Etichetă: Economic

Studiu: Cum va afecta inteligența artificială salarizarea. Cine riscă tăieri de venituri și cine va câștiga mai mult

Institutul Ifo a realizat un studiu pe 3.000 de companii germane care au integrat deja inteligența artificială în activitatea lor. Cercetarea, citată de AFP arată diferențe importante în ceea ce privește impactul tehnologiei asupra salariilor.  „Din perspectiva multor companii, inteligența artificială nu va afecta salariile în același mod pentru toți angajații. Cel mai adesea, acestea anticipează o scădere a salariilor pentru lucrătorii mai puțin experimentați”, a explicat cercetătoarea Ifo Anna Ruffert.  Reduceri salariale pentru debutanți Aproximativ jumătate dintre companiile participante consideră că angajații cu mai puțin de cinci ani de experiență în câmpul muncii ar putea suferi reduceri de venituri ca urmare a integrării inteligenței artificiale.   Angajații fără studii universitare, care au mai puțin de cinci ani de experiență profesională, sunt considerați printre cei mai vulnerabili la efectele automatizării. Doar 5.9% dintre companiile analizate consideră că AI ar putea duce la creșterea salariilor pentru această categorie de angajați. Majorări pentru specialiștii cu experiență În paralel, lucrătorii cu studii superioare și experiență profesională îndelungată ar putea beneficia de pe urma creșterii productivității generate de I.A. Peste un sfert dintre companiile chestionate anticipează majorări salariale pentru angajații cu studii universitare și mai mult de cinci ani de experiență.  Diferențe apar și în funcție de domeniul de activitate.  În sectorul serviciilor, 53.3% dintre companii estimează o scădere a salariilor pentru angajații fără studii universitare și cu mai puțin de cinci ani de experiență.  În comerț este estimată o scădere cu 47.9%, iar în industrie, 46.5. În sectorul  construcțiilor proporția este mai redusă, de 39%.   Studiul a fost efectuat în contextul intensificării dezbaterilor la nivel internațional privind efectele integrării inteligenței artificiale  asupra economiei globale.  Pe fondul acestei dezbateri, Organizația Internațională a Muncii (OIM) a subliniat că beneficiile de productivitate obținute prin tehnologie ar trebui să ajungă la toți lucrătorii. 

România trece evaluarea SUA privind transparența fiscală. Ce spune raportul Departamentului de Stat

România îndeplinește cerințele minime de transparență fiscală stabilite de Departamentul de Stat al SUA pentru anul 2025, potrivit raportului Fiscal Transparency Report 2026. Evaluarea, realizată pentru 140 de guverne și entități, arată că doar 73 dintre acestea au atins standardele minime privind accesul public la informațiile bugetare și calitatea datelor financiare.  Loading … România a luat nota de trecere la evaluarea Departamentului de Stat al SUA privind transparența fiscală, arată Ministerul Finanțelor într-un comunicat, într-un moment în care credibilitatea finanțelor publice și accesul la informații bugetare sunt esențiale pentru încrederea investitorilor și a partenerilor internaționali. România asigură accesul la principalele documente bugetare Raportul Fiscal Transparency Report 2026 analizează situația din 2025 și arată că România se numără printre cele 73 de state și entități care îndeplinesc cerințele minime de transparență fiscală, dintr-un total de 140 evaluate. Evaluarea anuală, realizată la mandatul Congresului SUA, analizează în ce măsură guvernele asigură accesul public la principalele documente bugetare și dacă acestea sunt suficient de complete și, în general, de încredere. România se află în categoria statelor care îndeplinesc cerințele minime stabilite de Departamentul de Stat al SUA. „Evaluarea realizată de Departamentul de Stat al SUA confirmă importanța transparenței fiscale pentru consolidarea încrederii în piețe și pentru o gestionare responsabilă a finanțelor publice. Transparența nu este doar o cerință procedurală, ci este un element obligatoriu pentru o guvernare responsabilă”, a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor. Ministrul a subliniat că România trebuie să continue să mențină un nivel ridicat de deschidere și să asigure accesul public la date clare și corecte privind gestionarea resurselor financiare ale țării. Criterii noi privind transparența împrumuturilor suverane Pentru evaluarea din 2026, Departamentul de Stat al SUA a actualizat și consolidat criteriile de analiză. Printre noile cerințe se numără publicarea termenilor și condițiilor împrumuturilor suverane acordate unor debitori străini, inclusiv informații privind obligațiile și activele constituite drept garanție. Potrivit raportului, publicarea transparentă a datelor privind datoria publică este importantă pentru prevenirea unor condiții de împrumut defavorabile și pentru protejarea resurselor naționale împotriva practicilor speculative. Transparența fiscală, importantă pentru mediul de afaceri Raportul Departamentului de Stat al SUA evidențiază transparența fiscală ca un element important al managementului financiar public și arată că aceasta contribuie la consolidarea încrederii în piețe și la susținerea sustenabilității economice. De asemenea, transparența poate sprijini un mediu favorabil afacerilor prin reducerea riscurilor de corupție și a unor infracțiuni financiare, precum spălarea banilor sau finanțarea terorismului, precum și prin limitarea practicilor neloiale pe piețele internaționale. Totodată, accesul cetățenilor la informații bugetare permite o mai bună monitorizare a autorităților și facilitează dezbaterea publică privind utilizarea banilor publici. Raportul arată și că transparența financiară oferă partenerilor internaționali o mai bună garanție că resursele și asistența acordate sunt gestionate corespunzător. Cum a fost realizată evaluarea Evaluarea Departamentului de Stat al SUA a fost realizată în consultare cu alte agenții federale americane și s-a bazat pe informații furnizate de ambasade și consulate ale SUA, instituții guvernamentale, organizații internaționale și organizații ale societății civile. cPerioada analizată pentru ediția din 2026 a fost 1 ianuarie – 31 decembrie 2025. Ministerul Finanțelor susține că îndeplinirea cerințelor minime evaluate de Departamentul de Stat al SUA reconfirmă eforturile României de a asigura accesul la informațiile bugetare, de a menține o guvernanță financiară responsabilă și de a oferi un cadru economic predictibil pentru investiții.

