0 miliarde euro — deci cu circa 3,4 miliarde euro. Investițiile străine, în declin accelerat Reprezentanții băncii naționale mai arată că investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 669 milioane euro (comparativ cu 3 719 milioane euro în perioada ianuarie – iunie 2025), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit) au însumat 465 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 204 milioane euro. În traducere economică, cifrele arată că, în loc ca deficitul extern să fie alimentat într-o măsură mai mare de capital care vine să investească în România, vedem o economie care se bazează mai mult pe finanțare prin datorie

Bușoi: România are rezerve de cărbune pentru Rovinari. Importurile pot acoperi deficitul, dar sunt de 2-2,5 ori mai scumpe

România are suficiente rezerve de cărbune pentru a-și susține temporar producția de energie electrică, iar grupul 4 de la Rovinari, aflat în rezervă, poate adăuga aproape 300 MW în Sistemul Energetic Național, spune Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei. Problema nu este lipsa resurselor pentru producția de energie, ci capacitatea de a menține pe termen lung aceste surse în funcțiune, a explicat Bușoi într-o intervenție telefonică la Digi24.  Loading … Bușoi susține că România are rezerve de cărbune „conform normativului” Aceasta în condițiile în care energia hidro trebuie conservată pentru iarnă, iar importurile sunt de două până la două ori și jumătate mai scumpe decât energia disponibilă anterior prin contractele producătorilor români. „Avem grupul 4 de la Rovinari, aproape 300 de megawați, rezerve de cărbune conform normativului pentru grupul aflat în rezervă la Complexul Energetic Oltenia. Mai putem compensa până la 300 de megawați în plus față de ceea ce se întâmplă cu orele de vârf la Hidroelectrica”, a explicat Bușoi. Oficialul a dat asigurări că avem suficientă electricitate din gaz, din cărbune. În afară de acea unitate din rezervă, mai sunt trei unități care funcționează în condiții optime și, evident, toate celelalte surse, care asigură pentru populație 45% din consum, a adăugat el. Importurile de energie ne costă de 2,5 ori mai mult Întrebat cât va funcționa țara cu importuri de energie, acesta a răspuns „oricât, pentru că resurse există în regiune”. Importurile vor funcționa „cât timp nu avem probleme cu Centrala Kozlodui și mai ales în condițiile în care și Centrala de la Paks începe încet să se redeschidă”, a precizat Bușoi. „Dacă ne uităm la partea de securitate energetică, de acces la electricitate în acest moment, toate evaluările Comisiei Europene, ale ENTSO-E, care este rețeaua operatorilor de transport și de sistem din Uniunea Europeană, arată că există disponibilități în regiune”, a explicat el. Secretarul de stat a menționat că „importurile sunt cam de 2-2,5 ori mai scumpe. Dacă vorbim de o treime și dacă vorbim doar de 3-4 ore pe zi, dacă lucrurile acestea se întâmplă o săptămână, două, evident se va simți la un moment dat în cost. Dar pot fi absorbite de situația generală”. Întrebat dacă criza energetică se va vedea în facturile românilor, Bușoi a răspuns că „un oarecare impact se va vedea, dar nu va fi unul semnificativ dacă situația nu se prelungește”. El a susținut că scoaterea din sistem a unor mari consumatori industriali nu s-a întâmplat până acum în România și „nici nu se va întâmpla”. De asemenea, exclude ipoteze restricționării consumului pentru populație. Închiderea Unității 2 a Centralei Nuclearelectrice de la Cernavodă, la doar două săptămâni după suspendarea activității de la Unitatea 1, a dus la punerea completă în funcțiune a Termocentralei Rovinari din Complexul Energetic Oltenia, astfel încât să fie asigurat necesarul de energie la nivel național. După ședința de guvern de vineri, premierul interimar Ilie Bolojan a declarat că, lucrurile se rezolvă prin politici stabile pe termen lung, prin proiecte de investiții serioase și, în general, printr-o atitudine predictibilă și responsabilă și ceea ce se întâmplă în această perioadă în domeniul energiei.

