Victor Ponta confirmă că prețul motorinei poate ajunge la 20 de lei
Fostul premier Victor Ponta a confirmat că există posibilitatea unui scenariu negru în care prețul motorinei poate ajunge chiar și la 20 de lei pe litru. În cadrul emisiunii Subiectul Zilei cu Răzvan Dumitrescu acesta a avertizat și că în acest moment România nu are de unde să ia petrol care poate fi rafinat la noi în țară. Emisiunea poate fi urmărită live pe Facebook și YouTube. Răzvan Dumitrescu: „Pe surse, din documente de analiză dintr-un minister. Au simulat și scenariul cu 20 lei pe litru la motorină.” Victor Ponta: „Corect să facă așa. Că dacă nu primim din Kazahstan, n-are cine să ne vândă. În momentul ăsta din țările Golfului, n-ai cum să aduci, că încă se bombardează Israelul cu Iranul și cu americanii din Rusia. Și de unde să aduci, că petrolul nu umblă pe străzi așa și îl iei tu.” Declarația lui Victor Ponta a fost făcută în contextul în care Kazahstanul a suspendat temporar transportul de țiței prin terminalul maritim rusesc Novorossiisk. Ruta era folosită de România ca să aducă în țară singurul tip de petrol pe care îl putem rafina. Decizia Kazahstanului a venit în urma unor atacuri ucrainene care puneau în pericol petrolierele care foloseau ruta. Importul de țiței din Kazahstan reprezintă aproximativ 80% din necesarul României, iar rafinăria Petromidia e afectată grav de suspendarea importului de țiței. Petromidia poate rafina doar petrol venit din Kazahstan.
Senatul dă testul pe legi disputate între PNL și PSD, jaloane în PNRR
Senatorii se reunesc astăzi, la ora 15.00, într-o nouă sesiune extraordinară, pentru a dezbate și, ulterior, pentru a da votul final pe trei proiecte de legi restante și disputate între politicieni. Ordine de zi, sesiune extraordinară Senat Cele trei proiecte de lege au generat opinii pro și contra în rândul partidelor din fosta coaliție. Strategia pentru conservarea Biodiversității – jalon PNRR de 1 miliard de euro. Condițiile PSD pentru vot Imagine aeriana a unei pepiniere in judetul Valcea. OCTAV GANEA / MEDIAFAX FOTO Primul proiect de lege vizează Strategia Națională și Planul de Acțiune pentru Conservarea Biodiversității 2026-2030. Proiectul a fost depus în Parlament, după ce Guvernul României l-a aprobat în iulie 2026 ca să stopeze degradarea naturii și pentru a alinia România la obiectivele europene și globale. Adoptarea acestui act normativ a fost o condiție critică (jalon PNRR) care a deblocat fonduri europene de aproape 1 miliard de euro pentru România. Strategia este construită în jurul a 4 mari direcții de intervenție: Conservarea și restaurarea ecosistemelor: refacerea zonelor naturale afectate (păduri, râuri, zone umede). Reducerea riscului de extincție: protejarea strictă a speciilor de plante și animale aflate în pericol. Utilizarea durabilă a resurselor: exploatarea responsabilă a pădurilor, apelor și solurilor. Consolidarea capacității: creșterea finanțării, a cercetării științifice și întărirea instituțiilor de control. Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat ieri că PSD va vota strategia pentru conservarea biodiversității, doar dacă este bună pentru economie, dacă îndeplinește acordurile și cerințele de mediu și dacă aceasta nu va fi folosită ca pretext pentru blocarea construcției de autostrăzi și hidrocentrale. „Din perspectiva noastră, are un impact semnificativ pe termen lung. În plină criză energetică, Ministerul Mediului a venit, din punctul nostru de vedere, pe ultima sută de metri, cu o strategie care valorează cam un miliard de euro în PNRR. A lăsat-o în transparență cred eu, într-un moment nu foarte potrivit, atunci când atenția tuturor era îndreptată spre rezolvarea altor probleme urgente. Plecând de la declarațiile făcute de cei responsabili, am văzut următoarea chestiune spusă, și anume faptul că cei de la Bruxelles nu vor accepta ca jalon îndeplinit decât forma aceasta pregătită de ei și pe care au trimis-o la Senat. Pregătită cum? Chiar cu ONG-urile de mediu, ONG-uri care au oferit, în trecut, din bani publici, consultanță pentru protejarea păsărilor (…). Aici se ridică cel puțin două probleme din perspectiva aprobării acestei strategii. Ce se întâmplă cu siguranța energetică a României? Suntem în plin colaps energetic în acest moment, iar USR deja a blocat la CCR finalizarea a șapte hidrocentrale strategice”, a spus Grindeanu. Președintele PSD susține că strategia, în forma actuală, va compromite și actualele capacități de producție a energiei. Regulile de desfășurare a programului SAFE de 16,6 miliarde de euro Al doilea proiect pe ordinea de zi a plenului Senatului vizează programul SAFE. Senatul este primă cameră sesizată în acest caz. Propunerea legislativă vizează crearea cadrului instituțional și financiar urgent pentru implementarea Programului SAFE în România, evitând blocajele administrative. Prin acest instrument european, România accesează un împrumut masiv de peste 16,6 miliarde de euro destinat securității naționale și retehnologizării industriei autohtone de apărare. Completările legislative aduse ordonanței inițiale au fost impuse pentru a asigura reducerea birocrației și semnarea contractelor înainte de termenele limită europene. Proiectul vizează: deblocarea achizițiilor urgente – MApN și alte structuri de siguranță națională să poată semna contracte de achiziții fără blocaje financiare și contestații. exceptarea de la regulile de achiziție – Contractele derulate prin SAFE să fie exceptate de la regulile licitațiilor clasice și sunt considerate de importanță strategică. Vor fi derulate direct sau în parteneriat cu state UE. managementul Planului de Investiții – Cancelaria Prim-Ministrului și Ministerul Finanțelor primesc atribuții clare pentru a negocia implementarea acordului direct cu Comisia Europeană. Orice direcție majoră este aprobată de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT). garanția fluxului financiar – Modificarea legislativă stabilește circuitele bugetare clare pentru utilizarea celor 16,6 miliarde de euro primiți prin împrumutul SAFE, definind modul în care banii sunt distribuiți către fabricile din industria de apărare (ex: producție de muniție, transportoare, sisteme radar). Decarbonizarea sectorului energetic, condiție PNRR Al treilea proiect de lege de pe ordinea de zi de astăzi se referă la decarbonizarea sectorului energetic, o altă temă disputată între PNL – USR și PSD – AUR. Modificările propuse constau în reajustarea calendarului de închidere a grupurilor energetice pe cărbune (lignit și huilă) și securizarea banilor europeni din PNRR. Proiectul face parte din condiția obligatorie a Comisiei Europene pentru deblocarea cererii de plată numărul 4 din PNRR. Proiectul stabilește clar că eliminarea cărbunelui este definitivă pentru a îndeplini jalonul 114 din PNRR. Se reglementează scoaterea strictă din exploatare a 1.045 MW din capacități pe lignit și huilă, urmată de alți 710 MW. Sorin Grindeanu a cerut amânarea termenului de închidere a centralelor pe cărbune, depunerea unui proiect de lege care interzice închiderea capacităților energetice până la înlocuirea lor și susținerea legii privind decarbonizarea cu amendamente. Liderul PSD i-a cerut premierului demis Ilie Bolojan să meargă la Bruxelles pentru a renegocia și amâna termenul limită de 31 august privind închiderea centralelor pe cărbune. Ilie Bolojan a spus că „deciziile populiste privind centralele pe cărbune pot aduce României corecții de peste un miliard de euro”.
