Isărescu demolează isteria creșterii cursului valutar din cauza demiterii lui Bolojan. Nu am vândut valută, am cumpărat. Cursul s-ar fi făcut 4,4 lei
Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isrăescu, a demolat, marți, acuzațiile de manipulare a cursului valutar din cauza demiterii premierului Ilie Bolojan. Oficialul BNR a explicat că evoluția rezervelor internaționale arată exact contrariul: Banca Centrală a intervenit în principal cumpărând valută, nu vânzând-o. „Am intervenit pe piață, dar am intervenit în principat cumpărând valută și evitând ca leul să se aprecieze” Mugur Isărescu a spus că dacă BNR ar fi vândut masiv valută pentru a menține cursul jos, rezervele internaționale nu ar fi crescut, ci s-ar fi diminuat. Or, s-a întâmplat exact contrariul, a subliniat guvernatorul Băncii Naționale, marți, la prezentarea Raportului privind inflația. „Trebuie să vindem cantități mari de valută ca să fie ținut cursul jos artificial și atunci cum ar fi crescut rezervele internaționale?” a întrebat retoric Isărescu. Guvernatorul a explicat că banca centrală a preluat sume mari în valută de la Ministerul Finanțelor, provenite din fonduri europene sau împrumuturi externe, pentru a evita șocuri pe o piața valutară considerată „subțire”. „BNR a intervenit în principal cumpărând valută, nu vânzând-o – în special de la Ministerul de Finanțe, evitând astfel variații bruște ale cursului atunci când statul avea nevoie să convertească miliarde de euro din fonduri europene sau împrumuturi externe. În ultimii 5 ani, rezervele au crescut cu 40 de miliarde de euro”. Dacă s-ar fi dus toți acești 40 de miliarde în piața valutară, cursul s-ar fi făcut 4,4 lei/euro”, a adăugat guvernatorul BNR. Cum funcționează mecanismul abordat de BNR Mecanismul explicat de guvernatorul Băncii Centrale funcționează astfel: Ministerul de Finanțe primește regulat sume mari în euro din fonduri europene sau din împrumuturi externe, pe care trebuie să le convertească în lei pentru cheltuieli interne. Dacă ar face asta direct pe piață, ar putea arunca într-o singură zi un miliard sau două miliarde de euro, ceea ce ar însemna o apreciere bruscă și perturbatoare a leului. BNR preia aceste sume, creând lichiditate în lei, pe care o sterilizează ulterior prin facilitatea de depozit. „Am intervenit pe piaţă, dar am intervenit în principal cumpărând valută şi pentru a evita aprecierea leului. Grosul cumpărărilor le-am făcut nu direct din piaţă, ci de la Ministerul de Finanţe. Cu alte cuvinte, Ministerul de Finanţe, în loc să vândă încasările valutare din fonduri europene sau din împrumuturi externe direct în piaţă, cu variaţii foarte mari asupra cursului de schimb, , le-a vândut Băncii Naţionale”. Intervențille BNR au fost „mult, mult, mult mai mici” decât în 2025 De asemenea, guvernatorul a precizat și că intervențiile BNR din 2026 au fost „mult, mult, mult mai mici” decât cele din aprilie–mai 2025, atunci când presiunile pe curs au fost mult mai puternice. Potrivit lui Isărescu, cursul leu-euro pare să fi ajuns la un nivel de echilibru, iar nivelul rezervelor permite băncii centrale să lase o flexibilitate mai mare a monedei. Totuși, flexibilitatea depinde de doi factori, continuarea corecției fiscale și stabilitatea politică, pe care BNR nu îi controlează direct, a avertizat Isărescu. În plus, guvernatorul a mai spus că inclusiv declarațiile publice pot influenţa pieţele financiare. „Piețele sunt foarte sensibile la ambii factori. Stabilitate politică, să avem cât mai repede un guvern, și continuarea corecției fiscale”, a spus guvernatorul. RECOMANDAREA AUTORULUI:
BNR a anunțat că datoria externă a României a urcat la un nou record. Ce arată datele oficiale despre investițiile străine