România și Irlanda, singurele economii pe minus în UE

România a ajuns de la una dintre cele mai rapide creșteri economice din Uniunea Europeană la una dintre cele mai mari scăderi, după preluarea guvernării de către Ilie Bolojan. Cele mai recente date publicate de Eurostat confirmă faptul că țara noastră a ajuns, în doar un an, de la un stat aflat printre campioanii UE la creștere economică, direct la coada clasamentului. Împreună cu Irlanda, suntem singurele țări cu scădere economică din Uniunea Europeană. În trimestrul al doilea, anul trecut, economia României creștea cu 2%, conform metodologiei europene. În aceeași perioadă din 2026, economia a intrat la apă și scade cu 2%, conform aceluiași Eurostat. Schimbarea din clasament vine după preluarea guvernării de către Ilie Bolojan, perioadă în care economia României a avut două trimestre de scădere și două de stagnare. La polul opus se află perioada guvernării lui Marcel Ciolacu, atunci când țara noastră era printre campioanele europene la creștere economică, iar în T2/2025 avea a doua cea mai mare creștere trimestrială din întreaga Uniune Europeană.  Loading … La un an după ce a fost în vârful topului european, țara noastră a ajuns la polul opus, cu a doua cea mai mare scădere economică din Uniune, după Irlanda. Datele publicate de Eurostat arată că, pe seria ajustată sezonier, România a înregistrat în T2/2026 o scădere de 2% față de T2/2025. Este a doua cea mai mare scădere din Uniunea Europeană, după Irlanda, care a raportat un minus de 5,6%. În același timp, PIB-ul Uniunii Europene a crescut cu 1,2% față de aceeași perioadă a anului trecut, iar zona euro a avut un avans de 1%. Sursa: Eurostat La nivel trimestrial, imaginea este diferită, dar nu mai bună pentru România. PIB-ul nu a crescut în T2 față de T1, după o scădere de 0,1% în primul trimestru. În schimb, economia UE a crescut cu 0,5% în T2, după un avans de 0,1% în T1. Practic, România nu a mai pierdut teren față de trimestrul anterior, dar nici nu a reușit să intre pe creștere într-un moment în care economia europeană a călcat pedala de accelerație. De la guvernul anterior, cu România printre campioanele UE, la Bolojan și o economie la pământ La nivel comparativ, perioada de dinainte ca Bolojan să preia mandatul de premier, România se afla în fruntea Executivului scoate și mai clar în evidență schimbarea de direcție a economiei. În trimestrul al treilea din 2024, PIB-ul României avea o creștere de 0,3% pe seria ajustată sezonier, după care economia a urcat la +0,8% în trimestrul patru. În primul trimestru din 2025, indicele s-a menținut aproape de același nivel, la +0,7%, pentru ca în trimestrul al doilea să urce din nou până la 2,1%. Evoluția a culminat cu o creștere trimestrială de 1,2% în T2/2025, a doua cea mai mare creștere din UE, la egalitate cu Croația și după Danemarca.  Altfel spus, România a ajuns la finalul perioadei Ciolacu, cu una dintre cele mai bune evoluții economice din Uniunea Europeană. Patru trimestre sub guvernarea Bolojan: două pe minus și două pe stagnare Datele publicate de Eurostat ne arată o succesiune greu de înțeles pentru economia României după preluarea guvernării de către Ilie Bolojan. În trimestrul al treilea din 2025, PIB-ul a stagnat față de T2 al aceluiași an. În ultimele trei luni ale anului, economia a luat-o la vale și a înregistrat o scădere de 1,9%. În T1/2026, economia a mai coborât cu 0,1%, iar în T2 a stagnat din nou. Practic, în cele patru trimestre de când a preluat frâiele țării, Bolojan nu a reușit să înregistreze niciun trimestru de creștere economică. Sursa: INS Rezultatul apare în condițiile în care „Guvernul austerității” a justificat măsurile adoptate prin necesitatea reducerii deficitului bugetar. Au venit majorări de taxe, creșterea TVA, tăieri și restrângeri de cheltuieli, dar aceste măsuri nu au dus nicicum la revenirea economiei pe creștere. Dimpotrivă, România a intrat în a doua jumătate a lui 2026 cu un PIB mai mic decât în urmă cu un an și cu o economie care a stagnat în cel mai recent trimestru analizat. Bugetul a fost construit pe creștere, dar economia este pe minus Atunci când a fost adoptat bugetul pentru 2026, Guvernul și-a construit calculele pe o economie care urma să crească: „PIB-ul de la care am plecat este de 2.045,2 miliarde de lei, cu o creștere economică prognozată de 1%, o inflație de 6,5% pentru anul 2026”, declara ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, după adoptarea cu întârziere a bugetului. Totuși, datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS) după primele șase luni ale anului arată o economie aflată la polul opus față de ipotezele pe care a fost construit bugetul. PIB-ul a scăzut cu 0,8% în prima jumătate a anului față de aceeași perioadă din 2025 pe serie brută, iar pe serie ajustată sezonier declinul a ajuns la 1,6%. În același timp, inflația a ajuns la 8,2% în luna iulie, încă peste nivelul de 6,5% estimat în construcția bugetară, prețurile au crescut iar puterea de cumpărare a scăzut.

