Pensii din România și SUA. Intră în vigoare acordul care permite cumularea anilor de muncă din ambele state
De la 1 septembrie 2026, românii care au lucrat atât în România, cât și în Statele Unite ale Americii, precum și americanii care au desfășurat activitate în România, vor putea beneficia de pensie calculată în baza perioadelor lucrate în ambele state. Fiecare țară va plăti partea corespunzătoare pentru anii de contribuție realizați pe teritoriul său, potrivit noului acord de securitate socială. Conform unui comunicat oficial transmis vineri, Ministerul Muncii a anunțat că Acordul dintre România și Statele Unite ale Americii în domeniul securității sociale, semnat la București pe 23 martie 2023, împreună cu aranjamentul său administrativ de aplicare, va intra în vigoare după finalizarea tuturor procedurilor interne. „Noul cadru juridic permite persoanelor care au desfăşurat activităţi profesionale în România şi Statele Unite ale Americii să îşi valorifice perioadele de asigurare pentru pensie pe principiul totalizării, fiecare stat acordând partea de pensie corespunzătoare perioadelor lucrate pe teritoriul său”, se arată în informarea transmisă de instituție. Autoritățile precizează că acest acord este rezultatul unui proces bilateral bazat pe reciprocitate și egalitate de tratament. Obiectiv său este consolidarea protecției sociale pentru persoanele care au lucrat sau sunt asigurate în unul ori ambele sisteme de pensii. Cum funcționează noul sistem de pensii România–SUA Acordul se aplică sistemului public de pensii din România și programului federal american pentru asigurări de bătrânețe, urmași și dizabilitate. De prevederile sale vor beneficia persoanele asigurate, dar și cele care au fost asigurate în unul sau ambele state, precum și beneficiarii care își derivă drepturile din aceste perioade. Documentul introduce mai multe avantaje pentru lucrători. Printre ele se numără cumularea perioadelor de asigurare pentru obținerea pensiei, evitarea plății duble a contribuțiilor pentru aceeași perioadă de muncă, protejarea drepturilor de pensie pentru persoanele stabilite în celălalt stat și simplificarea procedurilor administrative pentru angajați, angajatori, pensionari. „Intrarea în vigoare a Acordului contribuie la consolidarea relaţiei bilaterale româno-americane şi a protecţiei sociale pentru persoanele care şi-au desfăşurat activitatea profesională în cele două state”, mai precizează Ministerul Muncii.
ARPIM: Românii așteaptă timp de peste trei ani pentru a avea acces la tratamente noi și eficiente. Dr. Radu Rășinar: Sănătatea nu este considerată o prioritate
Cheltuiala publică netă cu medicamente pe cap de locuitor din România este cea mai mică în comparație cu celelalte state europene, astfel că pacienții români au cel mai lung timp de așteptare din UE pentru accesul la tratamente noi, au transmis, joi, reprezentanții producătorilor de medicamente, dar și ai pacienților, care avertizează că întârzierile se reflectă în agravarea bolilor, creșterea numărului de spitalizări, scăderea calității vieții pacienților și creșterea costurilor pentru sistemul de sănătate. „Pentru pacienții din România, timpul de așteptare până la primirea unui tratament nou nu este o simplă statistică. Înseamnă luni și ani în care boala lor se agravează, speranța se pierde, iar soluțiile care există deja și i-ar putea ajuta rămân accesibile doar pacienților din alte țări europene”, au explicat oficialii ARPIM, realitate cuprinsă în cel mai nou raport EFPIA, „Patients W.A.I.T. 2025”, care arată că România este țara din Uniunea Europeană în care accesul la medicamente inovatoare durează cel mai mult. Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) a fost înființată acum trei decenii și în acest moment reprezintă 29 de companii farmaceutice internaționale producătoare de medicamente inovatoare, prezente în România. Cât de lungă este lista de așteptare Mai concret, un pacient din România așteaptă, în medie, 1.110 zile, ceea ce înseamnă peste trei ani, până când un medicament inovator aprobat în Europa ajunge să fie compensat prin sistemul public de sănătate. Dintre cele 168 de medicamente inovatoare aprobate la nivel european în perioada 2021-2024, doar 28 erau compensate în România, la începutul lui 2026. Potrivit oficialilor ARPIM, asta înseamnă că mulți pacienți nu au acces, la timp, la tratamente care în alte state sunt deja disponibile, iar cu fiecare an în care deciziile întârzie, diferența de timp devine mai greu de recuperat – atât pentru sistemul de sănătate, cât mai ales pentru oamenii care au nevoie de tratament acum. „Datele raportului W.A.I.T. 2025 arată, încă o dată, că România rămâne în coada Uniunii Europene în ceea ce privește accesul pacienților la medicamente inovatoare, ocupând de această dată ultimul loc. Acest decalaj se resimte și mai mult în ariile cu cel mai mare impact asupra supraviețuirii și calității vieții. În oncologie, România compensează doar 20% dintre medicamentele oncologice aprobate la nivel european între 2021-2024, față de o medie UE de 51%. Pentru bolile rare, România compensează 13 din 66 de medicamente orfane aprobate centralizat între 2021-2024 (20%), față de media UE de 43%. Vorbim despre un decalaj documentat de ani de zile, care continuă să se adâncească, cu efecte directe asupra pacienților”, a declarat Dr. Ioana Bianchi, Director Relații Externe ARPIM. Reprezentanții pacienților au participat la evenimentul de presă pentru a întări afirmația că în spatele acestor cifre sunt povești de viață și persoane care nu își permit costurile uriașe ale tratamentelor, dacă acestea nu sunt compensate sau dacă nu fac parte din studii. Potrivit acestora, pentru o persoană diagnosticată cu cancer, pentru un copil cu o boală rară sau pentru cineva care trăiește cu o afecțiune cronică severă, fiecare lună de întârziere poate însemna agravarea bolii, spitalizări multiple sau scăderea șanselor de supraviețuire. De aceea, discuția despre accesul la inovație este, în primul rând, despre normalitatea vieții de zi cu zi a acestor persoane și a familiilor lor, care ar trebui să aibă aceleași drepturi ca orice alt pacient european. „1.110 zile înseamnă peste trei ani în care un pacient cu cancer, un copil cu o boală rară sau o persoană cu o afecțiune cronică severă privește cum tratamentul de care are nevoie există în alte țări europene, dar nu și în România. Cerem, încă o dată, ca accesul la inovație să nu mai depindă de locul în care trăiește un pacient în Europa”, a declarat Rozalina Lăpădatu, președinte APAA. „Pacienții români nu cer tratament preferențial, ci aceleași șanse și aceleași drepturi de care beneficiază ceilalți cetățeni europeni. Este nevoie de decizii predictibile, de termene clare și de un dialog real în care vocea pacienților să conteze cu adevărat”, a declarat Radu Gănescu, președinte COPAC. Întârzierile în accesul la tratamente noi reflectă o problemă structurală: subfinanțarea sănătății Oficialii ARPIM arată, aceste întârzieri nu apar izolat, ci sunt legate de nivelul redus al investițiilor în sănătate. Numărul zilelor de așteptare a crescut cu aproape un an, de la 800 de zile la 1.100 de la un an la altul și, când a fost întrebat dacă crizele politice sau conflictele militare au vreun impact, Dr. Radu Rășinar, președintele ARPIM a declarat că nu acestea sunt cauzele, ci faptul că în România sănătatea nu este considerată o prioritate în România. Potrivit ARPIM, România cheltuiește pentru sănătate aproximativ 1.354 de euro pe cap de locuitor, semnificativ mai puțin decât multe alte țări europene, iar în ceea ce privește medicamentele, cheltuiala publică netă în România este de doar 138 euro pe cap de locuitor, cu aproape 40% sub media Europei Centrale și de Est (220 €) și la mai puțin de o treime din nivelul țărilor UE4 (487 €). Acest nivel redus al investițiilor se reflectă direct în viața oamenilor – speranța de viață este cu aproape 6 ani sub media UE, iar multe boli sunt diagnosticate târziu. „Datele din raportul EFPIA, „Patients W.A.I.T. 2025”, arată că România nu se confruntă doar cu cel mai lung timp de așteptare din Uniunea Europeană pentru accesul la