Pîslaru despre întârzierile PNRR și reforma salarizării: Ai avut cinci ani să faci lucrurile și patru ani nu le-ai făcut
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat că executivul lucrează în ritm alert pentru finalizarea renegocierii Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Scopul final este evitarea pierderii fondurilor europene, spune el. Acesta a acuzat fostele guverne de întârzieri în implementarea reformelor și a proiectelor asumate. Pîslaru a mai precizat că România încearcă să maximizeze absorbția banilor nerambursabili și să deblocheze aproximativ 4,9 miliarde de euro aflați în negociere cu Comisia Europeană. Negocieri PNRR cu Bruxelles-ul Acesta a precizat că discuțiile tehnice cu reprezentanții Comisiei Europene sunt în desfășurare și că obiectivul principal este salvarea investițiilor care pot fi finalizate în termen. „Este foarte important să discutăm cu colegii din comitetele de monitorizare care sunt datele-limită. Toată lumea știe de 31 august 2026, dar după aceea mai sunt termene care curg, inclusiv depunerea cererii finale de plată până la 30 septembrie”, a explicat Pîslaru. Unele proiecte vor fi păstrate pe granturi, iar altele vor fi mutate pe împrumuturi, în funcție de stadiul lor, a declarat marți Dragoș Pîslaru. „Anumite investiții care sunt pe grant vor fi diminuate pentru ca să fim siguri că tot ce rămâne pe grant se finalizează. În același timp, mutăm pe grant proiecte care sunt deja într-un stadiu foarte avansat și care pot fi terminate până pe 31 august 2026”, a declarat ministrul. Întrebat cine este persoana responsabilă de aceste întârzieri, Pîslaru a declarat că „ai avut cinci ani să faci lucrurile și patru ani nu le-ai făcut. Totul a rămas pe ultimul an”. El a adăugat că, la momentul preluării mandatului, situația proiectelor nu era clară. „Știam că există o supracontractare de 47 de miliarde față de puțin peste 20 de miliarde cât avea PNRR-ul și era un haos total managerial”, a afirmat Pîslaru. În ceea ce privește reforma salarizării din sectorul public, ministrul interimar al Muncii a declarat că aceasta a fost amânată prea mult. „Nu era dorința mea în viață să mă apuc acum de salarizare în trei săptămâni, pe ultima sută de metri”, a declarat el. Pîslaru susține că reforma a fost începută în 2022, dar ulterior abandonată și reluată târziu, iar acum este necesară pentru a evita pierderi de fonduri europene estimate la circa 770 de milioane de euro. „Facem lucrurile pe repede înainte pentru că aceste reforme au fost evitate”, a spus ministrul.
BT Pay conectează financiar românii din diaspora: cont online în 7 minute, card livrat direct acasă în mai multe țări europene și acces la banking complet, de oriunde
Soluțiile digitale dezvoltate de Banca Transilvania simplifică relația românilor din străinătate cu banii, familia și serviciile bancare din România. Funcționalitățile din BT Pay permit deschiderea rapidă a unui cont curent, administrarea banilor în mai multe valute și transferuri fără comisioane între utilizatori, direct din aplicație. Banca Transilvania continuă extinderea serviciilor digitale dedicate românilor stabiliți în afara țării. Obiectivul este simplificarea accesului la servicii financiare moderne și conectarea mai rapidă a membrilor familiilor aflați în țări diferite. În contextul în care gradul de incluziune financiară din România a ajuns la 71% în 2024, potrivit Asociației Române a Băncilor și Institutului Român pentru Evaluare și Strategie, BT Pay devine un instrument important pentru accesul rapid la banking digital, inclusiv pentru românii din diaspora. Cardul BT ajunge acum direct acasă, în mai multe țări europene Printre opțiuni se numără posibilitatea livrării cardului fizic prin curier în Italia, Spania, Germania, Marea Britanie și Republica Moldova. În plus, utilizatorii pot adăuga în BT Pay carduri emise de alte bănci sau fintech-uri. O altă funcționalitate nouă permite alimentarea cardului BT direct din aplicație, prin transfer de bani de pe alte carduri înrolate în BT Pay, indiferent dacă acestea sunt emise în România sau în străinătate. Cont deschis online, fără drumuri la bancă și fără videocall Procesul de onboarding este complet digital și durează aproximativ sapte minute, fiind disponibil non-stop. Pentru deschiderea contului nu este necesar un videocall, iar utilizatorii trebuie doar să aibă peste 18 ani și un CI/CE românesc valabil. Numărul de telefon poate fi atât din România, cât și din străinătate. Clienții din Italia au nevoie de carte de identitate italiană sau carte de identitate romanească + codice fiscal & contract de muncă sau certificat de frecvență pentru studenți. Imediat după finalizarea procesului, clientul poate utiliza BT Pay și cardul digital emis instant în aplicație. Transferuri fără comisioane și soluții pentru economii și investiții Banca oferă comision zero pentru transferurile în lei sau în alte valute între utilizatorii BT Pay pe baza numarului de telefon, precum și pentru plățile realizate cu cardul digital sau fizic, atât în România, cât și în străinătate. În plus, utilizatorii pot accesa carduri virtuale în lei, euro și dolari, utile pentru cumpărături online și plăți la POS, pot plăti facturile din România și au la dispoziție soluții de economisire: Conturi de economii în lei și euro. Depozite la termen în lei și euro si dolari. Suport dedicat pentru românii din afara țării Pentru clienții din diaspora, Banca Transilvania pune la dispoziție o echipă dedicată de Call Center și platforma de educație financiară „Întreb BT”, accesată frecvent din Germania, Marea Britanie, Italia, Spania, Franța și Republica Moldova. Persoanele care își deschid acum un cont și plătesc cu cardul în euro pot beneficia de o campanie promoțională cu 5% cashback, în limita a 100 de euro. Mai multe informații sunt disponibile pe platforma dedicată românilor din diaspora a Băncii Transilvania. Material susținut de Banca Transilvania.