Carburanții se ieftinesc în lunile următoare. Cine a făcut anunțul și unde se va întâmpla asta

Vești importante pentru șoferii din Bulgaria: carburanții ar urma să se ieftinească în următoarea perioadă. Anunțul a fost făcut de oficialii bulgari care promit prețuri printre cele mai competitive din UE, după ce licența rafinăriei Lukoil a fost extinsă, relatează Agerpres.  Loading … Vicepremierul și ministrul Economiei, Alexander Pulev, și administratorul special desemnat de stat la rafinăria Burgas, Evgeni Simeonov, susțin că aprovizionarea cu carburanți este asigurată, iar prelungirea derogării care permite continuarea relațiilor comerciale cu subsidiarele bulgare ale companiei ruse Lukoil a evitat riscul unei crize majore pe piața carburanților. Oficialii bulgari anunță prețuri competitive la nivelul UE Evgeni Simeonov estimează că evoluția pieței va permite comercializarea carburanților la valori accesibile în perioada următoare. ,,Combustibilii vor fi disponibili la preţuri accesibile, la preţuri care sunt cele mai competitive comparativ cu preţurile din Uniunea Europeană”, a declarat Evgeni Simeonov, potrivit Novinite. Cei doi oficiali au explicat că prelungirea licenței speciale pentru colaborarea cu subsidiarele bulgare ale Lukoil a permis evitarea unor probleme serioase în aprovizionare și a unor dezechilibre pe piața internă. Declarațiile au fost făcute într-o conferință de presă, organizată la rafinăria Burgas. Petrolul este asigurat până la sfârșitul lunii viitoare Simeonov a precizat că țițeiul destinat Bulgariei este cumpărat de la companii internaționale importante. Totodată, acesta a respins informațiile potrivit cărora rafinăria din Burgas ar primi petrol de la entități aflate sub sancțiuni. ,,Necesarul de petrol este acoperit până la finalul lunii septembrie, iar pentru livrările aferente lunii octombrie sunt purtate în prezent negocieri,, a declarat ministrul Economiei. Marea Britanie a prelungit pentru a patra oară licența specială Continuitatea operațiunilor este susținută și de decizia Marii Britanii de a extinde din nou licența specială care permite companiilor să desfășoare activități cu subsidiarele din Bulgaria ale Lukoil, în pofida sancțiunilor care afectează producătorul rus de petrol. Este a patra prelungire a acestei derogări. Licența generală permite companiilor și instituțiilor bancare să deruleze tranzacții cu Lukoil Bulgaria, Lukoil Neftochim Burgas, Lukoil Aviation Bulgaria și Lukoil Bulgaria Bunker până la 29 octombrie 2026. Măsura urmărește să mențină rafinăria în funcțiune și să protejeze securitatea aprovizionării cu carburanți. Termenul inițial de expirare a licenței era 13 august 2026. Bulgaria va cere o nouă derogare Autoritățile bulgare se pregătesc deja pentru perioada de după 29 octombrie. Simeonov a anunțat că, odată ajunsă la termen actuala licență, vor începe discuțiile cu partenerii pentru obținerea unei noi derogări. În opinia sa, prelungirea actuală a eliminat pericolul unui posibil colaps pe piața internă a carburanților și a permis rafinăriei să își continue activitatea în condiții normale. „Rafinăria va continua să opereze în mod optim. Benzinăriile vor continua continua să opereze”, a spus el. Posibila vânzare a activelor Lukoil, negociată fără implicarea Bulgariei În paralel, există discuții privind o eventuală vânzare a activelor bulgare deținute de Lukoil. Alexander Pulev a precizat însă că statul bulgar nu participă, în acest moment, la aceste negocieri. Ministrul a confirmat că există discuții la care participă potențiali investitori strategici, parteneri și consorții însă  negocierile se desfășoară la nivelul holdingului rus. În urmă cu zece zile, în România, benzinăriile ajustaseră succesiv prețurile de la pompă, iar motorina standard comercializată de Lukoil stabilise un nou record absolut și ajunsese la valoarea de 10,98 lei/litru. Sâmbătă, 1 august, motorina de la Lukoil costa 10,83 lei/litru, iar în dimineața zilei de marți, la ora 10:30, rețeaua a majorat prețul cu 15 bani pe litru.