tratamente noi, ci și cu costul real al acestei întârzieri. Pentru pacienți, acest decalaj se reflectă în agravarea bolii, scăderea calității vieții și pierderea unor șanse importante de a beneficia la timp de tratamente moderne. Pentru sistemul de sănătate, presiunea se mută către spitalizări și alte intervenții mai costisitoare, într-un context deja marcat de subfinanțare. Este nevoie de un dialog strategic cu autoritățile și de soluții concrete care să schimbe structural accesul la inovație în România”, a completat Dr. Radu Rășinar, președinte ARPIM. Industria farmaceutică inovatoare: partener pentru soluții În anul în care marchează 30 de ani de activitate în România, ARPIM își reafirmă disponibilitatea de a contribui la elaborarea unor soluții durabile, alături de autorități, profesioniști din domeniul sănătății și societăți
Economia României va stagna în 2026, potrivit Comisiei Europene. Care sunt cauzele
Economia României va stagna în anul 2026, potrivit Comisiei Europene. După un avans modest al PIB, estimat la 0,7% în 2025, ritmul de creștere economică ar urma să se oprească aproape complet în 2026. O revenire mai consistentă este anticipată abia în 2027, când PIB ar putea să ajungă la 2,3%. Oficialii europeni atrag atenția că ajustările fiscale necesare pentru reducerea deficitului, menținerea unei inflații ridicate și costurile mai mari la energie vor pune presiune asupra consumului populației și vor afecta puterea de cumpărare a românilor. Este estimată o creștere economică de 0,1% anul acesta, în timp ce inflația ar putea atinge 7%. Economia României va stagna în 2026, potrivit Comisiei Europene „Consolidarea fiscală în curs şi inflaţia ridicată a energiei vor reduce şi mai mult veniturile reale disponibile, ducând la scăderea consumului intern şi a importurilor”, se arată în document, potrivit News.ro. Ce se întâmplă cu economia României? Comisia Europeană observă o înrăutățire a indicatorilor economici, evidențiată de scăderea încrederii consumatorilor, reducerea vânzărilor din retail, slăbirea producției industriale și declinul turismului intern. În același timp, rata șomajului ar putea urca la 6,3% în 2026, pe fondul răcirii pieței muncii. Totuși, investițiile susținute din fonduri europene și exporturile nete sunt așteptate să atenueze parțial efectele încetinirii economice. Comisia Europeană estimează că investițiile în infrastructură, susținute de proiectele din PNRR, și revenirea sectorului rezidențial vor sprijini economia. Totuși, instabilitatea politică și tensiunile geopolitice pot afecta încrederea investitorilor și procesul de consolidare fiscală. Deficitul bugetar ar urma să se reducă treptat până în 2027, pe fondul măsurilor de austeritate, majorărilor de taxe și limitării cheltuielilor publice. Comisia Europeană estimează că datoria publică va continua să crească, depășind 63% din PIB până în 2027, în timp ce deficitul de cont curent se va reduce treptat. Economia ar putea reveni la o creștere mai solidă în 2027, susținută de scăderea inflației la 3,7% și de condiții de finanțare mai favorabile. Totodată, cheltuielile pentru apărare sunt așteptate să crească până la 1,8% din PIB. Autorul recomandă: După noi, prăpădul. Eurostat reconfirmă că România are cea mai mare inflație din Uniunea Europeană sub Guvernul Bolojan România, monitorizată de Bruxelles privind reformele și proiectele prin PNRR, până la 5 ani după efectuarea ultimei plăți BNR a anunțat că datoria externă a României a urcat la un nou record. Ce arată datele oficiale despre investițiile străine Nazare: Programul Rabla continuă în 2026, cu 100 milioane de lei în plus, față de valoarea inițială a programului, propusă de Mediu Criza demografică nu are legătură doar cu problemele economice. Cercetătorii au descoperit și alți factori care stau la baza crizei natalității Sursă foto: Shutterstock – imagini cu rol ilustrativ
România, monitorizată de Bruxelles privind reformele și proiectele prin PNRR, până la 5 ani după efectuarea ultimei plăți
