Nazare: Piețele au reacționat pozitiv după decizia Moody’s. Dobânzile la care se împrumută România au început să scadă
Decizia Moody’s de a reconfirma ratingul României în categoria recomandată investițiilor produce primele efecte în piețele financiare. Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, spune că investitorii au solicitat de 2,6 ori mai multe titluri decât suma pe care instituția intenționa să o împrumute. Asta înseamnă că statul român are acces la bani în condiții mai avantajoase. România a primit luni primul test al încrederii investitorilor după decizia Moody’s, iar rezultatul a fost unul pozitiv, susține ministrul interimar al Finanțelor. Loading … Nazare: Reacții pozitive din piețele internaționale Alexandru Nazare semnalează că luni este prima zi în care încep să scadă a dobânzile la care se împrumută statul, la două zile de la decizia agenției americane de rating de a menține ratingul României la Baa3, adică încă în categoria recomandată pentru investiții. Este a doua evaluare pozitivă a unei agenții de rating pentru datoria publică a României, după evaluarea Fitch din urmă cu o săptămână. „Înaintea anunțului, piețele au rămas prudente în ceea ce privește România. În timp ce randamentele obligațiunilor pe 10 ani din alte țări din regiune scădeau cu aproximativ 10–20 de puncte de bază, România a fost o excepție, investitorii așteptând decizia Moody’s. După publicarea deciziei însă, reacția piețelor a fost una favorabilă. Astăzi, 10 august, randamentele titlurilor de stat românești, atat cele emise pe piata interna cat si pe pietele externe au scăzut semnificativ față de închiderea de vineri (intre 4-11 puncte de baza in functie de maturitate)”, a anunțat Nazare pe Facebook. Investitorii, interesați de titluri de stat Un alt semnal pozitiv, adaugă Nazare, a venit de la licitația de titluri de stat de luni, 10 august. Investitorii au vrut să cumpere de 2,6 ori mai multe titluri decât suma pe care Ministerul Finanțelor intenționa să o împrumute, transmite ministrul: au fost depuse oferte de 1,79 miliarde de lei, față de cele 700 de milioane de lei anunțate inițial. Cererea ridicată arată un interes crescut al investitorilor pentru titlurile de stat românești. „Mai mult, ordinele investitorilor au venit la randamente competitive, sub nivelurile de pe piața secundară, ceea ce a permis Ministerului Finanțelor să adjudece 809,25 milioane de lei, la același nivel de randament. Toate acestea arată că decizia Moody’s a fost bine primită atât de investitorii de pe piața internă, cât și de cei internaționali. Este o reacție pozitivă a piețelor și un semnal important privind încrederea investitorilor în capacitatea României de a se finanța”, a transmis ministrul. Nazare a atras atenția că „principala problemă rămâne politica” Ministrul a atras atenția, anterior, că că România a evitat la limită retrogradarea în „junk” după două evaluări și rămâne în categoria recomandată investițiilor, dar că ar trebui să rezolve blocajul politic. „Problema principală rămâne politica. Moody’s spune că fragmentarea politică și dificultățile în formarea unui guvern pot pune în pericol continuarea măsurilor de reducere a deficitului. Cu alte cuvinte, progresele făcute până acum trebuie continuate, indiferent de schimbările politice”, a constatat Nazare. El a explicat că datoria statului va continua să crească. Moody’s estimează că datoria publică va ajunge la aproximativ 64,5% din PIB în 2028, față de 59,3% în 2025.
Alexandru Nazare anunță o creștere economică în 2027, după ce România a evitat la limită retrogradarea în „junk”
Alexandru Nazare, ministrul interimar al Finanțelor, preconizează o ușoară creștere economică de 2%, în 2027, după ce agențiile Moody și Fitch au anunțat, recent, că mențin ratingul României pe ultima treaptă din categoria recomandată investitorilor. Ministrul interimar al Finanțelor se declară optimist, cu privire la evoluția economică în ciuda perspectivei negative ale agențiilor mondiale de rating. Mai mult, acesta a precizat că inflația urmează să scadă, fapt ce va duce la o creștere a consumului în 2027. Loading … „Eu cred că odată cu începerea procesului de dezinflație din toamnă, în trimestrul 3 și 4 în care prognozăm o creștere a consumului, în 2027 e un consens în privința creșterii economice cu peste 2%. Odată cu repornirea economiei, ajustarea fiscală pe care trebuia să o facem va fi mai ușor de suportat”, a declarat Alexandru Nazare la România TV. Ratingul de țară al României, pe ultima treaptă din categoria recomandată investitorilor Agenția Moody`s a anunțat în urmă cu două zile că menține ratingul României la „Baa3”, ultima treaptă din categoria recomandată investitorilor, cu perspectivă negativă, la o săptămână după decizia similară a agenției Fitch. Țara noastră a evitat la limită, să fie retrogradată la categoria „junk”, rezervată statelor considerate cu risc ridicat pentru investitori.