Bogdan Ivan, ironii la adresa Guvernului, după anunțul privind CNE Cernavodă: Dacă nu știu cum sa facă le explic eu

Bogdan Ivan, fostul ministru PSD al Energiei, a criticat executivul pentru măsurile energetice pe care le-a luat atât înainte, cât și după situația de pe Dunăre. El spune că Guvernul trebuia să activeze un mecanism european de solidaritate. „Un guvern cu puteri limitate este evident că acționează limitat atât din punct de vedere al puterilor, cât și din punct de vedere al viziunii. Iar ceea ce am văzut de câteva zile, băr[bă]iala asta cu 2 cm plus, 2 cm minus, mi se pare un autorism maxim. Iar faptul că toată lumea se pricepe la energie, de la ministrul Apărării până la ministrul Mediului, și toată lumea face Energie în ultima perioadă, oamenii de acasă nu mai știu ce să înțeleagă”, a declarat Bogdan Ivan. Consecințele închiderii Reactorului 2 de la Cernavodă Fostul ministru al Energiei a spus că a fost sunat de către reprezentanții marilor companii. Aceștia i-ar fi spus că sunt îngrijorați de creșterile de preț ale energiei. Ivan mai atrage astfel atenția asupra riscului că, în aceste condiții, scumpirea energiei ar putea să se reflecte și în prețurile de la raft. „Companiile din România, care și așa au fost lovite de prețurile astea foarte mari la energie, de asemenea nu știu cum să-și facă business plan-ul. Pentru că toată lumea bâjbâie, vine la televizor cu o mie de versiuni, ba că sunt 2 cm plus, ba că s-a pus o barjă, ba că nu mai e barja, ba că n-a fost plătită piatra aia, toate bâjbâielile astea se văd în buzunarul fiecărui român care plătește mult mai mult”, a adăugat fostul ministru PSD. Bogdan Ivan, reproșuri la adresa premierului Social-democratul nu s-a ferit să dea sfaturi Guvernului interimar, pe care partidul său l-a demis prin moțiune de cenzură. Întrebat cine este vinovatul pentru această situație de criză energetică, Bogdan Ivan a răspuns: „Păi tu, ca și ministrul Energiei, ai la dispoziție Comandamentul Energetic Național, în care ai informații primite de la ANMH în care știi că o să ai anumite debite, anumite temperaturi, iar în această perioadă, împreună cu toți specialiștii, te pregătești.”