Reformele și investițiile asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) nu se încheie odată cu termenul-limită din august 2026, ci rămân sub supraveghere chiar și după efectuarea ultimei plăți către România, potrivit unui document consultat de Economedia. „În conformitate cu termenii Acordurilor de finanțare și de împrumut, Comisia își păstrează dreptul de a efectua verificări, revizuiri, controale și audituri privind implementarea planurilor de redresare și reziliență până la cinci ani de la plata finală”, se arată în documentul Comisiei consultat de Economedia. Acest aspect se aplică pentru toate proiectele și reformele finanțate prin PNRR, de la infrastructura mare de transport și guvernanța companiilor de stat, până la digitalizare, pensii, fiscalitate sau reformele administrative. Mai exact, jaloanele și țintele asumate de România rămân sub monitorizare europeană inclusiv după finalizarea perioadei oficiale de implementare. Comisia Europeană avertizează asupra nerespectării reformelor adoptate Comisia avertizează că un jalon sau o țintă considerate anterior îndeplinite pot fi considerate „reversate” dacă statul revine asupra reformelor sau dacă acestea nu mai sunt aplicate în practică. „Îndeplinirea satisfăcătoare a etapelor și a obiectivelor presupune ca măsurile legate de etapele și obiectivele îndeplinite anterior în mod satisfăcător să nu fi fost anulate”, citează Comisia articolul 24 din Regulamentul PNRR. Executivul european mai avertizează că, dacă identifică o „reversare” a reformelor, poate suspenda sau reduce plățile către România. Mai mult, Comisia precizează că reformele structurale asumate prin PNRR „nu sunt menite să fie măsuri temporare”, ci fac parte dintr-o „traiectorie mai amplă de reformă”, care va continua să fie monitorizată inclusiv prin Semestrul European și, unde este cazul, prin procedura de deficit excesiv. FOTO: Mediafax Recomandarea autorului: Oana Gheorghiu, primele declarații după acuzațiile de trafic de influență: „Este o răzbunare”. Ce spune despre Schwarz/Kaufland Dragoș Pîslaru se laudă singur: „Cererea de plată 4 este pregătită în totalitate de Guvernul Bolojan”. Culmea, guvernul a dat afară conducerea ADR, care are cea mai mare realizare pe cererea 4 de plată din PNRR Ursula von der Leyen, după validarea cererii de plată de 2,6 miliarde de euro din PNRR: „Felicitări, România!”
iBon, prima aplicație ANAF, a strâns peste 2.200 de utilizatori în 3 zile
„Primele date de utilizare iBon: în doar 3 zile de la lansare, aplicația ANAF de verificare a bonurilor fiscale arată că românii își doresc servicii publice digitale simple, utile și transparente. Peste 2.200 de utilizatori și-au creat deja cont în prima aplicație ANAF, iar până acum au fost realizate peste 2.000 de scanări de bonuri fiscale”, se arată în mesajul publicat vineri, pe Facebook, de ministrul interimar al Finnanțelor, Alexandru Nazare. Ba mai mult, utilizatorii au transmis, prin intermediul aplicației, deja zeci de sesizări privind situații întâlnite în relația cu comercianții – inclusiv cazuri în care nu a fost emis bon fiscal sau au existat probleme la plata cu cardul, potrivit ministrului interimar al Finanțelor. Nazare a precizat că iBon este prima aplicație ANAF dedicată cetățenilor, dar și că aplicația funcționează „simplu și intuitiv”. Potrivit ministrului, acest timp de instrumente sunt deja folosite în multe state europene. Aplicația este gratuită și urmează să fie îmbunătățită constant, pe baza feedbackului primit de la utilizatori. „Mulțumesc tuturor celor care ați început deja să folosiți iBon – utilizarea aplicației nu înseamnă doar un mod mai simplu de a vă verifica drepturile în relație cu comercianții, ci și un standard mai ridicat de așteptări față de stat și serviciile publice”, a conchis Nazare. Reamintim că aplicația iBon, care a fost lansată, luni, se poate găsi în Google Play, dar și App Store. Cetățenii pot scana prin aplicație bonurile fiscale, pentru a compara datele. Tot prin intermediul aplicației, aceștia au posibilitatea să facă și sesizări, în cazul în care aceștia nu pot plăti cu cardul în magazin sau dacă nu au primit bon.