Reacția ministrului Alexandru Nazare la decizia Moodys de a păstra România recomandată investitorilor
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că România a redus deficitul mai repede decât se aștepta Moody’s. Reacția ministrului vine după ce Moody’s, a doua agenție de rating, a venit cu raportul în care a spus că România își va păstra clasificarea recomandată investitorilor. „Moody’s reconfirmă ratingul de țară. Prin dialog constant, rezultate livrate şi solid argumentate, România rămâne pe harta marilor investiții. O ştire importantă pentru economia României: agenția internațională Moody’s a reconfirmat ratingul suveran al țării, iar România rămâne în categoria statelor recomandate investițiilor. Eforturile continue ale Ministerului Finanțelor, în numele Guvernului, pentru reducerea deficitului bugetar și creșterea disciplinei fiscale sunt recunoscute internațional și în raportul Moody’s publicat azi. Este o informație foarte importantă pentru toți. Ratingul de țară este un indicator al încrederii pe care investitorii și piețele financiare o au într-o economie, iar pentru România acest lucru înseamnă că rămânem o destinație credibilă pentru investiții și finanțare. Menținerea sa ajută România să se împrumute în condiții mai bune, să atragă investiții și să creeze premise pentru o economie mai stabilă, cu beneficii pentru cetățeni și mediul de afaceri. Raportul Moody’s de azi arată că România a redus deficitul bugetar mai rapid decât anticipase în precedentul raport, din septembrie 2025, iar acest lucru contribuie la încetinirea creșterii datoriei publice și la limitarea costurilor cu dobânzile. Totodată, apartenența la Uniunea Europeană și accesul la fondurile europene rămân atuuri importante pentru dezvoltarea economiei. În același timp, mesajul Moody’s, similar mesajului recent Fitch – transmis atât prin raportul publicat azi cât şi în toate dialogurile directe cu echipa de la Finanțe – este unul clar: trebuie să continuăm consolidarea fiscală și reformele asumate. Stabilitatea politică și disciplina bugetară sunt atent monitorizate şi rămân esențiale pentru ca România să își consolideze această poziție și, în perioada următoare, să obțină îmbunătățirea perspectivei de rating. Aceasta rămâne principala noastră ambiție și obiectivul nr. 1 al perioadei următoare la Finanțe. Riscurile sunt însă ridicate, în continuare. Moody’s indică presiuni importante generate de necesarul ridicat de finanțare, creșterea costurilor cu dobânzile, evoluția datoriei publice, dezechilibrul de cont curent și, mai ales, riscul ca fragmentarea politică să încetinească reformele și ajustarea fiscală. Am obținut acum o fereastră de aproximativ 5 săptămâni până la următoarea etapă importantă de evaluare, odată cu misiunea agenției S&P. Este un răgaz, dar în niciun caz un motiv de relaxare. Fiecare zi trebuie folosită pentru a confirma prin execuție bugetară, seriozitate și decizii coerente că România își respectă direcția asumată”, a scris ministrul de Finanțe Alexandru Nazare pe Facebook. Încă o victorie pentru Nazare după aflarea veștii că Agenția de evaluare Fitch, care menține România la nivelul BBB-, cu perspectivă negativă: și agenția Moody’s a decis să păstreze România recomandată investitorilor. Ministrul a spus că România a evitat retrogradarea în „junk” după două evaluări și rămâne în categoria recomandată investițiilor. „Pentru 2026, agenția estimează un deficit de aproximativ 5,8% din PIB, cu peste două puncte procentuale mai mic față de anul anterior. Este unul dintre cele mai importante semnale pozitive din raport.”, a scris ministrul demis. „Problema principală rămâne politica. Moody’s spune că fragmentarea politică și dificultățile în formarea unui guvern pot pune în pericol continuarea măsurilor de reducere a deficitului. Cu alte cuvinte, progresele făcute până acum trebuie continuate, indiferent de schimbările politice.”, a constatat Nazare. „Datoria statului va continua să crească. Moody’s estimează că datoria publică va ajunge la aproximativ 64,5% din PIB în 2028, față de 59,3% în 2025. Spre finalul deceniului, aceasta s-ar putea stabiliza în jurul valorii de 66% din PIB.” „România va plăti tot mai mult pe dobânzi. Costurile cu dobânzile sunt estimate să urce la 3,3% din PIB în 2028, de la 2,8% în 2025. Asta înseamnă că o parte tot mai mare din banii statului va merge către plata datoriei.” „Există și puncte forte. Moody’s vede pozitiv faptul că România este membră a Uniunii Europene, are acces la fonduri europene și are în continuare un potențial bun de creștere economică.” Ministrul demis spune ce ar trebui să facă România pentru ca perspectiva să devină stabilă: să continue reducerea deficitului și după 2026 să existe sprijin politic pentru aceste măsuri să adopte un buget pentru 2027 care reduce deficitul să țină sub control cheltuielile cu salariile din sectorul public. Sursa Foto: Profimedia