Presa bulgară avertizează că criza energetică din România cauzată de scăderea debitului Dunării amenință toți furnizorii balcanici de electricitate
Armata României a întreprins acțiuni de demlare controlată a unei formațiuni stâncoase din Dunăre cu scopul de a redirecționa apa fluviului în prag de secare către centrala nucleară de la Cernavodă. Scăderea debitului Dunării din cauza valului canicular riscă să amenințe producția de electricitate în întreaga regiune balcanică, potrivit Novinite. Loading … Operațiune militară românească pentru devierea cursului Dunării Operațiunea a vizat detonarea stâncii Pârjoaia pentru a devia cursul Dunării. Apele Române au mobilizat excavatoare și barje cu piatră care vor transporta sute de metri cubi de rocă pentru continuarea lucrărilor. Încercarea inițială a eșuat pentru a distruge obstacolul, iar echipajele militare au folosit cantități de explozibili cu o greutate de 100 de kilograme pentru a demola cu succes formațiunea stâncoasă. Măsurile de urgență au fost întreprinse după ce debitul Dunării a început să scadă cu 1.400 de metri cubi pe secundă, atingând cel mai scăzut nivel înregistrat din 1985 încoace. Autoritățile române au atenționat – centrala nucleară de la Cernavodă va continua să funcționeze în regim normal pentru în că 4-5 zile înainte ca aplicarea unor restricții să devină o necesitate. „Dacă criza persistă, centrala nucleară va putea să mai opereze normal la limita capabilităților sale pentru încă 4-5 zile”, a declarat Sorin Rîndașu (ANAR). Criza energetică ar putea afecta patru țări Scăderea nivelului Dunării ar putea cauza probleme în întreaga regiune dunăreană, afectând producția de electricitate, navigația și infrastructura majoră a Bulgariei, României, Serbiei și Ungariei. În Bulgaria, măsurătorile făcute de Agenția Executivă pentru Explorare și Întreținre arată că nivelul apei de lângă Ruse a scăzut cu 91 de centimetri. Nivelul apei a mai scăzut cu 2 centimetri în doar 24 de ore. Trei vase sunt în prezent blocate pe secțiunea bulgară a fluviului, dar sunt în afara rutei maritime și nu pun circulația în pericol Situația din Bulgaria Legătura cu feribotul dintre Oriahovo și Bechet a rămas suspendată timp de o lună din cauza crizei. Traficul de mărfuri și vechicule a fost oprit din 10 iulie, după ce încercările de a curăța albia râului nu au dat roade. Călătorii sunt redirecționați către puncte de trecere alternative la Nikopol și Silistra sau către podurile de la Vidin și Ruse. Centrala nucleară Kozloduy din Bulgaria nu este afectată și continuă să funcționeze în regim normal. Ministerul Energiei a precizat că sistemul de răcire al centralei este alimentat de o stație proprie situată pe mal. Autoritățile din Bulgaria sunt în contact cu Serbia. Dacă debitul Dunării va continua să scadă, oficualii nu se așteaptă la probleme semnificative pentru centrala nucleară de la Kozloduy pentru cel puțin trei săptămâni. Valul canicular va continua Totuși, prognozele meteo sunt nefavorabile – valul canicular din Europa de Est va continua. România a declarat stare de urgență în sectorul energetic pe toată durata lunii august. Autoritățile pregătesc populația pentru raționalizare și discută cu Ucraina, Bulgaria și Grecia pentru a importa electricitate din surplusul acestora. Criza afectează și Serbia, unde scăderea debitului Dunării au redus capacitatea hjidrocentralelor de a produce energie. Centralele Djerdap 1 și Djerdap 2, care furnizează 1/5 din electricitatea Serbiei, operează cu 20-30% din capacitate. Ungaria, lovită de secetă, a decis să închidă treptat centrala nucleară Paks, cel mai mare producător energetic din țară, din cauza cantității insuficiente de apă pentru răcire. Premierul Peter Magyar a avertizat că urmează zile critice pentru sectorul energetic al Ungariei. Sursa Foto: Shutterstock
Ce înseamnă pentru economia României giganții Dacia și Ford
România se confruntă cu o perioadă de presiune asupra sistemului energetic național, după oprirea controlată a Unității 1 de la Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă și în contextul riscului ca și Unitatea 2 să fie scoasă temporar din funcțiune. În aceste condiții, premierul demis, Ilie Bolojan, a anunțat luni că Dacia și Ford au oprit producția până pe 19 august, măsură care va reduce consumul de energie electrică cu aproximativ 200 MW. Oprirea activității coincide cu perioadele de concediu colectiv și mentenanță stabilite încă de la începutul anului. Ford Otosan a intrat în revizia programată a uzinei de la Craiova în intervalul 3-19 august, iar Automobile Dacia și-a întrerupt producția la Mioveni în perioada 3-25 august. Calendarul acestor opriri se suprapune însă peste una dintre cele mai dificile perioade pentru Sistemul Energetic Național, afectat de reducerea producției de la Cernavodă și de perspectiva unor importuri ridicate de energie electrică. Loading … Ilie Bolojan: „Dacia și Ford opresc producția, ceea ce va însemna o economie de 200 MW” Premierul demis Ilie Bolojan a anunțat, în cadrul unei conferințe la Palatul Victoria, măsuri fără precedent pentru limitarea consumului de electricitate, în special în rândul marilor consumatori industriali, în contextul în care există riscul ca și Unitatea 2 de la Cernavodă să fie oprită. Acesta a oferit exemplul Dacia și Ford care și-au oprit producția până pe 19 august. Ilie Bolojan / Foto – Mediafax „Una dintre măsurile pe care o parte dintre companii le-au pus în practică este partea de intrare în mentenanță. Dacia și Ford sunt de azi cu producția oprită până pe 19, ceea ce înseamnă o economie de aproximativ 200 de MW”, a declarat Ilie Bolojan, după întâlnirea cu peste 140 de reprezentanți ai marilor consumatori de energie, ai patronatelor și ai asociațiilor din domeniu, în cadrul căreia Guvernul a discutat măsuri pentru reducerea voluntară a consumului de electricitate în orele de seară. Dacia și Ford, doi dintre cei mai importanți jucători din economia României Dincolo de rolul pe care îl au în reducerea consumului de energie, cele două uzine reprezintă unul dintre motoarele economiei românești. Conform datelor Asociației Constructorilor de Automobile din România (ACAROM), Dacia și Ford Otosan au produs împreună în 2025 peste 545.000 de automobile, un număr record pentru industria auto din România. Uzina Dacia de la Mioveni a fabricat aproximativ 297.182 de vehicule în 2025, în timp ce Ford Otosan Craiova a produs aproximativ 248.328 de automobile. Cea mai mare parte a producției merge la export, motiv pentru care activitatea celor două companii influențează direct balanța comercială a României și performanța industriei prelucrătoare. People walk out of the entrance to the Ford factory in Craiova city, some 240km west of Bucharest, on September 8, 2009. US carmaking giant Ford announced it would begin production at its new Craiova plant, bought the former Daewoo manufacturing plant in Craiova in March 2008.,Image: 38264191, License: Rights-managed, Restrictions: , Model Release: no, Credit line: Profimedia Impactul Dacia și Ford asupra economiei românești nu se rezumă doar la numărul de automobile produse. Potrivit datelor financiare pentru anul 2025, Automobile Dacia avea 10.556 de angajați în 2025, iar Ford Otosan Craiova peste 6.400. Împreună, cele două companii au peste 17.000 de angajați. De menționat este faptul că la aceștia se adaugă zeci de mii de salariați din industria componentelor auto, din transport, logistică, mentenanță și alte servicii care depind de activitatea celor două uzine. Afaceri de peste 50 de miliarde de lei și contribuție semnificativă la PIB Conform acelorași date, Dacia este una dintre cele mai mari companii industriale din România, cu o cifră de afaceri de aproape 29,92 miliarde de lei în 2025 și un profit net de circa 629 milioane de lei. De partea cealaltă, Ford Otosan Craiova a raportat afaceri de aproximativ 21,04 miliarde de lei și un profit net de 399,89 milioane de lei. Împreună, cele două companii au realizat o cifră de afaceri de aproape 51 de miliarde de lei, ceea ce le menține în rândul celor mai importanți contribuabili, angajatori și exportatori din economia românească. Importanța celor două companii depășește însă rezultatele financiare. Dacia și Ford generează împreună între 25% și 30% din totalul exporturilor de mărfuri ale României, ceea ce le transformă în principalul motor al exporturilor românești. De altfel, cele două uzine contribuie semnificativ și din perspectiva produsului intern brut. Automobile Dacia generează în mod direct aproximativ 2,1%-2,5% din PIB-ul României, în timp ce Ford Otosan Craiova contribuie cu încă 1,5%-1,8% din PIB. Cumulat, cele două companii au o contribuție directă estimată la între 3,6% și 4,3% din PIB, fără a lua în calcul efectele indirecte generate în rețeaua de furnizori, transport și logistică. Guvernul pregătește un mecanism de limitare a consumului de energie pentru marii consumatori „În zilele următoare vom adopta complementar o hotărâre de guvern care este avută în vedere în condițiile în care nu vom putea asigura în totalitate consumul de energie la orele serii prin reducerea voluntară. Asta înseamnă că, cu o notificare de 24 de ore înainte, companiile mari consumatoare ar primi o notificare prin care consumul le va fi stabilit, în funcție de tehnologia pe care o folosesc și de posibilitățile pe care le are Sistemul Energetic Național”, a declarat Ilie Bolojan. Potrivit acestuia, mecanismul este deja prevăzut de legislația în vigoare și poate fi pus în aplicare prin Dispecerul Energetic Național din cadrul Transelectrica. Premierul interimar a subliniat că măsura are caracter preventiv și reprezintă o soluție de rezervă, care va fi utilizată doar dacă situația din sistemul energetic o va impune.