Banca Națională a României (BNR) a anunțat, luni, că datoria externă totală a României a crescut cu 3,062 miliarde de euro, în primul trimestru din 2026, ajungând la 231,5 miliarde de euro. FOTO – Caracter ilustrativ Conform datelor publicate de BNR, în perioada ianuarie-martie 2026, datoria externă totală a urcat la 231,525 miliarde de euro, pe fondul majorării atât a datoriei pe termen lung, cât și a celei pe termen scurt Datoria externă pe termen lung depășește 182 de miliarde de euro Potrivit sursei citate, datoria externă pe termen lung a ajuns la 182,847 miliarde de euro la 31 martie 2026, reprezentând 79% din totalul datoriei externe, ceea ce reprezintă un nvel în creștere cu 1,4% față de finalul anului 2025. În aceste timp, datoria externă pe termen scurt a ajuns la 48,678 miliarde de euro, echivalentul a 21% din totalul datoriei externe, înregistrând un avans de 1,1% comparativ cu 31 decembrie 2025. Deficitul de cont curent s-a redus De asemenea, BNR mai arată că deficitul de cont curent al balanței de plăți s-a redus în primele trei luni ale anului. Astfel, în perioada ianuarie-martie 2026, deficitul de cont curent a fost de 5,338 miliarde de euro, comparativ cu 6,153 miliarde de euro în aceeași perioadă a anului trecut. Reducerea deficitului a fost influențată în principal de diminuarea deficitului balanței bunurilor cu 977 milioane de euro. În schimb, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mic cu 334 milioane de euro, iar balanța veniturilor primare a consemnat un deficit mai mare cu 305 milioane de euro. Balanța veniturilor secundare a avut o contribuție pozitivă de 477 milioane de euro, potrivit datelor BNR. Investițiile străine directe au scăzut semnificativ Totodată, datele publicate de Banca Națională arată și o scădere puternică a investițiilor directe ale nerezidenților în România. În primul trimestru din 2026, investițiile străine directe au însumat 1,13 miliarde de euro, față de 1,635 miliarde de euro în perioada similară din 2025. Participațiile la capital, inclusiv profitul reinvestit estimat, au totalizat 1,461 miliarde de euro, în timp ce creditele intragrup au avut o valoare netă negativă de 331 milioane de euro. Autorul mai rcomandă: Rezervele de valută ale BNR au crescut cu 2 miliarde de euro. Ce „muniție” de apărare a leului are Isărescu Tezaurul de aur vândut de Ceaușescu pentru a achita datoria externă a țării, planul nebun care i-a grăbit sfârșitul. Câte tone au fost înstrăinate Industria începe anul în picaj. INS: Cifra de afaceri din industrie a scăzut în ianuarie 2026 cu 16%
BNR a decis să mențină dobânda-cheie la 6,5%. Care sunt estimările băncii centrale cu privire la evoluția inflației
Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR), a hotărât, în ședința de vineri, 15 mai, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,5% pe an, conform comunicatului publicat după ședința de politică monetară. În cadrul celei de-a patra ședințe de politică monetară din acest an, Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României, a hotărât următoarele: Menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an; Menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an; Menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu BNR se așteaptă la o inflație mai ridicată De asemenea, Banca Națională se așteaptă la o creștere a ratei inflației în perioada următoare, peste nivelurile anticipate în raportul din februarie. „Potrivit prognozei din Raport, rata anuală a inflației va crește în trimestrul II 2026 peste nivelurile previzionate anterior, în principal ca urmare a efectelor anticipate a fi exercitate de scumpirea combustibililor, pe fondul măririi deosebit de ample a cotațiilor petrolului și gazelor naturale în contextul conflictului din Orientul Mijlociu. Acestea se vor suprapune efectelor de bază nefavorabile ce se vor manifesta în același interval pe segmentul energie, dar și influențelor așteptate să vină din liberalizarea pieței gazelor naturale pentru consumatorii non-casnici