rating Moody’s România
Agenția de rating Moody’s a decis să păstreze ratingul României la Baa3, adică încă în categoria recomandată pentru investiții, dar menține perspectiva negativă. Pe scurt: România a făcut progrese cu reducerea deficitului, însă agenția încă vede riscuri importante, mai ales din cauza instabilității politice și a datoriei în creștere. Este a doua evaluare pozitivă a unei agenții de rating pentru datoria publică a României, după evaluarea Fitch din urmă cu o săptămână. „Moody’s Ratings confirmă ratingurile Baa3 ale României și menține perspectiva negativă (…) În prezent, estimăm că deficitul bugetar al României în 2026 va scădea semnificativ, la 5,8% din PIB (…) Evaluarea noastră privind capacitatea țării de a rămâne pe traiectoria consolidării fiscale va fi un criteriu esențial pentru rating”, scriu americanii, în raportul publicat vineri seară. Alexandru Nazare a transmis, zilele trecute, printr-o postare pe pagina sa de Facebook, că Ministerul Finanțelor se pregătește intens pentru evaluarea agenției americane. „Pregătim intens zilele acestea următoarea evaluare importantă, cea a agenției internaționale Moody’s. Miza nu este doar menținerea ratingului – un obiectiv care nu este facil în contextul actual – ci recâștigarea perspectivei stabile. Din acest punct de vedere, traiectoria politică a României în perioada următoare rămâne un element decisiv”, a scris ministrul pe Facebook. Ce spune Moody’s România a redus deficitul mai repede decât se aștepta Moody’s. Pentru 2026, agenția estimează un deficit de aproximativ 5,8% din PIB, cu peste două puncte procentuale mai mic față de anul anterior. Este unul dintre cele mai importante semnale pozitive din raport.Romania PR for Government 2026 08 06 Problema principală rămâne politica. Moody’s spune că fragmentarea politică și dificultățile în formarea unui guvern pot pune în pericol continuarea măsurilor de reducere a deficitului. Cu alte cuvinte, progresele făcute până acum trebuie continuate, indiferent de schimbările politice. Datoria statului va continua să crească. Moody’s estimează că datoria publică va ajunge la aproximativ 64,5% din PIB în 2028, față de 59,3% în 2025. Spre finalul deceniului, aceasta s-ar putea stabiliza în jurul valorii de 66% din PIB. România va plăti tot mai mult pe dobânzi. Costurile cu dobânzile sunt estimate să urce la 3,3% din PIB în 2028, de la 2,8% în 2025. Asta înseamnă că o parte tot mai mare din banii statului va merge către plata datoriei. Moody’s vede pozitiv faptul că România este membră a Uniunii Europene, are acces la fonduri europene și are în continuare un potențial bun de creștere economică. Ce ar trebui să facă România pentru ca perspectiva să devină stabilă: să continue reducerea deficitului și după 2026, să existe sprijin politic pentru aceste măsuri, să adopte un buget pentru 2027 care reduce deficitul și să țină sub control cheltuielile cu salariile din sectorul public. România a trecut vineri seara prin al doilea examen decisiv în fața marilor agenții de rating, după ce a convins in extremis gigantul Fitch să ne acorde o șansă de redresare înainte de a decide retrogradarea la categoria junk. Verdictul Moody’s vine după o zi extrem de tensionată pe piețe, în contextul crizei energetice, suprapusă peste cea guvernamentală și în plină dispută politică în Parlament pe legile PNRR. Dobânzile la care se împrumută statul român au urcat vineri la maximul ultimelor trei luni, în câteva ore extrem de tensionate înainte de decizia Moody’s, care a menținut/ retrogradat ratingul suveran Baa3, cu perspectivă negativă, ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor. Orice semnal negativ din raportul agenției poate muta presiunea pe ultima mare evaluare, cea a Standard & Poor’s din 2 octombrie, după ce Fitch a menținut la limită ratingul suveran al României la „BBB minus”, cu perspectivă negativă. Și asta doar în urma unui apel al Guvernului demis și al BNR, care au furnizat unor date suplimentare, care au convins agenția „să ne mai păsuiască pentru câteva luni”. Semnal dur din partea investitorilor americani, cu două zile înainte de evaluarea Moody’s Moody’s și Fitch folosesc în linii mari aceiași indicatori macroeconomici – deficitul bugetar, datoria publică, perspectivele de creștere și sustenabilitatea finanțelor statului. Diferența este că agenția americană