Revolut dezvăluie planuri de dezvoltare a unei rețele Revolut Lounge în aeroporturi europene importante, inclusiv Aeroportul Copenhaga

Revolut va extinde inițiativa Revolut Lounge în principalele noduri de transport europene începând cu 2027 Revolut Lounge va reprezenta o extensie fizică, de lux, a beneficiilor de călătorie premium oferite de Revolut Revolut Lounge din Aeroportul Copenhaga este așteptat să se deschidă în 2027, ca parte a unei lansări mai ample în Europa Londra, Regatul Unit – 13 august 2026 – Revolut Ltd, compania globală de tehnologie financiară cu peste 75 de milioane de clienți la nivel mondial, anunță astăzi inițiativa sa cea mai recentă: Revolut Lounge. Strategia generală este de a lansa în următorii ani o rețea de lounge-uri premium în unele dintre piețele prioritare ale Revolut, ceea ce ar putea duce la transformarea companiei într-una dintre cele mai mari rețele de lounge-uri premium la nivel global. S-a făcut deja primul pas oficial pentru această lansare internațională, odată cu semnarea unui contract inaugural de parteneriat cu Aeroportul Copenhaga (CPH), care stabilește un plan de design premium, pe care Revolut Ltd îl va extinde la scară largă în aeroporturi internaționale cheie începând cu 2027. Revolut Lounge CPH va deveni cel mai nou lounge de referință din Aeroportul Copenhaga și cel mai mare lounge pentru pasageri din spațiul Schengen, pentru a aduce experiența de călătorie premium oferită de Revolut în inima terminalului CPH. Această investiție reflectă misiunea în continuă expansiune a Revolut de a nu se limita la produse financiare și de a oferi experiențe premium bazate pe nevoile comunității globale de clienți. Inițiativa Revolut Lounge care urmează să fie lansată reprezintă o extensie fizică, de lux, a beneficiilor premium de călătorie oferite de Revolut. Hadi Nasrallah, director al departamentului Product GP & New Bets la Revolut, a declarat: „Peste 75 de milioane de clienți se bazează pe Revolut pentru a-și îmbunătăți fiecare aspect al obiectivelor financiare, iar călătoriile sunt un aspect esențial. Cu rețeaua Revolut Lounge, ne extindem strategia pentru o prezență fizică, aducând brandul și misiunea de design mai aproape de clienții noștri. Scopul este să stabilim un nou standard pentru serviciile de ospitalitate în aeroporturile din Europa și să oferim mai multe beneficii clienților Revolut atunci când călătoresc. Copenhaga, renumită la nivel internațional pentru excelența în design și situată în țările nordice, o regiune cheie de dezvoltare pentru Revolut, este un reper ideal pentru această lansare.” În urma noutăților despre planurile companiei pentru deschiderea primului Revolut Store în Barcelona, Revolut Lounge reprezintă un pas important în lansarea ecosistemului digital al Revolut în medii fizice, cu impact ridicat. Revolut Store va aduce brandul mai aproape de clienți într-un context comercial. Revolut