și din eliminarea ulterioară a plafonului pentru adaosul comercial la alimente de bază”, arată BNR. Inflația a ajuns la aproape 11% în aprilie Rata inflației a urcat la 10,7% în aprilie, după ce inflația lunară a accelerat din nou, pentru a doua lună la rând, la peste 0,8%. România a avut de altfel cele mai ridicate creșteri lunare ale prețurilor de consum de la începutul anului din regiunea Europei Centrale și de Est. Sursa: Institutul Național de Statistică „După opt luni de creștere la valori de peste 9%, în aprilie 2026 inflația anuală atinge pragul de 10,7%. Astfel, în aprilie rata anuală a inflației, comparativ cu luna similară a anului precedent, a fost 10,71%”. Seriviciile și mărfurile nealimentare din ce în ce mai scumpe Cele mai recente date, publicate de INS, arată că la alimente, cele mai mari majorări de preţuri s-au menţinut tot la cafea, prețul acesteia majorându-se cu 21,76%. Ouăle se află pe locul secund cu o creștere a prețurilor de 14,78%, în timp ce carnea de bovine s-a scumpit cu 12,24%. „Cele mai mari creșteri de preţuri au fost înregistrate la servicii, 13,04%. În acelaşi interval de timp, preţurile mărfurilor nealimentare s-au majorat cu 12,02%, iar cel al mărfurilor alimentare cu 7,39%”, mai arată datele INS. La capitolul mărfuri nealimentare, cele mai mari creșteri din aprilie s-au menținut la tariful energiei electrice, care s-a majorat cu 54,18%, după eliminarea schemei de sprijin privind plafonarea prețurilor energiei electrice. Alte majorări ale tarifelor în aceasta categorie au mai fost înregistrate la carburanți, benzină cu 22,42% și la motorină cu 32,68%. RECOMANDAREA AUTORULUI: Moștenirea lui Bolojan. Inflația galopează și ajunge la aproape 11%. În continuare, de departe cea mai mare din UE Guvernul Bolojan a băgat România în criză economică. O confirmă primele date oficiale ale INS pe 2026. Cu cât a scăzut economia
A cincea zi consecutivă de scădere a euro. Cât a recuperat leul în fața monedei europene
Miercuri, 13 mai, Banca Națională a României (BNR) a anunţat un curs de referinţă de 5,2056 lei/euro, faţă de 5,2104 lei/euro, referinţa anunţată în urmă cu o zi. Este a cincea ședință consecutivă de aprecieri pentru moneda națională în fața euro. Leul s-a apreciat în raport cu euro, miercuri, 13 mai, până la 5,2056 lei, în scădere cu 0,47 bani faţă de cotaţia precedentă, de 5,2103 lei. Comparativ cu dolarul, valoarea leului a scăzut, moneda americană fiind cotată la 4,4479 lei, în creștere cu 1,27 bani, comparativ cu marți, când s-a situat la 4,4352 lei. Sursa: Curs BNR De asemenea, moneda națională a scăzut în raport cu francul elvețian până la 5,6851 lei, în creștere cu 0,48 bani față de 5,6803 lei, cotația anterioară. Lira sterlină a crescut și ea în raport cu leul, moneda fiind cotată la 6,0100 lei, în creștere cu 0,49 bani față de 6.0051 lei, cotația precedentă. Leul a început săptămâna în creștere față de de nivelul înregistrat vineri Curs euro/leu – Leul a început săptămâna în creștere față de nivelul înregistrat vineri, 8 mai, la cursul BNR. Euro se tranzacționa în dimineța zilei de luni, 11 mai, la 5,21 lei, pe piața interbancară, față de 5,23 lei, cursun anunțat vineri de BNR. După ora 9:30, euro a scăzut la 5,20 lei. Ieri, 12 mai, euro a scăzut la 5,19 lei pe piața interbancară în prima marte a zilei, iar BNR a anunțat un curs de referință de 5,2104 lei/euro, față de 5,2222 lei/euro, nivelul de luni. Moneda europeană s-a apreciat pe fondul intensificării crizei politice Euro a avut patru ședințe consecutive în care a ajuns la niveluri record în fața leului (30 aprilie 5,1417 lei/euro, 4 mai 5,1998 lei/euro, 5 mai 5,2180 lei/euro și 6 mai 5,2688 lei/euro. Moneda europeană a crescut cu 3,5% față de leu, din 28 aprilie, înainte de acutizarea crizei politice, până pe 6 mai, când a atins cel mai mare nivel din istorie în fața leului. Pe 28 aprilie 