cu sediul la New York acordă o pondere mai mare stabilității politice și credibilității cu care Guvernul poate duce la capăt reformele asumate. „Ratingurile României ar fi probabil retrogradate dacă vom ajunge la concluzia că Guvernul nu va putea implementa planul său de consolidare fiscală într-un mod eficient, ceea ce ar duce la o evoluție semnificativ mai proastă a principalilor indicatori fiscali comparativ cu așteptările noastre actuale. Un astfel de scenariu ar reflecta, de asemenea, slăbiciuni în capacitatea instituțiilor de a implementa eficient un program de consolidare amplu și complex”, preciza Moody’s în martie 2026, când a decis menținerea ratingului la Baa3, cu perspectivă negativă, ultima treaptă înainte de junk. În cazul României, cele aproape 100 de zile de „patinaj” politic cu un Guvern demis, disputele sterile din Parlament pe jaloane cruciale din PNRR, cu miliarde de euro în joc și semnalele de neîncredere din partea investitorilor au întins la limită indicatorii Moody’s. „Astăzi este un fel de Vinerea Mare în zona financiară pentru România. Important de spus că nu e o sentinţă finală, ci începutul unei numărători inverse. Diferenţa faţă de Fitch ţine de metodă. Moody’s pune greutate mai mare pe perspectivele fiscale şi pe stabilitatea politică pe termen mediu”, a declarat analistul economic Adrian Negrescu. De altfel, Camera de Comerț Americană în România (AmCham) a avertizat miercuri că decizia Fitch de a menține ratingul României nu trebuie interpretată ca o validare a politicilor economice, ci ca un ultim semnal de încredere înaintea unor noi teste decisive Reprezentanţii AmCham, asociaţia care reuneşte companiile americane şi o parte importantă a marilor investitori străini din economia locală, au atras atenția că răbdarea marilor investitori s-a epuizat, iar țara riscă un blocaj sistemic. Avertismentul AmCham: Companiile au plătit costul reducerii deficitului bugetar Organizația care reprezintă investitorii americani în România a cerut, totodată, instalarea urgentă a unui guvern și a subliniat că evaluarea Fitch vine cu un avertisment explicit legat de modul în care funcționează clasa politică şi instituțiile statului. „Dincolo de menținerea ratingului, pentru mediul de afaceri,
Bulgarii cumpără energie aproape gratis din România și o revând la prețuri de zeci de ori mai mari. Cine sunt noii băieți deștepți din energie de la sud de Dunăre
România se află, de la 1 august, în stare de alertă energetică. Dar vinde Bulgariei curent ieftin la prânz și cumpără seara la prețuri de zeci, uneori sute de ori mai mari, spun la unison Guvernul demis, politicienii și analiștii. Însă cine sunt noii „băieți deștepți” din energie de la sud de Dunăre? Care este vulnerabilitatea României pe care o exploatează? GÂNDUL a aflat cine și cum câștigă din diferențele uriașe de preț din piața regională. Nu „noaptea ca hoții”, ci ziua, pe piața reglementată. Fenomenul este cunoscut și dezbătut intens în spațiul public, dar autoritățile române ridică neputincioase din umeri. GÂNDUL a mers pe firul circuitului din piață al energiei și a aflat care sunt companiile care profită din plin de incapacitatea României de a ține pasul cu Bulgaria în dezvoltarea capacităților de stocare a energiei. Pe care este nevoită să o vândă ieftin la orele de vârf, când producția depășește consumul intern și să o cumpere mult mai scump seara, când avem deficit. Cum vindem curent cu 2 lei MWh și îl cumpărăm cu 1.100 de lei Spre exemplu, pe principala piață de energie din România (PZU), la doar o zi după ce Guvernul demis a anunțat starea de alertă energetică, prețul energiei a coborât, în intervalul 13:00-14:00 la 2,70 lei/MWh, pentru ca în jurul orei 20:00 să urce la aproape 1.100 lei/MWh – de peste 400 de ori mai mult în doar câteva ore. Cifrele OPCOM indică diferența uriașă de preț. Iar această diferență aduce câștiguri operatorilor care au de capacități de stocare în baterii și traderilor care le administrează comercial. Ei pot cumpăra energie în orele în care energia se tranzacționează la prețuri foarte mici, o stochează și o revând în intervalele de consum maxim, când prețurile cresc de zeci sau chiar sute de ori. Veniturile provin din arbitrajul energetic – adică valorificarea diferenței dintre prețul de cumpărare și cel de vânzare –, model de afaceri folosit deja de marile sisteme de stocare dezvoltate în Bulgaria. Advance Green Energy AD se regăsește în mod categoric pe lista marilor câștigători din tranzacțiile cu energie, fiind chiar unul dintre pilonii principali ai ecosistemului de stocare dezvoltat de Bulgaria. Compania deținută de frații Kiril