Economia Republicii Moldova va crește, dar cu un cost. Anca Dragu avertizează asupra inflației: Rămâne o provocare majoră
Economia Republicii Moldova ar urma să înregistreze o creștere de aproximativ 2% în 2026, însă inflația va continua să reprezinte o provocare majoră, pe fondul scumpirilor la energie și petrol. Estimările au fost prezentate de guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei, Anca Dragu, în cadrul unei conferințe dedicate sectorului financiar și bancar. Republica Moldova continuă procesul de integrare financiară europeană Anca Dragu a transmis că Republica Moldova face pași importanți în modernizarea sistemului financiar, prin integrarea în Zona Unică de Plăți în Euro, dezvoltarea sistemului MIA Plăți Instant și alinierea la standardele europene de supraveghere și reglementare. „Republica Moldova demonstrează că stabilitatea financiară, reformele și integrarea europeană produc rezultate concrete pentru cetățeni, companii și economie. Pentru Banca Națională a Moldovei, prioritatea rămâne consolidarea unui sector financiar sigur, modern și conectat la arhitectura europeană, prin alinierea la standardele, practicile și legislația Uniunii Europene. În acest parcurs, cooperarea cu instituțiile din România și dialogul profesional regional au un rol important în consolidarea poziției Republicii Moldova în spațiul financiar european”, a subliniat Dragu. Inflația ar putea ajunge la peste 8% în 2026 Șefa BNM a avertizat că inflația medie ar putea urca anul viitor la aproximativ 8,1%, semnificativ peste estimările inițiale, în contextul noilor tensiuni geopolitice și al creșterii prețurilor la resursele energetice. Potrivit acesteia, Banca Națională a Moldovei redusese treptat rata de politică monetară până la 5% în vara anului 2025, însă evoluțiile externe au schimbat perspectivele economice. Anca Dragu a explicat că accelerarea inflației în lunile martie și aprilie a determinat banca centrală să reacționeze prin majorarea ratei de politică monetară la 6,5%. „Începerea noului şoc în ceea ce priveşte preţurile la energie şi la petrol ne găseşte în coridorul de ţintire a inflaţiei, cu o rată de politică monetară de 5%. Din păcate, vedem în martie şi în aprilie că inflaţia accelerează din această presiune externă, cum spuneaţi, factori pe care nu prea avem cum să îi controlăm, astfel încât inflaţia în aprilie ajunge la 6,7%, ceea ce conduce şi la o majorare a ratei de politică monetară. În prezent, după ultima decizie de politică monetară, această rată de bază în economie este la 6,5%. Cele mai recente estimări arată că media ratei inflaţiei pentru 2026 ar putea fi undeva la puţin peste 8%, respectiv 8,1%, o creştere semnificativă faţă de prognoza iniţială, înainte de conflictul din Iran, de aproximativ 4,7%”, a afirmat Anca Dragu.
Un lanț german de magazine a lansat o baterie solară care costă 300 de euro
Cu războaiele din Ucraina și Iran în desfășurare, costurile vieții și prețurile la energie și carburanți sunt în continuă creștere. Consumul este în scădere și companiile ajung să aibă mai puțin profit. Un lanț german de magazine alimentare a propus o soluție care să fie pe placul mai multor clienți. Soluția vine de la Soare Potrivit Tech Radar , care citează PV Magazine, lanțul german de magazine alimentare a început să scoată la vânzare o baterie pentru balcon cu capacitatea de 2,24 kWh, cu o putere de intrare de 1.000 W și cu o putere de ieșire de 800 W. Dispozitivul este compatibil cu majoritatea sistemelor solare de balcon. Prosumatorii pot să le încarce cu energia provenită de la Soare pentru a nu mai primi facturi uriașe de la furnizorii electrici. Bateria măsoară 310 x 170 x 350 mm și cântărește în jur de 20 kg, făcând-o încăpătoare pentru balcoane. În plus, lanțul german de magazine alimentare a scos la vânzare și o versiune de dispozitiv care poate fi controlat prin intermediul unei aplicații pe telefon. Bateria costă numai 300 de euro și se găsește la vânzare în toate magazinele Lidl din Europa și Marea Britanie. Sursa Foto: Lidl Autorul recomandă:După ani de zile în care a încercat să o interzică, UE capitulează și face fix invers