2026, BNR a anunțat un curs de referință de 5,0937 lei/euro. Sursa: Curs BNR Purtătorul de cuvânt al BNR: În perioada următoare probabil vom asista la variaţii ale cursului Potrivit purtătorului de cuvânt al BNR, Dan Suciu, cursul leu/euro ar putea continua să fluctueze în perioada următoare, în funcție de evoluțiile privind stabilitatea politică și financiară a României. „E o perioadă de instabilitate, ea se simte de pieţe, e o perioadă tulbure. Sunt multe răspunsuri pe care pieţele le aşteaptă din partea situaţiei politice şi financiare din România. În perioada următoare probabil vom asista la variaţii ale cursului, probabil în ambele direcţii, dar până când nu avem nişte răspunsuri clare în ceea ce priveşte stabilitatea politică-financiară a României, tensiunile pot continua. Este o situaţie prin care trecem, încercăm să o gestionăm la Banca Naţională cu toate resursele şi armele pe care le avem la dispoziţie, dar trebuie să înţelegem că răspunsurile sunt în altă parte, nu sunt la Banca Naţională, pentru liniştirea pieţelor”, a spus Dan Suciu. RECOMANDAREA AUTORULUI: Nivel istoric al cursului valutar, după căderea Guvernului Bolojan. Cu cât se tranzacționează moneda europeană Cursul euro scade, după maximele istorice publicate de BNR. La cât a ajuns azi, 8 mai 2026, în a patra zi de la demiterea Guvernului Bolojan
Cel mai slab leu din istorie. Euro a crescut până la 5,14 lei la cursul BNR
Banca Naţională a României a anunţat un curs de referinţă de 5,1417 lei/euro, în creştere cu 4 bani faţă de nivelul de ieri, 29 aprilie, când BNR a anunţat un curs de referinţă de 5,1004 lei/euro. De asemenea, moneda europeană a ajuns pe piaţa interbancară la 5,15 lei. Gândul a prevenit încă de ieri că urmează ca evoluția cursului valutar să fie folosită pe post de sperietoare. Cu rezerve valutare de 67 de miliarde de euro, ceea ce guvernatorul Isărescu clamează ca misiunea primordială a BNR – menținerea cursului – iată că eșuează. Coincidență sau nu, variațiile de curs apar în general în momente-cheie și generează emoție. Cursul valutar BNR comunicat în 30 aprilie 2026: 1 EURO = 5.1417 Lei +0.0413 Lei 1 USD = 4.3965 Lei +0.0370 Lei 1 EURO = 1.1695 USD -0.0005 USD Tensiunile politice se transmit în îngrijorarea piețelor În contextul crizei politice declanșate de PSD, care s-a aliat cu AUR pentru a îl demite pe premierul Ilie Bolojan, investitorii au început să vândă iar din deținerile lor de obligațiuni în lei ale României și să își retragă banii din România, ceea ce pune presiune pe curs din moment ce la retragere leii investitorilor se schimbă în valută. În același timp, populația se refugiază în general în euro în perioade de incertitudine, paradoxal inclusiv din cauza temerilor de depreciere eventuală a leului, element ce pune presiune suplimentară pe curs. Ce efecte are deprecierea monedei naționale Efectele acestei deprecieri se vor resimți imediat în buzunarele românilor. O depreciere controlată spre pragul de 5,2 lei este deja vizibilă în piața interbancară, însă scenariul pesimist vizează o explozie a prețurilor la combustibil. Pe lângă scumpirile de la pompă, instabilitatea politică a dus deja la creșterea dobânzilor la care statul se împrumută, acestea ajungând la 7,4%. Această schimbare înseamnă un cost suplimentar de 250 de milioane de euro pentru bugetul de stat, bani care reprezintă doar dobânzi acumulate într-un interval scurt de timp. Rata de schimb a crescut brusc după primul tur al alegerilor prezidențiale Nu este pentru prima dată când pragul psihologic de 5 lei este depășit într-un context politic tensionat. În mai 2025, moneda națională s-a depreciat semnificativ față de euro și a fost pentru prima dată în istorie când pragul psihologic de 5 lei/euro a fost depășit. Recordul a fost înregistrat în contextul alegerilor prezidențiale în care Nicușor Dan și George Simion au intrat în turul al doilea, după anularea primului tur al prezidențialelor din noiembrie 2024. Situația a apărut după aproximativ 2 ani în care Banca Națională a menținut cursul de schimb, inclusiv până la alegeri, la limita de 4,97 de lei/euro. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat atunci că leul ar fi fost „imposibil de apărat” și că România „s-a jucat cu focul”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Deja vu. Se pregătește operațiunea „euro sugrumă leul / țara intră în faliment” dacă pleacă Bolojan Euro a sărit de 5,1 lei. Se repetă scenariul sperietorii „explodează cursul” dacă pică guvernul Bolojan? Aceeași amenințare, folosită și în campania electorală a lui Nicușor Dan
BNR a numărat toți banii din România. Câți lei sunt în total în circulație, cash sau în conturi în țară
Banca Națională a României (BNR) a anunțat că masa monetară în sens larg (M3) a ajuns la un sold de peste 793 de miliarde de lei în martie 2026. Totalul banilor din România a crescut cu 0,5% față de luna februarie 2026, iar în raport cu aceeași lună din anul precedent s-a majorat cu 7,3%. În termeni reali însă, puterea de cumpărare a banilor a scăzut cu 2,4%, arată datele BNR. Ce reprezintă masa monetară și din ce este compusă Masa monetară reprezintă totalitatea banilor aflați în ciruclație sub formă de numerar și depozite, Aceasta funcționează ca mijloc de schimb și este monitorizată prin agregate monetare (M1, M2, M3), în funcție de lichiditate și influențează direct inflația și politica economică. Potrivit datelor BNR, componenta M1 (masă monetară în sens larg), compusă din numerar și depozite overnight (banii din conturile curente) a crescut cu 0,1% față de luna februarie până la 475,79 miliarde de lei. Deși banii din conturile curente au crescut cu 0,4%, numerarul din buzunarele românilor a scăzut cu 0,8% față de luna februarie. Sursa: Banca Națională a României Componenta M2 (masa monetară intermediară), compusă din M1 și banii puși la bancă pe termen scurt au crescut cu 0,5% față de luna februarie până la 793,53 miliarde de lei. Ultima componentă, M3 (masa monetară în sens larg), este compusă din tot ceea ce se află în M2 dar și alte surse de bani (împrumuturi din operațiuni repo, acțiuni/unități de fond ale fondurilor de piață monetară, titluri de natura datoriei emise cu maturitate de până la doi ani inclusiv). Astfel, toți banii din România însumează 793,53 miliarde de lei, adică 156 miliarde de euro. Împrumuturile populației au crescut Soldul creditelor acordate de bănci a crescut în martie, însumând un total de 453,7 miliarde de lei. Motorul acestei creșteri fost reprezentat în special de gospodăriile populației, care au contractat credite în lei cu 9,9% mai mult decât în primăvara anului precedent. La polul opus se află companiile care au făcut împrumuturi în lei cu 5,3% mai puține față de aceeași perioadă a anului trecut. În schimb, împrumuturile în valută din sectorul privat au crescut cu 19,3% într-un singur an. Sursa: Banca Națională a României România a continuat tradiția împrumuturilor Statul a continuat să se împrumute de la băncile comerciale astefl că, soldul creditului guvernamental a crescut cu 1,8% într-o singură lună și ajuns la apropae 280 de miliarde de lei. Comparativ cu aceeași lună a anului trecut, datoria statului către bănci a crescut cu 11,6%. „Soldul creditului guvernamental acordat de instituțiile de credit a înregistrat o creștere în luna martie 2026 de 1,8 la sută față de luna februarie 2026, până la 279 814,4 milioane lei. În raport cu martie 2025, acesta s-a majorat cu 11,6 la sută (1,6 la sută în termeni reali).”, arată datele BNR. De asemenea, creditul neguvernamental acordat de instituțiile de credit a atins 453,79 miliarde lei, în creștere cu 1,1% față de luna precedentă. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, creditul neguvernamental a crescut cu 7,1% pe seama majorării cu 3,7% a componentei în lei și cu 15,1% a componentei în valută exprimată în lei. RECOMANDAREA AUTORULUI: O țară chinuită degeaba. Încasările guvernului Bolojan din taxe au rămas aproape la fel ca în 2025, după avalanșa de impozite crescute și „reforme”. Gândul prezintă cifrele oficiale BNR: Depozitele în lei și valută ale populației au scăzut în ianuarie 2026 în comparație cu luna trecută