Nazare: Piețele au reacționat pozitiv după decizia Moody’s. Dobânzile la care se împrumută România au început să scadă

Decizia Moody’s de a reconfirma ratingul României în categoria recomandată investițiilor produce primele efecte în piețele financiare. Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, spune că investitorii au solicitat de 2,6 ori mai multe titluri decât suma pe care instituția intenționa să o împrumute. Asta înseamnă că statul român are acces la bani în condiții mai avantajoase. România a primit luni primul test al încrederii investitorilor după decizia Moody’s, iar rezultatul a fost unul pozitiv, susține ministrul interimar al Finanțelor.  Loading … Nazare: Reacții pozitive din piețele internaționale Alexandru Nazare semnalează că luni este prima zi în care încep să scadă a dobânzile la care se împrumută statul, la două zile de la decizia agenției americane de rating de a menține ratingul României la Baa3, adică încă în categoria recomandată pentru investiții. Este a doua evaluare pozitivă a unei agenții de rating pentru datoria publică a României, după evaluarea Fitch din urmă cu o săptămână. „Înaintea anunțului, piețele au rămas prudente în ceea ce privește România. În timp ce randamentele obligațiunilor pe 10 ani din alte țări din regiune scădeau cu aproximativ 10–20 de puncte de bază, România a fost o excepție, investitorii așteptând decizia Moody’s. După publicarea deciziei însă, reacția piețelor a fost una favorabilă. Astăzi, 10 august, randamentele titlurilor de stat românești, atat cele emise pe piata interna cat si pe pietele externe au scăzut semnificativ față de închiderea de vineri (intre 4-11 puncte de baza in functie de maturitate)”, a anunțat Nazare pe Facebook. Investitorii, interesați de titluri de stat Un alt semnal pozitiv, adaugă Nazare, a venit de la licitația de titluri de stat de luni, 10 august. Investitorii au vrut să cumpere de 2,6 ori mai multe titluri decât suma pe care Ministerul Finanțelor intenționa să o împrumute, transmite ministrul: au fost depuse oferte de 1,79 miliarde de lei, față de cele 700 de milioane de lei anunțate inițial. Cererea ridicată arată un interes crescut al investitorilor pentru titlurile de stat românești. „Mai mult, ordinele investitorilor au venit la randamente competitive, sub nivelurile de pe piața secundară, ceea ce a permis Ministerului Finanțelor să adjudece 809,25 milioane de lei, la același nivel de randament. Toate acestea arată că decizia Moody’s a fost bine primită atât de investitorii de pe piața internă, cât și de cei internaționali. Este o reacție pozitivă a piețelor și un semnal important privind încrederea investitorilor în capacitatea României de a se finanța”, a transmis ministrul. Nazare a atras atenția că „principala problemă rămâne politica” Ministrul a atras atenția, anterior, că că România a evitat la limită retrogradarea în „junk”  după două evaluări și rămâne în categoria recomandată investițiilor, dar că ar trebui să rezolve blocajul politic. „Problema principală rămâne politica. Moody’s spune că fragmentarea politică și dificultățile în formarea unui guvern pot pune în pericol continuarea măsurilor de reducere a deficitului. Cu alte cuvinte, progresele făcute până acum trebuie continuate, indiferent de schimbările politice”, a constatat Nazare. El a explicat că datoria statului va continua să crească. Moody’s estimează că datoria publică va ajunge la aproximativ 64,5% din PIB în 2028, față de 59,3% în 2025.

Alexandru Nazare anunță o creștere economică în 2027, după ce România a evitat la limită retrogradarea în „junk”

Alexandru Nazare, ministrul interimar al Finanțelor, preconizează o ușoară creștere economică de 2%, în 2027, după ce agențiile Moody și Fitch au anunțat, recent, că mențin ratingul României pe ultima treaptă din categoria recomandată investitorilor. Ministrul interimar al Finanțelor se declară optimist, cu privire la evoluția economică în ciuda perspectivei negative ale agențiilor mondiale de rating. Mai mult, acesta a precizat că inflația urmează să scadă, fapt ce va duce la o creștere a consumului în 2027.  Loading … „Eu cred că odată cu începerea procesului de dezinflație din toamnă, în trimestrul 3 și 4 în care prognozăm o creștere a consumului, în 2027 e un consens în privința creșterii economice cu peste 2%. Odată cu repornirea economiei, ajustarea fiscală pe care trebuia să o facem va fi mai ușor de suportat”, a declarat Alexandru Nazare la România TV. Ratingul de țară al României, pe ultima treaptă din categoria recomandată investitorilor Agenția Moody`s a anunțat în urmă cu două zile că menține ratingul României la „Baa3”, ultima treaptă din categoria recomandată investitorilor, cu perspectivă negativă, la o săptămână după decizia similară a agenției Fitch. Țara noastră a evitat la limită, să fie retrogradată la categoria „junk”, rezervată statelor considerate cu risc ridicat pentru investitori.

