Elon Musk a dezvăluit data când vor păși primii oameni pe Marte
Elon Musk, primul om din istorie care a deținut titlul de trilionar, susține că oamenii vor păși pe Marte până în anul 2031 sau 2033. Până în prezent, niciun astronaut n-a fost pe Marte, ci doar roboți fabricați de NASA, ultimul fiind roverul Perseverance. Miliardarul care conduce SpaceX, compania americană producătoare de rachete reutilizabile, a contrazis afirmațiile făcute de administratorul NASA, Jared Isaacman. Loading … Scepticismul NASA: De ce colonizarea ar putea întârzia până în 2042 Într-o conversație avută cu Peter H. Diamandis, Isaacman a spus că o călătorie pe Marte ar putea fi efectuată cel mai târziu în anul 2042. „SpaceX a declarat că prioritatea este Luna, nu Marte, iar asta schimbă planurile și numărul de oameni despre care vorbim. Putem investi în energie nucleară și în propulsie. Face parte din politica spațială națională”., a spus administratorul NASA. Jared Isaacman a spus că trimiterea unor astronauți pentru a înfinge steagul Americii în solul marțial este posibilă, dar se declară sceptic în privința viziunii lui Elon Musk că ar putea fi construit un oraș sustenabil pentru milioane de potențiali coloniști. „Este un nou pas mare – o cale potențială ce ar necesita câteva miracoel pentru a trimite patru oameni pe Marte în următorii 10-15 ani. Nu viziunea lui Elon cu un oraș sustenabil pentru milioane de oameni, dar este ce poate face NASA cu fondurile plătitorilor de taxe și investițiile nucleare”, a adăugat el. Elon Musk contrazice NASA. Miliardarul dezvăluie când vor ajunge primii oameni pe Marte După ce mai mulți internauți de pe X i-au sesizat, Elon Musk a reacționat imediat. Într-o postare adresată administratorului NASA pe platforma sa de socializare X, miliardarul a scris: „Oamenii vor ajunge pe Marte în aproximativ 5-7 ani. O sondă de aterizare, cu câțiva ani mai devreme”, a scris Elon Musk, care este de părere că extinderea civilizației umane pe Planeta Roșie ar diminua riscurile extincției speciei umane. După ce a pierdut titlul de trilionar pe care l-a deținut pentru câteva zile, a revenit în atenția publică cu noi declarații controversate despre Inteligența Artificială, având în pregătire și un proiect nou. Musk a promis că va crea cu ajutorul inteligenței artificiale un film adaptat după Odiseea lui Homer până la finalul anului 2026. Într-un interviu acordat publicației The Economist, directorul Tesla a afirmat că până în 2036, banii vor deveni irelevanți. Sursa Foto: Shutterstock
OpenAI: Primul atac cibernetic comis de un model AI rebel a vizat multiple servicii publice
După recentul atac cibernetic comis de un model AI rebel asupra platformei Hugging Face, compania OpenAI a dezvăluit public că mai multe servicii publice au fost vizate. Compania care a lansat popularul ChatGPT din 2022 transmite oficial că un agent AI aflat în testare a scăpat de sub control. Loading … Patru servicii publice au fost vizate în urma atacului cibernetic comis de un agent AI Agentul AI, care a devenit primul din istorie care a realizat pe cont propriu un atac cibernetic, a vizat patru date de autentificare online care i-au permis să acceseze patru servicii publice separate.Numele serviciilor afectate de atacul cibernetic din interiorul OpenAI n-au fost dezvăluite public. Compania Hugging Face care operează un magazin de aplicații pentru instrumente AI, a comunicat că modelul AI scăpat de sub control de la OpenAI a acționat cu o viteză supraomenească. „A luat decizii stranii și a comis greșeli pe care niciun hacker uman nu le-ar fi făcut”, a declarat compania, potrivit BBC . Raportul Cloud Securty Alliance: Anomalii de comportament și erori de logică, dar un atac eficient Platforma a fost atacată pe 16 iulie, după ce un model AI foarte puternic, dar aflat în testare, a scăpat de sub control. Incidentul, considera primul atac cibernetic comis de AI din istorie, a fost raportat la poliție. Organizația industrială Cloud Security Alliance a publicat un raport în care scrie că „agenții AI au urmat rute ineficente și au manifestat comportamente stângace pe care nicio ființă umană nu le-ar fi făcut. Agenții AI au repetat acțiuni pe care le-au finalizat deja, semn că inteligența artificială își pierde cursul și contextul, având halucinații de comenzi și texte incoerente, a raportat organizația. De asemenea, au fost neglijenți și nu și-au acoperit urmele. Pe de altă parte, Hugging Face a avertizat că agenții AI de la OpenAI au comis manevre tehnice strălucite după ce au reușit să se adapteze rapid la ni scenarii pe durata atacului cibernetic care a durat câteva zile. Sursă foto: Shutterstock Provocarea securității cibernetice tradiționale în fața agenților autonomi Au trecut trei zile până când atacul cibernetic a fost sesizat de inginerii de la OpenAI. Experților în AI ș în securitate cibernetică le-au luat mai multe ore pentru a izola și expulza agenții AI infiltrați. Hugging Face a dezvăluit că a trebuit să apeleze la un model chinezesc de AI. Costurile atacului cibernetic nu a fost dezvăluit. Ofițerul de securitate cibernetică Ritesh Patel a participat la apelul de informare Hugging Face alături de aproximativ 450 de persoane. El susține că industria lucrează din greu pentru a aborda noua amenințare a agenților AI rebeli. „Aceasta este realitatea agenților autonomi alimentați de modele de frontieră: sunt neobosiți și persistenți, și vor încerca orice cale posibilă pentru a-și atinge scopul, ceea ce poate copleși cu ușurință orice sistem de securitate tradițională”, a spus el. Hackerul etic Valentina Palmiotti – cunoscută sub numele de Chompie – a analizat raportul CSA și spune că modul în care agenții acționează poate părea că fac totul la întâmplare, dar într-un mod eficient. „Aruncă o grămadă de lucruri și văd ce le lipește”, a spus ea. „Dar nici nu se plictisesc, nu dorm și pot fi infinit de tenace.” Sursa Foto: Profimedia
Concedieri BMW: De ce dă afară gigantul auto 8.000 de angajați
Compania germană auto BMW a anunțat miercură că va concedia mii de angajați până în 2027, în urma unui program de reducere a posturilor. Programul de concedieri a fost convenit între companie și consiliul de întreprindere. Vor fi vizate diviziile de administrație și dezvoltare. Și nu doar BMW, dar și alte companii auto germane. Zeci de mii de lucrători au protestat miercuri la fabrica auto Audi din Neckarsulm, după ce compania a anunțat restructurări. Loading … Criză în industria auto din Germania: BMW, Audi și Volkswagen taie zeci de mii de posturi Nu vor fi dați afară angajații din divizia de producție, a declarat un purtător de cuvânt al companiei germane. În total, 8.000 de angajați vor fi dați afară. Grupul auto cu sediul de la Munich are în prezent 150.000 de angajați la nivel global. Potrivit Reuters , motivele pentru care producătorul auto recurge la concedieri sunt profiturile reduse, sub așteptări, și cererea slabă de mașini de fabricație germană. Motivul pentru care vor fi concediați mii de angajați de BMW Directorul executiv Milan Nedelijkovic al BMW a spus că producătorul auto trebuie să-și acclereze eforturile de reducerea costurilor. Volkswagen și Mercedes-Benz au decis nu cu mult timp în urmă să concedieze zeci de mii de lucrători. Luni, producătorul de mașini sportive Porsche, parte din Grupul Volkswagen, a anunțat restructurări pentru a-și reduce personalul cu 20% până în 2035, după ce au crescut foarte mult vânzările de mașini chinezești. China a devenit cel mai mare exportator global de mașini Piața europeană a ajuns inundată de mașinile electrice chinezești.Guvernele și parlamentele europene și-au îndreptat atenția către protejarea piețelor interne de amenințarea mașinilor electrice chinezești printr-un război comercial, în care tarifele sunt principalele arme. Vehicule electrice care au autonomie mare Însă, producătorii auto din SUA și UE au de-a face cu o concurență mult mai dură cu producătorii chinezi de benzină din țări precum Polonia, Ungaria, Africa de Sud și Uruguay. Automobilele pe bază de combustibili fosili au reprezentat 76% din exporturile auto chineze din 2020. Transporturile navale de mașini electrice chinezești au sărit de la 1 milion la 6,5 milioane pe an. Sursa Foto: Envato
Nazare: Ratingul de ţară rămâne prioritatea nr. 1. Nu ne putem permite iniţiative legislative cu impact bugetar suplimentar
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a subliniat miercuri faptul că ratingul de ţară rămâne prioritatea nr. 1 și că România nu își poate permite iniţiative legislative cu impact bugetar suplimentar în sesiunile parlamentare extraordinare. Într-un mesaj publicat pe Facebook, Nazare a precizat că împreună cu toate grupurile parlamentare, a fost găsită o formulă funcţională pentru intervenţia temporară pe piaţa carburanţilor. „În ultimele zile, am gestionat mai multe situații complexe, cu așteptări legitime din partea oamenilor, a instituțiilor și a economiei.(…) În Parlament am găsit, împreună cu toate grupurile parlamentare, o formulă funcțională pentru intervenția temporară pe piața carburanților. Peste 24 de amendamente au fost analizate și adoptate pentru a adapta mecanismul la condițiile actuale, marcate nu doar de creșterea prețurilor, ci și de riscuri reale privind lanțurile de aprovizionare. Am construit astfel, prin dialog, o soluție flexibilă şi sustenabilă”, a spus Nazare în mesajul publicat pe Facebook. Ministrul a mai precizat și faptul că a fost prelungit termenul de achiziţie a locuinţelor cu TVA 9% şi că a fost deblocată situația privind posturile din Sănătate, subliniind că nevoia de personal în spitale este reală. „Aceasta este regula perioadei actuale: să găsim soluţii pentru problemele urgente, fără să transformăm soluţiile de astăzi în vulnerabilităţi imediate”, a mai spus ministrul. Nazare: Resursele statului nu sunt nelimitate În mesajul său, Nazare a atras atenția asupra faptului că există multe solicitări şi multe obiective legitime, însă resursele statului nu sunt nelimitate. „Fiecare nouă facilitate, exceptare sau cheltuială permanentă trebuie analizată împreună cu sursa sa de finanțare și cu efectele asupra deficitului, datoriei și costurilor de împrumut. Presiunea momentului nu poate înlocui analiza impactului, iar popularitatea unei măsuri nu garantează că aceasta poate fi finanțată. Actele normative fără o sursă clară de acoperire se acumulează și pot anula progresele obținute prin efortul de consolidare fiscală”, a explicat Nazare. Ministrul Finanțelor: O acumulare de decizii fără acoperire poate împinge România pe o pantă periculoasă Ministrul interimar al Finanțelor a mai precizat că România se află în continuare sub evaluarea agențiilor de rating, respectiv Fitch, Moody’s și S&P și că „o acumulare de decizii fără acoperire poate împinge România pe o pantă periculoasă”. „Agențiile nu analizează doar o singură măsură, ci coerența întregii politici fiscal-bugetare și capacitatea de a respecta angajamentele asumate. O acumulare de decizii fără acoperire poate împinge România pe o pantă periculoasă, cu efecte serioase asupra dobânzilor, investițiilor, creditării și nivelului de trai. Menținerea calificativului de investiții nu este o preocupare tehnică a Ministerului Finanțelor, ci o miză directă pentru menținerea echilibrului economic al țării. (…) Dialogul și acordul politic sunt esențiale şi trebuie însoțite de aceeași rigoare în identificarea surselor de finanțare. Nu ne putem permite inițiative legislative cu impact bugetar suplimentar în sesiunile parlamentare extraordinare. Putem armoniza interese diferite și putem găsi soluții. Dar fiecare decizie trebuie să rămână în limitele pe care România și le poate permite”, a conchis Nazare.
Cum se apără Nuclearelectrica după raportul Corpului de Control al Prim-Ministrului, în cazul reactoarelor modulare mici de la Doicești
Corpul de control al Prim-Ministrului a verificat, la SN Nuclearelectrica SA (SNN), proiectul reactoarelor modulare mici (SMR) de la Doicești. Amplasamentul de la Doicești a fost selectat pentru primul SMR. Nuclearelectrica a transmis că „România are potențialul de a deveni prima țară din Europa care implementează reactoare modulare mici (SMR) și un catalizator pentru extinderea acestei tehnologii în regiune”. Conform sintezei transmise de Corpul de control al Prim-Ministrului – poate fi citită integral AICI – au fost descoperite întârzieri în proiect. Dar nu numai atât. Loading … În raport se precizeză că au fost înregistrate creșteri semnificative ale costurilor față de proiectul inițial aprobat de acționari, pe lângă aspecte legate de partenerii de proiect. Nuclearelectrica este producătorul național de energie nucleară. Societatea este controlată de stat, prin Ministerul Energiei, cu 82,49% din acțiuni. Deține jumătate din compania de proiect de la Doicești, RoPower Nuclear S.A., alături de compania privată Nova Power&Gas. Nova Power&Gas (NPG) este parte din grupul E-INFRA al clujenilor Teofil Mureșan, Simion Mureșan și Marian Pantazescu. Potrivit raportului Corpului de Control, Nuclearelectrica s-ar fi asociat cu un partener privat fără procedura legală obligatorie. Au fost analizate nouă amplasamente posibile pentru viitoarea centrală SMR, iar Doicești a ieșit pe locul doi. Amplasamentul a fost ales chiar dacă nu a ieșit pe primul loc. În raportul Corpului de Control al Prim-Ministrulul se precizează că nu a existat nicio analiză comparativă a Nuclearelectrica prin care să explice de ce s-a mers pe varianta Doiceșei (locul 2) și nu pe prima. Cronologia proiectului de la Doicești, criticat de premierul demis Bolojan Martie 2019: Nuclearelectrica și NuScale au semnat un Memorandum de Înțelegere pentru evaluarea și dezvoltarea SMR în România. Octombrie 2020: România a semnat un Acord Interguvernamental cu SUA privind proiectele nucleare, ratificat în 2021. Noiembrie 2021: La COP26, Nuclearelectrica și NuScale au anunțat planul de implementare a primului SMR în Europa. Mai 2022: Amplasamentul fostei centrale termice de la Doicești a fost selectat pentru dezvoltarea SMR-urilor. Iunie 2022: Președintele SUA, Joe Biden, a anunțat un grant de 14 milioane de dolari pentru studiul preliminar de inginerie (FEED) pentru proiectul SMR din România. Septembrie 2022: Lansarea companiei RoPower Nuclear, responsabilă de dezvoltarea proiectului. 2023 și mai departe: Continuarea studiilor de inginerie și proiectare și obținerea licențelor necesare. Nuclearelectrica reacționează printr-o informare la ASF și BVB NPG a cumpărat, în decembrie 2021, terenul fostei termocentrale Doicești pentru un preț efectiv de 2,8 milioane de euro, după renegocieri. În iunie 2025, aceeași suprafață a fost vîndută ROPower – deci, indirect, statului – cu 24,3 milioane de euro. S-a adăugat și un „acord de refacturare” separat, de încă aproximativ 22 de milioane. În urma raportului Corpului de Control al Prim-Ministrului, reacția Nuclearelectrica a fost rapidă. Cosmin Ghiță – directorul general – a precizat că SNN, „prin organele sale de conducere și administrare, a acționat în limitele legii”. „Nicio decizie adoptată de organele SNN nu a generat un prejudiciu cuantificabil în patrimoniul societății — absență care face inaplicabilă orice formă de răspundere, conform art. 155¹ din Legea nr. 31/1990”, se precizează la finalul documentului. Gândul prezintă explicațiile punctuale oferite de Nuclearelectrica în urma raportului întocmit de Corpul de Control al Prim-Ministrului. 1. Cu privire la stadiul Proiectului SMR (Small Modular Reactor – Reactoare Modulare Mici) „Etapele proiectului in sine nu au făcut obiectul aprobării AGA, constituind doar o secțiune a Strategiei de Implementare a Proiectului SMR Doicești. Strategia de Implementare a fost aprobata prin punctul 2 al HAGOA nr. 8/22.09.2022. La finalul paragrafului al doilea de la punctul II.4 din Strategie se menționează: «Aceste etape au fost dezvoltate cu ajutorul echipelor NuScale si Fluor si reprezinta o estimare la acest moment. Pe măsură ce studiile avansează, acestea pot suferi modificări». Referitor la durata de 20 de luni a întârzierii: pentru un proiect de complexitatea și specificitatea celui privind implementarea SMR-urilor — proiect unic la nivel național, cu implicații în materia securității nucleare, a regimului autorizărilor speciale și a finanțării internaționale — o astfel de durată nu constituie o deviere semnificativă față de estimările inițiale, în condițiile în care niciun document aprobat referitor la proiect nu prevede termene ferme cu caracter obligatoriu. Caracterul de noutate – cunoscut si asumat de Statul Roman încă de la demarare – si anvergura unui astfel de proiect pot genera termene de implementare mai lungi decât cele estimate inițial, deoarece etapa de inginerie este singura care documentează în mod obiectiv si detaliat acest proiect. La nivelul SNN au fost dispuse toate măsurile organizatorice și administrative necesare pentru a permite realizarea proiectului în condițiile estimate inițial. Lipsa unor termene contractuale ferme, asumate prin acte juridice cu forță obligatorie, înlătură riscul oricărei posibile răspunderi contractuale sau legale în sarcina SNN sau a organelor sale corporative. Considerarea perioadelor alocate etapelor Proiectului ca fiind un angajament ferm, astfel încât depășirea termenelor estimate să se constituie într-o încălcare a unei hotărâri a AGA SNN, deși materialul pentru AGOA SNN a fost foarte clar exprimat (este postat public pe website-ul SNN), nu reprezintă defel o culpă a societății”. 2. Cu privire la selecția amplasamentului „Deși din aspectele prezentate de CCPM rezultă că SNN și-a întemeiat decizia de alegere a amplasamentului clasat pe locul al doilea în Studiul S&L pe o serie de studii și analize tehnice, rezultatul acestei decizii nu a fost materializat într-un document formalizat de tipul analizei comparative. Acest aspect nu constituie, prin el însuși, o încălcare a vreunei dispoziții legale, pentru următoarele rațiuni juridice: (i) În primul rând, Legea nr. 31/1990 și actul constitutiv al SNN nu impun obligativitatea elaborării unui document formalizat de tipul analizei comparative de amplasament în procesul decizional al organelor sociale. Nu există nicio dispoziție legală care să instituie această cerință pentru deciziile de afaceri ale consiliului de administrație sau ale adunării generale a acționarilor. (ii) În al doilea rând, specialiștii SNN, conducerea executivă, administratorii și acționarii — inclusiv Ministerul Energiei, în calitate de acționar majoritar, care dispune de expertiză sectorială recunoscută în domeniul energiei nucleare — au apreciat că nivelul de informare disponibil era suficient pentru fundamentarea deciziei. Potrivit art. 117¹ din Legea nr.
Elon Musk prezice că Inteligența Artificială va face ca banii să nu mai conteze în anul 2036
Pandemia de coronavirus, războaiele din Ucraina și Iran, tarifele comerciale ale lui Trump, revoluția AI, schimbările climatice- sunt principalele evenimente din prima parte a anilor 2020 care au contribuit la creșterea costurilor vieții în întreaga lume. Inflația, prețurile și șomajul au luat amploare. Oamenii se tem că stilul de viață modern nu mai este sustenabil. Elon Musk, cel mai bogat bărbat de pe planetă, transmite întregii lumi că nu este nevoie să se panicheze: banii ar putea deveni o relicvă a trecutului în maxim 10 ani! Ideea că Inteligența Artificială va duce la dispariția multor locuri de muncă stârnește anxietate în rândul multor angajați, mai ales celor din categoria „gulerelor albe”. Însă, și angajații din categoria „gulerelor albastre” sunt îngrijorați după ce și roboții umanoizi au devenit tot mai popularizați. Loading … Unii oameni s-au resemnat deja că AI va transforma societatea și este vital să-și adapteze nevoile și stilul de viață la condițiile secolului 21. În următorii 100 ani, viața ar putea fi mult mai ușoară datorită gradului mare de digitalizare, automatizare, AI, descoperiri științifice, însă va fi și mai scumpă din cauza inflației care va schimba dramatic costul vieții. Elon Musk face apel la calm: „Banii nu vor mai conta” Banii există de la fondarea civilizației, dar schimbul a apărut în urmă cu 100.000 de ani, când oamenii preistorici schimbau carnea de vânat cu unelte de piatră șlefuită sau cu mărgele din cochilie. Populațiile civilizațiilor fluviale făceau schimb de grâu. Moneda a fost inventată de lidieni, în jurul anilor 650-600 î.Hr., potrivit istoricului Herodot. Primele monede au fost confecționate din aur și din argint. În secolul 7 d.Hr., în timpul Dinastiei Tang, chinezii au inventat bancnotele. Bancnotele au fost principala metodă de plată abia din secolul 19 în Occident. Din secolul 21, tot mai mulți oameni plătesc cu cardul electronic în format fizic, fie în format virtual – instalat pe smartphone sau smartwatch. Până de curând, criptomonedele au devenit un nou mijloc de plată alternativă la monedele naționale. Dar Elon Musk a declarat într-un interviu pentru The Economist: „banii nu vor mai conta în 2036”. Elon Musk: Roboții vor produce mai mult decât vor putea oamenii să consume Elon Musk, care a menținut titlul de primul trilionar din istoria omenirii pe 12 iunie, a prevestit că în 10 ani, lumea va tranzita către o eră de „abundență incredibilă”. „Pentru ce îți vei mai dori bani?”, a spus Musk, care a sugerat că proliferarea roboților vor face toți banii din lume lipsiți de valoare. „Vrei bani pentru produse și servicii, exact? Vrei bani pentru mâncare, locuințe, transport, distracție. Dar acestea vor deveni abundente, pentru roboții și AI vor putea furniza mai multe produse și servicii decât vor putea oamenii să consume.” Fenomenele din trecut i-ar putea da dreptate lui Elon Musk, după ce Revoluția Industrială și Agricultura Mecanizată din secolele 19-20 au permis Occidentului să producă o cantitate uriașă de alimente, cât nu s-a putut produce în 5.000 de ani de agricultură tradițională. Elon Musk, despre venitul minim universal și energia gratuită de la Soare În interviu, șefa redactor a publicației The Economist i-a atras atenția miliardarului privind modalitățile prin care societățile vor tranzita la un astfel de viitor. Vor persista temerile cu privire la pierderile de locuri de muncă, inegalitatea socială și instabilitatea politică. Gazda emisiunii i-a pus și întrebarea dacă guvernele vor putea eradica sărăcia din societate printr-o „redistribuire masivă” de resurse. Iar redistribuirea presupune impozite mai mari pe capital și chiar un venit de bază universal pentru a sprijini oamenii care au devenit șomeri din cauza automatizării. Musk, care anterior era anxios din cauza scenariului apocaliptic în care roboții ar putea extermina oamenii, a devenit un puternic susținător al dezvoltării roboților și construirii bazelor de date AI. Miliardarul a sugerat că guvernele ar putea oferi sprijin financiar direct populației. Directorul Space X a respins soluția construirii reactoarelor de fuziune nucleară și a descris-o ca o idee „super tâmpită”. În schimb, el a sugerat în decembrie 2025 că omenirea ar trebui să se bazeze mai mult pe energia furnizată de Soare. „Avem deja un reactor de fuziune nucleară infinită enormă și gratuită pe cer”. Shutterstock Elon Musk a prevestit că peste 90% din energia Pământului va proveni de la panourile solare și baterii. A declarat anterior că energia este „adevărata monedă”, alimentând speculațiile printre investitorii în bitcoin că ar susține discret criptomoneda, în timp ce cele mai mari două companii ale sale, SpaceX și Tesla, dețin rezerve majore de bitcoin, 18.712 bitcoin și, respectiv, 11.509 bitcoin. „Energia este adevărata monedă”, a postat Musk pe X. „Dacă înțelegeți banii ca un indicator al energiei libere așteptate, AI este literalmente o o fabrică monetară infinită”. Bitcoinul SpaceX și Tesla valorează împreună aproape 2 miliarde de dolari la prețul actual al bitcoinului de aproximativ 65.000 de dolari. În octombrie, Musk a postat pe X că „bitcoinul se bazează pe energie: puteți emite monedă fiduciară falsă și fiecare guvern din istorie a făcut acest lucru, dar este imposibil să falsifici energia” . Este de părere că actuala „cursă globală a înarmărilor” către inteligența artificială este motivul pentru care prețurile la aur, argint și bitcoin au crescit în ultimii ani. Elon Musk avertizează că deflația va fi problema secolului 21, nu inflația „Cred că Trezoreria ar trebui pur și simplu să emită cecuri publice.”, a spus directorul Tesla. Deși i s-a adus la cunoștință că tipărirea banilor ar putea alimenta inflația, Musk nu a fost de acord cu afirmația gazdei emisiunii. A argumentat că teoriile economice tradiționale s-ar putea să nu se mai aplice într-o economie bazată pe AI. „Inflația este pur și simplu raportul dintre bani și bunuri și servicii. Dacă producția de bunuri și servicii crește dramatic… poți crea bani în baza de date.” Musk a făcut un pas mai departe – a prevesit că deflația – nu inflația – va deveni cea mai mare provocare a secolului 21. „Voi face o predicție, și anume că deflația va fi problema, nu inflația.” Trump s-ar putea să nu fie de acord: Ar presupune instaurarea
Criză carburanți: Acciză dinamică la motorină
Criza de la pompele din România continuă, în timp ce piața carburanților se confruntă cu riscuri tot mai mari privind aprovizionarea, după întreruperea fluxurilor de țiței din Kazahstan. Motorina standard se apropie tot mai mult de pragul de 10 lei pe litru și doar doi bani o mai despart de acest nivel. Nici benzina nu este departe de pragul psihologic, iar autoritățile caută cu disperare soluții pentru temperarea prețurilor la pompă. În acest context, membrii Comisiei de Buget din Camera Deputaților s-au reunit pentru aprobarea raportului privind măsurile pentru carburanți, care prevede, între altele, introducerea unei „accize dinamice”. În paralel, doi foști lideri ai României au reacționat la situația aprovizionării cu țiței și au criticat Ucraina în contextul atacurilor care au afectat fluxurile de petrol din Kazahstan. Loading … Prețuri record la pompă. Motorina standard, aproape de pragul psihologic de 10 lei Astăzi, prețurile benzinei și motorinei sunt pe creștere. Un litru de motorină standard se comercializează cu 9,88 de lei, la doar 2 bani distanță de pragul psihologic de 10 lei/litru, în timp ce prețul pentru motorina premium se apropie de 11 lei/litru. În cazul benzinei, un litru de combustibil standard se vinde cu 9,12 lei, iar cel premium cu 9,69 lei. România, dependentă în mare proporție de petrolul kazah Pe lângă producția internă, România importă aproximativ 77% din necesarul de petrol, dintre care 63% din țițeiul necesar provenea din Kazahstan. De aici, România a importat în anul 2025 circa 5,5 milioane de tone de petrol, pentru care a plătit aproximativ 2,5 miliarde de euro. Tot acest flux este esențial pentru funcționarea singurelor unități de procesare active din țară: Petromidia și Petrobrazi. Petromidia, deținută de Rompetrol/KMG International, un grup controlat de compania kazahă KazMunayGaz, este alimentată integral cu țiței din Kazahstan prin Marea Neagră și acoperă cea mai mare parte din necesarul de carburanți pentru piața internă. În ceea ce privește rafinăria Petrobrazi din Ploiești, deținută de OMV Petrom, deși folosește și producție de țiței internă, depinde parțial de importurile din Kazahstan pentru a-și completa capacitatea. Deputaţii au votat în Comisia de Buget o „acciză dinamică” la carburanţi Membrii Comisiei de Buget din Camera Deputaţilor s-au reunit luni pentru aprobarea raportului privitor la măsurile pentru carburanţi. În urma discuţiilor, s-a ajuns la un acord care a dus la votul acestuia cu majoritatea celor prezenţi. Ministrul de Finanţe şi al Energiei, Alexandru Nazare şi Bogdan Gruia Ivan, au convenit că măsurile vizate nu trebuie să reducă valoarea TVA, iar acciza să varieze între 5-25%, în funcţie de cotaţii. „Am depus acest proiect pentru reducerea accizelor. Vorbim despre o limitare a prețurilor exporturilor de carburanți. Toate aceste măsuri, odată implementate, vor duce la o reducere a prețului. Consider că este o formă corectă şi fără să afecteze. Preţul să nu depăşească 10 lei pe motorina standard”, a spus Bogdan Ivan în Comisia de Buget. La rândul său, Alexandru Nazare a subliniat că nu trebuie modificată valoarea TVA, ca „să nu ne afecteze agenţiile de rating.” „Am propus să nu intrăm în zona de modificări pe TVA pentru că ar fi fost contrară dreptului Uniunii Europene și mâine-poimâne avem evaluări de la agențiile de rating atât Fitch cât și Moody’s, săptămâna viitoare. Dar în schimb să venim cu un mecanism de acciză dinamică, o reducere a accizei graduală, între 5-25% care să opereze în funcțiile de condițiile de piață. Ministrul Finanțelor a transmis, de asemenea, că a avut consultări cu operatorii din industria petrolieră și a subliniat că introducerea unei eventuale plafonări trebuie să țină cont de riscul unei penurii de carburanți. „Am rafinat mecanismele care au fost introduse în ordonanța adoptată anterior, astfel încât acestea să reflecte realitatea din piață de astăzi. Odată cu integrarea acestor amendamente în inițiativa legislativă, o să avem un act normativ care să răspundă nevoilor de astăzi ale pieții luând în calcul și o realitate pe care nu trebuie să o negăm. Este posibil și, am avut o consultare în cursul acestei dimineți cu toți operatorii din industria petrolieră, presiunea este foarte mare, există un risc de penurie și în această situație. Adică trebuie să luăm în calcul că introducerea unei plafonări trebuie să ia în calcul și potențialul de penurie”, a declarat Nazare, în Comisia de Buget, de luni, de la Parlament. Noua formulă vine după intervenția aplicată de Guvern în primăvară, odată cu izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu. La 1 aprilie a intrat în vigoare ordonanța de urgență prin care a fost declarată starea de criză pe piața țițeiului și a produselor petroliere. Actul normativ a introdus un pachet de măsuri valabil până la 30 iunie, cu posibilitatea prelungirii din trei în trei luni. Printre măsurile adoptate atunci s-au numărat reducerea accizei la motorină cu 30 de bani pe litru și limitarea modificării prețurilor la pompă la o singură actualizare pe zi. Ponta și Băsescu, revoltați de atacurile ucrainene care au determinat Kazahstanul să nu mai exporte petrol către România Fostul premier al României, Victor Ponta, a criticat, într-o postare pe rețelele sociale atacurile ucrainene asupra infrastructurii petroliere din zona Mării Negre care au afectat fluxurile de petrol din Kazahstan. Acesta a transmis că securitatea aprovizionării cu carburanți a țării noastre se află sub semnul întrebării, în condițiile în care România importă cea mai mare parte a combustibilului pe care îl consumă. „Țara noastră importă 75% din combustibil. Kazahstanul, principalul furnizor, a încetat exporturile către România din cauza atacurilor dronelor ucrainene asupra terminalului lor pe Marea Neagră. Această decizie pune sub semnul întrebării securitatea aprovizionării cu combustibil. Ucraina, prietenul nostru, fratele nostru pentru care dăm tot de la noi, facem tot pentru Ucraina. Dar Kazahstanul nu e în război, e ca România”, a scris Victor Ponta pe Facebook. Și fostul președinte al României, Traian Băsescu, a declarat duminică seară, la Digi 24, că „Ucraina ne produce daune uriașe prin blocarea aprovizionării cu țiței”, în timp ce țara noastră „îi dă pâinea de la gură”. „Discutăm de Ucraina, căreia noi îi dăm pâinea de la gură, cum s-ar spune, să-i ajutăm în război și ei ne produc
Economistul AUR critică modul în care Guvernul Bolojan a redus deficitul bugetar: O imagine bună a efortului. Numai că diavolul se ascunde în detalii
Economistul AUR, Petrișor Peiu, susține într-o postare pe rețelele sociale că reducerea deficitului bugetar din primele șase luni ale anului este rezultatul majorării taxelor și al diminuării investițiilor publice, nu al unei reforme reale a cheltuielilor statului. Petrișor Peiu acuză Guvernul că majorează taxele pentru a putea susține un ritm ridicat al împrumuturilor, în timp ce păstrează risipa din cheltuielile publice. Economistul AUR acuză și Comisia Europeană că sprijină această politică prin transformarea unor împrumuturi în fonduri nerambursabile. Loading … Petrișor Peiu: „Diavolul se ascunde în detalii” Liderul senatorilor AUR susține că deși datele privind deficitul bugetar arată o evoluție favorabilă, cifrele trebuie analizate în detaliu pentru a identifica sursele reale ale acestei reduceri. Potrivit acestuia, deficitul a scăzut cu 28 de miliarde de lei în primele șase luni ale anului, pe fondul unei creșteri cu 32 de miliarde de lei a veniturilor bugetare și cu doar 3,3 miliarde de lei a cheltuielilor. „La șase luni din 2026 avem o reducere a deficitului bugetar cu 28 de miliarde de lei, care vine din creșterea veniturilor la bugete cu 32 de miliarde de lei și din creșterea cheltuielilor doar cu 3,3 miliarde de lei. Aparent o imagine bună a efortului de reducere a deficitului. Numai că diavolul se ascunde în detalii”. De unde vin încasările suplimentare la buget Economistul AUR susține că cea mai mare parte a creșterii veniturilor provine din majorarea încasărilor din TVA. Potrivit acestuia, alte 7,4 miliarde de lei provin din contribuții. „De unde vine creșterea veniturilor? – 15 miliarde de lei în plus de la TVA ( efectul inflației, de aproape 11% cumulat cu creșterea cu 10% a cotelor de TVA) – 7,4 miliarde de lei în plus de la contribuții (inflația din salarii plus desființarea scutirilor de la plata CASS – o creștere de doar 7,1% care indică faptul că salariile cresc de trei ori mai încet decât prețurile)”. Petrișor Peiu mai indică 6,8 miliarde de lei provenite din decizia de a transforma împrumuturile PNRR în sume nerambursabile. De asemenea, acesta mai arată că 1,7 miliarde de lei provin din impozitul pe profit, iar 3,4 miliarde de lei din impozitul pe dividende. – 6,8 miliarde de lei în plus din decizia politică de a transforma împrumuturile PNRR în sume nerambursabile – creșteri mici de 1,7 miliarde de lei din impozitul pe profit (efectul reducerii pragului de microîntreprindere) și de 3,4 miliarde de lei (efectul dublării impozitului pe dividende). Reducerea investițiilor și a salariilor bugetarilor Pe partea de cheltuieli, Petrișor Peiu susține că reducerea deficitului bugetar are legătură cu diminuarea investițiilor publice și a cheltuielilor cu salariile bugetarilor. Potrivit acestuia, cheltuielile de capital au scăzut cu 6,5 miliarde de lei, iar cheltuielile cu salariile bugetarilor au fost reduse cu 3,3 miliarde de lei. Pe de altă parte, economistul AUR arată că anumite categorii de cheltuieli au crescut în primele șase luni ale anului. „Au crescut în schimb cheltuielile cu banii nerambursabili din PNRR (+8,2 miliarde de lei), cu dobânzile la datoria publică (+4,15 miliarde de lei) și cu bunurile și serviciile (+3,9 miliarde de lei)”. „Reducerea deficitului vine din două mari surse” Petrișor Peiu atrage atenția că evoluția execuției bugetare arată că reducerea deficitului are la bază majorarea taxelor și diminuarea investițiilor. Acesta susține că majorarea taxelor a afectat veniturile reale ale populației, în timp ce pensiile au rămas înghețate, iar profiturile companiilor au scăzut în termeni reali. „Reducerea deficitului vine din două mari surse: creșterea impozitelor și reducerea cheltuielilor cu investițiile. Decizia de a crește taxele a dus economia în criză, motiv pentru care scad veniturile reale ale populației (salariile cresc de trei ori mai încet decât prețurile , iar pensiile au fost înghețate și profiturile scad în termeni reali)”, susține Peiu. De asemenea, liderul AUR critică decizia de a introduce plata CASS pentru veterani, foști deținuți politici și mame cu copii mici, pe care o consideră lipsită de justificare prin prisma impactului redus asupra bugetului. Economistul acuză și măsura privind creșterea normelor didactice cu 11%, despre care afirmă că a dus la scăderea veniturilor profesorilor, fără să aducă economii semnificative la buget. „Decizia de a impune CASS veteranilor, foștilor deținuți politici și mamelor cu copii mici a fost meschină, efectul asupra bugetului este minor. Asemenea, meschină a fost și decizia de a crește normele didactice cu 11%, ceea ce a prăbușit veniturile profesorilor, dar nu a salvat bugetul”.
Primul atac cibernetic comis pe cont propriu de un model AI a fost descoperit de inginerii companiei OpenAI abia după o săptămână
Inginerii de la compania OpenAI au aflat că două dintre modelele sale AI au atacat rețeaua platformei Hugging Face pe cont propriu abia la o săptămână de la incident. Inginerii companiei conduse de Sam Altman au sesizat abia după câteva zile că un sistem AI care era în testare, într-un mediu controlat, a scăpat de sub control. OpenAI și Hugging Face încă investighează incidentul de securitate fără precedent, produs în timpul unor teste interne. Loading … După ce și-a depășit limitele impuse de programatori, a lansat atacuri cibernetice asupra platformei Hugging Face. Printr-un test demarat pe 9 iulie, compania OpenAI care a lansat chatbot-ul ChatGPT a intenționat să testeze o combinație de modele lingvistice pentru a identifica și remedia vulnerabilități ale programelor software, dar în mod autonom. Proiectul OpenAI era menit să concureze cu Mythos, sistemul de securitate cibernetică dezvoltat de Anthropic, potrivit Reuters . Inginerii n-au sesizat incidentul timp de mai multe zile Pe 11 iulie însă, modelele AI au evadat din mediul restricționat creat de ingineri. Au interacționat cu infrastructura online a platformei Hugging Face. Atacul a debutat pe 13 iulie, fără ca echipa de ingineri de la OpenAI să observe problema. Thomas Wolf, co-fondatorul Hugging Face, a declarat public că atacul n-ar fi putut fi comis de hackeri. Atacul de amploare comis în câteva ore de un model AI stârnește panică pe mapamond Modelele AI au avut nevoie doar de câteva ore pentru a iniția un atac cibernetic de amploare. Un atac de această magnitudine a necesitat săptămâni de planuri și muncă din partea unor specialiști umani. Informațiile despre incident au fost date publicității după 20 iulie. Dincolo de valul de panică stârmit pe rețelele de socializare, unde mulți internauți spun că scenariul din filmul „Terminator 2” al regizoruluii James Cameron se adeverește, și Presa internațională a ridicat semne de întrebare asupra securității modelelor de AI dezvoltate de OpenAI. Un alt record îngrijorător: Doar modelel AI chinezești au putut opri atacul Când modelele de top din domeniul inteligenței artificiale nu au putut să se apere împotriva atacului, Hugging Face a apelat la modele alternative create în China. Politicienii americani caută să limiteze adoptarea tot mai mare a modelelor chinezești de inteligență artificială de către companiile autohtone din motive ce țin de securitate cibernetică și proprietatea intelectuală. Dar Hugging Face a trebuit să combată atacul cibernetic cu GLM 5.2, un sistem AI creat de compania chineză Z.ai. A reușit acolo unde sistemele americane au eșuat. Sursa Foto: Profimedia
România se apropie de momentul primei extracții de gaze prin proiectul Neptun Deep. Anunțul fostului ministru al Energiei
Fostul ministru al energiei, Bogdan Ivan, a transmis că a purtat negocieri intense cu Austria pentru ca proiectul „Neptun Deep” din Marea Neagră să evolueze. Acesta a anunțat că România se apropie de momentul extracției de gaze, din perimetrul off-shore, odată cu instalarea platformei „Neptun Alpha”. Potrivit fostului ministru social-democrat, România ar urma să realizeze prima extragere de gaze în 2027. Loading … „Neptun Deep nu mai este un proiect pe hârtie. Platforma de producție „Neptun Alpha” a fost instalată în Marea Neagră, conducta de 160 de kilometri până la țărm este finalizată, iar șase dintre cele zece sonde de producție sunt deja realizate. România se apropie, etapă cu etapă, de prima moleculă de gaz extrasă, în 2027″, a transmis acesta într-o postare pe Facebook. Bogdan Ivan a purtat discuții în Austria despre proiectul Neptun Deep Fostul ministru a precizat că proiectul Neptun Deep a constituit unul dintre subiectele centrale ale dicuțiilor oficiale pe care le-a purtat în Austria. „Neptun Deep s-a aflat şi în centrul discuţiilor oficiale pe care le-am avut în Austria, pentru că o investiţie de asemenea dimensiune trebuie susţinută nu doar administrativ, ci şi la cel mai înalt nivel politic”, a transmis acesta. „Ministerul Energiei a atras încă 500 de milioane de euro pentru susținerea investițiilor” Potrivit lui Bogdan Ivan, Romgaz, companie în care statul român este acționar majoritar și care deține 50% din proiect, a atras în aceeași perioadă 500 de milioane de euro de pe piața de capital pentru finanțarea investițiilor strategice, inclusiv a proiectului Neptun Deep. Fostul ministru spune că gazele extrase din Marea Neagră trebuie utilizate pentru dezvoltarea economiei românești și pentru susținerea industriei locale. „Prioritatea trebuie să o aibă consumatorii şi companiile româneşti”, a mai adăugat acesta.