Lounge va pune în practică aceeași strategie pentru călătorii, deoarece clienții tind să profite mai mult de serviciile Revolut în timp ce călătoresc. Revolut Lounge din Copenhaga va fi lansat în colaborare cu Plaza Premium Group (PPG), partenerul operațional și de investiție al Revolut Ltd pentru lansarea din Copenhaga. PPG administrează cea mai mare rețea de lounge-uri în aeroporturi din lume, iar brandul său Plaza Premium Lounge a fost numit World’s Best Independent Airport Lounge de către Skytrax în fiecare an, între 2016 și 2025. Bora Isbulan, director executiv adjunct la Plaza Premium Group, a declarat: „În calitate de administrator al celei mai mari rețele de lounge-uri în aeroporturi din lume, ne angajăm să stabilim un nou etalon pentru ospitalitatea premium în călătorii și suntem încântați să colaborăm cu Revolut în acest sens. Acest parteneriat este un pas important în misiunea noastră de a oferi servicii de ospitalitate excepționale, mai accesibile, în lounge-urile din aeroporturi internaționale importante. Așteptăm cu nerăbdare să sprijinim Revolut cu scopul de a îmbunătăți experiența la aeroport pentru clienții săi.” Aeroportul Copenhaga a fost selectat strategic datorită reputației sale internaționale ca hub al designului scandinav de clasă mondială, al inovației structurale și al conectivității globale de mare volum. Decizia de a alege Danemarca evidențiază și ritmul accelerat cu care Revolut își desfășoară activitatea în regiunea nordică, aceasta fiind o oportunitate imensă de dezvoltare pentru companie. Peter Krogsgaard, director comercial la Aeroportul Copenhaga, a declarat: „Suntem încântați să urăm bun-venit primului lounge marca Revolut din Aeroportul Copenhaga. Avem aceeași misiune de a pune pasagerii pe primul loc și de a îmbunătăți constant experiența din aeroport. Noul Revolut Lounge reprezintă încă o ofertă de înaltă calitate pentru călătorii noștri și ne susține angajamentul de a satisface nevoile pasagerilor prin confort, comoditate și servicii excepționale.” Cu un număr estimat de 500.000 de clienți danezi înainte de deschiderea sa, lounge-ul consolidează prezența locală a Revolut în regiunea nordică, ce se mândrește deja cu mult peste 2 milioane de clienți Revolut. De fapt, Revolut urmează să depășească 3 milioane de clienți în regiune înainte de sfârșitul anului. Implementarea operațională a locației Revolut la Aeroportul Copenhaga (CPH) este planificată pentru 2027. Pe lângă echipa noastră uzuală de tocilari, colaborăm punctual cu diverși redactori și freelanceri la fel de pasionați ca și noi în ceea ce privește jocurile, gadget-urile și tehnologia, în general. Materialele scrise de aceștia sunt marcate cu denumirea Contributors și sunt evaluate cu atenție, pentru a ne asigura că vă oferim informații corecte și conținut de calitate, la standardele Zonei. Urmărește Zona Știri, reviews și video — alege-ți canalul preferat