Sute de angajați din industria de Apărare nu și-au primit salariile. Acuzații la adresa Consilierei ministrului Economiei, fostă condamnată penal
Sute de angajați din industria de Apărare nu și-au mai primit salariile din decembrie 2025, notează G4Media. Sindicaliștii acuză că responsabilă pentru această situație ar fi chiar Adriana Miron, secretarul general din Ministerul Economie. Amintim că Adriana Miron a fost condamnată penal la doi ani de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu, iar șeful ei, ministrul Economiei, Irineu Darău, este acuzat, alături de vicepremierul Oana Gheorghiu, într-un dosar de trafic de influență. Deși actualii guvernanți spun sectorul de Apărare reprezintă focusul principal și invocă, în acest sens, programul SAFE, împrumuturi de miliarde și contracte externe, lipsite de transparență publică, realitate este una complet diferită. Aproape 1200 de angajați din industria de Apărare nu și-au mai primit salariile din luna decembrie. Motivul ar fi o Hotărâre de Guvern, care ar fi trebuit dată de la începutul anului. Vinovată pentru această situație ar fi Adriana Miron, consiliera la ministerul Economiei, care ar bloca proiectul de hotărâre, deoarece că ar vrea să schimbe procedura, susțin sindicaliștii. De cealaltă parte, Adriana Miron a negat că ar avea vreo legătură cu procedura. La Arsenal Reșița 24 de angajați din 30 nu au fost plătiți deloc în 2026 Arsenal Reșița, una dintre cele mai mari fabrici de armament din România, în anii ’90, este în pragul colapsului. Din mii de angajați au mai rîmas doar 30, iar 24 dintre aceștia nu și-au mai primit salariile de jumătate de an, adică din luna decembrie. „Fiecare are în familie probabil încă un om care lucrează și atunci trăiește din salariul soțului, soției, ajutor de la părinți sau de la copii, asta este, n-avem ce face. Așteptăm să se rezolve. Sper că se va rezolva luna asta”, explică directorul Arsenal Reșița, Ioan Narcis Chisăliță, pentru G4Media. Aceeași situație este și la Pirochim Victoria. Aproape 70 de oameni n-au luat niciun ban în 2026. „Pe 25 ianuarie am primit ultimii bani pentru luna decembrie a anului trecut. Pe 2026, nefiind niciun leu alocat fondului de salarizare, după cum vă spuneam, în baza acestui nucleu, nu s-a primit niciun leu”, spune liderul de sindicat Mihai Savu, de la Pirochim Victoria. „Niciodată în istorie, ca anul acesta, până la 1 iunie, să nu se facă plățile pentru că nu s-a scos Hotărârea de Guvern”, adaugă el. Cauza acestui blocaj ar fi la cabinetul ministrului Economiei, spune Constantin Bucuroiu. Legea specială pentru angajații din Apărare, ignorată de Ministerul Economiei Legea specială pentru angajații din Apărare include, totuși, o prevedere importantă, menită să salveze companiile din Apărare, chiar și în cazul în care nu au comenzi. Articolul 24 din Legea nr. 232/2016 vizează protecția socială a personalului și reglementează drepturile salariale pentru angajații din industria națională de apărare care rămân fără activitate de bază, comenzi sau contracte. Acești salariați sunt menținuți în activitate, fac diverse servicii, iar drepturile lor salariale sunt asigurate prin bugetul Ministerului Economiei. În fiecare an, Guvernul României emite hotărâri prin care se stabilește numărul mediu maxim de personal care beneficiază de aceste măsuri de protecție la operatorii economici și bugetul alocat. Plățile către companii se fac prin intermediul Societății Romarm. În 2026, Guvernul a stabilit doar numărul de personal – 1.182. Hotărârea care deblochează finanțarea nu a fost încă aprobată. Anul trecut, în baza acestei legi au fost plătite 1.370 de persoane, iar bugetul total a fost cu puțin peste 110 milioane de lei. Sindicaliștii acuză cabinetul ministrului Economiei, Irineu Darău Liderul sindicatelor din Apărare, Constantin Bucuroiu, face presiuni zilnice la Guvern ca situația să se rezolve. Echipa care lucrează pe lege este o echipă mai complexă, cu juridicul, cu consilierul, cu secretar de stat, spune el. „Singurul cu care eu am discutat în permanență despre lucrurile este ministrul, care a tot promis că o rezolvă, sigur o rezolvă, dar degeaba spune