Reacția ministrului Alexandru Nazare la decizia Moodys de a păstra România recomandată investitorilor

Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că România a redus deficitul mai repede decât se aștepta Moody’s. Reacția ministrului vine după ce Moody’s, a doua agenție de rating, a venit cu raportul în care a spus că România își va păstra clasificarea recomandată investitorilor.  „Moody’s reconfirmă ratingul de țară. Prin dialog constant, rezultate livrate şi solid argumentate, România rămâne pe harta marilor investiții. O ştire importantă pentru economia României: agenția internațională Moody’s a reconfirmat ratingul suveran al țării, iar România rămâne în categoria statelor recomandate investițiilor. Eforturile continue ale Ministerului Finanțelor, în numele Guvernului, pentru reducerea deficitului bugetar și creșterea disciplinei fiscale sunt recunoscute internațional și în raportul Moody’s publicat azi. Este o informație foarte importantă pentru toți. Ratingul de țară este un indicator al încrederii pe care investitorii și piețele financiare o au într-o economie, iar pentru România acest lucru înseamnă că rămânem o destinație credibilă pentru investiții și finanțare. Menținerea sa ajută România să se împrumute în condiții mai bune, să atragă investiții și să creeze premise pentru o economie mai stabilă, cu beneficii pentru cetățeni și mediul de afaceri. Raportul Moody’s de azi arată că România a redus deficitul bugetar mai rapid decât anticipase în precedentul raport, din septembrie 2025, iar acest lucru contribuie la încetinirea creșterii datoriei publice și la limitarea costurilor cu dobânzile. Totodată, apartenența la Uniunea Europeană și accesul la fondurile europene rămân atuuri importante pentru dezvoltarea economiei. În același timp, mesajul Moody’s, similar mesajului recent Fitch – transmis atât prin raportul publicat azi cât şi în toate dialogurile directe cu echipa de la Finanțe – este unul clar: trebuie să continuăm consolidarea fiscală și reformele asumate. Stabilitatea politică și disciplina bugetară sunt atent monitorizate şi rămân esențiale pentru ca România să își consolideze această poziție și, în perioada următoare, să obțină îmbunătățirea perspectivei de rating. Aceasta rămâne principala noastră ambiție și obiectivul nr. 1 al perioadei următoare la Finanțe. Riscurile sunt însă ridicate, în continuare. Moody’s indică presiuni importante generate de necesarul ridicat de finanțare, creșterea costurilor cu dobânzile, evoluția datoriei publice, dezechilibrul de cont curent și, mai ales, riscul ca fragmentarea politică să încetinească reformele și ajustarea fiscală. Am obținut acum o fereastră de aproximativ 5 săptămâni până la următoarea etapă importantă de evaluare, odată cu misiunea agenției S&P. Este un răgaz, dar în niciun caz un motiv de relaxare. Fiecare zi trebuie folosită pentru a confirma prin execuție bugetară, seriozitate și decizii coerente că România își respectă direcția asumată”, a scris ministrul de Finanțe Alexandru Nazare pe Facebook.  Încă o victorie pentru Nazare după aflarea veștii că Agenția de evaluare Fitch, care menține România la nivelul BBB-, cu perspectivă negativă: și agenția Moody’s a decis să păstreze România recomandată investitorilor. Ministrul a spus că România a evitat retrogradarea în „junk” după două evaluări și rămâne în categoria recomandată investițiilor. „Pentru 2026, agenția estimează un deficit de aproximativ 5,8% din PIB, cu peste două puncte procentuale mai mic față de anul anterior. Este unul dintre cele mai importante semnale pozitive din raport.”, a scris ministrul demis. „Problema principală rămâne politica. Moody’s spune că fragmentarea politică și dificultățile în formarea unui guvern pot pune în pericol continuarea măsurilor de reducere a deficitului. Cu alte cuvinte, progresele făcute până acum trebuie continuate, indiferent de schimbările politice.”, a constatat Nazare. „Datoria statului va continua să crească. Moody’s estimează că datoria publică va ajunge la aproximativ 64,5% din PIB în 2028, față de 59,3% în 2025. Spre finalul deceniului, aceasta s-ar putea stabiliza în jurul valorii de 66% din PIB.” „România va plăti tot mai mult pe dobânzi. Costurile cu dobânzile sunt estimate să urce la 3,3% din PIB în 2028, de la 2,8% în 2025. Asta înseamnă că o parte tot mai mare din banii statului va merge către plata datoriei.” „Există și puncte forte. Moody’s vede pozitiv faptul că România este membră a Uniunii Europene, are acces la fonduri europene și are în continuare un potențial bun de creștere economică.” Ministrul demis spune ce ar trebui să facă România pentru ca perspectiva să devină stabilă: să continue reducerea deficitului și după 2026 să existe sprijin politic pentru aceste măsuri să adopte un buget pentru 2027 care reduce deficitul să țină sub control cheltuielile cu salariile din sectorul public. Sursa Foto: Profimedia