Secretarul de stat din Ministerul Energiei avertizează asupra majorării facturilor din toamnă, în contextul închiderii centralei de la Cernavodă

Secretarul de stat din ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a declarat joi seară la Antena 3 CNN că, în contextul stării de urgență energetice, România depinde de importuri, la prețuri ridicate. Acesta avertizat că prelungirea situației actuale pe piața regională ar putea genera o majorare a facturilor românilor la energie cu 10-15% la renegocierea contractelor, în toamnă. „Pot apărea alte situații, în toamnă sau, mă rog, atunci când se vor renegocia contractele. Să fie o creștere mai mare, să zicem, de 10-15%”, aprecizat acesta.  Loading … România depinde de importuri la tarife mari Pe fondul stării de urgență energetice, după oprirea și celui de-al doilea reactor al centralei de la Cernavodă, Bușoi a afirmat că, într-adevăr, România depinde de importuri la prețuri semnificativ mai mari. „Seara, într-adevăr, ne bazăm pe importuri (…). La niște prețuri sensibil mai mari”, a declarat Bușoi, la Antena 3 CNN. Potrivit secretarului de stat din Ministerul Energiei, prelungirea crizei energetice mai mult de două săptămâni va avea un impact asupra renegocierii contractelor de energie electrică. Bușoi a subliniat că o astfel de estimare depinde și de evoluția prețurilor de pe piețele regionale. „Dacă această închidere va fi în vigoare 10 zile, două săptămâni, cred că efectul pe prețurile consumatorilor la renegocierea contractelor, așa cum s-a spus mai devreme în materialul informativ, va fi unul marginal, nesemnificativ”, a explicat secretarul de stat”, a afirmat Bușoi. Primele efecte ale opririi centralei de la Cernavodă Centrala nucleară de la Cernavodă a fost oprit joi 13 august la ora 7 dimineața. La doar câteva minute după închiderea celui de-al doilea reactor, România a început să resimtă din plin efectele: pentru prima dată, țara noastră a importat energie la orele prânzului. Când vor fi repornite reactoarele de la Cernavodă Nimeni nu poate spune când anume va fi repusă în funcţiune centrala nucleară. Prognozele hidrologilor indică scăderi constante ale nivelului apelor Dunării, pentru următoarele zile, iar la nivel european urmează două săptămâni de „foc”, a declarat secretarul de stat din Ministerul Energiei Cristian Buşoi. sursa video: Antena 3 CNN

Nazare anunță reducerea cu 20% a accizei la motorină. Când va intra în vigoare măsura și câți bani sunt economisiți la un plin