Dacă Delia Velculescu e în cărți pentru funcția de premier, înseamnă că suntem pe buza prăpastiei? Economiștii dau verdictul despre Doamna de fier a FMI și despre o posibilă intervenție a Fondului în România
În plină criză politică după căderea Guvernului Bolojan, președintele pare să încline către un premier tehnocrat. Așa cum Gândul a scris în premieră, preferata lui Nicușor Dan în această poziție este economista Delia Velculescu, tehnocrată cunoscută în cercurile financiare mondiale. Gândul a stat de vorbă cu doi economiști cunoscuți pentru a evalua dacă cea supranumită „Doamna de fier” ar putea fi o soluție viabilă pentru ieșirea din criză. Desemnarea acesteia ca premier nu pare că ar fi întâmplătoare, și ar putea fi un semnal că intervenția FMI, după modelul din 2008-2010, poate însemna o soluție pentru ieșirea României din recesiune. În prezent, România este campioană europeană la mai mulți indici-cheie precum inflație, deficit bugetar, preț la electricitate și înregistrează cea mai mare scădere a puterii de cumpărare din rândul țărilor membre și al treilea trimestru consecutiv de recesiune. România nu stă deloc bine, iar criza economică ia amploare, lucru confirmat de declarațiile de miercuri ale lui Mugur Isărescu. Șeful BNR a avertizat că economia traversează o perioadă de slăbire a activității economice, iar în luna iulie inflația ar putea ajunge la valoarea record de 11%. Potrivit Euronews.ro, președintele Nicușor Dan ar încerca să forțeze mâna liderilor partidelor parlamentare în favoarea tehnocratei. Delia Velculescu s-a format în SUA și deține master și doctorat în economie la renumita unitate academică Johns Hopkins. Fosta elevă a lui Iohannis a mai fost o variantă de premier și în 2025 Propunerea Deliei Velculescu ar fi un semnal de alarmă către politicieni ca România să nu repete soarta statului elen, care s-a confruntat o criză economică majoră în anul 2009. Fără intervenția FMI, Grecia ar fi intrat în faliment, mai spun sursele citate. De menționat că numele său a mai fost vehiculat și în 2025, în discuțiile liderilor PSD, PNL, USR și UDMR ca posibil premier tehnocrat al României. Delia Velculescu. Foto: Euronews.ro În vârstă de 50 de ani, Delia Velculescu este originară din Sibiu și a a absolvit Colegiul Național ”Gheorghe Lazăr”, unde l-a avut profesor pe fostul președinte Klaus Iohannis, în perioada când acesta preda fizica. În anul 1992, ea a obținut o bursă la Wilson College Pennsylvania din Stalele Unite ale Americii pentru a studia economia, obținând ulterior a diplomă de Master și un Doctorat la Universitatea „Johns Hopkins”, conform G4Media. Delia Velculescu are un CV imbatabil la vârful elitei financiare globale Delia Velculescu este o economistă română cu o carieră redutabilă la FMI, fiind un tehnocrat cunoscut mai degrabă în cercurile financiare. Cu o experiență de peste două decenii în cadrul Fondul Monetar Internațional (FMI), Velculescu s-a distins prin „rigoare” în gestionarea situațiilor economice dificile. Totuși, aceasta are o imagine controversată pentru rolul jucat în criza Greciei. Practic, Velculescu a condus și misiunea FMI în Grecia, forțând-o să ia măsuri extrem de dure pentru a evita colapsul economic total. A avut misiunea aproape imposibilă de a determina guvernele de la Atena să implementeze reforme foarte dure după criza financiară traversată de eleni, începând cu anul 2009. România ar putea apela la FMI în acest an În prezent, este șefă a misiunii Fondului Monetar Internațional în Africa de Sud. Adrian Negrescu: E un fel de iepure această candidatură/Ar face joc de glezne la Palatul Victoria Chestionat de Gândul, analistul economic Adrian Negrescu consideră că, în eventualitatea că președintele va reuși să o impună pe Delia Velculescu în calitate de viitor premier, aceasta nu va avea o mare putere concretă, căci nu are susținere la nivelul partidelor. De altfel, cunoscutul analist nu merge pe cartea unui premier tehnocrat, în care vede „cea mai proastă soluție. „Nu știu cum (Nicușor Dan) o va nominaliza pe doamna respectivă în condițiile în care și guvernatorul Băncii Naționale a ieșit azi (n.r. – ieri) . Ideea de a numi un premier tehnocrat este cea mai proastă soluție, în actualul context în care partidele trebuie să-și asume responsabilitatea guvernării. Să vină cu un program concret de măsuri menite să scoată țara din situația în care se află”, ne-a spus Adrian Negrescu. Lipsa de susținere politică pentru experta FMI ar fi cu atât mai agravantă cu cât nu i-ar permite să facă reformele necesare, în viziunea lui Negrescu, pentru deblocarea urgentă a crizei și ieșirea din recesiune. „Doamna de la FMI probabil va veni la Palatul Victoria și ar face joc de glezne pentru că nu știu în ce măsură ar avea susținere politică din partea partidelor din Parlament pentru a lua niște măsuri necesare, dar măsuri impopulare de a reduce cheltuielile publice, de a tăia din finanțarea, practic de a reduce factura statului român”, continuă acesta. Altfel spus, mai mult ca sigur că e un fel de iepure această candidatură ca să-i determine pe politicieni să vină cu propuneri concrete de premieri care să-și asume calendarul extrem de dificil pe care îl avem în față. Cristian Socol nu crede într-o intervenție a FMI În opinia profesorului universitar de economie Cristian Socol, nu se pune problema intervenției Fondului în țara noastră, deși admite că statisticile economice arată rău. Totuși, specialistul consideră că România îndeplinește, în momentul de față, cerințele pentru a nu fi nevoie de ajutorul in extremis al FMI, așa cum s-a întâmplat în timpul mandatului de premier al lui Emil Boc. Economistul Cristian Socol FMI vine pentru echilibrarea balanței de plăți, a rezervelor internationale. Ori România are rezerve mari și adecvate conform tuturor criteriilor. Inclusiv cele ale FMI, a declarat acesta pentru Gândul. AUTORUL RECOMANDĂ Cine este Delia Velculescu, posibila propunere de premier tehnocrat a lui Nicușor Dan. Vine de la FMI și are o imagine controversată pentru rolul jucat în criza Greciei. Presa elenă a botezat-o „Draculescu” Bolojan a trecut linia roșie, FMI pândește după colț. Ce efecte a avut intervenția temutului Fond în timpul recesiunii din epoca Boc – Băsescu
După noi, prăpădul. Eurostat reconfirmă că România are cea mai mare inflație din Uniunea Europeană sub Guvernul Bolojan
Eurostat reconfirmă că România are cea mai mare inflație din Uniunea Europeană sub Guvernul Bolojan. Rata anuală a inflației în UE a crescut până la 3,2% în aprilie, de la un nivel de 2,8% în martie, iar țara noastră este, din nou, statul cu cea mai ridicată inflație, de 9,5%. Conform datelor publicate de Eurostat, cele mai mici rate ale inflației au fost înregistrate în Suedia, 0,5%, Danemarca, 1,2% și Cehia, 2,1%. La polul opus, țările membre UE cu ratele cele mai ridicate ale inflației au fost înregistrate în România, 9,5%, Bulgaria, 6% și Croația, 5,4%. Sursa: Eurostat Comparativ cu situația din luna martie, rata anuală a inflației a scăzut doar în cinci state membre, a rămas stabilă într-o singură țară și a crescut în 21 de țări membre, inclusiv în România. De asemenea, rata anuală a inflației în zona euro a crescut până la 3% în aprilie, de la un nivel de 2,6% în martie. Cea mai mare contribuție la rata anuală a inflației în zona euro a venit din partea serviciilor, 1,38 puncte procentuale, urmate de prețurile la energie, 0,99 puncte procentuale și prețurile la alimente, alcool și țigări, 0,46 puncte procentuale. INS a confirmat dezastrul Guvernului Bolojan În cazul României, datele publicate anterior de Institutul Naţional de Statistică (INS) arătau că rata anuală a inflaţiei a crescut la 10,71% în aprilie, de la 9,87% în luna martie, în condiţiile în care serviciile s-au scumpit cu 13,04%, mărfurile nealimentare cu 12,02%, iar mărfurile alimentare cu 7,39%. „După opt luni de creștere la valori de peste 9%, în aprilie 2026 inflația anuală atinge pragul de 10,7%. Astfel, în aprilie rata anuală a inflației, comparativ cu luna similară a anului precedent, a fost 10,71%, cele mai mari creșteri de preţuri înregistrându-se la servicii, 13,04%. În acelaşi interval de timp, preţurile mărfurilor nealimentare s-au majorat cu 12,02%, iar cel al mărfurilor alimentare cu 7,39%”, arată datele INS. Energia electrică rămâne în topul scumpirilor La capitolul mărfuri nealimentare, cele mai mari creșteri din aprilie s-au menținut la tariful energiei electrice, care s-a majorat cu 54,18%, după eliminarea schemei de sprijin privind plafonarea prețurilor energiei electrice. Alte majorări ale tarifelor în aceasta categorie au mai fost înregistrate la carburanți, benzină cu 22,42% și la motorină cu 32,68%. Energia termică s-a majorat și ea cu 10,7%, cărțile, ziarele revistele cu 10,37%, detergenții cu 9,45%, iar tutunul și țigările cu 7,42%. RECOMANDAREA AUTORULUI:
FT: Criza petrolieră declanșată de războiul din Golful Persic este abia la început
Fatih Birol a avertizat că actuala criză energetică cauzată de blocada iraniană din Golful Persic este mai „serioasă” decât se estimează. Directorul Agenției Internaționale pentru Energie atenționează că întreaga planetă trebuie să se pregătească pentru ce-i mai rău: „Lumea nu a mai experimentat niciodată o întrerupere a aprovizionării cu energie de o asemenea amploare”. Cea mai mare criză energetică din istorie încă e abia la început, a spus jurnalistul economist britanic Martin Wolf pentru Financial Times. „Mai întâi a venit războiul. Apoi a venit blocada. Acum vine penuria. Cisternele pline cu mărfuri esențiale, petrol, gaze naturale lichefiate, produse petroliere rafinate, hidrogen, heliu și așa mai departe, nu au mai navigat prin Strâmtoarea Hormuz de la sfârșitul lunii februarie. Tot ce a plecat înainte de blocada iraniaă a sosit în mare parte. De acum înainte, transporturile care nu au plecat vor da rateu. Pe măsură ce stocurile sunt, de asemenea, reduse, vom intra într-o eră a penuriilor fizice.”, a avertizat jurnalistul. „Până acum, penuriile au fost în mare parte imaginare. Acum vor deveni reale.”, a avertizat jurnalistul, care preconizează o combinație de raționalizare cu recesiunea globală. „O combinație de prețuri mai mari cu o politică monetară mai strictă… Cu cât strâmtoarea rămâne mai mult timp închisă și cu cât daunele fizice sunt mai mari, cu atât penuriile vor persista mai mult timp și cu atât impactul lor va fi mai grav. ”, a spus Nick Butler, fost vicepreședinte de grup pentru strategie și dezvoltare de politici la BP și acum la King’s College London, într-o postare pe Substack intitulată „Sfârșitul începutului”. Potrivit lui Butler, „cel puțin opt rafinării importante din Golf sunt complet sau parțial scoase din funcțiune. La fel și instalația LNG Ras Laffan din Qatar”. Cât timp va dura până la repararea instalațiilor avariate sau distruse de bombardamentele iraniene nu este cunoscut. În al doilea rând, așa cum explică „Crack The Market” de la Substack, penuriile nu ar trebui privite exclusiv în termeni de țiței. Regiunea Golfului nu numai că produce anumite tipuri de petrol, dar, „exporta 3,3 milioane de barili pe zi de produse rafinate și 1,5 milioane de barili pe zi de GPL înainte de criză. Aceștia sunt combustibili finiți, motorină, combustibil pentru avioane, naftă, benzină, care curgeau direct în lanțurile de aprovizionare ale consumatorilor asiatici și europeni.” În al treilea rând, impactul a fost atenuat până acum de o reducere rapidă a stocurilor. Dar stocurile sunt finite. Este dificil să se extindă producția în afara Golfului sau să se redirecționeze petrolul departe de strâmtoare, chiar și pe termen mediu. Astfel, o mare parte din capacitatea de producție de petrol disponibilă la nivel mondial se află chiar în regiunea Golfului. Cea mai mare sursă suplimentară și alternativă este Rusia. Dar, pe lângă dificultățile politice evidente (războiul cu Ucraina, sancțiunile occidentale împotriva Moscovei), capacitatea Rusiei este limitată. Conductele de la Arabia Saudită la Marea Roșie și de la Oman la Ras Markaz au o capacitate limitată. Extinderea lor ar dura mult timp. Înlocuirea capacității de rafinare pierdute ar necesita, de asemenea, timp și ar costa foarte mult. În Europa, capacitatea rafinăriei a scăzut de ani de zile. Realizarea unor astfel de investiții ar fi, de asemenea, costisitoare și riscantă. De asemenea, sunt afectate aprovizionarea cu heliu, naftă, metanol, fosfați, uree, amoniac și sulf. Reducerea aprovizionării cu heliu dăunează producției de microcipuri. Reducerea aprovizionării cu mărfuri esențiale pentru fabricarea îngrășămintelor artificiale va reduce producția alimentară la nivel global. Există, de asemenea, un impact negativ asupra transportului maritim mondial, deoarece rutele mai lungi sunt mai scumpe. Nu în ultimul rând, 20.000 de navigatori sunt acum blocați în Golf. Donald Trump insistă că nu-i pasă de situația financiară a americanilor. În schimb, „singurul lucru care contează, când vorbesc despre Iran, este că nu pot avea o armă nucleară”. Fatih Birol, directorul executiv al Agenției Internaționale pentru Energie, a avertizat că intrăm în cea mai mare criză energetică din istorie. Dacă lucrurile nu se schimbă curând, acest avertisment se va dovedi corect. Nici un astfel de rezultat nu ar fi surprinzător. SUA și-au numit războiul „Operațiunea Furia Epică”. Dar „Operațiunea Nebunie Epică” ar fi fost un nume mai realist, a încheiat Martin Wolf. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Experții financiari trag semnale de alarmă asupra prelungirii războiului SUA-Iran: „Suntem la câteva săptămâni distanță de o recesiune globală”
China a interzis o placă video a companiei Nvidia chiar în timpul vizitei lui Jensen Huang.
Republica Populară Chineză a interzis un cipă Nvidia (plăcile video) pentru jocuri video, chiar în timp ce directorul executiv, Jensen Huang, era în vizită alături de Donald Trump. Cipul vizat este RTX 5090D V2, un cip popular în rândul jucătorilor chinezi, dezvoltatorilor de AI și animatorilor 3D. Placa video a fost lansată anul trecut. Aceasta era fabricată special pentru a respecta controalele la export din SUA. China vrea doar cipuri autohtone Potrivit Financial Times , guvernul chinez va sprijini producătorii autohtoni (Huawei, Cambricon), pentru a-și recupera decalajul față de adversarii americani. Alte cipuri Nvidia, inclusiv H200 și H20, sunt blocate de China, deși președintele Donald Trump a aprobat vânzările către Alibaba și Tencent. „China a ales să nu aprobe achizțiile de cipuri H200 de la Nvidia, deoarece vor să-și dezvolte propriile cipuri”, a zis președintele. Jensen Huang, om de afaceri taiwanez în vârstă de 63 de ani, a înființat Nvidia în 1993, alături de Bill Dally, informatician american. Piața AI în China Nvidia a dominat anterior sectorul cipurilor de AI din China, fiind vândute cipuri în valoare de 17 miliarde de dolari în 2025. Este de așteptat ca Huawei să capteze cea mai mare cotă din piața de cipuri AI din China, iar vânzările să crească cu 60% pe fondul cererii din partea companiilor chineze care vor căuta alternative interne la cipurile Nvidia. Potrivit firmei Morgan Stanley, piața de cipuri AI din China va valora 67 de miliarde de dolari în 2030. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Meta a încheiat un acord de 60 miliarde de dolari cu AMD pentru achiziționarea de cipuri în ciuda crizei „AI bubble”
O putere europeană relaxează sancțiunile asupra importurilor de petrol rusesc
Marea Britanie relaxează sancțiunile asupra importurilor de petrol rusesc pentru a contracara creșterea prețurilor la combustibili, potrivit Al Jazeera. Derogarea le va permite britanicilor să importe țiței rusesc rafinat din țări terțe, precum India și Turcia. Guvernul britanic a anunțat că a relaxat sancțiunile asupra importurilor de motorină și combustibil pentru avioane. Regula care a intrat în vigoare miercuri este pe „durată nedeterminată”, potrivit Departamentului pentru Afaceri și Comerț din Marea Britanie. Totuși, măsura va fi revizuită periodic. De asemenea, guvernul britanic a emis o licență temporară care relaxează sancțiunile asupra gazelor naturale lichefiate provenite de la anumite uzine rusești. Marea Britanie și alte țări occidentale au impus sancțiuni stricte după ce rușii au declanșat războiul din Ucraina, în 2022. Decizia britanicilor apare în urma unei derogări de la sancțiunile SUA pentru transporturile de petrol rusesc aflate deja pe mare. Măsura a fost prelungită luni pentru a doua oară, în contextul în care războiul împotriva Iranului reduce aprovizionarea globală cu petrol. Uniunea Europeană a criticat marți prelungirea derogării acordate de SUA. Și opoziția britanică a criticat decizia guvernului Marii Britanii.