și Georgi Domuschiev a lansat în mai 2025 proiectul record de la Lovech, cu o instalație de tip BESS (baterii) operată în Parcul Industrial „Balkan” și finanțată parțial prin PNRR. Are o capacitate masivă de 124,1 MW / 496,4 MWh și este cel mai mare sistem independent de stocare în baterii din Uniunea Europeană și din Balcani. În februarie 2026, Advance Green Energy a semnat un acord de hedging pe termen lung cu gigantul elvețian Axpo (activ și în România). Axpo gestionează veniturile din arbitrajul de energie pentru această baterie. Practic, parteneriatul folosește gigantul BESS din Lovech pentru a absorbi surplusul de energie ieftină generat în regiune la orele amiezii (inclusiv din parcurile fotovoltaice din România) și a o revinde la prețuri ridicate în momentele de vârf de consum. Acest model face din compania deținută de frații Kiril și Georgi Domuschiev un partener cheie pentru traderii mari care mută volume de energie pe axa România–Bulgaria. Un alt proiect masiv recent de 150 MW / 601 MWh în Bulgaria este deținut de compania austriacă Enery la Nova Zagora, iar Solarpro Technology AD (în parteneriat cu gigantul CATL), are instalații de tip BSS amplasate la Burgas, având o capacitate de 602 MWh. Bulgaria a devenit oficial piața cu cea mai rapidă creștere a sistemelor de stocare a energiei în baterii (BESS) din Uniunea Europeană. La începutul lui 2025 țara avea doar în jur de 200 MWh capacitate în baterii, dar investițiile masive private și schemele de finanțare din PNRR au catapultat vecinii de la sud de Dunăre pe locul 3 în UE ca volum total instalat. Calculele oficiale arată că numai în aprilie 2026, România a vândut energie către Bulgaria la prânz la un preț mediu de aproximativ 50 euro/MWh. Seara a trebuit să cumpere înapoi energie la un preț de până la 250 euro/MWh — de cinci ori mai mare. Valoarea importurilor a fost de vreo 33 de milioane de euro, față de exporturi de doar 5 milioane de euro. Harta fluxului import/ export de energie din 5 august, ora 21 indică fluxul uriaș de energie importat, în fiecare seară în același interval orar, din Bulgaria. 80% din energia scumpă importată de România în ultima lună vine din Bulgaria Mai exact, Bulgaria a ajuns la o capacitate de aproape 2.500 MWh în mai puțin de un an, fiind depășită doar de giganții industriali Germania și Italia. Asta în timp ce România a rămas la doar 600 MWh și e nevoită să exporte surplusul în orele de vârf și să cumpere masiv seara. Graficul inducă exact cantitatea uriașă de curent pe care o cumpărăm – practic 80% din cantitatea de curent importată în ultimele 30 de zile vine din Bulgaria. Aceasta în contextul în care piețele de energie din România, Bulgaria, Grecia și alte țări central și est-europene sunt legate automat printr-un algoritm european numit EUPHEMIA. La prânz producția de energie crește pentru că soarele bate peste tot în Balcani în același timp. Toate panourile fotovoltaice livrează energie deodată și prețul se prăbușește — uneori chiar sub zero. Curentul e redistribuit fizic dinspre locul cu surplus spre locul cu consum. Și aici intră în joc țările și companiile care au capacități de stocare și pot jongla cu diferențele de preț. Cum a rămas, din nou, România în urma Bulgariei? Efectele fenomenului amplifică presiunea pe marile companii producătoare de energie din România, care se confruntă cu forțe de piață contradictorii. Prețurile spot ale energiei electrice cresc vertiginos, iar reacția companiilor energetice de la BVB este mixtă, Transgaz și Hidroelectrica suferind cele mai ample pierderi, în timp ce la polul opus se află Premier Energy și Electrica. Ca imagine de ansamblu, indicele BET-NG care urmărește sectorul de energie și utilități local, înregistrează o depreciere de 0,44%. În tot acest timp, Bulgaria cumpără la prânz curent ieftin de la
Cum se va desfășura un festival muzical cu lumini în Ungaria fără a depinde de rețeaua publică, în ciuda crizei energetice