ministrul o rezolvă dacă omul de acolo, unu, doi, trei, spun: «Stai puțin, că eu n-am înțeles ceva și nu semnez»”, explică el. A avut discuții și cu șefa de cabinet a ministrului, Daniela Vișoianu. „Ea are un alt punct de vedere. De ce să facă plățile la companii prin intermediul Romarm, de ce nu se face pe fiecare în parte”, spune el. Sindicaliștii din Apărare, acuzații la adresa consilierei lui Darău: „A blocat nucleul și vrea să împartă pe bugetul pe filiale” Aceeași părere, susține Constantin Bucuroiu, o are și secretarul general al Ministerului Economiei, Adriana Miron, care spre deosebire de șefa de cabinet are drept de semnătură pe propunerea legislativă. „Ea face reorganizare și ea a blocat nucleul și vrea să împartă pe bugetul pe filiale”, explică Constantin Bucuroiu. „E o mare greșeală chestia asta”, adaugă el. În primul rând, Romarm știe situația fiecărei companii și distribuie banii în funcție de comenzi. „Romarm-ul poate să facă în așa fel încât această sumă anuală și număr de salariați s-o împartă în așa fel încât să nu fie sincope, să nu rămână oamenii neplătiți”, spune Constantin Bucuroiu. În al doilea rând, adaugă el, „să dai hotărâri de guvern pentru fiecare companie în parte ar însemna întârzieri uriașe”. Sindicaliștii amenință cu proteste: „Vor să desființeze Romarm!” La sindicaliștii din Apărare au ajuns și alte zvonuri. Că întârzierea alocării fondurilor e doar începutul unei reoganizări în industria de Apărare de care s-ar ocupa Adriana Miron. „Vor să desființeze Romarm-ul”, spune Constantin Bucuroiu. „Acela va fi cu adevărat sfârșitul”. Sindicaliștii se pregătesc deja de proteste. „Eu deja am cerut mobilizare!”, spune Constantin Bucuroiu. Ministerul Economiei, la mâna unor șefi vizați de dosare penale Secretarul general al Ministerului Economiei, Adriana Miron, a fost condamnată definitiv, în 2015, la doi ani de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu și fals intelectual. Irineu Darau USR Ministrul interimar așl Economiei – dosar penal in rem, alături de vicepremierul Oana Gheorghiu, pentru abuz în serviciu. Acesta este acuzat de presiuni pentru facilitarea unor contracte cu dedicație între compania germană Schwartz și statul român. Contract de miliarde între MApN și Rheinmetall – compania de armament, implicată în scandaluri de corupție Ministerul Apărării Naționale, prin Direcția generală pentru armamente, a anunțat vineri noapte că a
Scădere de prețuri în sectorul uleiului de măsline, dar costurile rămân ridicate. Producătorii trag un semnal de alarmă
Producătorii de ulei de măsline din Spania, cel mai mare producător la nivel mondial, avertizează asupra presiunilor tot mai mari din piață, în contextul în care prețurile au început să scadă, iar costurile de producție rămân ridicate. Scăderi de preț pe piață, în ciuda unei producții consistente În Spania, fermierii și organizațiile agricole se declară îngrijorați de evoluția recentă a prețurilor la origine, pe fondul așteptărilor privind costuri mai mari la combustibil și îngrășăminte în următoarea campanie, potrivit EFE, citată de Mediafax. Datele de piață arată o ușoară tendință de scădere: uleiul extravirgin se situează în jur de 4 euro pe litru, uleiul virgin la aproximativ 3,3 euro, iar uleiul lampant la circa 2,1 euro. În paralel, producția totală este estimată la 1,29 milioane de tone, ușor sub nivelurile anticipate inițial. Stocurile se ridică la peste 860.000 de tone, în timp ce exporturile depășesc 570.000 de tone, iar consumul intern rămâne de peste 300.000 de tone. În acest context, organizația COAG semnalează o scădere de aproape 7% a prețului uleiului extravirgin în doar câteva săptămâni, în ciuda unei recolte mai slabe și a costurilor în creștere. Industria spune că piața rămâne stabilă Unele organizații estimează pierderi de peste un miliard de euro pentru producători de la începutul campaniei. Procesatorii consideră că piața rămâne echilibrată, chiar dacă traversează o perioadă de încetinire. Aceștia susțin că nivelul stocurilor și al producției nu indică o criză, însă admit că evoluția costurilor din agricultură rămâne un factor de risc pentru perioada următoare.