Am scăpat de junk doar pe hârtie. În realitate, suntem în junk
Agenția de rating internațional Fitch și-a revizuit decizia privind ratingul suveran al României, țara noastră scăpând la limită de retrogradarea la categoria junk. Acest succes este însă doar aparent. Chiar dacă România își menține ratingul BBB-, noi suntem de fapt în junk, dacă luăm în calcul dobânzile uriașe la care ne împrumutăm pe piețele externe, avertizează specialiștii. România are, de departe, cele mai mari costuri de împrumut dintre statele vecine din UE, ba chiar și față de țări precum Albania. Practic, ne împrumutăm la categoria „junk”, deși am scăpat de retrogradarea Fitch. Cel mai utilizat indicator pentru costul de împrumut al unui stat este randamentul titlurilor de stat cu maturitate la 10 ani. În cazul României, dobânda la care se împrumută statul pe 10 ani, cea mai recentă cotație, este de 6,91%, dar poate depăși și 7%, în medie. Spre comparație, bulgarii se împrumută la dobânzi de puțin peste 4%, iar Ungaria are un randament al titlurilor de stat pe 10 ani de 5,56%, în momentul publicării acestei știri. Albania, țară din afara Uniunii Europene, se împrumută la dobânzi între 4,6% și 5,4%. Gândul a stat de vorbă cu fostul premier Florin Cîțu și cu analistul economic Adrian Negrescu, care au explicat cum să ne raportăm corect la decizia Fitch și au vorbit despre riscurile pe care le presupune perioada următoare, marcată de o criză politică prelungită, de cea mai mare inflație din Europa și de starea de recesiune în care se află de fapt România. Loading … România a scăpat la limită de retrogradare România a reușit in extremis să evite retrograderea la categoria junk. Agenția de rating Fitch a menținut ratingul suveran al României la „BBB minus”, cu perspectivă negativă. Fitch a explicat situația printr-un apel făcut de țara noastră și prin furnizarea unor date suplimentare relevante, care au dus la evitarea retrogradării. De notat că în raportul de evaluare, echipa de experți independenți ai agenției de rating acordă un scoring final. O analiză tehnică care înseamnă 80-85% din evaluarea finală și cuprinde criterii de bază ca: starea finanțelor publice, consistența politicilor monetare, analiza sustenabilității sectorului extern, eficiența guvernării potrivit indicatorilor Băncii Mondiale. Florin Cîțu: „Am cumpărat puțin timp/România deja a retrogradat” Fostul premier Florin Cîțu, finanțist ca pregătire, are o perspectivă critică mai ales asupra situației în care a fost adusă România, amenințată de pericolul de a fi retrogradată de marile agenții de rating. Acesta a declarat, în exclusivitate pentru Gândul, că actualul Guvern este responsabil pentru această criză economică, prin măsurile luate în ultimul an. Fostul premier Florin Cîțu „Cred că vestea este că, de fapt, ne-au adus aici. Acum că li s-a făcut milă (n.r. – celor de la Fitch), că li s-a promis ceva, toată asta este partea a doua. Problema este că ne-au adus aici. Asta este vestea. Nimeni nu crede că guvernele de succes succesive ne-au adus în acest punct. Acum, că noi am cumpărat puțin timp, ce se poate rezolva în câteva luni de zile? Nimic din ceea ce au spus cei de la Fitch. Iar aici, foarte important pe criteriile Fitch, este că România deja a retrogradat. Acum vom vedea ce se va întâmpla în continuare, când se va schimba această etichetă sau dacă se va schimba”. „Semnalul pe care îl dă Fitch este să scăpăm de cei care ne-au adus aici” „Problema noastră este alta, că această iertare a Fitch o să fie prezentată ca un mare succes. Iar cei care ne-au adus aici vor încerca să rămână la putere și vor spune, domne, uite că noi am riscat și am reușit. Dar, de fapt, ei ne-au adus aici și nu este un succes faptul că ne-au iertat. Primul lucru pe care ar trebui să-l facem după ce am scăpat ar fi să scăpăm de cei care ne-au adus aici. Ăsta e de fapt semnalul pe care-l dă Fitch. Să spună foarte clar, o altă echipă la conducere care v-a adus în downgrade. OK, vă mai dăm timp să scăpați de ei. Dacă nu scăpați de ei, vom vedea ce se va întâmpla peste câteva luni de zile. Dar, bineînțeles că acum au scăpat, vor spune, nu, doamne, uite că ne confirmă”. Fitch a transmis că nu crede că Guvernul merge în direcția bună Fostul premier, care a fost și ministru de Finanțe, a explicat cum poate fi citită corect și profesionist decizia agenției de rating Fitch. „Mai este un alt lucru iarăși important, pe care nu l-am văzut în spațiul public. Toată lumea e fericită că uite, Fitch ne confirmă, vor spune că, uite, Fitch arată că facem pași, pentru că outlook-ul a rămas negativ. Deci tu ieși la BB minus cu outlook negativ. Dacă Fitch voia să arate că ceea ce a făcut Guvernul în ultimul an de zile merge în direcția bună, ar fi schimbat outook-ul la stabil, dar nu l-a schimbat. Din contră, l-a dus la downgrade. „Aceiași oameni care au distrus nu pot să și corecteze” Eu nu înțeleg ce mai așteaptă Ministerul Finanțelor și BNR, Guvernul, pentru că ceea ce a făcut în ultimul an de zile a fost prost. Ăsta e semnalul cel mai bun, au dus România în downgrade. Nu, încă aveați timp să îi schimbăm. Dacă îi schimbăm bine, dacă nu îi schimbăm, iarăși bine. Vom vedea peste câteva luni de zile, când Fitch va analiza ce vor face cei care rămân. Și ultimul lucru, dacă noi credem că cei care au distrus și ne-au adus la downgrade pot acum cu adevărat să schimbe ceva, se înșeală amarnic. Bineînțeles că nu se va întâmpla și vom vedea rezultatele în foarte scurt timp. Aceiași oamenii care au distrus nu pot să și corecteze”. Guvernul va folosi sperietoarea junk ca să forțeze guvernarea În finalul comentariului său, fostul premier consideră că Guvernul interimar va folosi decizia aparent salutară Fitch pentru a forța propria rămânare la guvernare. „Eu cred că, pe scurt, vor încerca să folosească această sperietoare pentru a forța o guvernare. Asta e primul lucru. În al doilea rând, da, având în vedere cine sunt oamenii care ne conduc, întotdeauna
Ce măsuri de urgență iau vecinii României în criza energetică