rating Moody’s România

Agenția de rating Moody’s a decis să păstreze ratingul României la Baa3, adică încă în categoria recomandată pentru investiții, dar menține perspectiva negativă. Pe scurt: România a făcut progrese cu reducerea deficitului, însă agenția încă vede riscuri importante, mai ales din cauza instabilității politice și a datoriei în creștere. Este a doua evaluare pozitivă a unei agenții de rating pentru datoria publică a României, după evaluarea Fitch din urmă cu o săptămână. „Moody’s Ratings confirmă ratingurile Baa3 ale României și menține perspectiva negativă (…) În prezent, estimăm că deficitul bugetar al României în 2026 va scădea semnificativ, la 5,8% din PIB (…) Evaluarea noastră privind capacitatea țării de a rămâne pe traiectoria consolidării fiscale va fi un criteriu esențial pentru rating”, scriu americanii, în raportul publicat vineri seară.  Alexandru Nazare a transmis, zilele trecute, printr-o postare pe pagina sa de Facebook, că Ministerul Finanțelor se pregătește intens pentru evaluarea agenției americane. „Pregătim intens zilele acestea următoarea evaluare importantă, cea a agenției internaționale Moody’s. Miza nu este doar menținerea ratingului – un obiectiv care nu este facil în contextul actual – ci recâștigarea perspectivei stabile. Din acest punct de vedere, traiectoria politică a României în perioada următoare rămâne un element decisiv”, a scris ministrul pe Facebook. Ce spune Moody’s România a redus deficitul mai repede decât se aștepta Moody’s. Pentru 2026, agenția estimează un deficit de aproximativ 5,8% din PIB, cu peste două puncte procentuale mai mic față de anul anterior. Este unul dintre cele mai importante semnale pozitive din raport.Romania PR for Government 2026 08 06 Problema principală rămâne politica. Moody’s spune că fragmentarea politică și dificultățile în formarea unui guvern pot pune în pericol continuarea măsurilor de reducere a deficitului. Cu alte cuvinte, progresele făcute până acum trebuie continuate, indiferent de schimbările politice. Datoria statului va continua să crească. Moody’s estimează că datoria publică va ajunge la aproximativ 64,5% din PIB în 2028, față de 59,3% în 2025. Spre finalul deceniului, aceasta s-ar putea stabiliza în jurul valorii de 66% din PIB. România va plăti tot mai mult pe dobânzi. Costurile cu dobânzile sunt estimate să urce la 3,3% din PIB în 2028, de la 2,8% în 2025. Asta înseamnă că o parte tot mai mare din banii statului va merge către plata datoriei. Moody’s vede pozitiv faptul că România este membră a Uniunii Europene, are acces la fonduri europene și are în continuare un potențial bun de creștere economică. Ce ar trebui să facă România pentru ca perspectiva să devină stabilă: să continue reducerea deficitului și după 2026, să existe sprijin politic pentru aceste măsuri, să adopte un buget pentru 2027 care reduce deficitul și să țină sub control cheltuielile cu salariile din sectorul public. România a trecut vineri seara prin al doilea examen decisiv în fața marilor agenții de rating, după ce a convins in extremis gigantul Fitch să ne acorde o șansă de redresare înainte de a decide retrogradarea la categoria junk. Verdictul Moody’s vine după o zi extrem de tensionată pe piețe, în contextul crizei energetice, suprapusă peste cea guvernamentală și