Șantierul naval Damen Mangalia a fost scos la vânzare
Șantierul naval Damen Mangalia a fost scos oficial la vânzare, vineri, de lichidatorul judiciar al societății. Prețul de pornire al licitației este de 184,04 milioane de euro, fără TVA, sumă egală cu valoarea de piață stabilită prin evaluare. Șantierul se află într-o situație dramatică, peste 1.000 de angajați primind deja deciziile de concediere colectivă. Sindicaliștii avertizează că există riscul să se piardă definitiv una dintre cele mai importante platforme industriale din România. Prima ședință de licitație competitivă cu preț în urcare va avea loc pe 29 iunie, la ora 13:00. Termenul limită de înscriere este 26 iunie. Vânzarea vizează un singur pachet de active imobile și mobile Vânzarea vizează un singur pachet de active imobile și mobile, destinate asigurării continuării activității șantierului. Din pachet sunt excluse creanțele și participațiile, arată anunțul publicat pe CITR SPRL Filiala Constanța, în calitate de lichidator judiciar al Damen Shipyards Mangalia SA. Garanția de participare este de 10% din prețul de pornire, fără TVA. Pe 28 aprilie, Tribunalul Constanța a dispus intrarea în faliment a societății Damen Shipyards Mangalia S.A.. Astfel s-a marcat trecerea oficială în etapa de lichidare a activelor companiei. Potrivit deciziei instanței, lichidator judiciar a fost desemnat CITR S.P.R.L., una dintre cele mai mari companii din România de insolvență și restructurare. Anterior a avut rolul de administrator judiciar. Entitatea va prelua integral atribuțiile de administrare ale societății și va gestiona procedura de valorificare a activelor pentru acoperirea datoriilor către creditori. Statul deține 51% din acțiuni, iar olandezii de la Damen 49% Povestea Damen este una complicată. Compania are o structură de acționariat mixtă: statul român (prin Șantierul Naval 2 Mai S.A.) deține 51% din acțiuni, iar grupul olandez Damen Shipyards Group deținea 49%. În anul 2023, grupul Damen a anunţat că a emis notificarea de reziliere a acordului de asociere încheiat în 2018 între Damen Holding BV şi statul român. S-a motivat că „prin adoptarea Legii nr. 187/2023, a fost anulat cadrul juridic în baza căruia funcţiona asocierea dintre statul român şi Damen în ceea ce priveşte Şantierul Mangalia”. Protest pe Șantierul Naval Mangalia, 20 martie 2026. Captură video Ulterior, Damen Holding a cerut insolvenţa Damen Shipyards Mangalia, Tribunalul Constanţa deschizând, pe 19 iunie 2024, procedura respectivă. În anul 2018, Damen a investit la Şantierul Naval Mangalia, achiziţionând pachetul majoritar de acţiuni de la Daewoo, acceptând apoi să cesioneze statului român 2% din acţiuni pentru ca acesta să devină acţionar majoritar, cu 51%, cu condiţia ca partenerul olandez să aibă controlului operaţional şi managerial al şantierului. Concedieri colective la Damen La începutul lunii, Damen anunța declanșarea procesului de concediere colectivă a personalului. Măsura va fi aplicată în două etape succesive, pentru a permite finalizarea proiectelor aflate în derulare și desfășurarea operațiunilor de lichidare, scrie Profit.ro Etapa 1: 740 salariați – perioada de preaviz 27 mai–24 iunie, încetarea raporturilor de muncă la 25 iunie 2026. Etapa 2: 271 salariați – perioada de preaviz 18 iunie–15 iulie, încetarea raporturilor de muncă la 16 iulie 2026. AUTORUL RECOMANDĂ Cum poate fi salvat Șantierul Naval Mangalia, cel mai mare al Damen din Europa. Miruță: Statul român, în istoria sa recentă, și-a autosabotat acest șantier Austeritatea lui Bolojan, flagelul care zdruncină economia României. Analist economic: Restructurarea este cuvântul de ordine/Firmele cad ca muștele
Victorie de etapă pentru Cristian Pistol și CNAIR împotriva lui Miruță. Cele 5 proiecte de infrastructură care făceau obiectul ordinului de ministru rămân la CNAIR
Curtea de Apel București a admis cererea Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) privind suspendarea Ordinului Ministrului Transporturilor şi Infrastructurii Radu Miruță privind transferul a cinci proiecte de infrastructură la Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR). Sursa: Ministerul Justiției/Portalul Instanțelor de Judecată CNAIR a înregistrat procesul împotriva Ministerului Transporturilor la Curtea de Apel București în cursul zilei de marți, 19 mai, după cum arată portalul instanțelor de judecată, având ca oibect „suspendare executare act administrativ Ordin 475/2026”, pe care trebuia să-l pună în aplicare până cel târziu miercuri, 20 mai. Ordinul lui Miruță, cinci proiecte