Alexandru Nazare, ministrul interimar al Finanțelor, a anunță o scădere temporară de 20% a accizei la motorină, în perioada 16-31 august 2026, în contextul creșterii puternice a cotațiilor internaționale și a prețurilor la pompă. Potrivit ministrului interimar, reducerea accizei va fi de 560,86 lei/1.000 de litri, respectiv 663,75 lei/tonă. Astfel, pentru perioada 16-31 august, nivelul accizei aplicabil motorinei standard comercializate pe piața internă va fi de 2.243,43 lei/1.000 de litri, respectiv 2.654,99 lei/tonă.  Loading … Măsura este aplicată în baza mecanismului de ajustare dinamică introdus prin Legea nr. 162/2026. „Mai puțină presiune la pompă: din 16 august reducem temporar cu 20% acciza la motorină. În perioada 16–31 august 2026, Ministerul Finanțelor reduce acciza la motorina standard cu 560,86 lei/1.000 de litri. Măsura vine ca răspuns la creșterea puternică a cotațiilor internaționale și a prețurilor la pompă. Mecanismul introdus prin Legea nr. 162/2026 permite statului să intervină rapid atunci când piața o impune”, precizează Alexandru Nazare într-o postare pe Facebook. Potrivit ministrului, datele pentru a doua jumătate a lunii august indică o creștere de 34,13% a cotațiilor Platts pentru motorină, în timp ce prețul mediu la pompă al motorinei standard a crescut cu 23,01%. „Măsura este calculată pe baza unor indicatori obiectivi – cotația internațională Platts și prețul mediu la pompă – și se ajustează în funcție de evoluția pieței. Totodată, când prețurile scad, reducerea accizei scade automat”, precizează Alexamdru Nazare. Decizia Ministerului Finanțelor vine după un nou val de scumpiri la carburanți Miercuri, 12 august, majoritatea marilor distribuitori au majorat prețul motorinei standard cu aproximativ 20 de bani pe litru. Prețurile au revenit astfel în apropierea nivelurilor de la începutul lunii august, după ieftinirile de până la 35 de bani pe litru înregistrate între 4 și 8 august. Anterior, în perioada 16 iulie – 4 august, mai multe valuri de scumpiri au împins motorina până la un nivel record de 10,98 lei/litru. Joi, la stațiile marilor rețele, motorina standard se vinde joi, 13 august, între 10,67 și 10,78 lei/litru, în timp ce benzina standard are prețuri cuprinse între 9,51 și 9,57 lei/litru

Mugur Isărescu spune că BNR lasă cursul leu-euro să fie mai liber

Mugur Isărescu a explicat, la conferința de prezentare a Raportului asupra inflației din august 2026, că Banca Națională a României lasă cursul de schimb să fluctueze mai liber, după perioadele în care moneda națională a fost caracterizată printr-o stabilitate ridicată față de euro. Guvernatorul spune că BNR a intervenit mai puțin în acest an pe piața valutară decât în 2025. Guvernatorul BNR a vorbit despre strategia Băncii Naționale privind cursul leu-euro și despre efectele incertitudinii politice asupra pieței valuare. Întrebat despre cât de semnificativă este presiunea instabilității politice asupra cursului de schimb, Isărescu a spus că situația rămâne sensibilă.  Loading … „Destul de sensibilă situația, dar, în orice caz, nu așa cum a fost anul trecut, să zicem, în aprilie”, a spus Mugur Isărescu. Ulterior, acesta a făcut referire la estimările apărute cu privire la amploarea intervențiilor Băncii Centrale pe piața valutară. „Am citit că s-au făcut evaluări asupra intervențiilor Băncii Naționale. În articolul respectiv nu se spunea că cele 3,3 miliarde, cât au calculat cei care au făcut calculele, probabil că și dumneavoastră gândiți la fel, s-au făcut în perioada cutare”. Isărescu spune că intervențiile BNR au fost mult mai mici în 2026 Mugur Isărescu nu a oferit o cifră exactă cu privire la intervențiile recente ale băncii centrale pe piața valutară, dar a subliniat că amploarea lor a fost mult mai mică decât cea din anul precedent. De asemenea, guvernatorul a transmis că BNR acceptă acum o flexibilitate mai mare a cursului. „Eu atâta pot să vă spun, că intervențiile noastre din acest an au fost mult, mult, mult mai mici decât anul trecut. Deci au fost presiuni, dar nu ne-am chinuit foarte tare. Și am și lăsat cursul să fie mai flexibil și acum îl lăsăm în continuare să fie mai flexibil”, a declarat Isărescu. Oficialul a mai explicat că un curs flotant nu presupune neapărat oscilații puternice și permanente ale monedei. Potrivit lui Isărescu, important este ca leul să se situeze în zona în care cererea și oferta de valută se echilibrează. „Și el plutește cam pe unde trebuie. Pentru că aceasta este ideea de curs flotant, curs plutitor, în funcție de rata de echilibru sau echilibrul între cerere și ofertă. Nu trebuie neapărat să fluctueze. El trebuie să stea într-o zonă de echilibru, să plutească pe unde e raportul cerere-ofertă. Se pare că piața ne ajută. Până acum”. Guvernatorul BNR: „Leul nu se mișcă precum forintul sau zlotul” Guvernatorul Băncii Naționale a comparat evoluția leului și cu cea a valutelor din regiune. Acesta a explicat că leul rămâne mai stabil decât monede precum forintul unguresc, coroana cehă sau zlotul polonez, care au înregistrat fluctuații mai ample. Totuși, stabilitatea leului față de euro nu mai este la nivelul din anii anteriori. „Nu am ajuns la mișcările pe care le are forintul unguresc sau coroana cehă sau zlotul polonez, dar oricum nu mai avem nici stabilitatea dinainte a cursului”.