Muzica va fi dată la volum maxim și atmosfera se anunță la fel de electrizantă la festivalul Sziget de la Budapesta din acest an. Pe fondul crizei energetice cauzată de scăderea debitului Dunării, centrala nucleară Paks s-ar putea închide. Aeroportul din Budapesta implementează măsuri pentru economisire în contextul crizei energetice. Loading … Deși urmează zile critice, ungurii se vor distra la festival Guvernul condus de premierul Peter Magyar îndeamnă deja marile companii și consumatorii de rând să economisească după ce a anunțat că vor urma cinci zile „critice”. Pe de altă parte, organizatorii festivalului anual Sziget din Budapesta vor putea desfășura concertele muzicale în regim normal, grație generatoarelor electrice de urgență. „Festivalul nu depinde de rețeaua publică ungară și nu va pune presiune pe rețeaua electrică maghiară și nici nu va pune în pericol alimentarea națională cu eenrgie electrică”, au spus organizatorii. „În caz de urgență, energia necesară pentru eveniment este generată în întregime de propriul nostru sistem. Atât siguranța vizitatorilor noștri, cât și desfășurarea neîntreruptă a întregului program sunt garantate în orice moment”, au adăugat organizatorii festivalului. Tehnologia LED și generatoarele electrice fac organizarea festivalului posibilă în contextul celei mai grave crize energetice de după 1989 Marele eveniment muzical va avea loc între 11 și 15 august 2026, cu o infrastructură robustă bazată pe generatoare. În plus, consumul de energie a fost redus de la an la an după inovațiile tehnice din ultimii ani, în special tehnologia de luminare LED. Festivalul va dispune și de o aprovizionare cu apă independentă. Nici apa nu va fi irosită Nici măcar apa folosită pentru a curăța praful de pe poteci nu va fi irosită. Se va infiltra în stratul de pietriș natural al insulei Hajogyari pentru a se duce înapoi în fluviul Dunării. „În mai multe locuri vor fi stații de apă gratuită pentru a încuraja vizitatorii să folosească sticle reutilizabile, pentru a reduce deșeurile din plastic”, au spus organizatorii pe pagina lor oficială de Facebook, citează Hungary Today. În cazul unei pene de curent la nivel național sau al unei restricții, terenul festivalului care se va desfășura pe insula Hajogyari din Budapesta va fi complet deconectat de la rețeaua centrală, în caz că este necesar. Sursa Foto: Sziget Festival, Facebook
An de aur pentru companiile de construcții din Iași. În 2025, profiturile au explodat, deși numărul angajaților a scăzut
Primele zece companii de construcții din Iași au încheiat anul 2025 cu o cifră de afaceri cumulată de aproape două miliarde de lei, cu 48% mai mare decât în anul precedent. Profiturile au crescut însă într-un ritm de trei ori mai rapid, depășind 180 de milioane de lei, în timp ce numărul total al angajaților s-a redus ușor, transmite Ziarul de Iași. Loading … Datele conturează o piață a construcțiilor aflată într-o transformare accelerată: firmele ieșene generează venituri și profituri tot mai mari cu echipe mai restrânse, iar noii jucători își consolidează rapid poziția și reduc distanța față de companiile tradiționale. Primele trei companii din clasament – Conest, Daroconstruct și Build Corp – au generat împreună mai mult de jumătate din cifra de afaceri cumulată a celor zece firme. Dincolo de dimensiunea businessurilor, însă, clasamentul surprinde și transformările prin care trece sectorul construcțiilor din Iași. În timp ce unele companii și-au dublat sau chiar triplat afacerile, altele au atins profituri record fără să-și extindă echipele. Pentru câteva dintre firme, 2025 a marcat începutul unei noi etape de dezvoltare, ale cărei semne aveau să devină și mai vizibile în 2026, prin tranzacții importante sau prin extinderea activității pe piețe externe. Citește mai multe pe Ziarul de Iași Sursa foto: Ziarul de Iași
Victor Ponta confirmă că prețul motorinei poate ajunge la 20 de lei
Fostul premier Victor Ponta a confirmat că există posibilitatea unui scenariu negru în care prețul motorinei poate ajunge chiar și la 20 de lei pe litru. În cadrul emisiunii Subiectul Zilei cu Răzvan Dumitrescu acesta a avertizat și că în acest moment România nu are de unde să ia petrol care poate fi rafinat la noi în țară. Emisiunea poate fi urmărită live pe Facebook și YouTube. Răzvan Dumitrescu: „Pe surse, din documente de analiză dintr-un minister. Au simulat și scenariul cu 20 lei pe litru la motorină.” Victor Ponta: „Corect să facă așa. Că dacă nu primim din Kazahstan, n-are cine să ne vândă. În momentul ăsta din țările Golfului, n-ai cum să aduci, că încă se bombardează Israelul cu Iranul și cu americanii din Rusia. Și de unde să aduci, că petrolul nu umblă pe străzi așa și îl iei tu.” Declarația lui Victor Ponta a fost făcută în contextul în care Kazahstanul a suspendat temporar transportul de țiței prin terminalul maritim rusesc Novorossiisk. Ruta era folosită de România ca să aducă în țară singurul tip de petrol pe care îl putem rafina. Decizia Kazahstanului a venit în urma unor atacuri ucrainene care puneau în pericol petrolierele care foloseau ruta. Importul de țiței din Kazahstan reprezintă aproximativ 80% din necesarul României, iar rafinăria Petromidia e afectată grav de suspendarea importului de țiței. Petromidia poate rafina doar petrol venit din Kazahstan.