Air China pregătește zboruri directe București-Beijing. Când ar urma să fie lansate cursele regulate între cele două orașe
Air China, membră a alianței Star Alliance, ar urma să lanseze prima sa rută regulată spre o destinație din România. Zborurile ar urma să fie operate între Beijing și Aeroportul Internațional „Henri Coandă” București de patru ori pe săptămână, scrie BoardingPass. Publicația Croatian Aviation relatează că Air China vrea să obțină aprobările necesare pentru a opera acastă rută cu extensie la Zagreb, Croația. Dacă va primi permisiunile necesare, compania aeriană chineză ar urma să vândă bilete și pe zborurile dintre București și Zagreb. Zborurile pe această rută ar urma să fie operate începând cu august 2026, cu avioane de tip Airbus A330-200, conform surselor publicației croate. Airbus A330-200 De asemenea, în piața locală de turism s-au accentual, la începutul acestui an, discuții tot mai dese despre o potențială intrare a Air China în România. Sursa citată nu a identificat în documentele publice, însă, dacă Air China a primit sau nu aprobările de la Administrația Aviației Civile din China (CAAC) pentru a zbura către România. În toamna anului 2024, companiile aeirene chineze China Eastern Airlines, China Southern Airlines și Loong Air au obținut aprobările necesare de la autoritățile chineze pentru a zbura la București. Până în prezent niciuna dintre cele trei companii nu au anunțat oficial intenții de a zbura regulat spre și dinspre România. Singurele zboruri regulate operate între cele două țări sunt cele de transport marfă. RECOMANDAREA AUTORULUI:
Prețuri plafonate la carburanți în Polonia. Șoferii din țările vecine vin să alimenteze mai ieftin
Potrivit economiștilor de la PKO Bank Polski SA, tot mai mulți șoferi din statele vecine traversează frontiera pentru a alimenta la benzinăriile poloneze, unde combustibilul este considerabil mai ieftin decât în alte țări europene, scrie Bloomberg. Datele publicate luni arată că vânzările de combustibil din Polonia au crescut cu 13,4% în aprilie comparativ cu luna martie. În același timp, tranzacțiile efectuate cu cardurile personale la benzinării au rămas aproape neschimbate, ceea ce indică faptul că majorarea consumului nu vine din partea populației locale. Economiștii conduși de Piotr Bujak susțin că această creștere a fost alimentată, cel mai probabil, de cererea venită din partea companiilor și a cetățenilor străini care profită de prețurile reduse la pompă. Prețuri plafonate la carburanți în Polonia după reducerea taxelor Autoritățile poloneze au introdus de la începutul lunii aprilie un pachet de măsuri destinat protejării consumatorilor de efectele conflictului din Iran asupra pieței energetice. Printre acestea se numără reducerea taxelor aplicate carburanților și plafonarea zilnică a prețurilor la pompă. Ministrul polonez de Finanțe, Andrzej Domanski, a declarat că există șanse mari ca programul să fie prelungit și în perioada următoare, în contextul presiunilor economice generate de volatilitatea pieței internaționale a petrolului. Programul de sprijin implică însă costuri importante pentru bugetul de stat. Conform estimărilor oficiale, măsurile costă aproximativ 1,6 miliarde de zloți pe lună, echivalentul a circa 380 de milioane de euro. Unele dintre cele mai mici tarife din UE Conform celor mai recente date ale Comisiei Europene, un litru de benzină Eurosuper 95 costa în medie 1,49 euro săptămâna trecută în Polonia. Acesta este unul dintre cele mai mici prețuri din Uniunea Europeană, fiind depășit doar de Malta. Compania Orlen SA, cel mai mare retailer de combustibil din Polonia, a transmis că fluxul suplimentar de clienți străini nu a avut un impact major asupra activității sale comerciale până în acest moment. Reprezentanții companiei au anunțat că vor prezenta o analiză mai detaliată după publicarea rezultatelor financiare din primul trimestru, programată pentru 28 mai. Specialiștii avertizează însă că menținerea unor prețuri plafonate la carburanți în Polonia pe termen lung poate pune presiune suplimentară pe bugetul public și poate influența piața regională a combustibililor.
Presa americană prezintă Marea Evadare: Top 10 țări
Americanii se pun pe vândut tot. Mobilier, locuință, automobile, tot ce au acumulat după câteva decenii de muncă. Unii îl înjură în șoaptă pe Donald Trump după efectele negative ale războiului cu Iran și ale tarifelor vamale. Cei mai mulți americani care vor să emigreze dau vina pe creșterea costurilor vieții care le-au ruinat „visul american”. Unde aleg să se mute? Chiar în mult „huiduita” Europă și chiar în „infama” țară învecinată, Mexic. Sunt criticate deseori de republicanii aflați la putere. Nu și de către americanii din clasa mijlocie care își doresc să aibă un sistem public de sănătate la fel de dezvoltat ca cel european, pe lângă calitatea crescută a vieții în comparație cu cea din SUA. Tot mai mulți americani vor să plece definitiv din SUA Un cuplu american și-a cumpărat un bilet doar dus spre Italia. „A fost cel mai stresat lucru pe care l-am făcut, dar și cel mai bun”, a spus o persoană intervievată de Forbes. Să obțină viza de muncă și să cumpere o casă cu curte în Italia a fost o dublă provocare. Dar a meritat. „Nu-mi vine să cred că s-a întâmplat cu adevărat”, a spus persoana care a renunțat la „visul american” pentru a se muta într-o zonă rurală din Italia. Calitatea vieții a scăzut în SUA Un raport al Global Citizen Solutions a realizat un clasament al țărilor cu cel mai crescut nivel de trai, după ce tot mai mulți americani se plâng că a scăzut calitatea vieții lor. Mulți americani își fac planuri pentru a migra definitiv din SUA din cauza scumpirii locuințelor și a serviciilor medicale. Chiar și alimentele și carburanții care erau ieftini în mod obișnuit s-au scumpit. Americanii din clasa mijlocie își pun la bătaie economiile strânse pentru pensionare doar ca să pornească o viață nouă într-o altă țară. Cei mai mulți optează pentru țări sud-americane și țări sud-europene. Cei care vor taxe mai mici se duc în „paradisuri fiscale”. Iar cei care vor o viață mai lungă, o bătrânețe mai ușoară și mai puțin stres, aleg țări cu climat subtropical. Clasamentul celor mai căutate țări de către americani Spania: ideală pentru cultură, stil de viață și sistem de sănătate Spania este țara cea mai aleasă de către americanii care vor să migreze definiti din SUA. Multe familii și lucrători în telemuncă o aleg pentru a porni un nou început. Țara are o cultură solidă, servicii sociale, infrastructură dezvoltată și multe orașe turistice (Barcelona, Valencia, Madrid, Granada, Cordoba, Sevilla). Pentru a obține rezidență este necesară Visa de Nomad Digital. Pentru a o boține, angajații în telemuncă trebuie să demonstreze că obțin un venit lunar minim de 3.000 de dolari. Condiția este impusă și în cazul pensionarilor cu venit pasiv. Rezidenții pot obține avantaje prin Legea Beckham, precum reducerea taxelor la 24% pentru primii șase ani. În Spania, o persoană se poate descurca pe cont propriu cu un venit lunar minim de 2.000 dolari pentru a-și acoperi costurile de trai. Portugalia: ideală pentru telemuncă Portugalia este considerată a șaptea cea mai sigură țară din lume în Indexul Păcii Globale. Și este un adevărat paradis pentru nomazii digitali care pot descoperi comunități prietenoase în Lisabona, Porto sau Madeira, cu un stil de viață relaxant pe coastă. O persoană se poate descurca cu un venit minim de 1.600 de dolari pe lună în Portugalia. Pentru a obține Golden Visa, un imigrant trebuie să investească 232.100 de dolari. Nomazii digitali care vor să lucreze trebuie să aibă venim minim de 3.969 de dolari pentru a obține Viza de Nomad Digital D8. Iar pensionarii trebuie să câștige anual 11.419 de dolari. Canada: suport mai mare pentru familie și servicii publice mai bune Canada este o țară mai prietenoasă în ce privește obținerea de vize. Cei mai mulți oameni migrează prin programul Work Visa Canada sau Express Entry. Prin aceste programe, tinerii aplicanți cu studii superioare și aptitudini în sănătate și tehnologie, au șanse mari să lucreze în Canada. Chiar dacă programul Canada Start-Up Visa nu mai acceptă aplicanți din 2026, sunt în continuare alte opțiuni similare în regiunile Noa Scotia sau British Columbia. Rezidenții or putea aplica pentru pașaport canadian doar după ce locuiesc permanent timp de 3 ani în Canada. Din decembrie 2025, de la intrarea în vigoare a Legii C-3, americanii care au cel puțin un părinte sau un bunic născut în Canada, sunt calificați pentru a obține cetățenia canadiană prin descendență. Saint Kitts și Nevis: scutiri fiscale și al doilea pașaport Migranții care donează 250.000 de dolari sau investesc cel puțin 325.000 de dolari într-o locuință pot obține cetățenie instant, prin programul Citizenship by Investment program. Sunt și scutiri de taxe. Ritmul vieții este lent, infrastructura nu e la fel de dezvoltată ca-n Europa și America de Nord, dar cel puțin este liniște. O persoană se poate descurca cu un venit minim de 1.500 de dolari pe lună. Malta: scutiri fiscale și engleza ca limbă vorbită Prin programul Malta Permanent Residence, un imigrant care aplică pentru cetățenie poate să-și adauge și rudele de până la patru generații. Costul total este de 170.000 de dolari, care acoperă donații către un ONG, achiziție imobiliară și taxe către guven. Malta este o insulă mică unde engleza este limbă vorbită și cu un sistem fiscal relaxat. Valletta este cel mai indicat loc unde îți poți începe o viață fără griji și fără costuri mari. Dacă ești lucrător remote cu un venit minim de 4.000 de dolari, poți aplica pentru programul Malta Nomad Residence Permit. Cipru: scutiri fiscale pentru investitori Pentru a se califica la programul Golden Visa, migranții care doresc să locuiască permanent trebuie să cumpere o locuință în valoare de 300.000 de dolari și să câștige un venit anual de 50.000 de dolari. Deși este o insulă în apropiere de Turcia, engleza este vorbită la scară largă, chiar și în școli. O persoană se poate descurca cu un venit minim de 1.800 de dolari pe lună. Noua Zeelandă: natură, siguranță și engleza ca limbă vorbită Noua Zeelandă poate fi cea mai
Analiză Reuters: Giganții economiei mondiale pierd zeci de miliarde de dolari din cauza războiului din Iran
Giganții economiei mondiale pierd zeci de miliarde de dolari din cauza războiului din Iran. McDonald’s, Whirlpool, Procter & Gamble, Continental și alte marii mega-companii, sunt afectate de războiul din Orientul Mijlociu. Impasul din Ormuz a costat deja coorporațiile cel puțin 25 miliarde de dolari, iar factura continuă să crească, conform unei analize Reuters. O analiză a declarațiilor corporative de la începutul conflictului, emise de companiile listate la bursă în Statele Unite, Europa și Asia, oferă o imagine sumbră în ceea ce privește consecințele. Companiile se confruntă cu creșterea prețurilor energiei, fracturarea lanțurilor de aprovizionare și cu rute comerciale blocate de strânsoarea Iranului asupra Strâmtorii Hormuz, preia Profit.ro, o analiză Reuters. Cel puțin 279 de companii au menționat războiul ca factor declanșator pentru acțiuni defensive menite să atenueze impactul financiar, inclusiv creșteri de prețuri și reduceri ale producției, arată analiza Reuters. Altele au suspendat dividendele sau răscumpărările de acțiuni, au concediat personal, au adăugat suprataxe pentru combustibil sau au solicitat asistență guvernamentală de urgență. Nu se întrevede sfâșitul crizei Turbulențele – cele mai recente dintr-o serie de evenimente globale destabilizatoare pentru afaceri în urma pandemiei de COVID-19 și a invaziei Rusiei în Ucraina – temperează așteptările pentru restul anului, fără semne clare privind un acord pentru a pune capăt conflictului. “Acest nivel de declin în industrie este similar cu ceea ce am observat în timpul crizei financiare globale și chiar mai mare decât în alte perioade de recesiune”, a declarat recent CEO-ul Whirlpool, Marc Bitzer, după ce grupul și-a redus la jumătate previziunile pentru întregul an și și-a suspendat dividendele. Acțiunile producătorului american de electrocasnice, prezent în România prin intermediul Beko Europe, joint-venture controlat împreună cu turcii de la Arcelik, s-au prăbușit la cel mai redus nivel din ultimii 14 ani în urma anunțului. Consumul în declin Pe măsură ce creșterea economică încetinește, puterea de stabilire a prețurilor va slăbi, iar costurile fixe vor deveni mai greu de absorbit, spun analiștii, ceea ce amenință marjele de profit în al doilea trimestru și ulterior. Creșterile susținute ale prețurilor vor alimenta probabil inflația, afectând încrederea deja fragilă a consumatorilor. “Consumatorii amână înlocuirea produselor și preferă să le repare”, potrivit șefului Whirlpool. Cele mai afectate industrii și efectele în lanț Costuri în creștere pentru multe materiale Producătorul de electrocasnice nu este singurul. Companii precum Procter & Gamble, Karex și Toyota au avertizat asupra costurilor tot mai mari, în contextul în care conflictul intră în a treia lună. Blocada impusă de Iran asupra Strâmtorii Hormuz a împins prețurile petrolului peste 100 de dolari pe baril, în creștere cu peste 50% comparativ cu prețurile dinaintea războiului. Închiderea rutei a dus la creșterea costurilor de transport, la reducerea aprovizionării cu materii prime și la blocarea unor rute comerciale esențiale pentru fluxul de mărfuri. Livrările de îngrășăminte, heliu, aluminiu, polietilenă și alte input-uri esențiale au fost afectate. O cincime dintre companiile incluse în analiză – care produc de toate, de la cosmetice la anvelope și detergenți, până la furnizori de servicii de croaziere și aeriene – au semnalat o lovitură financiară din cauza războiului. Pierderi pe linie Pe măsură ce blocajul persistă, tot mai multe companii din alte industrii trag un semnal de alarmă. Toyota a avertizat asupra unei pierderi de 4,3 miliarde de dolari. P&G a estimat o pierdere de 1 miliard de dolari după impozitare. Gigantul din fast-food McDonald’s a declarat, la începutul lunii, că se așteaptă la o inflație a costurilor pe termen lung mai mare din cauza perturbărilor continue ale lanțului de aprovizionare. Producătorul german de anvelope Continental se așteaptă la o pierdere de cel puțin 100 de milioane de euro începând cu al doilea trimestru, din cauza creșterii prețurilor petrolului, care a dus la scumpirea materiilor prime. Sectoarele orientate către consumatori, inclusiv industria auto, telecomunicațiile și produsele de uz casnic, înregistrează revizuiri negative de peste 5% pentru următoarele 12 luni, a spus Gerry Fowler, șeful strategiei pentru acțiuni europene la UBS. În Japonia, analiștii au înjumătățit estimările privind creșterea profiturilor în al doilea trimestru, până la 11,8%, comparativ cu finele lunii martie. Recomandarea autorului: Alte 25 de nave au ieșit prin Strâmtoarea Ormuz, cu aprobarea Iranului. Statul islamic a permis trecerea a 117 nave în ultimele 4 zile
Bolojan spune că centrala pe gaz de la Iernut va injecta energie în sistemul energetic național. Când s-ar putea întâmpla?
Potrivit lui Ilie Bolojan, memorandumul confirmă, la nivel guvernamental, că proiectul centralei de la Iernut, cu o putere de 430 MW, este de extremă urgență. „Proiectul a început acum peste 10 ani și ar fi trebuit finalizat în 3 ani. Întârzierea a generat pierderi financiare, probleme legate de investiție și costuri energetice la nivel național. Romgaz va prelua lucrările în calitate de antreprenor general. Extinde caracterul de urgență pe întreaga durată a lucrărilor necesare până la punerea în funcțiune a centralei. Acest lucru permite Romgaz să încheie contracte cu cei aproape 50 de foști subcontractanți ai firmei spaniole Duro Felguera. Compania a abandonat lucrările pentru a doua oară, intrând în faliment. Restul de executat, aproximativ 2%, trebuie finalizat de aceiași subcontractanți, atât pentru continuitatea lucrărilor, cât și pentru menținerea garanțiilor”, spune Ilie Bolojan, sâmbătă, pe Facebook. Altă HG pentru un post de transformare necesar noii centrale De asemenea, este reconfirmat caracterul de interes public major al proiectului. Premierul demis afirmă că punerea în funcțiune a centralei va acoperi deficitul de energie electrică în bandă și va contribui la echilibrarea sistemului energetic național. „Memorandumul reprezintă un răspuns la solicitarea echipei tehnice care gestionează proiectul, după vizita pe care am făcut-o la Iernut în data de 9 mai. Săptămâna viitoare vom adopta încă o hotărâre de guvern, care va rezolva o problemă de proprietate privind un post de transformare necesar noii centrale”, mai spune Bolojan. Mingea în terenul Centralei de la Iernut El precizează că în termeni sportivi, de acum înainte mingea este în terenul echipei tehnice de la Iernut, condusă de inginerul Balazs Bela, și al conducerii Romgaz. „Am încredere că, la sfârșitul acestui an, noul grup energetic va injecta energie în sistemul energetic național. Nu ne mai permitem încă o întârziere”, mai spune Ilie Bolojan.
Tăieri salariale la cel mai mare producător de mobilă din România, furnizor exclusiv pentru Ikea. Care este motivul
Aramis Invest din Baia Mare, cel mai mare producător de mobilier din România și furnizor pentru gigantul suedez Ikea, a decis să scadă drastic salariile personalului administrativ. Anul acesta, toți angajații companiei au fost afectați de tăieri salariale, după ce în lunile februarie martie, norma de lucru a fost redusă la patru zile de săptămână, iar salariații au fost plătiți, automat, cu 20% mai puțin. O bună parte a personalului adiministrativ de la compania Aramis Invest din Baia Mare suferă tăieri salariale cuprinse între 10% și 30%, transmite Economica. Această măsură e implementată pe fondul scăderii comenzilor. Angajații care nu sunt de acord cu tăierile, ce intră în vigoare din luna mai, pot opta pentru încetarea raporturilor de muncă în schimbul unei sume compensatorii stabilite în funcție de vechimea în cadrul firmei. Compensațiile ar fi de până la circa două salarii. De asemenea, strategia de optimizare a costurilor de producție include și o reconversie a unei părți a personalului TESA, a căror activitate va fi mutată în secțiile productive, arată 2mnews.ro. Această decizie, temporară, a fost anulată înaintea sărbătorilor pascale, când firma a revenit la programul normal de muncă. FOTO: Facebook Recomandarea autorului: Lia Olguța Vasilescu îi răspunde Oanei Gheorghiu în scandalul Electrocentrale: „Ce nu vă spune doamna care dijmuia banii copiilor bolnavi de cancer?” Sindicaliștii de la Metrorex acuză conducerea că ar vrea să taie orele suplimentare ale mecanicilor: „I se spun vorbe de amor lui Miruță la ureche” Angajații Metrorex răsuflă ușurați după căderea Guvernului Bolojan. Lider de sindicat: „Este o gură de oxigen. Oamenii au trăit un stres foarte mare”
Gândul a luat urma banilor ucraineni care au intrat în România anul trecut. Peste 1 miliard de euro
Peste 1 miliard de euro din Ucraina s-au plimbat prin sacoșe în România în perioada 2024-2025, cu un vârf care a coincis cu perioada alegerilor prezidențiale din România. Gândul a luat urma banilor ucraineni care au intrat în România. Este vorba de 1,26 miliarde de lei cash care au intrat în țară și, la declarare, ucrainenii au spus că sunt în tranzit, dar unele sume nu au mai ieșit. Informațiile oficiale, de la Ministerul de Finanțe, obținute în premieră de Gândul arată că un singur cetățean ucrainean a înregistrat intrări de cash în România de peste 210 milioane de euro. Banii intrau cel mai des prin trei puncte de frontieră cu Ucraina: Siret, Halmeu și Isaccea, după care se îndreptau spre aeroporturi din România. „Se remarcă un cetățean ucrainean care în perioada verificată a intrat în spațiul UE de 14 ori, declarând cumulat introducerea unei sume de 210.453.271,84 euro, despre care a declarat că intenționează să o ducă în Austria, însă la verificările privind ieșirile din România, nu se regăsește nicio sumă care să iasă din țară”, au transmis pentru ziar oficialii Ministerului de Finanțe. Corpul de control al Ministerului de Finanțe, împreună cu Autoritatea Vamală, a realizat un raport care a arătat fluxurile de bani cash care au tranzitat România în perioada 2024-2025. Transporturi repetate de numerar provenit din Ucraina, în valoare de peste 1,2 miliarde de euro, au fost declarate la punctele de frontieră ale României în perioada amintită. Raportul Corpului de Control al Ministerului de Finanțe Cele mai folosite justificări la declararea introducerii sumelor de bani Conform celor menționate în declarațiile de numerar depuse, proveniența fondurilor este reprezentată de „transfer bancar”, scopul fiind „Transfer of cash by professional cash courier (other)” „Astfel, datele analizate arată că, în intervalul 01.01.2024 – 31.12.2025, în bazele de date interogate au fost înregistrate 7.593 de declarații de numerar, dintre care 5.758 la intrarea în Uniunea Europeană prin punctele de frontieră ale României și 1.835 la ieșirea din UE. Valoarea totală declarată la intrare pentru sumele din Ucraina a fost de 1,261 miliarde euro, iar la ieșire de 511,7 milioane euro”, au mai transmis oficialii Finanțelor, la solicitarea Gândul. Au fost identificate tipare pentru transferurile de cash Oficialii de la Ministerul de Finanțe au declarat pentru Gândul că au identificat tipare privind transferurile de bani, cum ar fi folosirea acelorași puncte de trecere de către „cărăuși”, declarații similare sau pur și simplu aceleași persoane întreprindeau aceste activități repetitiv. „Din analiza datelor disponibile a rezultat conturarea unui tipar operațional caracterizat prin intrarea persoanelor în România prin PTF (punctul de frontieră) Siret (cel mai des), urmată de deplasarea acestora către aeroportul Otopeni, aeroportul din Iași, și efectuarea unor transporturi repetate de numerar către destinații externe”, mai arată sursa citată. Raportul Corpului de Control Verificările oficiale au arătat existența unor traversări realizate în mod repetitiv de aceleași persoane, pe aceeași rută și într-un interval de timp relativ constant, precum și utilizarea unor documente și justificări similare. „Totodată, analiza cronologică și comparativă a datelor a indicat existența unor grupuri de persoane care efectuau deplasări succesive și coordonate, aspecte care au permis identificarea unui model de operare recurent. Creșterea accentuată a transportului pietonal la intrarea în Uniunea Europeană, concomitent cu intensificarea semnificativă a transportului aerian pe sensul de ieșire.” Aceste evoluții, mai transmit oficialii Finanțelor, conturează un tipar operațional în două etape, bazat pe fragmentarea transporturilor la intrare și consolidarea acestora la ieșire. Cu alte cuvinte, intrau 10 sacoșe mai mici cu bani în România și ieșeau 2 mai mari. „Din analiza datelor disponibile rezultă că o parte semnificativă a deplasărilor externe asociate transporturilor de numerar au avut ca destinație principală Turcia, fiind identificate și situații punctuale privind deplasări către alte state, inclusiv Austria, precum și cazuri în care persoanele au rămas pe teritoriul României.” Urma banilor se pierde ușor De asemenea, mai transmit oficialii pentru Gândul, urma banilor se pierde ușor, pentru că la intrarea în țară trebuie declarate sumele, dar la ieșirea către alte state UE, nu. „În ceea ce privește deplasările efectuate în interiorul spațiului Uniunii Europene, cadrul legal aplicabil nu instituie obligația declarării numerarului la trecerea frontierelor interne, aspect care limitează posibilitatea stabilirii cu exactitate a traseului ulterior al tuturor persoanelor analizate. 73% dintre declarațiile depuse la intrarea în UE prin România au avut ca sursă de proveniență Ucraina.” În concluzie, peste 1 miliard de euro din Ucraina au intrat în România și, așa cum arată cifrele oficiale, aproape 20% din această sumă a fost introdusă de o singură persoană. Banii au intrat prin trei puncte de frontieră în cea mai mare parte. AUTORUL RECOMANDĂ:
Transelectrica îi dă în judecată pe secretarii generali din guvernele Cîțu și Orban. Prejudiciul ar fi de un milion de euro
Compania de stat Transelectrica, operatorul sistemului energetic național, controlată de Secretariatul General al Guvernului (SGG), cu peste 55% din capital, i-a dat în judecată pe cei care au fost șefi ai instituției guvernamentale în mandatele Cabinetelor conduse de Ludovic Orban și Florin Cîțu. Reclamația Transelectrica are ca obiect ″acțiune în răspundere patrimonială″, iar compania le cere pârâților daune totale cumulate de aproape 5,6 milioane lei, adică peste 1 milion de euro, relevă datele analizate de Profit.ro. Ce acuzații li se aduc lui Antonel Tănase și Tiberiu Horațiu, foști secretari generali în guvernele Orban, respectiv Cîțu Pârâții sunt Antonel Tănase, secretar general al Guvernului în Executivul Orban, și Tiberiu Horațiu Gorun, care a ocupat aceeași funcție în Guvernul Cîțu. ″Prin cererea de chemare in judecată am solicitat instanței, ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispunã: 1. obligarea pârâtului Antonel Tănase la plata sumei de 1.304.688 lei, la care se adaugã sumele accesorii, constituite din dobânda legalã și valoarea de actualizare cu inflația, precum și parte din cheltuielile arbitrale aferente, reprezentând prejudiciul produs Transelectrica ca urmare a faptului cã, în perioada septembrie 2020 – decembrie 2020, a acceptat clauze în contractele de mandat încheiate cu membrii Consiliului de Supraveghere al Companiei, prin care s-a prevãzut plata compensației aferente obligației de neconcurențã, conduitã contrarã celei prevãzutã în actele normative prin care a fost reglementatã în perioada respectivã guvernanța corporativã; 2. obligarea pârâtului Tiberiu Horațiu Gorun la plata sumei de 4.286.832 lei, la care se adaugã sumele accesorii, constituite din dobânda legalã și valoarea de actualizare cu inflație, precum și parte din cheltuielile arbitrale aferente, reprezentând prejudiciul produs Transelectrica, prin faptul cã, prin Hotãrârea adunãrii generale ordinare a acționarilor nr. 4/22.06.2021, a votat revocarea mandatului membrilor Consiliului de supraveghere, în condițiile în care prin Hotãrârea nr. 3 a aceleiași adunãri s-a aprobat descãrcarea de gestiune membrilor consiliului″, spune Transelectrica. Transelectrica vrea să recupereze suma totală de peste 10 milioane lei plătită drept despăgubiri mai multor șefi executivi demiși în 2021. Aceștia au reclamat compania la Curtea de Arbitraj de la Viena, cu argumentul că au fost revocați fără justă cauză, și au câștigat. Transelectrica i-a dat în judecată pe membrii Consiliului de Supraveghere (CS) al companiei Astfel, Transelectrica i-a dat în judecată pe membrii Consiliului de Supraveghere (CS) al companiei care au decis în 2021 revocarea directorilor care au avut câștig de cauză la Viena și au obținut daune-interese în valoare totală de circa 10,4 milioane lei. Pârâții sunt Dogaru-Tulică Adina-Loredana, Popescu Mihaela, Morariu Marius Vasile, Năstasă Claudiu Constantin și Blăjan Adrian. În aceeași speță, Transelectrica a reclamat și asigurătorul Asirom Vienna Insurance Group, la care era asigurată răspunderea civilă profesională a supraveghetorilor și executivilor companiei. Se afirmă că, în vara anului trecut, Asirom a refuzat cererea de despăgubire formulată de Transelectrica. Direcția Juridică a companiei a ajuns la concluzia că ″o cerere de chemare în judecată doar în privința asigurătorului (…) ar avea șanse de reușită reduse față de o acțiune în pretenții în care vor fi chemați în judecată atât membrii CS, care au creat prejudiciul, cât și asigurătorul″. Secretariatul General al Guvernului (SGG), acționarul majoritar al Transelectrica, cu circa 58,8% din capital, a revenit pe 8 ianuarie 2026 asupra unei decizii luate cu exact o lună în urmă, pe 8 decembrie 2025. Atunci, SGG respinsese în adunarea generală a acționarilor Transelectrica propunerea Consiliului de Supraveghere al companiei de stat, ca instituțiilor publice care exercită sau au exercitat la ea calitatea de acționar majoritar a statului să li se impute prejudicii de zeci de milioane de lei suferite de societate, constatate de Curtea de Conturi, ca urmare a impunerii în trecut, prin votul lor decisiv, a adoptării unor hotărâri AGA care au dus în cele din urmă la acele pagube. Transelectrica a solicitat anularea unei decizii a Adunării Generale a Acționarilor În 2022, Transelectrica a solicitat în justiție anularea hotărârii AGA din 28 septembrie 2020. Compania a susținut că hotărârea ar fi fost emisă ″cu încălcarea dispozițiilor imperative ale legii″, însă nu a avut câștig de cauză. Instanța a considerat că Transelectrica nu poate avea calitate procesuală, cu argumentul că aceasta ″nu se poate judeca cu ea însăși″. ″Faptul că legiuitorul nu a înțeles să includă în categoria titularilor dreptului la acțiune în nulitatea hotărârii adunării generale și societatea este dat de două argumente de text (din Legea societăților nr. 31/1990 – n.r.). Unul este prevăzut de alin. (6) și (7) ale aceluiași articol (132 – n.r.), care prevăd că în situația în care hotărârea este atacată de toți membrii consiliului de administrație ori de toți membrii directoratului, societatea va fi reprezentată în justiție de către persoana ce va fi desemnată în condițiile reglementate în textele menționate. Un alt argument este dat de prevederile alin. (5) potrivit cu care cererea întemeiată pe dispozițiile art. 132 se va soluționa în contradictoriu cu societatea. În fine, nu trebuie neglijat nici faptul că o hotărâre chiar și ilegală este actul juridic al societății înseși, reprezentând o manifestare a voinței acesteia. Prin urmare, în sintagma „orice altă persoană interesată” legea nu acordă legitimare în promovarea acțiunilor în nulitatea hotărârii adunării generale, societății. Societatea nu poate avea calitate procesuală activă nici măcar atunci când consideră că are un interes, deoarece, în toate cazurile, este cea care are calitate pasivă, deci nu se poate judeca cu ea însăși″, a arătat instanța. SGG a solicitat, când a cerut completarea ordinii de zi, ca CS-ul Transelectrica să întreprindă ″toate demersurile pentru punerea la dispoziția acționarilor a materialelor necesare adoptării unor hotărâri, potrivit celor solicitate și transmise, cu parcurgerea procedurii de publicare în conformitate cu reglementările în vigoare privind piața de capital″. Iar un acționar persoană fizică, Cătălin Sava, fost director al Unității management integrat, comercial-achiziții (UMICA) a Transelectrica, a cerut la rândul său, pe 31 decembrie 2025, explicații detaliate conducerii, așa cum reiese din documentul publicat de Profit.ro. Ca răspuns, acționarul a primit de la companie numai textele hotărârilor AGA din 2020 și 2013, după cum poate fi văzut aici. În AGA Transelectrica din 28 septembrie 2020