Țările riverane Dunării au luat măsuri critice în ultimele ore pentru a economisi energia. Dunărea este afectată de seceta severă, debitul prăbușindu-se la un minim istoric din cauza caniculei prelungite și lipsei de precipitații în Europa Centrală și de Est. BUDAPEST, HUNGARY – JULY 30: A view of the Danube River as it reaches historic record-low water levels in Budapest, Hungary, on July 30, 2026. Following weeks of extreme heat and prolonged drought, the receding river has exposed large sections of the riverbed, rocks and sandbars along the capital’s waterfront. The unusually low water levels have disrupted river navigation and highlighted the impact of persistent dry weather across Central Europe. Robert Nemeti / Anadolu/ABACAPRESS.COM Ungaria a economisit 700 de megawați. Peter Magyar pregătește și alte măsuri Facebook Peter Magyar „Astăzi, poporul, companiile, municipalitățile și instituțiile maghiare au economisit 700 de megawați (jumătate de bloc Paks) de energie electrică! Mulțumim cu recunoștință unității naționale! Mâine încep cele mai critice 5 zile. Cer fiecărei companii și fiecărui compatriot să își restabilească sau să își reia consumul de energie electrică între orele 17:00 și 21:00. Împreună, vom trece peste această perioadă dificilă și vom arăta Ungariei o față mai frumoasă și mai umană”, a anunțat aseară premierul Peter Magyar pe pagina sa de Facebook. După economia făcută de poporul maghiar, presa de la Budapesta arată că Centrala Nucleară de la Paks nu mai trebuie oprită complet. Conform prognozelor meteorologice de la Budapesta, se așteaptă o ameliorare a precipitațiilor spre weekend, dar amploarea și distribuția potențialelor precipitații sunt încă incerte. Ordinul este clar: mai întâi statul, marile companii și uzinele industriale trebuie să se adapteze, și abia apoi se va putea cere familiilor maghiare să facă același lucru – a subliniat Magyar. El a spus că sute de companii și-au reorganizat deja producția și au întreprins reduceri voluntare de consum, dar dacă securitatea aprovizionării cu energie a Ungariei o cere, vor fi dispuse reduceri obligatorii de consum și, dacă este necesar, marii consumatori pot fi deconectați de la rețea. Ungaria a mai decis: Restricții pentru marea industrie: Companiile industriale majore (inclusiv producătorii auto și fabricile de baterii precum Samsung SDI) au primit ordin să își reducă consumul de energie electrică cu 10% până la 40% în orele de vârf de seară. Suspendarea transportului feroviar de marfă: Circulația trenurilor de marfă a fost complet oprită zilnic între orele 17:00 și 22:00 pentru a reduce sarcina pe rețeaua electrică națională. Prioritizarea consumatorilor casnici: A fost emis un decret guvernamental de urgență care modifică ierarhia de consum, asigurând energia cu prioritate pentru populație în detrimentul industriei grele. Reducerea vitezei transportului public: Tramvaiele și metrourile din Budapesta circulă cu viteză redusă pentru a diminua consumul curentului electric. Interzicerea utilizării neesențiale a apei: S-a interzis folosirea apei pentru elemente vizuale decorative sau spălarea suprafețelor exterioare. Slovacia ajută Ungaria Dacă Slovacia oferă ajutor statelor riverane, Serbia pregătește și ea planuri de raționalizare a energiei. Facebook Robert Fico (Slovacia) Deși reactoarele nucleare funcționează normal datorită unor sisteme de răcire alternative, producția hidroelectrică din Slovacia a scăzut și ea dramatic. La Hidrocentrala Gabčíkovo (a doua ca mărime de pe Dunăre), mai funcționează o singură turbină din opt. Slovacia a oferit oficial sprijin energetic Ungariei vecine. Serbia face celulă de criză. Rafinăria din Pancevo s-ar putea opri Alexander Vucic / X Astăzi, presa transmite că Rafinăria din Pancevo s-ar putea opri din cauza problemelor de pe Dunăre. Potrivit președintelui Aleksandar Vučić, navigația este încă posibilă cu barje la 50% din capacitate, dar traficul este probabil să se oprească până la mijlocul săptămânii. Astăzi, o celulă de criză se va reuni la Belgrad pentru a asigura securitatea aprovizionării cu energie. „Sunt patru procese pentru care avem nevoie de Dunăre și de apă. Avem foarte, foarte multe probleme. Vom face tot ce putem și sper că nu va trebui să oprim rafinăria”, a spus Vucic. Nu vă faceți griji, vă voi spune „când va veni momentul să vă faceți griji”, a adăugat președintele. Hidrocentrala principală a țării, Đerdap 1 (Porțile de Fier 1, administrată în oglindă cu România), funcționează în prezent la doar o treime din capacitatea sa normală. Guvernul pregătește planuri de raționalizare a combustibililor și măsuri de prevenire a penelor de curent controlate (blackouts) „Alimentarea cu energie electrică în Serbia este stabilă, iar situația este mult mai bună decât în regiune, iar din cauza valului de căldură pe termen lung și a nivelului scăzut al Dunării, există un apel la economisirea și consumul rațional de energie electrică, a declarat directorul executiv sârb pentru management și piețe al Rețelei Electrice Sârbe (EMS), Duško Aničić. Aničić a declarat că situația din sistemul energetic european este stabilă și că, în prezent, consumul este scăzut, dar că acesta se schimbă pe parcursul zilei. „Cea mai mare provocare este seara, când apune soarele și nu avem producție de la panouri solare. Atunci cea mai mare provocare pentru toți operatorii de sistem este să aibă un echilibru între consum și producție în acel moment”, a subliniat Aničić pentru RTS. În ultimele 24 de ore, Bulgaria a activat măsuri de management energetic și de urgență, având o strategie diferită. Deși se confruntă cu aceleași probleme severe de debit pe Dunăre care amenință centrala sa nucleară, Bulgaria profită de o infrastructură masivă de stocare. Foto Guvern: Rumen Radev, premier Bulgaria Cu toate acestea, Sofia a luat mai multe măsuri: Monitorizează Centrala Nucleară de la Kozlodui: Operatorul centralei nucleare Kozlodui (care asigură o capacitate masivă de 2.000 MW) a intrat în regim de monitorizare orară. Din cauza scăderii extreme a Dunării, s-a avertizat public că centrala ar putea fi forțată să își oprească ambele reactoare dacă nivelul apei scade sub cota critică de siguranță pentru răcire. Stochează energie: Spre deosebire de România sau Ungaria, Bulgaria a investit masiv în ultimii ani în sisteme de stocare în baterii (BESS). În ultimele ore, țara folosește la maximum cele peste 3.300 MWh de baterii active: acumulează energie ieftină în timpul prânzului și o redirecționează strategic seara, temperând șocurile de preț din rețeaua proprie și
90 de zile de când România nu are Guvern plin, 50 de zile de când nu a mai fost desemnat un premier