Surpriză de la BNR. În prima zi de criză politică în România, leul a crescut față de euro
Banca Națională a României (BNR) a publicat astăzi cursul valutar oficial de referință. Deși România a intrat într-o criză politică după ce PSD, principalul partid din Coaliție, a decis retragerea sprijinului politic pentru premierul Ilie Bolojan, leul a crescut față de moneda europeană. Datele publicate de BNR arată fluctuații importante pentru principalele monede internaționale. Moneda națională a înregistrat pierderi în fața francului elvețian, dolarului și lireim dar a recuperat ușor în raport cu euro. Cea mai importantă scădere a fost înregistrată în raport cu francul elvețian care a crescut semnificativ. Leul a pierdut peste un ban astfel că, francul elvețian a ajuns la o valoare de 5,5603 lei. Este cel mai ridicat nivel înregistrat din 26 martie 2026 până în prezent. Leul a înregistrat o depreciere și în raport cu dolarul american. Moneda SUA a ajuns la o valoare de 4,3365 lei (+0,0024), iar fluctuațiile dolarului sunt importante pentru companiile care operează pe piețele internaționale. De asemenea, moneda națională s-a depreciat în raport cu lira sterlină. Moneda britanică a ajuns la o cotație de 5,8567 lei (+0,0005). Surpriza de la BNR. Leul crește față de euro În contrast cu celelalte monede, leul a reușit să se aprecieze ușor în raport cu euro. Moneda unică eruopeană a fost cotată la 5,0988 lei (-0,001). Deși scăderea monedei europene este una modestă, este semnificativă, mai ales că România a intrat într-o criză politică. Euro rămâne principala monedă de referință pentru economia românească deoarece, dacă euro crește, românii vor plăti mai mult pentru chirii, abonamente sau credite luate în valută. PSD i-a retras sprijinul politic lui Ilie Bolojan Reamintim că Partidul Social Democrat a decis, luni, să îi retragă sprijinul politic premierului Ilie Bolojan. S-au înregistrat 97,7% din voturi în favoarea retragerii sprijinului politic şi 2,3% au votat împotrivă. PNL îşi exprimă sprijinul ferm pentru continuarea guvernării sub conducerea prim-ministrului Ilie Bolojan şi pentru finalizarea reformelor asumate, conform rezoluţiei votate în unanimitate marţi de Biroul Piolitic Naţional al PNL. RECOMANDAREA AUTORULUI: Guvernatorul BNR critică lipsa educației financiare: Îl ia pe bietul ROBOR de dimineaţă până seara și îl tăvăleşte, îl face marele duşman al României PSD a votat retragerea sprijinului politic premierului Bolojan. Culmea ironiei, viitorul politic al lui Bolojan a fost decis în sala I.C. Brătianu
Anunțul BNR în a doua zi de criză politică în România. Ce se întâmplă cu creditele românilor
Dobânzile la creditele în lei au rămas la același nivel, în jur de 6%, arată datele publicate de Banca Națională a României (BNR). Deși România a intrat într-o criză politică după ce PSD, principalul partid din Coaliție, a decis retragerea sprijinului politic pentru premierul Ilie Bolojan, datele BNR arată că nu există variații ale dobânzilor. ROBOR la 3 luni, utilizat la calculul dobânzilor pentru credite în lei acrodate înainte de luna mai 2019, a fost cotat miercuri la 5,87%, la fel ca în ziua precedentă. Și valorile pentru 6 luni și 12 luni au rămas neschimbate, la 5,94%, respectiv 6,00%, arată datele BNR. Indicatorul este calculat zilnic pe baza dobânzilor la care se împrumută băncile între ele. Chiar dacă este actualizat în fiecare zi lucrătoare, nivelul lui poate rămâne identic atunci când nu apar