Record Mondial: Trenul Chinezesc ce Atinge 800 km/h în 5 Secunde

Un tren de mare viteză din Republica Populară Chineză a doborât recordul mondial la accelerație, după ce a trecut de la 0 la 800 km/oră în doar 5 secunde. Sistemele avansate de frânare fac ca trenul chinezesc maglev să aibă o oprire lină.  Trenul de mare viteză Maglev a accelerat la 800 km/oră de la repaus în doar 5,3 secunde pe o pistă de testare lungă de 1 km în Laboratorul Donghu din provincia Hubei, potrivit The Independent.  Loading … Despre trenul Maglev care a accelerat la 800 km/oră, în doar 5 secunde Trenurile Maglev folosesc forța magnetică pentru a ridica întregul tren deasupra șinelor, eliminând frecarea. O undă magnetică generată de bobinele din jurul șinelor împinge trenul înainte. Cercetătorii chinezi au demonstrat că trenul nu numai că poate atinge viteze extreme, dar poate și să se oprească controlat cu ajutorul unui nou sistem de frânare. După ce a accelerat de la 0 la 800 de km pe oră, trenul a avut o oprire lină, pe o distanță de aproximativ de 200 metri. Este a treia oară în șase luni când același tren a doborât recordul mondial pentru accelerarea pe distanțe scurte.  Trenul de 1,1 tone a fost testat pentru prima oară în iunie 2025, când a atins aproximativ 650 km pe oră în doar 7 secunde, stabilind un record mondial. Ce arată ultimele teste În testele care au urmat, trenul Maglev a atins 700 km/oră și 798 de km/oră, reducând considerabil timpul de accelerație. Cercetătorii au împins la limită mai multe tehnologii critice, de la furnizarea de energie de mare putere și propulsia electromagnetică la controlul levitației de mare viteză și frânarea de urgență, a transmis postul național de televiziune CCTV. Trenurile Maglev în funcțiune din China și Japonia circulă cu 320 de km pe oră. Cel mai rapid tren Maglev comercial din lume este trenul Fuxing din China, care atinge o viteză de maxim 350 de km/oră. Cercetătorii de la Universitatea Națională de Tehnologie a Apărării din China construiesc trenuri Maglev de ultra-mare viteză. Unul din trenurile testate a atins o accelerație de 697 km/oră în doar 2 secunde. La ce ar putea contribui tehnologia trenurilor Maglev de ultra-mare viteză Deși tehnologia în stadiul actual nu este destinată transportului de pasageri, cercetătorii speră că principiile de bază vor duce la sisteme de lansare mai eficiente pentru dezvoltarea de rachete și avioane de vânătoare mai rapide. Oamenii de știință chinezi au dezvoltat și o tehnologie pentru a opera trenuri în interiorul tuburilor de joasă presiune. Cu toate acestea, inițiativa lor se confruntă cu multe provocări, inclusiv cu costurile de infrastructură, normele pentru siguranța pasagerilor și construcția de linii ferate aliniate cu precizie pe distanțe lungi. Sursa Video: CGTN