în plină dispută politică în Parlament pe legile PNRR. Dobânzile la care se împrumută statul român au urcat vineri la maximul ultimelor trei luni, în câteva ore extrem de tensionate înainte de decizia Moody’s, care a menținut/ retrogradat ratingul suveran Baa3, cu perspectivă negativă, ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor. Orice semnal negativ din raportul agenției poate muta presiunea pe ultima mare evaluare, cea a Standard & Poor’s din 2 octombrie, după ce Fitch a menținut la limită ratingul suveran al României la „BBB minus”, cu perspectivă negativă. Și asta doar în urma unui apel al Guvernului demis și al BNR, care au furnizat unor date suplimentare, care au convins agenția „să ne  mai păsuiască pentru câteva luni”. Semnal dur din partea investitorilor americani, cu două zile înainte de evaluarea Moody’s Moody’s și Fitch folosesc în linii mari aceiași indicatori macroeconomici – deficitul bugetar, datoria publică, perspectivele de creștere și sustenabilitatea finanțelor statului. Diferența este că agenția americană cu sediul la New York acordă o pondere mai mare stabilității politice și credibilității cu care Guvernul poate duce la capăt reformele asumate. „Ratingurile României ar fi probabil retrogradate dacă vom ajunge la concluzia că Guvernul nu va putea implementa planul său de consolidare fiscală într-un mod eficient, ceea ce ar duce la o evoluție semnificativ mai proastă a principalilor indicatori fiscali comparativ cu așteptările noastre actuale. Un astfel de scenariu ar reflecta, de asemenea, slăbiciuni în capacitatea instituțiilor de a implementa eficient un program de consolidare amplu și complex”, preciza Moody’s în martie 2026, când a decis menținerea ratingului la Baa3, cu perspectivă negativă, ultima treaptă înainte de junk. În cazul României, cele aproape 100 de zile de „patinaj” politic cu un Guvern demis, disputele sterile din Parlament pe jaloane cruciale din PNRR, cu miliarde de euro în joc și semnalele de neîncredere din partea investitorilor au întins la limită indicatorii Moody’s. „Astăzi este un fel de Vinerea Mare în zona financiară pentru România. Important de spus că nu e o sentinţă finală, ci începutul unei numărători inverse. Diferenţa faţă de Fitch ţine de metodă. Moody’s pune greutate mai mare pe perspectivele fiscale şi pe stabilitatea politică pe termen mediu”, a declarat analistul economic Adrian Negrescu. De altfel, Camera de Comerț Americană în România (AmCham) a avertizat miercuri că decizia Fitch de a menține ratingul României nu trebuie interpretată ca o validare a politicilor economice, ci ca un ultim semnal de încredere înaintea unor noi teste decisive Reprezentanţii AmCham, asociaţia care reuneşte companiile americane şi o parte importantă a marilor investitori străini din economia locală, au atras atenția că răbdarea marilor investitori s-a epuizat, iar țara riscă un blocaj sistemic. Avertismentul AmCham: Companiile au plătit costul reducerii deficitului bugetar Organizația care reprezintă investitorii americani în România a cerut, totodată, instalarea urgentă a unui guvern și a subliniat că evaluarea Fitch vine cu un avertisment explicit legat de modul în care funcționează clasa politică şi instituțiile statului. „Dincolo de menținerea ratingului, pentru mediul de afaceri,

Bulgarii cumpără energie aproape gratis din România și o revând la prețuri de zeci de ori mai mari. Cine sunt noii băieți deștepți din energie de la sud de Dunăre

România se află, de la 1 august, în stare de alertă energetică. Dar vinde Bulgariei curent ieftin la prânz și cumpără seara la prețuri de zeci, uneori sute de ori mai mari, spun la unison Guvernul demis, politicienii și analiștii. Însă cine sunt noii „băieți deștepți” din energie de la sud de Dunăre? Care este vulnerabilitatea României pe care o exploatează? GÂNDUL a aflat cine și cum câștigă din diferențele uriașe de preț din piața regională. Nu „noaptea ca hoții”, ci ziua, pe piața reglementată. Fenomenul este cunoscut și dezbătut intens în spațiul public, dar autoritățile române ridică neputincioase din umeri. GÂNDUL a mers pe firul circuitului din piață al energiei și a aflat care sunt companiile care profită din plin de incapacitatea României de a ține pasul cu Bulgaria în dezvoltarea capacităților de stocare a energiei. Pe care este nevoită să o vândă ieftin la orele de vârf, când producția depășește consumul intern și să o cumpere mult mai scump seara, când avem deficit. Cum vindem curent cu 2 lei MWh și îl cumpărăm cu 1.100 de lei Spre exemplu, pe principala piață de energie din România (PZU), la doar o zi după ce Guvernul demis a anunțat starea de alertă energetică, prețul energiei a coborât, în intervalul 13:00-14:00 la 2,70 lei/MWh, pentru ca în jurul orei 20:00 să urce la aproape 1.100 lei/MWh – de peste 400 de ori mai mult în doar câteva ore. Cifrele OPCOM indică diferența uriașă de preț. Iar această diferență aduce câștiguri operatorilor care au de capacități de stocare în baterii și traderilor care le administrează comercial. Ei pot cumpăra energie în orele în care energia se tranzacționează la prețuri foarte mici, o stochează și o revând în intervalele de consum maxim, când prețurile cresc de zeci sau chiar sute de ori. Veniturile provin din arbitrajul energetic – adică valorificarea diferenței dintre prețul de cumpărare și cel de vânzare –, model de afaceri folosit deja de marile sisteme de stocare dezvoltate în Bulgaria. Advance Green Energy AD se regăsește în mod categoric pe lista marilor câștigători din tranzacțiile cu energie, fiind chiar unul dintre pilonii principali ai ecosistemului de stocare dezvoltat de Bulgaria. Compania deținută de frații Kiril și Georgi Domuschiev a lansat în mai 2025 proiectul record de la Lovech, cu o instalație de tip BESS (baterii) operată în Parcul Industrial „Balkan” și finanțată parțial prin PNRR. Are o capacitate masivă de 124,1 MW / 496,4 MWh și este cel mai mare sistem independent de stocare în baterii din Uniunea Europeană și din Balcani. În februarie 2026, Advance Green Energy a semnat un acord de hedging pe termen lung cu gigantul elvețian Axpo (activ și în România). Axpo gestionează veniturile din arbitrajul de energie pentru această baterie. Practic, parteneriatul folosește gigantul BESS din Lovech pentru a absorbi surplusul de energie ieftină generat în regiune la orele amiezii (inclusiv din parcurile fotovoltaice din România) și a o revinde la prețuri ridicate în momentele de vârf de consum. Acest model face din compania deținută de frații Kiril și Georgi Domuschiev  un partener cheie pentru traderii mari care mută volume de energie pe axa România–Bulgaria. Un alt proiect masiv recent de 150 MW / 601 MWh în Bulgaria este deținut de compania austriacă Enery la Nova Zagora, iar Solarpro Technology AD (în parteneriat cu gigantul CATL), are instalații de tip BSS amplasate la Burgas, având o capacitate de 602 MWh. Bulgaria a devenit oficial piața cu cea mai rapidă creștere a sistemelor de stocare a energiei în baterii (BESS) din Uniunea Europeană. La începutul lui 2025 țara avea doar în jur de 200 MWh capacitate în baterii, dar investițiile masive private și schemele de finanțare din PNRR au catapultat vecinii de la sud de Dunăre pe locul 3 în UE ca volum total instalat. Calculele oficiale arată că  numai în aprilie 2026, România a vândut energie către Bulgaria la prânz la un preț mediu de aproximativ 50 euro/MWh. Seara a trebuit să cumpere înapoi energie la un preț de până la 250 euro/MWh — de cinci ori mai mare. Valoarea importurilor a fost de vreo 33 de milioane de euro, față de exporturi de doar 5 milioane de euro. Harta fluxului import/ export de energie din 5 august, ora 21 indică fluxul uriaș de energie importat, în fiecare seară în același interval orar, din Bulgaria. 80% din energia scumpă importată de România în ultima lună vine din Bulgaria Mai exact, Bulgaria a ajuns la o capacitate de aproape 2.500 MWh în mai puțin de un an, fiind depășită doar de giganții industriali Germania și Italia. Asta în timp ce România a rămas la doar 600 MWh și e nevoită să exporte surplusul în orele de vârf și să cumpere masiv seara.  Graficul inducă exact cantitatea uriașă de curent pe care o cumpărăm  – practic 80% din cantitatea de curent importată în ultimele 30 de zile vine din Bulgaria. Aceasta în contextul în care piețele de energie din România, Bulgaria, Grecia și alte țări central și est-europene sunt legate automat printr-un algoritm european numit EUPHEMIA. La prânz producția de energie crește pentru că soarele bate peste tot în Balcani în același timp. Toate panourile fotovoltaice livrează energie deodată și prețul se prăbușește — uneori chiar sub zero. Curentul e redistribuit fizic dinspre locul cu surplus spre locul cu consum. Și aici intră în joc țările și companiile care au capacități de stocare și pot jongla cu diferențele de preț. Cum a rămas, din nou, România în urma Bulgariei? Efectele fenomenului amplifică presiunea pe marile companii producătoare de energie din România, care se confruntă cu forțe de piață contradictorii. Prețurile spot ale energiei electrice cresc vertiginos, iar reacția companiilor energetice de la BVB este mixtă, Transgaz și Hidroelectrica suferind cele mai ample pierderi, în timp ce la polul opus se află Premier Energy și Electrica. Ca imagine de ansamblu, indicele BET-NG care urmărește sectorul de energie și utilități local, înregistrează o depreciere de 0,44%. În tot acest timp, Bulgaria cumpără la prânz curent ieftin de la

Cum se va desfășura un festival muzical cu lumini în Ungaria fără a depinde de rețeaua publică, în ciuda crizei energetice

Muzica va  fi dată la volum maxim și atmosfera se anunță la fel de electrizantă la festivalul Sziget de la Budapesta din acest an. Pe fondul crizei energetice cauzată de scăderea debitului Dunării, centrala nucleară Paks s-ar putea închide. Aeroportul din Budapesta implementează măsuri pentru economisire în contextul crizei energetice.  Loading … Deși urmează zile critice, ungurii se vor distra la festival Guvernul condus de premierul Peter Magyar îndeamnă deja marile companii și consumatorii de rând să economisească după ce a anunțat că vor urma cinci zile „critice”. Pe de altă parte, organizatorii festivalului anual Sziget din Budapesta vor putea desfășura concertele muzicale în regim normal, grație generatoarelor electrice de urgență. „Festivalul nu depinde de rețeaua publică ungară și nu va pune presiune pe rețeaua electrică maghiară și nici nu va pune în pericol alimentarea națională cu eenrgie electrică”, au spus organizatorii. „În caz  de urgență, energia necesară pentru eveniment este generată în întregime de propriul nostru sistem. Atât siguranța vizitatorilor noștri, cât și desfășurarea neîntreruptă a întregului program sunt garantate în orice moment”, au adăugat organizatorii festivalului. Tehnologia LED și generatoarele electrice fac organizarea festivalului posibilă în contextul celei mai grave crize energetice de după 1989 Marele eveniment muzical va avea loc între 11  și 15 august 2026, cu o infrastructură robustă bazată pe generatoare. În plus, consumul de energie a fost redus de la an la an după inovațiile tehnice din ultimii ani, în special tehnologia de luminare LED. Festivalul va dispune și de o aprovizionare cu apă independentă. Nici apa nu va fi irosită Nici măcar apa folosită pentru a curăța praful de pe poteci nu va fi irosită. Se va infiltra în stratul de pietriș natural al insulei Hajogyari pentru a se duce înapoi în fluviul Dunării. „În mai multe locuri vor fi stații de apă gratuită pentru a încuraja vizitatorii să folosească sticle reutilizabile, pentru a reduce deșeurile din plastic”, au spus organizatorii pe pagina lor oficială de Facebook, citează Hungary Today. În cazul unei pene de curent la nivel național sau al unei restricții, terenul festivalului care se va desfășura pe insula Hajogyari din Budapesta va fi complet deconectat de la rețeaua centrală, în caz că este necesar. Sursa Foto: Sziget Festival, Facebook

An de aur pentru companiile de construcții din Iași. În 2025, profiturile au explodat, deși numărul angajaților a scăzut

Primele zece companii de construcții din Iași au încheiat anul 2025 cu o cifră de afaceri cumulată de aproape două miliarde de lei, cu 48% mai mare decât în anul precedent. Profiturile au crescut însă într-un ritm de trei ori mai rapid, depășind 180 de milioane de lei, în timp ce numărul total al angajaților s-a redus ușor, transmite Ziarul de Iași.  Loading … Datele conturează o piață a construcțiilor aflată într-o transformare accelerată: firmele ieșene generează venituri și profituri tot mai mari cu echipe mai restrânse, iar noii jucători își consolidează rapid poziția și reduc distanța față de companiile tradiționale. Primele trei companii din clasament – Conest, Daroconstruct și Build Corp – au generat împreună mai mult de jumătate din cifra de afaceri cumulată a celor zece firme. Dincolo de dimensiunea businessurilor, însă, clasamentul surprinde și transformările prin care trece sectorul construcțiilor din Iași. În timp ce unele companii și-au dublat sau chiar triplat afacerile, altele au atins profituri record fără să-și extindă echipele. Pentru câteva dintre firme, 2025 a marcat începutul unei noi etape de dezvoltare, ale cărei semne aveau să devină și mai vizibile în 2026, prin tranzacții importante sau prin extinderea activității pe piețe externe. Citește mai multe pe Ziarul de Iași Sursa foto: Ziarul de Iași