în centrul disputei Pe 5 mai a fost emis Ordinul 475/2026 al Ministrulu Transporturilor, Radu Miruță, semnat de secretarul de stat responsabil cu infrastructura rutieră, Horațiu Cosma, care a dispus ca în termen de 15 zile, adică până la data de 20 mai, CNAIR să întocmească protocoalele de predare a 5 proiecte – DEx Oradea – Arad, Autostrada București – Alexandria, secțiunea Făgăraș – Brașov a Autostrăzii Sibiu – Brașov, varianta ocolitoare Techirghiol și podul Giurgiu – Ruse II. Ordinul a fost dat în baza OUG 55/2016, ce prevede transferarea etapizată în termen de 3 ani a tuturor proiectelor din portofoliul CNAIR către CNIR, companie anume înființată să le preia și să le implementeze. Ministrul „nu i-a consultat în prealabil” pe cei de la CNAIR Directorul general al CNAIR, Cristian Pistol, împreună cu 5 directori adjuncți au înregistrat la Ministerul Transporturilor o plângere prealabilă prin care cereau revocarea Ordinului de Ministru. Cristian Pistol În motivarea plângerii prealabile, cei 6 directori ai CNAIR au acuzat că Ministerul a emis ordinul respectiv „fără consultarea prealabilă” a companiei, că termenul de încheiere a protocoalelor de predare a proiectelor către CNAIR este „imposibil de respectat”, că CNIR are mai puțini angajați decât CNAIR și, prin urmare, ar putea să apară riscul de blocare a proiectelor. „În loc să urmărească binele proiectelor, directorul Pistol a atacat în justiție ordinul” În reacție, secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Horațiu Cosma, a acuzat conducerea CNAIR că blochează transferul către CNIR a cinci mari proiecte de infrastructură estimate la aproximativ 10 miliarde de euro, deși termenul legal pentru predare a expirat. „Astăzi se împlineşte termenul legal de 15 zile pentru predarea acestor proiecte la CNIR. În loc să urmărească binele proiectelor, directorul Pistol a atacat în justiţie ordinul de ministru de transfer al proiectelor. Această tentativă de tergiversare nu suspendă obligaţia legală de a-l pune în executare”, a scris Horaţiu Cosma pe Facebook. Oficialul susține că refuzul directorului general al CNAIR de a pune în aplicare ordinul de ministru va produce „întârzieri artificiale, gratuite și perfect evitabile” și a avertizat că România riscă să piardă unele fonduri europene din PNRR. Horațiu Cosma a acuzat CNAIR de întârzieri de ani de zile Secretarul de stat a prezentat și situația actuală a proiectelor care urmează să fie transferată către CNIR. Potrivit lui Cosma, licitațiile pentru Alternativa Techirghiol și pentru studiul de fezabilitate al celui de-al doilea pod peste Dunăre de Giurgiu întârzie de aproximativ doi ani. De asemenea, pentru sectorul Făgăraș-Brașov nu au fost finalizate studiile de fezabilitate, iar pentru Autostrada București-Alexandria studiul este întârziat deja cu doi ani. „La drumul expres Arad – Oradea situaţia este şi mai absurdă: există constructori gata să intre în şantier mâine, însă după ce în bugetul naţional pe anul 2026 CNAIR a cerut zero lei pentru proiect, tot directorul Pistol a dat ordinul de începere a lucrărilor tocmai în aprilie 2027”, a mai spus Horațiu Cosma. Cum a reacţionat Cristian Pistol la declaraţiile secretarului de stat „Am citit cu stupefacție declarația domnului secretar de stat Cosma privind litigiul CNAIR – Pizzarotti”, a scris Cristian Pistol pe Facebook. „Faptele sunt următoarele: în anul 2021, CNAIR a încheiat un acord cu Pizzarotti prin care constructorul accepta plafonarea pretențiilor la 149,6 milioane lei, renunțând la orice alte pretenții. Acordul a fost redactat cu asistența juridică a unei mari case de avocatură din România. Tribunalul Arbitral a ales să ignore acest acord, pe motive procedurale pe care CNAIR le contestă la Curtea de Apel București. Aceste date i-au fost transmise domnului Horațiu Cosma, în data de 18 mai 2026, chiar la solicitarea sa telefonică. În plus, CNAIR a transmis Ministerului Transporturilor o informare detaliată de 13 pagini cu situația completă a dosarului. Este îngrijorător însă ca la câteva ore după primirea informării, în calitate de reprezentant al unei autorități publice, același domn Cosma a declarat în mass-media că acordul CNAIR este „o hârtie igienică.” Este legitim să ne întrebăm cum servește interesul public discreditarea în presă, de către un secretar de stat, a poziției juridice a statului român, într-un litigiu activ în care CNAIR apără banii contribuabililor? Constructorul Pizzarotti citește aceste declarații. Avocații lor le vor folosi în instanță. Asta în condițiile în care CNAIR a acționat cu bună-credință, în conformitate cu prevederile legale și contractuale. Vă anunț domnule Cosma că vom continua să facem acest lucru”. RECOMANDAREA AUTORULUI:
BNR. Inflația va sări pragul 10% în iulie
Banca Națională a României avertizează. Inflația va continua să crească în următoarele luni, urmând să depășească pragul de 10% la jumătatea anului. România resimte și ea puternic efectele consolidării bugetare, ale scumpirilor din energie și ale conflictului din Orientul Mijlociu. Riscurile la adresa ratei de schimb a leului rămân ridicate „Riscurile la adresa ratei de schimb a leului rămân ridicate, au susţinut membrii Consiliului, evocând fluctuaţiile aversiunii globale faţă de risc în contextul conflictului din Orientul Mijlociu, dar şi deficitele gemene încă mari, precum şi situaţia politică internă şi incertitudinile asociate. Din această perspectivă, a fost subliniată în mod repetat importanţa stabilităţii politice şi guvernamentale, precum şi necesitatea continuării corecţiei fiscale conform Planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE, de natură să conducă şi la o ajustare treptată a deficitului de cont curent, şi cu implicaţii favorabile asupra primei de risc suveran, implicit asupra costurilor de finanţare a economiei”, se arată în minuta şedinţei BNR din 15 mai. În cadrul şedinţei, Consiliul de administraţie a discutat şi adoptat deciziile de politică monetară, pe baza datelor şi analizelor privind caracteristicile recente şi perspectiva evoluţiilor macroeconomice pe termen mediu prezentate de direcţiile de specialitate şi a altor informaţii interne şi externe disponibile. Evoluţia inflaţiei În discuţiile privind comportamentul recent al inflaţiei, membrii Consiliului au evidenţiat creşterea consemnată de rata anuală a inflaţiei în luna martie, în urma căreia aceasta s-a mărit la finele trimestrului I 2026 la 9,87 la sută, de la 9,69 la sută în decembrie 2025, În condiţiile în care impactul scumpirii pronunţate a combustibililor în contextul războiului din Orientul Mijlociu, împreună cu cel al reamplificării moderate a dinamicilor pe segmentele LFO şi produse din tutun au devansat întrucâtva efectele scăderii semnificative a preţurilor gazelor naturale şi energiei electrice şi ale decelerării uşoare a inflaţiei de bază, se precizează în document. Datele recent publicate relevă mărirea la 10,71 la sută a ratei anuale a inflaţiei în luna aprilie 2026, în principal ca urmare a creşterilor semnificative de dinamică înregistrate de preţurile gazelor naturale şi combustibililor, precum şi de preţurile administrate, pe fondul unor efecte de bază nefavorabile şi al ascensiunii cotaţiei petrolului, dar şi sub impactul majorării considerabile a chiriilor pentru locuinţele de stat, se arată în documentul care poate fi citit integral aici. Recomandarea autorului: După noi, prăpădul. Eurostat reconfirmă că România are cea mai mare inflație din Uniunea Europeană sub Guvernul Bolojan
Experții din cadrul Parchetelor contestă nouă lege a salarizării. Invocă diminuarea veniturilor și „riscuri juridice semnificative”
Sindicatul liber Uniunea Naţională a Specialiştilor din Ministerul Public susţine că proiectul noii legi a salarizării personalului bugetar este vulnerabil din punct de vedere constituţional, legal şi de politică publică. Instituția menționează că proiectul prezintă „riscuri juridice semnificative”, cum ar fi: mecanisme de calcul neclare, riscul diminuării veniturilor și lipsa previzibilității salariale. Modificările prevăzute în noul proiect de lege al salarizării trebuie ar trebui adoptate doar în urma unui dialog cu reprezentanții angajaților, menționează sindicaliștii într-un comunicat emis joi 28 mai. Instituția mai subliniază că discuțiile dintre Guvern și sindicaliști nu înlocuiește acordul explicit asupra legii salarizării. „Transparenţa este o condiție a legitimității actului normativ: Echitatea şi predictibilitatea sunt principii care trebuie să guverneze orice reformă salarială”, se arară în comunicatul Uniunii Naţionale a Specialiştilor din Ministerul Public. „Conform Constituţiei României şi legislației naţionale în materie de dialog social, orice modificare a regimului salarial în sectorul public trebuie adoptată în urma unui dialog real şi transparent cu reprezentanții salariaților. Guvernul a anunţat consultări cu sindicatele privind legea salarizării bugetare, însă esenţa este ca aceste consultări să fie substanțiale, nu de formă”, mai scrie în document. Riscul scăderii veniturilor, inclusiv la promovare Sindincaliștii atrag atenția