mișcări importante în piață. Sursa: cursbnr.ro IRCC rămâne sub ROBOR Pentru creditele acordate după mai 2019 se folosește indicatorul IRCC. Pentru trimestrul al patrulea din 2025, acesta este de 5,58%, ușor sub nivelul indicelui ROBOR. IRCC este calculat diferit, pe baza tranzacțiilor efective din piață, și este actualizat o dată la trei luni, motiv pentru care reacționează mai lent la schimbările din economie. Sursa: cursbnr.ro Dobânda-cheie a BNR rămâne neschimbată Dobânda de politică monetară, stabilită de banca centrală și care influențează costul general al banilor în economie, inclusiv dobânzile la credite și depozite, este de 6,50% și nu a mai fost modificată din august 2024. De asemenea, dobânda la care băncile se pot împrumuta de la BNR este de 7,50%, iar cea pentru depozitele plasate la banca centrală este de 5,50%. RECOMANDAREA AUTORULUI: Surpriză de la BNR. În prima zi de criză politică în România, leul a crescut față de euro Guvernatorul BNR critică lipsa educației financiare: Îl ia pe bietul ROBOR de dimineaţă până seara și îl tăvăleşte, îl face marele duşman al României
Guvernatorul BNR critică lipsa educației financiare: Îl ia pe bietul ROBOR de dimineaţă până seara și îl tăvăleşte, îl face marele duşman al României
Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a afirmat, în cadrul unui eveniment al Academiei de Studii Economice, că educația financiară a elevilor și studenților cunoaște progrese, dar în ceea ce privește educația și înțelegerea problemelor la nivelul publicului sunt decalaje mari. Oficialul susține că românii nu înțeleg ce este ROBOR după zeci de ani de explicații. Guvernatorul BNR a evidențiat că nivelul de înțelegere a mecanismelor financiare în rândul populației generale este încă insuficient. Mugur Isărescu a subliniat că acest deficit generează interpretări greșite și confuzii și a dat ca exemplu dezbaterea publică cu privire la ROBOR, pe care o consideră una dintre cele mai relevante pentru a demonstra riscurile dezinformării. „După atâţia ani, să spunem ROBOR-ul, care este indicatorul pieţei monetare. ROBOR-ul la trei luni este cel în funcţie de care se stabileşte creditul la debitori, băncile comerciale. Poate s-a spus că nu este bun, s-a trecut la IRCC. Dacă nici acum nu este bun, faceţi, fraţilor, altul, ca să mă exprim aşa. Dar lăsaţi-ne ROBOR-ul că nu putem să funcţionăm altfel. Cum să spunem mai clar despre aceste confuzii şi neclarităţi? Îl ia pe bietul ROBOR de dimineaţă până seara şi îl tăvăleşte şi îl face marele duşman al României”, a spus guvernatorul BNR. Mugur Isărescu: Noi nu stăm într-un turn de fildeș Isărescu a mai spus că cei de la BNR nu stau într-un turn de fildeș și majorează dobânda. Oficialul a precizat că nu banca centrală dă credite populației sau societăților comericiale într-o economie de piață, ci băncile comericale. Vicepremierul Romaniei, Tanczos Barna (S), si Guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei (BNR), Mugur Isarescu (D), participa la Forumul Educatiei Financiare, eveniment organizat de Academia de Studii Economice din Bucuresti (ASE), desfasurat in Aula Magna, luni, 20 aprilie 2026. ALEXANDRU NECHEZ / MEDIAFAX FOTO „Piaţa monetară e formată numai din banca naţională şi băncile comerciale. Piaţa monetară sau interbancară este esenţială. Prin ea se transmite politica monetară. Noi nu stăm acolo într-un turn de fildeş şi zicem am majorat dobânda. Şi ce dacă am majora-o, dacă ea nu se duce în economie? Şi prin ce se duce în economie? Prin piaţa monetară. Banca centrală într-o economie de piaţă nu dă credite populaţiei, asta de 35 de ani, nu dă credite societăţilor comerciale, băncile comerciale fac asta. Şi atunci această piaţă monetară este cea prin care se duce în economie politica monetară”, a afirmat Isărescu. Guvernatorul BNR a descris rolul băncilor comerciale De asemenea, Mugur Isărescu a atras atenția cu privire la percepția conform căreia băncile comerciale au doar rolul de acordare de credite. Guvernatorul a spus că această percepție este eronată și ignoră funcțiile esențiale ale sistemului bancar. În acest sens, Isărescu a subliniat importanța sistemelor de plăți în funcționarea economiei și riscurile ascoiate blocării acestora. „Zău? Dar plăţile? Sunt 300 de mii de plăţi care se fac în România în fiecare zi – 300 de mii. Fiecare bancă are între 10-20 de mii dintre cele 10 care participă la ROBOR. 10-20-30 de mii de plăţi zilnice. Păi, primul lucru care apărea acum vreo 35 de ani despre un atac terorist era blocaţi sistemul de plăţi. Face parte din arsenalul războiului hibrid. Şi cine se ocupă de plăţi? Sistemul bancar, nu se ocupă altcineva”, a mai afirmat Mugur Isărescu. RECOMANDAREA AUTORULUI: Nicușor Dan vede război la tot pasul: Noi trăim un război informațional / Inclusiv la reclame pe internet Guvernatorul Mugur Isărescu a primit sfaturi de la omologul lui grec. Care sunt lecțiile pe care le-ar putea învăța România din criza Greciei
Bloomberg avertizează că BNR menține cele mai mari rate ale dobânzilor din UE. Scumpirea combustibilului ar putea duce inflația spre două cifre
Bloomberg anunță că Banca Națională a României (BNR) va menține rata dobânzii de referință la 6,5%, cea mai mare din întreaga Uniune Europeană. Economiștii spun că țara noastră e pe cale să mențină cele mai ridicate rate ale dobânzii deoarece creșterea prețurilor petrolului va alimenta probabil inflația, care se apropie din nou de două cifre. Se preconizează că creșterile bruște ale prețurilor petrolului, determinate de tensiunile din Orientul Mijlociu, vor menține presiunile inflaționiste pe tot parcursul anului. Astfel, analiștii spun că o creștere de 10% a prețurilor petrolului ar putea avea un impcat semnificativ asupra inflației anuale. Deși inflația a înregistrat o oarecare încetinire la sfârșitul anului 2025, ultimele creșteri ale prețului petrolului de la începutul anului 2026 au spulberat speranțele pentru o reducere timpurie a ratei dobânzii, analiștii anticipând o posibilă reducere abia mai târziu în cursul anului. Ce măsuri a luat Guvernul pentru plafonarea adaosului comercial Pentru a proteja puterea de cumpărare a populației și a limita impactul scumpirilor la pompă asupra restului economiei, Guvernul României a apelat la soluții de criză. Autoritățile au implementat măsuri de urgență pentru a plafona adaosurile comerciale aplicate combustibililor, o decizie care va rămâne în vigoare cel puțin până la data de 30 iunie 2026. Această intervenție administrativă vine să sprijine eforturile BNR și încearcă să pună un frâne creșterilor speculative într-un moment în care costurile logistice și de transport riscă să împingă inflația generală spre pragul de două cifre. Perspectivele creditării și contextul marilor bănci centrale În timp ce marile bănci centrale, precum Rezerva Federală a SUA, Fed, și Banca Centrală Europeană, BCE, își recalibrează propriile strategii sub presiunea inflației și a contextului politic global, România se află într-o poziție solitară în regiune prin menținerea unor dobânzi extrem de mari. Speranțele analiștilor pentru o ieftinire a creditelor s-au mutat acum spre a doua jumătate a anului 2026, însă orice mișcare a BNR va depinde strict de stabilizarea prețurilor la energie. Până atunci, consumatorii și companiile din România vor trebui să gestioneze costuri de finanțare record, în timp ce autoritățile monitorizează atent piața pentru a preveni o nouă spirală a scumpirilor. RECOMANDAREA AUTORULUI: BNR, în centrul atenției presei internaționale după decizia de a menține dobânda la 6,5%. România și Ungaria, liderii dobânzilor ridicate din UE În prima decizie din 2026 Isărescu vine cu vești proaste pentru români. Dobânzile nu vor scădea, consumul scade și inflația rămâne mare