90 de zile de la demiterea lui Ilie Bolojan: 7 miniștri cu mandate expirate de 54 de zile, hotărâri și Legi – suspendate de instanțe, mutarea adoptării la Parlament Foto: Guvernul României, cabinet interimar Demiterea prin moțiunea de cenzură PSD – AUR a Guvernului condus de Ilie Bolojan, pe 5 mai 2026, a generat efecte în cascadă: Efect: Mandatele celor șapte miniștri interimari ai Guvernului Bolojan sunt expirate de 54 de zile. Este vorba de ministerul Muncii, ministerul Agriculturii, Ministerul Justiției, Ministerul Transporturilor, ministerul Energiei, ministerul Sănătății, vicepremier și Secretariatul General al Guvernului. Cauză: Termenul maxim de 45 de zile prevăzut de Constituția României pentru exercitarea unui interimat portofoliu s-a împlinit pe 10 iunie 2026. Efect: 6 Hotărâri de Guvern și Legea salarizării – suspendate. Curtea de Apel București a decis suspendarea executării a 6 Hotărâri de Guvern (HG), adoptate de cabinetul demis Bolojan, în timp ce proiectul noii Legi a salarizării a fost blocat și el de instanță în urma contestării de către Federația Sanitas. Cauză: Ambele decizii au fost pronunțate pe fondul pe fondul contestării legalității actelor emise de un guvern cu miniștri interimari al căror mandat de 45 de zile a expirat. Efect: Guvernul demis Ilie Bolojan a fost nevoit să mute adoptarea unor măsuri din Hotărâri de Guvern în Parlament sub formă de proiecte de lege, cea mai importantă fiind Strategia privind conservarea biodiversității (fonduri de circa 1 miliard de euro din PNRR), alături de alte pachete legislative și jaloane-cheie din PNRR însumând aproape 4 miliarde de euro. Cauză: Potrivit Codului Administrativ, Guvernul demis/ interimar nu poate decât să emită acte cu caracter individual sau normativ, necesare pentru administrarea treburilor publice. Guvernul interimar nu poate promova politici noi, nu poate emite ordonanțe sau ordonanțe de urgență și nu poate iniția proiecte de lege. Foto: Palatul Cotroceni Președintele Nicușor Dan nu a mai desemnat un candidat pentru funcția de prim-ministru de 50 de zile. Pe 4 iunie 2026, șeful statului l-a desemnat inițial pe Eugen Tomac, însă acesta și-a depus mandatul câteva zile mai târziu, nereușind să formeze o majoritate care să-i sprijine un eventual Guvern. Pe 14 iunie, la retragerea lui Eugen Tomac, Nicușor Dan l-a desemnat pe Adrian Veștea (PNL) să formeze un nou Guvern. Executivul propus de acesta a căzut la votul de învestitură pe 22 iunie. Ultimele consultări formale ale președintelui Nicușor Dan pentru o nouă desemnare au avut loc pe 23 iunie, acum 42 de zile. Runda de negocieri s-a încheiat fără un consens, partidele politice (PSD, PNL, USR și minoritățile naționale) nereușind să îi prezinte președintelui variantă fezabilă pentru o majoritate solidă. Ulterior, Nicușor Dan a declarat că nu desemnează un premier, pentru că niciun nume nu este capabil să strângă o majoritate parlamentară, iar el nu vrea să facă un „exercițiu gratuit”. Asta deși, la începutul crizei, președintele României promitea că țara va avea un nou Guvern „într-un termen rezonabil” . Agenția Fitch vorbește de costurile economice ale incertitudinii politice continue. Efecte: de la pierderea de fonduri PNRR, până la deficit și întârzierea reformelor Evaluarea Agenției Fitch subliniază că incertitudinea politică de la București complică și mai mult situația economică dificilă prin care trece România: „Incertitudinea politică a crescut în urma prăbușirii Guvernului, în timp ce calea către o rezolvare rămâne neclară. În opinia Fitch, acest lucru a deschis o perioadă potențial extinsă de riscuri politice și de politici, momentul, componența și stabilitatea unui nou guvern fiind extrem de incerte, pe fondul diviziunilor profunde dintre foștii parteneri de coaliție. Dinamica politică a redus vizibilitatea asupra strategiei fiscale după 2026 și a întârziat aprobarea reformelor aflate în așteptare în cadrul PNRR, ceea ce ar putea duce la pierderea de fonduri. Sunt riscuri semnificative pe termen mediu din cauza provocărilor legate de implementare a măsurilor de consolidare fiscală, a costurilor socio-economice ale măsurilor suplimentare și a considerațiilor politice înaintea alegerilor parlamentare din 2028. Fitch susține că reducerea deficitului va fi mai lentă după 2026, cu riscuri semnificative de scădere înaintea alegerilor parlamentare din 2028, având în vedere istoricul României de relaxare preelectorală, creșterea slabă, spațiul limitat pentru măsuri suplimentare de consolidare fiscală din cauza costurilor socio-economice ridicate și incertitudinea politică continuă. Fitch previzionează că raportul datoria publică generală/PIB va crește la 64,5% până în 2028, de la 59,3% la sfârșitul anului 2025, peste mediana proiectată de 57,9% la nivel de țară și va continua să crească ulterior, deși într-un ritm mai lent. Previziunea Fitch este că raportul dobânzi/venituri va crește la 9,3% în 2028, de la 8% în 2025 Datoria externă netă va crește treptat către 32% din PIB până în 2028, de la 22,5% în 2025 Deficitele mari ale României o fac să depindă în mare măsură de finanțarea externă, fiind expusă schimbărilor de percepție a pieței. Economia României se va contracta cu 0,6% în 2026 (o creștere medie de 0,3% în perioada 2024-2026), în ciuda investițiilor mai mari finanțate de UE, deoarece scăderea veniturilor disponibile reale și sentimentul slab al consumatorilor reduc cheltuielile gospodăriilor, în timp ce conflictul din Orientul Mijlociu afectează cererea externă. Fitch se așteaptă ca creșterea PIB-ului real să se redreseze către potențialul său de 2,3% în 2028. Deprecierea monedei și prețurile ridicate la energie au contribuit la presiunile inflaționiste generate de creșterea cotei TVA și de expirarea plafonării prețului energiei electrice în a doua jumătate a anului 2025, împingând IAPC-ul general la 9,7% față de anul precedent în mai 2026, de la 5,8% în iunie 2025. Fitch estimează că inflația va fi în medie de 7,6% în 2026, în creștere de la 6,8% în 2025, înainte de a se modera la 3,8% în 2028. „Eșecul implementării unor măsuri suplimentare de consolidare fiscală care ar duce la stabilizarea datoriei publice/PIB-ului pe termen mediu, de exemplu, din cauza unui blocaj politic prelungit care împiedică implementarea politicilor”. Agenția Fitch a anunțat că menținerea pentru România a ratingului suveran BBB minus (BBB-), cu perspectivă negativă și evitarea „junk-ului” s-a făcut în urma unui apel făcut de București, care „a furnizat informații suplimentare”, „ceea ce a dus la o acțiune
Când a fost România cel mai aproape de zona euro