asupra posibilității diminuării veniturilor, în special în ipoteza promovării în grad sau în funcţie. Sindicatul susţine că proiectul afectează previzibilitatea salarială, considerată un element esenţial pentru siguranţa juridică a raporturilor de muncă în sectorul public. Problema invocată de specialiştii din parchete se leagă de mecanismul numit în proiect „diferenţă salarială tranzitorie”. Acesta este conceput ca o protecţie temporară pentru angajaţii care, la intrarea în vigoare a noii legi, ar avea un salariu calculat după noua grilă mai mic decât cel aflat în plată în decembrie 2026. Proiectul prevede însă că această diferenţă nu se acordă personalului nou încadrat după intrarea în vigoare a legii şi poate înceta în cazul promovării sau încadrării pe altă funcţie. În aceste condiţii, sindicaliştii susţin că proiectul nu poate fi considerat acceptabil în forma actuală, întrucât ar putea afecta drepturile salariale şi recunoaşterea vechimii în funcţie. Noua lege a salarizării schimbă formula de calcul pentru bugetari Proiectul noii legi a salarizării, prezentat de ministrul interimar al Muncii, Dragoş Pîslaru, vizează înlocuirea Legii-cadru nr. 153/2017 şi reorganizarea întregului sistem de salarizare din sectorul bugetar. Potrivit proiectului, salariile ar urma să fie calculate pe baza unor coeficienţi de salarizare, înmulţiţi cu o valoare de referinţă. Documentul prevede 12 grade salariale, cu coeficienţi între 1 şi 8. FOTO: Mediafax Recomandarea autorului: Documente oficiale. Cum a schimbat ministrul demis Pîslaru, din Guvernul demis Bolojan, legea salarizării și grilele de salarii care au scandalizat o țară întreagă CSM lansează al şaselea apel către Guvern pentru adoptarea unor măsuri care să evite colapsul justiţiei România, blocată de proteste. Legea salarizării scoate în stradă asistenții medicali, angajații ANAF și ai Trezoreriei fac grevă spontană
Cîțu contrazice politica lui Bolojan cu datele Eurostat
Florin Cîțu, fost premier al României, a analizat datele Eurostat și arată faptul că ideea promovată de Guvernul Bolojan, conform căreia România ar avea un model de creștere nesustenabil, ar fi total greșită. Acesta explică că țara noastră ar avea cea mai mică datorie a sectorului privat din UE, iar datoria mare este cea făcută de stat prin împrumuturi masive și cheltuieli mult peste posibilitățile bugetului. Într-o postare pe pagina sa de Facebook, Florin Cîțu spune că în spațiul public a fost promovată în mod repetat ideea că economia României ar fi crescut nesustenabil, pe baza consumului alimentat prin datorii. Fostul prim-ministru afirmă însă că datele oficiale contrazic această teorie. „Pentru toți „specialiștii” care intoxică spațiul public Aud de luni de zile același refren: România ar fi avut un model de creștere „nesustenabil”, bazat pe consum finanțat pe datorie. De aici ar decurge, chipurile logic, nevoia de a crește taxele și de a extinde mâna statului peste sectorul privat. E fals. Iar un singur grafic, dintr-o sursă greu de contestat — Eurostat — arată exact unde este eroarea. România are cea mai mică îndatorare a sectorului privat din Uniunea Europeană. Nu printre cele mai mici. Cea mai mică. Sub Polonia, sub Lituania, sub Bulgaria, sub toți cei 26 de parteneri europeni și mult sub media UE”. „Nu sectorul privat a produs dezechilibrul” Florin Cîțu subliniază că firmele și populația din România au cele mai mici datorii din întreaga Uniune Europeană, ceea ce ar demonta teoria potrivit căreia mediul privat ar fi responsabil pentru problemele bugetare. „Dacă firmele și gospodăriile românești sunt cele mai puțin îndatorate din Uniune, atunci povestea cu „creșterea pe datorie privată” se prăbușește. Nu sectorul privat a produs dezechilibrul. Datoria care a explodat este datoria statului — rezultatul direct al deciziilor politice care au împins cheltuieli permanente peste capacitatea reală a economiei”. De asemenea, fostul premier susține că actuala guvernare a ales varianta cea mai simplă pentru acoperirea deficitului bugetar: majorarea taxelor și suprataxarea economiei private. „Aici este nodul problemei. Soluția aleasă pentru deficitul statului a fost creșterea taxelor pe privat. Nu reducerea risipei publice. Nu reforma cheltuielilor. Nu restructurarea aparatului bugetar. Ci extragerea de resurse din sectorul care avea cele mai sănătoase bilanțuri din Europa”. Cîțu, critici la adresa Guvernului: Instituția care administrează deficitul a decis că factura o plătește sectorul care nu l-a produs În continuarea postării, Cîțu a explicat că