Senatul dă testul pe legi disputate între PNL și PSD, jaloane în PNRR
Senatorii se reunesc astăzi, la ora 15.00, într-o nouă sesiune extraordinară, pentru a dezbate și, ulterior, pentru a da votul final pe trei proiecte de legi restante și disputate între politicieni. Ordine de zi, sesiune extraordinară Senat Cele trei proiecte de lege au generat opinii pro și contra în rândul partidelor din fosta coaliție. Strategia pentru conservarea Biodiversității – jalon PNRR de 1 miliard de euro. Condițiile PSD pentru vot Imagine aeriana a unei pepiniere in judetul Valcea. OCTAV GANEA / MEDIAFAX FOTO Primul proiect de lege vizează Strategia Națională și Planul de Acțiune pentru Conservarea Biodiversității 2026-2030. Proiectul a fost depus în Parlament, după ce Guvernul României l-a aprobat în iulie 2026 ca să stopeze degradarea naturii și pentru a alinia România la obiectivele europene și globale. Adoptarea acestui act normativ a fost o condiție critică (jalon PNRR) care a deblocat fonduri europene de aproape 1 miliard de euro pentru România. Strategia este construită în jurul a 4 mari direcții de intervenție: Conservarea și restaurarea ecosistemelor: refacerea zonelor naturale afectate (păduri, râuri, zone umede). Reducerea riscului de extincție: protejarea strictă a speciilor de plante și animale aflate în pericol. Utilizarea durabilă a resurselor: exploatarea responsabilă a pădurilor, apelor și solurilor. Consolidarea capacității: creșterea finanțării, a cercetării științifice și întărirea instituțiilor de control. Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat ieri că PSD va vota strategia pentru conservarea biodiversității, doar dacă este bună pentru economie, dacă îndeplinește acordurile și cerințele de mediu și dacă aceasta nu va fi folosită ca pretext pentru blocarea construcției de autostrăzi și hidrocentrale. „Din perspectiva noastră, are un impact semnificativ pe termen lung. În plină criză energetică, Ministerul Mediului a venit, din punctul nostru de vedere, pe ultima sută de metri, cu o strategie care valorează cam un miliard de euro în PNRR. A lăsat-o în transparență cred eu, într-un moment nu foarte potrivit, atunci când atenția tuturor era îndreptată spre rezolvarea altor probleme urgente. Plecând de la declarațiile făcute de cei responsabili, am văzut următoarea chestiune spusă, și anume faptul că cei de la Bruxelles nu vor accepta ca jalon îndeplinit decât forma aceasta pregătită de ei și pe care au trimis-o la Senat. Pregătită cum? Chiar cu ONG-urile de mediu, ONG-uri care au oferit, în trecut, din bani publici, consultanță pentru protejarea păsărilor (…). Aici se ridică cel puțin două probleme din perspectiva aprobării acestei strategii. Ce se întâmplă cu siguranța energetică a României? Suntem în plin colaps energetic în acest moment, iar USR deja a blocat la CCR finalizarea a șapte hidrocentrale strategice”, a spus Grindeanu. Președintele PSD susține că strategia, în forma actuală, va compromite și actualele capacități de producție a energiei. Regulile de desfășurare a programului SAFE de 16,6 miliarde de euro Al doilea proiect pe ordinea de zi a plenului Senatului vizează programul SAFE. Senatul este primă cameră sesizată în acest caz. Propunerea legislativă vizează crearea cadrului instituțional și financiar urgent pentru implementarea Programului SAFE în România, evitând blocajele administrative. Prin acest instrument european, România accesează un împrumut masiv de peste 16,6 miliarde de euro destinat securității naționale și retehnologizării industriei autohtone de apărare. Completările legislative aduse ordonanței inițiale au fost impuse pentru a asigura reducerea birocrației și semnarea contractelor înainte de termenele limită europene. Proiectul vizează: deblocarea achizițiilor urgente – MApN și alte structuri de siguranță națională să poată semna contracte de achiziții fără blocaje financiare și contestații. exceptarea de la regulile de achiziție – Contractele derulate prin SAFE să fie exceptate de la regulile licitațiilor clasice și sunt considerate de importanță strategică. Vor fi derulate direct sau în parteneriat cu state UE. managementul Planului de Investiții – Cancelaria Prim-Ministrului și Ministerul Finanțelor primesc atribuții clare pentru a negocia implementarea acordului direct cu Comisia Europeană. Orice direcție majoră este aprobată de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT). garanția fluxului financiar – Modificarea legislativă stabilește circuitele bugetare clare pentru utilizarea celor 16,6 miliarde de euro primiți prin împrumutul SAFE, definind modul în care banii sunt distribuiți către fabricile din industria de apărare (ex: producție de muniție, transportoare, sisteme radar). Decarbonizarea sectorului energetic, condiție PNRR Al treilea proiect de lege de pe ordinea de zi de astăzi se referă la decarbonizarea sectorului energetic, o altă temă disputată între PNL – USR și PSD – AUR. Modificările propuse constau în reajustarea calendarului de închidere a grupurilor energetice pe cărbune (lignit și huilă) și securizarea banilor europeni din PNRR. Proiectul face parte din condiția obligatorie a Comisiei Europene pentru deblocarea cererii de plată numărul 4 din PNRR. Proiectul stabilește clar că eliminarea cărbunelui este definitivă pentru a îndeplini jalonul 114 din PNRR. Se reglementează scoaterea strictă din exploatare a 1.045 MW din capacități pe lignit și huilă, urmată de alți 710 MW. Sorin Grindeanu a cerut amânarea termenului de închidere a centralelor pe cărbune, depunerea unui proiect de lege care interzice închiderea capacităților energetice până la înlocuirea lor și susținerea legii privind decarbonizarea cu amendamente. Liderul PSD i-a cerut premierului demis Ilie Bolojan să meargă la Bruxelles pentru a renegocia și amâna termenul limită de 31 august privind închiderea centralelor pe cărbune. Ilie Bolojan a spus că „deciziile populiste privind centralele pe cărbune pot aduce României corecții de peste un miliard de euro”.