Luat de valul optimismului după decizia Fitch de a menține ratingul României în categoria recomandată investițiilor, președintele Nicușor Dan a anunțat sâmbătă că există un acord politic pentru adoptarea monedei euro. Șeful statului a spus că viitorul Executiv, împreună cu BNR, va elabora o foaie de parcurs care să stabilească pașii necesari pentru aderarea la zona euro în următorii ani. În prezent însă, România este mai departe de acest obiectiv decât era în urmă cu un deceniu. România s-a aflat cel mai aproape din punct de vedere tehnic de aderare la zona euro în anul 2015. În acea perioadă, Guvernul era condus de Victor Ponta, iar țara noastră îndeplinea aproape toate criteriile economice de la Maastricht, fiind necesară doar intrarea în mecanismul ERM II. În schimb, în 2026, potrivit Raportului de convergență pentru anul curent, România îndeplinește doar criteriul privind nivelul datoriei publice, însă ratează toate celelalte condiții economice necesare. În 2015, deficitul bugetar era de aproximativ 0,8 din PIB, mult sub limita europeană de 3%. Datoria publică se situa la aproximativ 37-38% din PIB, sub plafonul de 60%. Inflația era foarte redusă, chiar negativă spre finalul anului, ceea ce a permis țării noastre să îndeplinească criteriul privind stabilitatea prețurilor în evaluările europene. De asemenea, dobânzile pe termen lung erau în jur de 3,6%, sub valoarea de referință. Unicul criteriu neîndeplinit era participarea la ERM II, mecanism în care o țară trebuie să rămână cel puțin doi ani, menținând stabilitatea cursului de schimb (moneda națională are voie să fluctueze cu ±15% față de cursul fixat) înainte de adoptarea euro. Loading … Foto: envato România era aproape să adopte moneda euro În 2015, Angela Filote, șeful Reprezentanței Comisiei Europene în România, preciza că era doar o chestiune de timp până când țara noastră urma să adere la euro. La momentul respectiv, Angela Filote declara: „Există un acord și un angajament între Uniunea Europeană și România luat deja prin tratatul de aderare a României la UE. Aderarea la euro ar putea să fie viitorul proiect major de țară. Are nevoie de un sprijin larg dincolo de diferențele ideologice care pot apărea. Avem o țintă stabilită de către Guvernul român: anul 2019. Înainte de aderarea la euro, vorbim de intrarea în mecanismul schimburilor valutare. Cum se va face? Răspunsul este previzibil: prin reforme structurale”. Angela Filote, sefa Reprezentantei Comisiei Europene, participa la conferinta „Calea României catre zona euro”, organizata de Reprezentanta Comisiei Europene si Banca Nationala, in Bucuresti, luni, 20 aprilie 2015. MIHAI DASCALESCU / MEDIAFAX FOTO Mai târziu, contextul economic s-a schimbat semnificativ. Deficitele bugetare au crescut, inflația a revenit la niveluri ridicate, iar dezechilibrele macroeconomice s-au accentuat. Când a renunțat România la adoptarea monedei euro Guvernul României a renunțat în luna aprilie a anului 2016 la obiectivul aderării la zona euro începând cu 1 ianurie 2019. La vremea respectivă, premier era Dacian Cioloș, într-un guvern tehnocrat, și nu-și putea asuma o decizie politică. În 2019, deja România era în deficit excesiv, însă mult mai puțin decât în prezent. Premierul Dacian Ciolos participa la evenimentul Romania Powered by Nature/RO inspirata de natura, la Sala Dalles din Bucuresti, vineri, 27 mai 2016. ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAX FOTO Explicațiile guvernatorului BNR În august 2025, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a argumentat că a fost o decizie politică, pentru că România a renunțat la țintele fiscale. Isărescu a spus că abia peste cinci sau șapte ani România mai poate să discute despre adoptarea monei euro, pentru că reducerea deficitului bugetar va avea nevoie de câțiva ani. „S-a renunțat la orizont în momentul în care s-a renunțat la o țintă fiscală, fiscal-bugetară. Aceasta a fost o decizie politică. Noi am îndeplinit condițiile prin 2013, 2014, 2015. Atunci un prim-viceguvernator al Băncii Naționale a fost și ministru de Finanțe… A fost și o decizie politică, președintele Băsescu chiar își stabilise această țintă. Dar pe urmă s-a considerat politic că avem datoria publică prea mică și că putem să ne folosim de acest avantaj. Și mai toate partidele și guvernele care au fost nu au mai ținut la această țintă fiscală. Eu am trăit acest lucru, așa că pot să vorbesc liber. Nu a fost un singur partid care a venit. Și aici trebuie să se liniștească dezbaterea, pentru că toți au mers pe linia asta, să apese, mai mult sau mai puțin”, declara Mugur Isărescu, la prezentarea Raportului trimestrial asupra inflației. Mugur Isărescu prezintă Raportul trimestrial asupra inflației. Președintele Nicușor Dan anunță un acord politic pentru moneda unică Președintele Nicușor Dan a anunțat sâmbătă, 1 august, că există un acord politic pentru adoptarea monedei euro, iar viitorul Executiv, împreună cu Banca Națională a României (BNR), va elabora o foaie de parcurs care să stabilească pașii necesari pentru aderarea la zona euro în următorii ani. Declarația șefului statului a fost făcută în contextul mesajului transmis după decizia agenției Fitch de a menține ratingul României în categoria recomandată investițiilor, Nicușor Dan susținând că marile obiective strategice ale țării beneficiază de consens politic. Nicușor Dan | Foto – Mediafax Șeful statului a precizat că, indiferent de componența viitorului Guvern, aderarea la moneda unică europeană rămâne un obiectiv comun. „Există acord politic pentru trecerea la euro. Viitorul Guvern, indiferent de compoziția sa politică, împreună cu Banca Națională, vor întocmi foaia de parcurs pentru următorii ani în care să facem toate acțiunile necesare pentru trecerea la euro”, a declarat Nicușor Dan. România, departe de adoptarea monedei euro Deși autoritățile vorbesc despre pregătirea unei foi de parcurs, evaluarea oficială a Comisiei Europene arată că România nu este, în acest moment, pregătită pentru aderarea la zona euro. Potrivit Raportului de convergență pentru 2026, publicat în luna iunie, țara noastră îndeplinește doar criteriul privind nivelul datoriei publice, însă ratează toate celelalte condiții economice necesare. Comisia Europeană constată că România nu respectă criteriile privind stabilitatea prețurilor, disciplina bugetară, stabilitatea cursului de schimb și nivelul dobânzilor pe termen lung. În plus, legislația referitoare la funcționarea Băncii Naționale a României trebuie armonizată cu normele Uniunii Europene. Principalele obstacole Una dintre cele mai mari probleme este inflația. Potrivit