această soluție a fost propunerea Ministerului Finanțelor, însușită de premier. Acesta explică că sistemul privat a fost suprataxat pentru a acoperi un deficit generat de stat. „Această soluție nu a venit de nicăieri: a fost propunerea Ministerului Finanțelor, însușită apoi de premier. Adică exact instituția care administrează deficitul a decis că factura o plătește sectorul care nu l-a produs. Iar efectele se văd acum. Sectorul privat era încă sănătos, dar a fost tratat ca o rezervă fiscală de exploatat. A fost suprataxat tocmai pentru a acoperi un deficit generat de stat. Apoi aceiași oameni se miră că economia încetinește, consumul cade și investițiile sunt amânate.” În opinia fostului premier nu există argumente economice solide pentru taxarea suplimentară a mediului privat. Cîțu a explicat că singura opțiune politică este aceea de a acoperi deficitul bugetar al statului din „bunuzarul celor care produc”. „Nu există argument economic serios pentru suprataxarea celui mai puțin îndatorat sector privat din Uniunea Europeană. Există doar o opțiune politică: să acoperi deficitul statului din buzunarul celor care produc”. RECOMANDAREA AUTORULUI:
De ce a ajuns benzina să coste mai mult decât motorina
Benzina a devenit mai scumpă decât motorina în majoritatea stațiilor de distribuție din România, iar în altele diferența de preț a devenit aproape insesizabilă. Evoluția este surprinzătoare în condițiile în care țara noastră produce suficientă benzină, din care se și exportă, dar nu și suficientă motorină, combustibil consumat majoritar, care se importă. Una dintre explicații este și piața europeană. Scumpirea benzinei este o premieră de la declanșarea războiului din Iran, perioadă în care motorina a fost mult mai afectată de creșterile de preț decât benzina. Marți, 26 mai, în stațiile Rompetrol, motorina standard costa 9,34 lei/litru, în timp ce benzina era comercializată cu 9,38 lei/litru. Valul de scumpiri s-a extins miercuri, 27 mai, în majoritatea rețelelor de carburanți, care au majorat prețul benzinei standard cu încă 15 bani/litru, în timp ce prețul motorinei a rămas neschimbat. Tendința a continuat și astăzi, 28 mai, iar benzina standard a ajuns să coste cu 19 bani mai mult față de ziua precedentă. În unele benzinării, diferența de preț dintre cei doi carburanți s-a resimțit și mai tare și a ajuns până la 29 de bani pe litru. Interesant este că motorina premium a rămas în continuare mai scumpă decât benzina premium în aceleași stații de distribuție din țară. Paradox la pompă. Benzina mai scumpă decât motorina Scumpirea litrului de benzină, schimbare neobișnuită pentru cei mai mulți șoferi români, are însă câteva explicații. În acest moment, sunt în vigoare două măsuri adoptate de Guvern în contextul crizei petroliere: adaosurile comerciale sunt limitate pe tot lanțul de distribuție, iar în cazul motorinei există o reducere de 30 de bani pe litru la acciză. „Se limitează adaosul comercial practicat de operatorii economici care produc, importă, distribuie și/sau comercializează benzină, motorină la valoarea medie a adaosului comercial practicat în anul 2025 de către fiecare operator economic. Excepție fac exporturile și livrările intra-comunitare”, se arată în actul normativ. Sursă foto: Envato Practic, operatorii lucrează lunar pe estimări privind volumele, costurile și marjele, iar spre finalul lunii pot apărea ajustări de preț, astfel încât media adaosului practicat să nu depășească pragul permis raportat la perioada de referință din anul anterior. Companiile de distribuție din țara noastră au explicat că reglementarea face ca schimbările de preț să fie mai puțin previzibile și mai abrupte decât înainte, când prețurile carburanților erau stabilite strict în funcție de politicile comerciale care țineau cont de cotații. Diferențele de preț, explicate de piața europeană Evoluțiile diferite ale benzinei și motorinei reflectă și dinamica pieței europene. Potrivit datelor din piață, de la începutul lunii mai cotațiile spot ale motorinei în Europa au scăzut cu 44 dolari/tonă, dar benzina a recuperat puternic și a urcat cu aproximativ 127 dolari/tonă după minimul atins pe 7 mai. Acesta este motivul pentru care operatorii majorează prețul benzinei, dar păstrează motorina stabilă sau chiar o ieftinesc. De altfel, diferențele de preț țin și de variațiile de cerere sezonieră, care influențează cotațiile. În aceste zile, cotațiile Platt s Med, luate în calcul la stabilirea prețurilor de la pompă, au ajuns la un nivel asemănător pentru ambii carburanți. RECOMANDAREA AUTORULUI: