România poate deveni un hub regional de energie nucleară
Acționarii Nuclearelectrica au votat, miercuri 15 iulie, pentru continuarea proiectului american de la Doicești, după ce premierul interimar Ilie Bolojan ceruse stoparea acestuia. Centrala nucleară va fi prima de acest gen dotată cu reactoare modulare mici (SMR) din Europa, investiția finală urmând să ajungă la 6-7 miliarde de euro. Proiectul a generat vii discuții în spațiul public, atât pro cât și contra. Gândul a stat de vorbă cu expertul în energie Cosmin Păcuraru pentru a afla mizele acestei decizii pentru sistemul energetic național. Centrala nucleară de la Doiceşti (județul Dâmbovița) se bazează pe tehnologia reactoarelor mici modulare (SMR). Loading … Deși în Statele Unite tehnologia modulelor este considerată încă în fază experimentală, în România proiectul centralei mini-reactoarelor nucleare de la Doicești a fost întâmpinat cu destul entuziasm. Dar a întâmpinat și o opoziție dură, cea mai vehementă fiind a premierului Bolojan, care a cerut stoparea investiției.„Vom rămâne cu un teren și niște hârtii”, a spus oficialul. Proiectul nuclear va fi realizat cu tehnologia americanilor de la NuScale şi posibil cu banii a două instituţii financiare americane, scrie ZF. Primul proiect european de reconversie a unei foste mine de cărbune într-un proiect cu zero emisii Reactor nuclear. Sursa: Hepta Proiectul presupune construcţia unei centrale nucleare modulare cu o capacitate instalată de 462 MW pe amplasamentul fostei termocentrale pe cărbune din Doiceşti. Noua centrală va utiliza tehnologia NuScale Power, prin punerea în funcţiune a 6 reactoare modulare de mici dimensiuni, fiecare cu o capacitate instalată de 77 MW. Energia generată de centrala de la Doiceşti va contribui la tranziţia verde (proiectul paneuropean Green Deal). Dar şi la menţinerea stabilităţii Sistemului Energetic Naţional, printr-un mix unic între emisii zero de CO2 în atmosferă şi livrare de energie în bandă, indiferent de condiţiile meteorologice sau momentul zilei, explică inițiatorii proiectului. Unul dintre aspectele majore legate de proiectul de SMR (small modular reactors) este că, dacă investiţia se va finaliza, va constitui primul exemplu la nivel european de conversie a sitului unei foste centrale pe cărbuni într-un proiect cu zero emisii, având deja o componentă de energie solară. Cosmin Păcuraru: România dispune de cel mai bine pregătit corp de nucleariști din jumătatea estică a Europei În viziunea expertului în energie și geopolitică energetică Cosmin Păcuraru, în ciuda controverselor, centrala poate ajuta țara noastră se impună ca un veritabil hub regional de energie nucleară. „Nu am înțeles motivele pentru care au fost luate (până zilele trecute) poziții contrare interesului industriei energetice naționale, poziții care împiedică România să devină un hub de energie nucleară important în regiune. Ceea ce s-a hotărât ieri in CA-ul Nuclearelectrica este normal. Țara noastră dispune de o experiență îndelungată în domeniu, de cel mai bine pregătit corp de nucleariști din jumătatea estică a Europei și de potențialul real de a deveni furnizor de specialiști pentru statele care au încheiat acorduri cu NuScale. Standarde extrem de riguroase de la autoritățile de reglementare ale SUA Proiectul SMR NuScale beneficiază de avize și aprobări solide atât din partea autorităților americane, cât și române. Tehnologia NuScale este prima (și singura până acum) soluție SMR care a primit aprobarea completă de design din partea Nuclear Regulatory Commission (NRC) din SUA, atât pentru varianta de 50 MWe, cât și pentru cea upratată de 77 Mwe – cel care se va face la Doicești. Aceste standarde extrem de riguroase validează maturitatea tehnologică și reduc semnificativ riscurile de licențiere. Cosmin Păcuraru. Foto: Arhivă personală În România, CNCAN (Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare) a aprobat documentul de bază de licențiere în august 2023. Iar în iulie 2024 a fost depusă cererea de autorizare pentru design și amplasament, procesul aflându-se în etape suplimentare (inclusiv transmiterea capitolelor tehnice în 2025). Aceste avize, alături de decizia finală de investiție aprobată de acționarii Nuclearelectrica în 2026 și de susținerea financiară americană (EXIM, DFC), confirmă conformitatea proiectului cu cele mai înalte standarde internaționale de siguranță, securitate și reglementare”, explică expertul. Tehnologia NuScale oferă energie curată, stabilă și predictibilă În opinia specialistului, tehnologia NuScale o completează perfect pe cea a centralele clasice de la Cernavodă și are avantajul unui grad sporit de securitate. „Proiectul SMR cu tehnologia NuScale reprezintă o soluție strategică și validă pentru securitatea energetică a României, oferind energie curată, stabilă și predictibilă. Reactoarele modulare mici completează perfect centralele clasice de la Cernavodă. Deși costurile primului reactor sunt ridicate, implementarea mai multor module reduce semnificativ costul unitar prin fabricație modulară în serie, timp de construcție mult mai scurt, flexibilitate de amplasare și scalabilitate (se pot adăuga module treptat, în funcție de necesități). Siguranța este sporită prin sisteme pasive de răcire, iar timpul de pornire-oprire este mult mai redus comparativ cu reactoarele clasice”, completează Cosmin Păcuraru. Un SMR amplasat lângă București ar fi o soluție pentru criza energetică a Capitalei Specialistul atrage atenția că acest tip de reactor nuclear ar putea contribui la soluționarea crizei energetice a Capitalei. Fotografie cu caracter ilustrativ. Sursa: Shutterstock „Un aspect insuficient discutat în dezbaterea publică este posibilitatea recuperării energiei termice reziduale de la aceste reactoare. Un SMR amplasat în proximitatea Bucureștiului (de exemplu, la ELCEN) ar putea produce simultan energie electrică și termică, oferind o flexibilitate operațională deosebită. Aceasta ar reprezenta o soluție majoră pentru criza energetică a Capitalei, care înregistrează consumuri ce depășesc frecvent 1.400 MWh, în condițiile în care ELCEN nu mai produce astăzi nici 1 MWh electric. (Mă intreb de ce Ministerul Energiei nu se sesizează la prostul management de acolo, unde – cred că – nimeni de directorat sau CA nu este de meserie”. Producție continuă care ar ajuta la decarbonizarea economiei În egală măsură, mai spune Cosmin Păcuraru, centtala nucleară și-ar amortiza costurile relativ repede, asigurând o producție energetică permanentă și emisii de CO2 minime. „Spre deosebire de sursele regenerabile intermitente, SMR-urile asigură producție continuă 24/7, cu densitate energetică superioară și emisii de CO₂ minime pe tot ciclul de viață, contribuind esențial la decarbonizarea economiei, electrificarea termiei și a transporturilor. Criticile politizate privind costurile și durata de viață sunt contrazise de date reale: amortizare pe 60 de ani, LCOE (Costul Echilibrat al Energiei
Nicușor Dan salută raportul Fitch și anunță progrese în îndeplinirea jaloanelor din PNRR: România se stabilizează financiar
Președintele României, Nicușor Dan, a transmis un mesaj privind situația economică și politică a țării, după publicarea de vineri a raportului agenției de rating Fitch, care reconfirmă stabilitatea financiară a României. Șeful statului a transmis că, dincolo de disputele politice, există consens asupra proiectelor majore ale țării și că România își continuă parcursul european și reformele asumate. Acesta a spus că, în această săptămână, Parlamentul a adoptat mai multe legi importante care reprezintă jaloane din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), pe care le va promulga în perioada următoare. „În ciuda zgomotului politic, România funcționează. Parlamentul a trecut săptămâna asta mai multe legi care erau jaloane în PNRR și o să promulg aceste legi săptămâna viitoare. Printre ele, Codul urbanismului, o lege importantă, care este în dezbatere încă din 2019. Mă bucur că această lege importantă a trecut. Mă bucur că în ea sunt cuprinse rezultatele referendumului din București din 2024, așa cum ele au fost cuprinse pe partea financiară și în legea bugetului pe 2026”, a declarat președintele. Trei jaloane din PNRR au rămas de îndeplinit Șeful statului a spus că România mai are de îndeplinit doar trei jaloane importante din PNRR. Potrivit acestuia, două dintre proiecte, legea privind Agenția Națională de Integritate și legea biodiversității, vor intra în dezbaterea Parlamentului chiar săptămâna viitoare. „Au rămas trei jaloane PNRR. Două dintre ele, legea ANI și legea biodiversității, vor fi dezbătute săptămâna viitoare de Parlament. Cele două camere ale Parlamentului au fost deja convocate. Și a mai rămas legea salarizării, ultimul jalon și cel mai dificil din PNRR, unde dezbaterea e în curs și mă bucur că greva din sănătate a fost suspendată, e un mic pas înainte”, a afirmat Nicușor Dan. Președintele a mai anunțat că „există acord politic pentru elaborarea bugetului 2027″ și „există acord politic pentru trecerea la euro”, indiferent de formula viitorului Guvern. „Există acord politic pentru păstrarea traiectoriei financiare asumate de România, indiferent de compoziția politică a viitorului Guvern. Există acord politic pentru elaborarea bugetului 2027, încă din toamna acestui an, pentru predictibilitate, indiferent de compoziția politică a viitorului Guvern. Și există acord politic pentru trecerea la euro. Viitorul Guvern, indiferent de compoziția sa politică, împreună cu Banca Națională, vor întocmi foaia de parcurs pentru următorii ani în care să facem toate acțiunile necesare pentru trecerea la euro”, a spus șeful statului. Mesaj după raportul Fitch Nicușor Dan a făcut apoi referire la raportul Fitch, care menține ratingul de țară al României, și a recunoscut că documentul include „o oarecare îngrijorare față de situația politică” din țară. „Salut raportul Fitch, care reconfirmă stabilitatea financiară a României. Există în raport o oarecare îngrijorare față de situația politică din România. Și, față de această chestiune, îi invit și pe români, și pe partenerii noștri, și mediul financiar să separe acțiunea politică de zgomotul politic, pentru că, pe lucrurile importante, am găsit consens în România. Am găsit consens pe PNRR. Am găsit consens pe SAFE. Am găsit consens pentru toată legislația necesară pentru ca România să intre în OCDE, și au fost mai mult de 100 de acte normative numai pe OCDE”, a declarat președintele. „România se stabilizează financiar și va fi mai bine” Nicușor Dan a transmis apoi și un mesaj cetățenilor, spunând că „suntem cu toții exasperați de dezbaterile politice sterile”. „Dragi români, vă înțeleg și greutățile, și îngrijorările. Evident că puterea de cumpărarea a scăzut. Există incertitudine cu privire la viitor. Și suntem cu toții exasperați de dezbaterile politice sterile pe care le vedem zilnic. Însă vă invit să ne uităm cu echilibru la momentul pe care îl traversăm. A scăzut puterea de cumpărare, însă România se stabilizează financiar și va fi mai bine. E mult scandal inutil în politică, dar, așa cum am spus, există consens pe lucrurile mari și vom trece cu bine peste această perioadă. Eu am încredere în România și am încredere în români.”
Consilerul guvernatorului BNR, după evaluarea Fitch
Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR, a declarat la Digi24 că, cel mai probabil, decizia inițială a Fitch privind ratingul României ar fi fost de retrogradare. Deși acesta a el neschimbat, consilierul lui Mugur Isărescu precizează că pericolul nu doar că nu a trecut, ci este și mai mare și arată către reformele întârziate ale României. România își păstrează ratingul de țară și evită retrogradarea în „junk” Loading … România a reușit in extremis să evite retrograderea la categoria junk. Agenția de rating Fitch a menținut ratingul suveran al României la „BBB minus”, cu perspectivă negativă. Fitch a explicat situația printr-un apel făcut de țara noastră și prin furnizarea unor date suplimentare relevante, care au dus la evitarea retrogradării. Eugen Rădulescu: „Decizia inițială a Fitch a fost de retrogradare” Întrebat despre această formulare, Eugen Rădulescu a argumentat că decizia inițială era de retrogradare. „Înseamnă că pur și simplu decizia inițială fusese de downgradare a României, dar, ca urmare a informațiilor suplimentare pe care le-a prezentat Guvernul și BNR, au revenit asupra deciziei și ne-au mai păsuit pentru câteva luni. Nu numai că nu a trecut (n.red. pericolul), dar este mai mare decât era înainte. Din cauză că ceea ce s-a întâmplat în ultimul an a fost aproape în exclusivitate către reducerea deficitului public, în special pe seama majorării impozitelor și a taxelor. Dar s-a făcut foarte puțin în ceea ce privește restructurarea de substanță care e absolut necesară și nu mai poate fi întârziată. Chestiunea aceasta eu o identific sub numele de Extracție de rente din sectorul public. Ea se manifestă pe o scară incredibil de mare, începând cu jaful, avem 10.000 de procese în care s-a ajuns la încetarea urmăririi din cauză că s-a prescris fapta, iar făptașii au rămas bine mersi cu ce au jefuit. Iar aici nu e vorba numai de sumele uriașe care s-au pierdut. E vorba că se generează un anumit sistem incredibil de pernicios. Atunci când știi că ești într-un sat fără câini, nu umbli cu bățul la tine”, a spus consilierul guvernatorului BNR. „Am scăpat milimetric” Eugen Rădulescu a subliniat că reforma în companiile de stat este vitală pentru a trece următoarea evaluare. Deși acum am scăpat „milimetric”, consilierul spune că pentru anul viitor România nu are niciun plan pentru a continua reducerea de deficit. „Dacă nu o vom avea, vom ajunge în mai puțin de șase luni acolo unde am scăpat milimetric în această evaluare făcută de Fitch. Fitch e una din agențiile de rating care întotdeauna a fost mai favorabilă României. A avut întotdeauna o perspectivă mai bună. Însă nu ai cum să nu constați că ne chinuim să ajungem la un deficit de 6% anul acesta, iar anul viitor nu avem nimic pentru a reduce deficitul. Deficitul se poate reduce numai prin reducerea cheltuielilor în administrația publică. Nu se poate altfel. N-o să mai mărim impozitele pentru că se sufocă economia. Nu mai putem lua de la sectorul de privat ca să avem un sector de stat umflat cu consilii de administrație, zeci de oameni care unii habar n-au de ce este vorba acolo”, a adăugat Eugen Rădulescu. Foto: Facebook / Eugen Rădulescu
Cronica unui colaps energetic anunțat. USR a blocat la CCR legea de finalizare a hidrocentralelor abandonate
Criza energetică cu care se confruntă România, culminând cu decretarea stării de alertă de către premierul interimar Bolojan, repune pe tapet cauzele din spate. Rezultatul este un dezechilibru tot mai accentuat între producție și consum, așa cum explică experții în energie. A fost un cumul de factori ai crizei, dar în spatele unora dintre aceștia există un numitor comun: aportul USR. Partidul a reușit să blocheze la CCR legea de finalizare a hidrocentralelor abandonate, a căror punere în funcțiune ar fi asigurat o cantitate mare de kilowați. Anterior, în perioada pandemiei, fostul ministru al Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, decisese închiderea minelor de cărbune. O parte importantă a rezervei energetice a țării ar fi putut fi asigurată de marile proiecte de hidrocentrale blocate de ONG-urile de mediu și de USR, într-un demers comun care durează de ani de zile. De altfel, în culisele politicii se discută că USR ar fi în spatele celor mai vocale ONG-uri de mediu, precum Declic, Bankwatch sau Greenpeace. Într-un exces de zel remarcat și de Bruxelles, Cristian Ghinea, artizanul PNRR din partea României, a parafat cel mai agresiv plan de decarbonare la nivelul Uniunii Europene. În vreme ce Germania își redeschidea minele, România le închidea, fără să își respecte angajamentul de a deschide în loc mai multe centrale de gaz. Rezultatul: capacitatea energetică asigurată de mine putea proteja României în cazul problemelor cu care se confruntă acum centrala de la Cernavodă. Cireașa de pe tort a fost decizia ministrului userist al Mediului, Diana Buzoianu, de a închide mai multe baraje-cheie în toamna trecută. Ca efect al deciziei, zeci de mii de oameni au rămas luni întregi fără apă. În 2022, USR se lăuda că a sesizat CCR pentru blocarea hidrocentralelor În noiembrie 2022, Uniunea Salvaţi România (USR), condusă la acel moment de Cătălin Drulă, anunţa că a sesizat Curtea Constituţională (CCR) pe legea „care lasă cale liberă pentru finalizarea şi funcţionarea hidrocentralelor ilegale în arii naturale protejate”. Totuși, spuneau specialiștii, demersul USR nu ar contribui cu nimic la protecția mediului din zonele respective, acele hidrocentrale existând deja în ariile protejate. Hidrocentrala de la Răstolița a fost blocată de USR și de ONG-urile de mediu, deși era finalizată aproape complet „USR a sesizat Curtea Constituţională în legătură cu această lege extrem de nocivă care lasă cale liberă pentru finalizarea şi funcţionarea hidrocentralelor ilegale în arii naturale protejate. Este vorba de distrugerea iremediabilă a unor arii protejate pentru un beneficiu economic infim. E ca şi cum ţi-ai tăia o mână şi ai arunca-o din balon ca să mai scapi de balast. Băgăm râul Jiu în conducte, distrugând un întreg ecosistem, pentru a creşte producţia de energie cu 0,4%. Useriștii criticau hidrocentralele, dar făceau lobby mascat pentru parcurile eoliene Distrugem ariile naturale protejate pentru un câştig iluzoriu. Asta în vreme ce investitorii vor să extindă parcurile eoliene, iar statul român nu se grăbeşte pentru a îmbunătăţi cadrul legal. De ce? Doar pentru că nişte băieţi deştepţi au băgat ilegal sute de milioane de euro în construcţii ceauşiste din care s-au îmbogăţit firmele lor de casă. Iar acum vor să îşi desăvârşească opera, să acopere aceste ilegalităţi constatate deja de către instanţele de judecată şi să mai pompeze nişte sute de milioane de euro, distrugând pentru totdeauna mediul de care ar trebui să se bucure şi copiii şi nepoţii noştri”, preciza USR, într-un comunicat de presă din 2 noiembrie 2022, cu o susținere evidentă a parcurilor eoliene. De notat precizarea partidului la acel moment, și anume că „invocarea războiului şi a nevoii de siguranţă energetică sunt doar manipulări ticăloase, cinice”. „Nu se asigură cu proiectele astea ceauşiste, din care se îmbogăţesc nişte şmecheri. Nu e nicio siguranţă energetică! Cu sub 1% creştere a producţiei nu se îmbunătăţeşte nimic în mod semnificativ. Singurele lucruri certe sunt doar distrugerea iremediabilă a mediului şi călcarea în picioare a principiilor de funcţionare a statului de drept”, declara deputatul USR Stelian Ion, potrivit comunicatului de presă citat de Agerpres. Printre argumentele invocate de USR, acesta menționa faptul că nu există o cuantificare a efectelor negative pe care le va avea legea din perspectiva mediului, impactului local şi, implicit, a sănătăţii oamenilor. Cea mai dură campanie de decarbonare din UE ne-a lăsat fără 4.900 MW Însărcinat cu elaborarea PNRR-ului României, fostul ministru al Fondurilor Europene Cristian Ghinea s-a remarcat prin zelul cu care a luptat să închidă ultimele mine de cărbune. Angajament pe care l-a înscris ca jalon PNRR, deși, așa cum sesizau mai mulți oameni politici sau specialiști, nu era obligat să facă acest lucru. România și-a asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), aprobat de Comisia Europeană în 2021, că va închide centralele care produc energie electrică pe bază de cărbune. Toate aceste instalații ar trebui închise până la finalul anului 2032. Scopul este protejarea mediului, deoarece acest tip de producție este foarte poluant. Este vorba de centrale pe cărbune cu o putere totală instalată de peste 4.900 de Megawați (MW), cea mai mare parte produsă de Complexul Energetic Oltenia (CEO), deținut de statul român, prin Ministerul Energiei. Centralele care ar fi trebuit închise până la final de 2025 ar fi trebuit înlocuite cu unele de producție pe bază de gaz sau de parcuri fotovoltaice. Însă licitațiile lansate de CE Oltenia – la Turceni (Gorj) și Ișalnița (Dolj), respectiv de Electrocentrale Craiova, la Craiova – nu au atras interes din partea investitorilor, esye explicația oficială a autorităților. 7 hidrocentrale strategice, blocate de ani de zile de USR și ONG-uri În plină criză energetică, ONG-urile au blocat punerea în funcțiune a primei hidrocentrale de după Revoluție. Răstolița era un proiect finalizat în proporție de 90% până la intervenția ONG-urilor de mediu și a USR. În plină criză energetică, România ține închise 7 hidrocentrale/ Sursa FOTO: zhd.ro Repornirea lucrărilor la cele 7 hidrocentrale putea adăuga 214 MW de energie în Sistemul Energetic Naţional. Este vorba de: Răstolița – 35,3 MW Bumbești-Livezeni – 65,2 MW Surduc-Siriu (Nehoiașu) – 55 MW Pașcani (Siret) – 9,4 MW Cerna-Belareca – 14,7 MW Cornetu-Avrig / Căineni – 26,5 MW
Dunărea a scăzut la cote alarmante. De ce nu activează România mecanismele europene de cooperare?
Apele Române avertizează că debitul Dunării continuă să scadă. Prognoza Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor indică o scădere până la aproximativ 1.500 mc/s în jurul datei de 4 august. Astfel de valori înregistrate sunt de aproape trei ori mai mici decât media multianuală a lunii iulie (4.750 mc/s). Se apropie de minimul istoric înregistrat în anul 1985, atunci când debitul Dunării a fost de 1.400 mc/s. Loading … Unitatea 1 a CNE Cernavodă a fost oprită controlat și deconectată de la Sistemul Energetic Național marți dimineața, la ora 11:00, a anunțat luni seara Nuclearelectrica. Ulterior, s-a anunțat că și reactorul 2 al Centralei nucleare de la Cernavodă va fi oprit, însă s-a revenit asupra deciziei. Unitatea 2 a CNE Cernavodă rămâne conectată la Sistemul Energetic Național, a anunțat Nuclearelectrica. În acest context îngrijorător, se pune întrebarea dacă România poate face sau nu ceva pentru a gestiona cât mai bine această situație. Debitul Dunării a scăzut la un nivel alarmant / Foto – Mediafax „Populația va suporta costurile” Prof. univ. dr. Cristian Jura – fost secretar de stat, fost membru al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) – a explicat, în exclusivitate pentru Gândul, care sunt pârghiile pe care România ar trebui să le folosescă. „Din păcate, criza apei pe Dunăre afectează securitatea socială, alimentară, energetică, de transport a României. Deocamdată au apărut îndemnuri la a economisi energia electrică și restricții la folosirea apei pentru irigații. Asta poate afecta producția. Circulația pe fluviu este extrem de redusă din cauza debitului scăzut. Se opresc reactoarele de la Cernavodă pentru că nu pot fi răcite. Toate acestea se răsfrâng în mod direct asupra populației, care va suporta costurile acestei situații deosebit de dificile. Ceea ce nu înțeleg, este de ce nu sunt activate mecanismele europene de cooperare la Dunăre. România face parte din câteva organizații europene de cooperare și de dezvoltare durabilă a fluviului Dunărea”, a declarat Cristian Jura. Criza apei pe Dunăre afectează securitatea socială, alimentară, energetică, de transport a României / Foto – Mediafax România, membră a organizațiilor europene de cooperare și de dezvoltare durabilă a fluviului Dunărea Cristian Jura a mai prezentat și lista organizațiilor europene de cooperare și de dezvoltare durabilă a fluviului Dunărea, din care România face parte. Comisia Dunării – cu sediul la Budapesta. Din această comisie fac parte Austria, Bulgaria, Croația, Germania, Ungaria, Moldova, România, Serbia, Slovacia și Ucraina. Comisia Dunării gestionează transportul și cooperarea la Dunăre, exact temele de cel mai mare interes pentru România în acest moment. Procesul de Cooperare Dunăreană. „A fost lansat oficial la Viena, la 27 mai 2002, pe baza unei inițiative comune a Guvernelor României şi Austriei, a Comisiei Europene şi a Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est. Obiectivul său fundamental îl constituie armonizarea şi valorizarea eficientă a diverselor iniţiative de cooperare în regiunea dunăreană, în lumina valorilor şi standardelor europene. În contextul extinderii UE, Dunărea a devenit, practic, un fluviu interior al Uniunii”, a precizat Cristian Jura. Comisia Internațională pentru Protecția Fluviului Dunărea. Este un organism transnațional înființat în 1998 pentru a aplica Convenția privind Protecția Fluviului Dunărea. Aceasta coordonează gestionarea durabilă a apei, reducerea poluării și controlul inundațiilor în bazinul Dunării. „Nu în ultimul rând, aș aminti Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD). Reprezintă o inițiativă politică a României şi Austriei. A fost promovată printr-o scrisoare comună la nivel de prim-ministru (iunie 2008) și adresată președintelui Comisiei Europene. Cei patru piloni principali ai SUERD sunt conectarea regiunii, protejarea mediului, construirea prosperității și consolidarea regiunii”, a explicat Cristian Jura. Debitul Dunării continuă să scadă / Foto – Mediafax „România ar putea să se folosească de oricare dintre aceste inițiative” Potrivit lui Cristian Jura, România are pârghii pentru a încerca să rezolve această situație, numai că există o tergiversare îngrijorătoare la nivel instituțional. „În concluzie, România ar putea să se folosească de oricare dintre aceste inițiative. Ar putea să convoace reuniuni extraordinare referitoare la criza apei pe Dunăre. Ar putea să inițieze un dialog aplicat cu Uniunea Europeană pe această temă, să analizăm ce se întâmplă în amonte, dacă sunt captări industriale masive care trebuie verificate, sunt mari consumatori industriali, poate se fac irigații masive. Toate aceste lucruri ar putea fi verificate cu mare ușurință, iar statele riverane ar trebui să dea dovadă de solidaritate, pentru că prietenul la nevoie se cunoaște, nu-i așa? Nu cred că a sta și a aștepta ploaia reprezintă o strategie viabilă pentru România”, a încheiat Cristian Jura, în exclusivitate pentru Gândul.
Un mare oraș din România anunță primele măsuri de economisire a energiei, după starea de alertă energetică. Primar: Fac un apel la vigilenţă către fiecare cetăţean
Primăria Municipiului Iași anunță primele măsuri de economisire a energiei, după ce vineri, Guvernul a declarat stare de alertă la nivel național în luna august, pe fondul scăderii producției de energie electrică. Mihai Chirica, primarul Municipiului Iași, a precizat vineri seara că administrația locală a luat decizia de raționalizare a consumului de energie electrică pe timpul nopții în oraș. „În urma analizelor din această seară, am stabilit decizia de raționalizare a consumului de energie electrică pe timpul nopții în Municipiul Iași, prin care vom realiza o economie de aproximativ 10 MWh în fiecare noapte”, a transmis Mihai Chirica într-un mesaj publicat pe Facebook. El a precizat faptul că reducerea iluminatului stradal va fi aplicată „unitar și echitabil pe întreg domeniul public”, fără diferențe între cartiere. Vor fi și excepții „strict legate de siguranță” În mesajul său, primarul Mihai Chirica a anunțat că vor fi și excepții „strict legate de siguranță”. Astfel, iluminatul va fi menținut în curțile spitalelor, în pasajele subterane și pietonale, precum și în „punctele centrale majore și zonele pietonale de interes, precum Piața Unirii”. În contextul acestei decizii, edilul municipiului Iași a mai spus că a solicitat „mobilizare maximă din partea Poliției Locale, în strânsă colaborare cu Poliția Națională, pentru intensificarea patrulelor în toate cartierele”. „Totodată, fac un apel la vigilență către fiecare cetățean în parte. Vă rog să fiți atenți, să semnalați orice neregulă sau situație suspectă la dispeceratul Poliției Locale și să dăm dovadă de solidaritate”, a mai spus Chirica. Guvernul declară stare de alertă la nivel național în luna august Vineri, Guvernul a declarat că în contextul scăderii producției de energie electrică, din cauza secetei și a debitelor scăzute pe râuri, dar mai ales pe fluviul Dunărea, în luna august va fi stare de alertă la nivel național. „Avem o scădere la mai puțin de jumătate a debitelor normale pentru această perioadă. Suntem la 1.600 mc/s cu posibilitatea scăderii cu încă 100 mc/s. Ca efect a acestei stări de lucruri, nivelul apei în zona de aducțiune a centralei de la Cernavodă a scăzut. Am fost puși în situația, zilele trecute, să oprim un prim grup. Aceeași situație este și în Ungaria, deci ne-am redus ambele țări capacitatea de producție pe nuclear la jumătate și pe fondul tendinței de scădere din zilele următoare, există un risc destul de mare să închidem și al doilea grup”, a explicat premierul Bolojan. Premierul interimar a explicat și care este impactul energetic dacă și cel de-al doilea reactor de la Cernavodă va fi oprit. „Asta ar însemna că vom pierde aproximativ 20% din producția de energie electrică la nivel național, o producție foarte importantă, pentru că este o producție în bandă, inclusiv în orele de seară, când consumul crește foarte mult”, a explicat Bolojan. Premierul interimar a reluat apelul către populație pentru a reduce consumul de energie în special în orele de seară, când consumul este mai ridicat. „Va fi importantă și economisirea voluntară în orele de seară. Fac un apel către cetățeni, companii, autorități publice să facă planificări de reduceri voluntare. Estimările noastre sunt că pe fondul secetei și în următoarele două săptămâni nu vom avea precipitații importante. E posibil ca consumul să crească până 8000 de MW pe zi. E o situație prin care trec toate țările din vecinătate”, a mai spus Bolojan.
Nazare, negociatorul României cu agențiile de rating, trage un semnal de alarmă după ce am evitat alunecarea în junk
Alexandru Nazare, ministrul demis al Economiei și Finanțelor, a reacționat la aflarea veștii că Agenția de evaluare Fitch menține România la nivelul BBB-, cu perspectivă negativă. Ministrul demis a spus că România a evitat retrogradarea în „junk” și rămâne în categoria recomandată investițiilor. Loading … Lovitură pentru Ilie Bolojan. Agenția de rating Fitch menține România aproape de „junk” Nazare: România rămâne în continuare recomandată investițiilor Cu toate astea, agenția de evaluare a tras însă un semnal de alarmă: instabilitatea politică și datoria publică mențin ridicat riscul unei retrogradări în cazul în care adjustarea deficitului se oprește, dacă datoria crește necpntrolat sau dacă actuala criză politică blochează deciziile fiscale pentru 2027. „România rămâne în categoria recomandată investițiilor – un nou test trecut la limită. România rămâne atent monitorizată de agențiile de rating – orice derapaj poate veni cu sancțiuni severe în perioada următoare.”, a scris ministrul pe pagina sa de Facebook. „Menținerea ratingului Fitch a venit într-un context foarte dificil și cu o marjă minimă de siguranță. În spatele acestui rezultat a fost un efort instituțional excepțional, dus până în ultimul moment, de echipa Ministerului Finanțelor, în coordonare cu Banca Națională a României, care au documentat și susținut cu date solide fiecare argument pentru menținerea calificativului de investiții.”, a precizat ministrul demis al Finanțelor. „BBB-” este pragul care separă categoria statelor recomandate investitorilor din zona speculativă. Dacă agenția de evaluare Fitch ar fi scăzut o singură treaptă mai jos, adică, la „BB+”, România ar fi ajuns în categoria țărilor „junk”. Nazare: Fitch estimează un deficit de 5,9% din PIB în 2026 Prin menținerea ratingului BBB-, statul român are în continuare capacitatea de a-și achita obligațiile și de a se finanța în condiții normale de piață. „A contat, de asemenea, și responsabilitatea liderilor partidelor politice și grupurilor parlamentare care, în ultima săptămână, au reușit să ajungă la consens pe proiectele legislative de care depind fondurile europene din Planul Național de Redresare și Reziliență.”, a reamintit Nazare. Principalul argument al Ministerului Finanțelor condus de liberalul Alexandru Nazare a fost îmbunătățirea execuției bugetare. Deficitul bugetului general consolidat a coborât la 2% din PIB în primele șase luni din 2026, față de 3,64% din PIB în perioada similară din 2025. Deficitul s-a redus de la aproximativ 69,8 miliarde de lei la 41 de miliarde de lei, în termeni nominali. Nazare transmite că Fitch a estimat că România va încheia anul 2026 cu un deficit de 5,9% din PIB, sub ținta de 6%. „România are argumente financiare solide: deficitul cash s-a redus la 42 de miliarde de lei în primul semestru, de la 70 de miliarde de lei în perioada similară din 2025, iar Fitch estimează pentru acest an un deficit de 5,9% din PIB, sub ținta de 6%. Apartenența la UE, accesul la fonduri și finanțări europene și indicatorii de guvernanță superiori statelor comparabile susțin, de asemenea, ratingul țării.În acest moment, elementul cel mai sensibil, aflat în atenția piețelor internaționale, rămâne situația politică. Agențiile evaluează stabilitatea, capacitatea de formare a unui guvern funcțional și continuitatea politicilor fiscal-bugetare drept garanție de seriozitate a României.”, a continuat Nazare. Criza politică, principala cauză a instabilității economice Decizia agenției vine într-un moment de fragilitate politică extremă pentru România, după ce guvernul de coaliție condus de PNL-istul Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură pe 5 mai. Cabinetul a rămas să administreze interimar țara fără susținerea PSD. Încercările președintelui Nicușor Dan, ale PSD și ale aripii conservatoare din PNL de a instala un nou guvern condus de Adrian Veștea a eșuat în Parlament, asta după ce Eugem Tomac, premierul desemnat anterior, și-a depus mandatul după ce a constatat că nu are șanse ca guvernul să fie acceptat de Parlament. Fitch a avertizat de trei luni că prăbușirea guvernului Bolojan și deteriorarea contextului macroeconomic pun în pericol programul multianual de consolidare fiscală. Agenția considera că impactul imediat al crizei este limitat. Măsurile fiscale adoptate în 2025 continuă să producă efecte, dar semnalează lipsa de vizibilitate asupra politicilor din 2027 și 2028. Ministrul spune că este timpul pentru ca partidele pro-europene să ajungă la un consens și să alcătuiască o majoritate funcțională pentru a readuce țara pe traiectoria corectă pentru reducerea deficitului și realizarea reformelor din PNRR. „Fitch avertizează direct în raportul publicat azi că un blocaj politic prelungit poate împiedica aplicarea măsurilor, poate întârzia reformele din PNRR și poate pune ratingul sub presiune.De aceea, România trebuie să transmită un semnal credibil de stabilitate politică: o majoritate funcțională, continuitatea reformelor, respectarea traiectoriei de reducere a deficitului și oprirea inițiativelor cu impact bugetar pentru care nu există surse reale de finanțare.”, a spus ministrul. Urmează evaluarea Moody’s Nazare avertizează că mai urmează evaluarea Moody’s, care a menținut România la ultima treaptă a țărilor recomandate investițiilor, cu perspectivă negativă. Alexandru Nazare a anunțat că a discutat cu reprezentanții agenției Moody’s înainte de evaluarea Fitch privind ratingul României. „Este o condiție pentru protejarea costurilor de finanțare, a investițiilor și a economiei României.Urmează evaluarea Moody’s, care în precedenta evaluare a menținut ratingul României la ultima treaptă recomandată investițiilor, cu perspectivă negativă. Și Moody’s urmărește riguros, în mod explicit, efectele instabilității politice asupra finanțelor publice, instituțiilor și capacității de guvernare.Rezultatul Fitch ne oferă timp, nu confort. Trebuie să demonstrăm foarte rapid că România poate avea coerență în decizii și capacitatea de a continua corecția fiscală şi reformele începute.”, a concluzionat Alexandru Nazare. Știre în curs de actualizare
Oficial: România evită junk-ul. Fitch menține ratingul BBB minus (BBB-) cu perspectivă negativă, dar avertizează
Ratingurile României sunt susținute de apartenența la UE și de intrările de capital aferente, sprijinind convergența veniturilor și accesul la finanțare externă. PIB-ul pe cap de locuitor și calitatea guvernării sunt peste cele ale țărilor similare din categoria „BBB”. Aceste puncte forte sunt echilibrate de deficitul fiscal și de cont curent (CAD) mare și persistent, de creșterea datoriei publice/PIB și a datoriei externe nete/PIB, de inflația ridicată și de politica internă din ce în ce mai fragmentată și polarizată. Perspectiva negativă reflectă deteriorarea finanțelor publice din cauza deficitelor fiscale mari, deși în scădere, și a creșterii raportului dintre datoria publică și PIB. Incertitudinea politică a crescut în urma prăbușirii guvernului cvadripartid, în timp ce calea către rezoluție rămâne neclară. Măsurile de consolidare au îmbunătățit perspectivele fiscale, dar rămân riscuri semnificative pe termen mediu din cauza provocărilor legate de implementare, a costurilor socio-economice ale măsurilor suplimentare și a considerațiilor politice înaintea alegerilor parlamentare din 2028. Factori cheie de evaluare Deficit în continuă îmbunătățire , dar încă mare : Previzionăm că deficitul bugetar general al României se va reduce la 5,9% din PIB în 2026, sub ținta guvernului (6%), reflectând o execuție mai bună de la începutul anului și o creștere preconizată a cheltuielilor de capital în a doua jumătate a anului 2026. Aceasta este mult sub nivelul de 9,3% din 2024, dar deficitul fiscal rămâne printre cele mai mari din categoria „Better Business Business” (Better Business Business – BBB). Deficitul de numerar s-a redus la 42 de miliarde RON în prima jumătate a anului 2026 (2% din PIB-ul proiectat pentru 2026), față de 70 de miliarde RON în prima jumătate a anului 2025. Veniturile au crescut, susținute de creșterea TVA-ului, în timp ce cheltuielile au fost în general stabile, reflectând înghețări nominale ale salariilor și pensiilor. Investițiile au atins 36% din obiectivul anual, iar execuția proiectelor finanțate de UE a fost de 40%, reflectând sezonalitatea cheltuielilor și factori politici, cum ar fi aprobarea târzie a bugetului pentru 2026. Incertitudine politică sporită: România rămâne fără guvern în urma prăbușirii coaliției cvadripartide în mai 2026, după 10 luni de mandat. În opinia Fitch, acest lucru a deschis o perioadă potențial extinsă de riscuri politice și de politici, momentul, componența și stabilitatea unui nou guvern fiind extrem de incerte, pe fondul diviziunilor profunde dintre foștii parteneri de coaliție. Dinamica politică a redus vizibilitatea asupra strategiei fiscale după 2026 și a întârziat aprobarea reformelor aflate în așteptare în cadrul Facilității de Redresare și Reziliență (PNRR), ceea ce ar putea duce la pierderea de fonduri. Ajustare fiscală la moderată: Ne așteptăm ca reducerea deficitului să fie mai lentă după 2026, cu riscuri semnificative de scădere înaintea alegerilor parlamentare din 2028, având în vedere istoricul României de relaxare preelectorală, creșterea slabă, spațiul limitat pentru măsuri suplimentare de consolidare fiscală din cauza costurilor socio-economice ridicate și incertitudinea politică continuă. Previzionăm că deficitul fiscal se va reduce treptat la 5% în 2028, presupunând cheltuieli de capital mai mici, în urma finalizării RRF, și o reindexare modestă a pensiilor și salariilor. Creșterea datoriei publice: Fitch previzionează că raportul datoria publică generală/PIB va crește la 64,5% până în 2028, de la 59,3% la sfârșitul anului 2025, peste mediana proiectată de 57,9% la nivel de țară și va continua să crească ulterior, deși într-un ritm mai lent. Estimăm excedentul primar care stabilizează datoria la 0,1% în 2028, ceea ce implică faptul că va fi necesară o ajustare suplimentară de 1,5% din PIB pentru a stabiliza raportul datoria publică/PIB. Traiectoria datoriei este, de asemenea, vulnerabilă la deprecierea leului românesc, deoarece 53% din datoria publică este denominată în valute. Previziunea noastră este că raportul dobânzi/venituri va crește la 9,3% în 2028, de la 8% în 2025, puțin peste mediana proiectată „Better Business Bureau” de 9,1%. Dezechilibre externe mari: Previzăm că CAD se va reduce doar treptat la 6,7% din PIB până în 2028, de la 7,9% în 2025, în ciuda deficitelor fiscale mai mici, dar va rămâne cu mult peste mediana prognozată „BBB” de 0,3%. Ne așteptăm ca intrările nete de ISD să finanțeze doar 26%. Intrările de capital ar trebui să susțină rezerve internaționale brute stabile, dar prevedem că acoperirea rezervelor pentru plățile externe curente va scădea la 4,6 luni în 2028, de la 5,2 luni în 2025, în general în conformitate cu mediana proiectată „BBB”. Datoria externă netă va crește treptat către 32% din PIB până în 2028, de la 22,5% în 2025, semnificativ mai slabă decât poziția proiectată de creditor mic pentru țările similare „BBB”. Dependență ridicată de împrumuturile externe: Deficitele mari ale României o fac să depindă în mare măsură de finanțarea externă, fiind expusă schimbărilor de percepție a pieței. Intrările mari de fonduri UE, inclusiv finanțarea regulată a bugetului de coeziune, granturile și împrumuturile RRF și prefinanțarea din cadrul mecanismului Acțiunea de Securitate a UE pentru Europa, au redus nevoile de finanțare externă ale pieței în 2026. Împrumuturile de pe piață vor rămâne probabil la un nivel ridicat, deoarece deficitele fiscale mai mici sunt contrabalansate de scadențele în creștere ale datoriei externe și de intrările mai mici proiectate către UE, pe care le anticipăm că se vor modera la 1,5% din PIB în 2027-2028, față de 3,7% în 2026. Cu toate acestea, o execuție mai rapidă a investițiilor ar oferi un avantaj pentru absorbție și, prin urmare, pentru intrări mai mari către UE. Contracție economică; Redresare graduală: Previzionăm că economia României se va contracta cu 0,6% în 2026 (o creștere medie de 0,3% în perioada 2024-2026), în ciuda investițiilor mai mari finanțate de UE, deoarece scăderea veniturilor disponibile reale și sentimentul slab al consumatorilor reduc cheltuielile gospodăriilor, în timp ce conflictul din Orientul Mijlociu afectează cererea externă. Ne așteptăm ca creșterea PIB-ului real să se redreseze către potențialul său de 2,3% în 2028, susținută de îmbunătățirea dinamicii salariilor reale și de o creștere a investițiilor din sectorul privat, compensând parțial cheltuielile de capital publice mai mici. Creșterea PIB-ului real va rămâne sub mediana proiectată de 2,7%. Inflație ridicată și persistentă: Inflația ridicată reprezintă o slăbiciune a ratingului, inflația medie anuală fiind peste comparabile și constant peste
Economia SUA a înregistrat o creștere sub așteptări, de 1,5%, în al doilea trimestru
Economia SUA a înregistrat o creștere sub așteptări în al doilea trimestru din acest an, de doar 1,5%, pe fondul unei încetiniri bruște, dar și în contextul în care războiul din Iran continuă. Potrivit Financial Times (FT), cifra publicată joi de Biroul de Analiză Economică a înregistrat o scădere față de rata de creștere de 2,1% din primele trei luni ale anului și a fost sub valoarea de 2% prognozată într-un sondaj Bloomberg realizat în rândul economiștilor. Creșterea de doar 1,5% a fost afectată de reducerea cheltuielilor guvernamentale, dar și de încetinirea creșterii exporturilor și a investițiilor în afaceri. Această valoare vine pe fondul războiului de cinci luni al lui Donald Trump din Orientul Mijlociu, care continuă să afecteze activitatea economică globală. În rândul populației americane, cheltuielile de consum personal au crescut cu 2,1% în cursul trimestrului, față de 0,4% în perioada anterioară. Cheltuielile guvernamentale au scăzut semnificativ De asemenea, FT notează că exporturile au înregistrat, de asemenea, o încetinire, întrucât scăderea cheltuielilor legate de călătorii a acționat ca un factor de frânare asupra creșterii continue a livrărilor de petrol. Și cheltuielile guvernamentale au scăzut semnificativ, pe fondul vânzării de către Washington a stocurilor din Rezerva Strategică de Petrol a SUA. Cifrele au fost publicate la o zi după decizia de miercuri a Rezervei Federale de a menține ratele dobânzilor la același nivel, alimentând îngrijorările că banca centrală nu va reuși să țină sub control șocul inflaționist provocat de război.
Elon Musk a dezvăluit data când vor păși primii oameni pe Marte
Elon Musk, primul om din istorie care a deținut titlul de trilionar, susține că oamenii vor păși pe Marte până în anul 2031 sau 2033. Până în prezent, niciun astronaut n-a fost pe Marte, ci doar roboți fabricați de NASA, ultimul fiind roverul Perseverance. Miliardarul care conduce SpaceX, compania americană producătoare de rachete reutilizabile, a contrazis afirmațiile făcute de administratorul NASA, Jared Isaacman. Loading … Scepticismul NASA: De ce colonizarea ar putea întârzia până în 2042 Într-o conversație avută cu Peter H. Diamandis, Isaacman a spus că o călătorie pe Marte ar putea fi efectuată cel mai târziu în anul 2042. „SpaceX a declarat că prioritatea este Luna, nu Marte, iar asta schimbă planurile și numărul de oameni despre care vorbim. Putem investi în energie nucleară și în propulsie. Face parte din politica spațială națională”., a spus administratorul NASA. Jared Isaacman a spus că trimiterea unor astronauți pentru a înfinge steagul Americii în solul marțial este posibilă, dar se declară sceptic în privința viziunii lui Elon Musk că ar putea fi construit un oraș sustenabil pentru milioane de potențiali coloniști. „Este un nou pas mare – o cale potențială ce ar necesita câteva miracoel pentru a trimite patru oameni pe Marte în următorii 10-15 ani. Nu viziunea lui Elon cu un oraș sustenabil pentru milioane de oameni, dar este ce poate face NASA cu fondurile plătitorilor de taxe și investițiile nucleare”, a adăugat el. Elon Musk contrazice NASA. Miliardarul dezvăluie când vor ajunge primii oameni pe Marte După ce mai mulți internauți de pe X i-au sesizat, Elon Musk a reacționat imediat. Într-o postare adresată administratorului NASA pe platforma sa de socializare X, miliardarul a scris: „Oamenii vor ajunge pe Marte în aproximativ 5-7 ani. O sondă de aterizare, cu câțiva ani mai devreme”, a scris Elon Musk, care este de părere că extinderea civilizației umane pe Planeta Roșie ar diminua riscurile extincției speciei umane. După ce a pierdut titlul de trilionar pe care l-a deținut pentru câteva zile, a revenit în atenția publică cu noi declarații controversate despre Inteligența Artificială, având în pregătire și un proiect nou. Musk a promis că va crea cu ajutorul inteligenței artificiale un film adaptat după Odiseea lui Homer până la finalul anului 2026. Într-un interviu acordat publicației The Economist, directorul Tesla a afirmat că până în 2036, banii vor deveni irelevanți. Sursa Foto: Shutterstock