Presa bulgară avertizează că criza energetică din România cauzată de scăderea debitului Dunării amenință toți furnizorii balcanici de electricitate
Armata României a întreprins acțiuni de demlare controlată a unei formațiuni stâncoase din Dunăre cu scopul de a redirecționa apa fluviului în prag de secare către centrala nucleară de la Cernavodă. Scăderea debitului Dunării din cauza valului canicular riscă să amenințe producția de electricitate în întreaga regiune balcanică, potrivit Novinite. Loading … Operațiune militară românească pentru devierea cursului Dunării Operațiunea a vizat detonarea stâncii Pârjoaia pentru a devia cursul Dunării. Apele Române au mobilizat excavatoare și barje cu piatră care vor transporta sute de metri cubi de rocă pentru continuarea lucrărilor. Încercarea inițială a eșuat pentru a distruge obstacolul, iar echipajele militare au folosit cantități de explozibili cu o greutate de 100 de kilograme pentru a demola cu succes formațiunea stâncoasă. Măsurile de urgență au fost întreprinse după ce debitul Dunării a început să scadă cu 1.400 de metri cubi pe secundă, atingând cel mai scăzut nivel înregistrat din 1985 încoace. Autoritățile române au atenționat – centrala nucleară de la Cernavodă va continua să funcționeze în regim normal pentru în că 4-5 zile înainte ca aplicarea unor restricții să devină o necesitate. „Dacă criza persistă, centrala nucleară va putea să mai opereze normal la limita capabilităților sale pentru încă 4-5 zile”, a declarat Sorin Rîndașu (ANAR). Criza energetică ar putea afecta patru țări Scăderea nivelului Dunării ar putea cauza probleme în întreaga regiune dunăreană, afectând producția de electricitate, navigația și infrastructura majoră a Bulgariei, României, Serbiei și Ungariei. În Bulgaria, măsurătorile făcute de Agenția Executivă pentru Explorare și Întreținre arată că nivelul apei de lângă Ruse a scăzut cu 91 de centimetri. Nivelul apei a mai scăzut cu 2 centimetri în doar 24 de ore. Trei vase sunt în prezent blocate pe secțiunea bulgară a fluviului, dar sunt în afara rutei maritime și nu pun circulația în pericol Situația din Bulgaria Legătura cu feribotul dintre Oriahovo și Bechet a rămas suspendată timp de o lună din cauza crizei. Traficul de mărfuri și vechicule a fost oprit din 10 iulie, după ce încercările de a curăța albia râului nu au dat roade. Călătorii sunt redirecționați către puncte de trecere alternative la Nikopol și Silistra sau către podurile de la Vidin și Ruse. Centrala nucleară Kozloduy din Bulgaria nu este afectată și continuă să funcționeze în regim normal. Ministerul Energiei a precizat că sistemul de răcire al centralei este alimentat de o stație proprie situată pe mal. Autoritățile din Bulgaria sunt în contact cu Serbia. Dacă debitul Dunării va continua să scadă, oficualii nu se așteaptă la probleme semnificative pentru centrala nucleară de la Kozloduy pentru cel puțin trei săptămâni. Valul canicular va continua Totuși, prognozele meteo sunt nefavorabile – valul canicular din Europa de Est va continua. România a declarat stare de urgență în sectorul energetic pe toată durata lunii august. Autoritățile pregătesc populația pentru raționalizare și discută cu Ucraina, Bulgaria și Grecia pentru a importa electricitate din surplusul acestora. Criza afectează și Serbia, unde scăderea debitului Dunării au redus capacitatea hjidrocentralelor de a produce energie. Centralele Djerdap 1 și Djerdap 2, care furnizează 1/5 din electricitatea Serbiei, operează cu 20-30% din capacitate. Ungaria, lovită de secetă, a decis să închidă treptat centrala nucleară Paks, cel mai mare producător energetic din țară, din cauza cantității insuficiente de apă pentru răcire. Premierul Peter Magyar a avertizat că urmează zile critice pentru sectorul energetic al Ungariei. Sursa Foto: Shutterstock