Peter Magyar, criticat dur de opoziție după ce a anunțat limitarea consumului de energie: S-a întors în epoca Ceaușescu
Premierul ungar Peter Magyar a anunțat măsuri excepționale în contextul nivelului scăzut al Dunării, care afectează Centrala Nucleară de la Paks, cea care furnizează aproximativ 40% din energia electrică a țării. Premierul ungar a vorbit despre faptul că, în cazul unei penurii severe de energie, ar trebui limitată aprovizionarea populației. Declarațiile au determinat-o pe parlamentara Piroska Szalai, de la partidul de opoziție Fidesz, să îl compare pe Peter Magyar cu liderii comuniști Nicolae Ceaușescu și Mátyás Rákosi. „Péter Magyar a făcut o afirmație despre ultimii 16 ani care, în țara noastră, a mai fost întâlnită doar în perioada regimului Rákosi sau în România lui Ceaușescu”, a declarat Piroska Szalai pentru publicația Magyar Nemzet. Deși politica industrială socialistă se concentra pe industria grea, introducerea unor restricții care afectau direct populația era considerată un tabu încă de la sfârșitul anilor 1950, subliniază Piroska Szalai. „În acea perioadă, când rețeaua electrică învechită nu mai făcea față, energia electrică era redirecționată către marile unități industriale, în detrimentul populației. În acea perioadă, întreruperile locale de curent, fără avertisment, erau frecvente, iar puterea aparatelor electrice pe care populația le putea folosi, precum fierele de călcat și încălzitoarele, era, de asemenea, reglementată”, a explicat reprezentanta Fidesz. Ulterior, lucrurile au stat diferit în perioada Kádár. Ea a subliniat că atunci când era necesară limitarea consumului de energie, măsurile vizau în primul rând industria. Amintind de iernile din 1979 și 1987, politicianul a spus că, în perioadele de penurie energetică, guvernul ungar obliga fabricile, uzinele din industria grea și întreprinderile de stat să-și reducă producția sau să treacă la ture de noapte. În anumite cazuri, iluminatul public era restricționat. „Chiar și atunci, se dorea evitarea întunecării apartamentelor, iar această atitudine nu s-a schimbat nici măcar după schimbarea regimului”, a spus Piroska Szalai, adăugând că mențiunile făcute de Péter Magyar sâmbătă au avut loc ultima oară în Ungaria în perioada lui Mátyás Rákosi, până la mijlocul anilor 1950, și mai târziu în România lui Ceaușescu. Măsurile anunțate de Peter Magyar Sâmbătă, Peter Magyar a anunțat o serie de măsuri în contextul nivelului scăzut al Dunării, care afectează Centrala Nucleară de la Paks. În situații excepționale, Guvernul de la Budapesta va dispune întreruperi temporare ale alimentării cu energie pentru consumatori punctuali. În plus, premierul ungar a menționat că limitarea consumului populației va fi luată în calcul ca ultimă variantă, însă a lansat un apel către oameni ca să consume mai puțin în orele de vârf. În plus, în noaptea de sâmbătă spre duminică, Magyar a anunțat că a fost oprită penultima unitate de producție de energie a Centralei Nucleare Paks. Conform anunțului postat de premierul maghiar pe Facebook, producția centralei va scădea la doar 240 de megawați, iar duminică va fi oprită complet pentru prima dată în 44 de ani.
Miruță susține că a luptat pentru energia pe bază de cărbune
Ministrul interimar al Apărării susține, într-un mesaj publicat pe contul său de socializare, că a pledat mereu pentru ca România să renunțe la angajamentul față de Bruxelles de a lichida unitățile termice pe cărbune. Miruță a difuzat inclusiv un colaj cu mai multe intervenții publice ale sale în favoarea argumentului că nu a fost de acord cu închiderea termocentralelor pe cărbune. Loading … Reamintim că închiderea acestora a fost asumată de colegul său, Cristian Ghinea, fost ministru al Fondurilor Europene, cel care a inclus acest demers nefast pentru securitatea energetică a țării ca jalon în PNRR. România a închis unități de producție fără a pune ceva în schimb „România a închis capacități de producere a energiei electrice fără a pune ceva în schimb. Acolo unde astăzi ar trebui să fie aproape gata noi surse de energie care să le ia locul celor scoase – Ișalnița (850 MW) și Turceni (475 MW) – este islaz comunal. Pasc vacile. Eu am luptat pentru ca energia pe bază de cărbune să nu fie scoasă din sistem înainte de a avea ceva pus în loc. Am spus-o atunci. Am susținut-o public. Am depus și un proiect de lege în Parlament: să nu închizi nicio sursă de energie pe bază de cărbune până când nu pui înainte altceva în schimb. PLX 121/2023. Și PSD are o mare parte de vină, spune ministrul userist Ministrul arată că și PSD poartă o vină pentru criza energetică și a acționat împotriva mineritului. Social-democrații au închis „coloși care produceau energie în bandă, prin arderea cărbunelui”, mai spune Radu Miruță. Astăzi, realitatea arată cât de corectă a fost această poziție. PSD a urlat de mama focului pentru mineri. Fără însă să facă ceva. Dimpotrivă, acțiunile PSD au fost împotriva mineritului. A înfundat proiectul în Parlament și a continuat să închidă nebunește. Ne-au arătat doar machete, dar au închis coloși care produceau energie în bandă, prin arderea cărbunelui, cu îndeplinirea tuturor obligațiilor legale. Nu, Comisia Europeană nu te obligă să închizi fără să pui ceva în schimb. România nu produce suficientă energie verde În finalul mesajului său, Radu Miruță amintește că țara noastră are nevoie de energie verde, fără rezerve, însă din păcate nu producem suficientă pentru a asigura mixul energetic. Problema energiei verzi nu este că nu ne place. Dimpotrivă. România trebuie să investească masiv în energie verde. Problema este că energia verde nu este suficientă și nu se produce oricând avem nevoie de ea. Au pedalat cu închiderile și au stagnat cu punerea altor capacități în loc. „Vinovații încearcă să se ascundă în spatele secetei ” Iar astăzi, vinovații încearcă să se ascundă în spatele secetei. Da, Dunărea a scăzut foarte mult. Încercăm operațiuni de moment pentru a crește debitul la Cernavodă, astfel încât reactorul 2 să mai poată fi răcit. Dar seceta nu explică totul. Adevărata problemă este decizia de a închide înainte de a construi. Eu am spus că este greșit. Am luptat să nu se facă această greșeală. Astăzi, când vedem efectele, se dovedește că nu era vorba despre nostalgie după cărbune. Era vorba despre realism energetic. Iar când mulți miniștri ai Energiei nu știu nici acum diferența dintre MW și MWh, consecințele încep să fie din ce în ce mai usturătoare”.