Marţi, 6 octombrie, a fost înregistrat un nou nivel record pentru euro în raport cu leul: 5,3527 lei pentru un euro. Precedentul record fusese raportat în 2 octombrie, când cursul ajunsese la 5,3447 lei pentru un euro.
Banca Națională a României argumentează că motivul pentru creșterea record a cursului euro în raport cu moneda națională. Potrivit băncii centrale, la sfârșitul lunii septembrie și la începutul lui octombrie, cursul euro a înregistrat o creștere „abruptă și semnificativă”. Potrivit Băncii Naționale a României, ascensiunea fabuloasă a monedei europene, în raport cu leul a avut loc pe fondul crizei guvernamentale, dar și a instabilității politice asociate acestei conjuncturi. Loading … „Principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare şi-au prelungit evoluţia liniară în august şi în primele două decade din septembrie, pentru ca ulterior să cunoască ajustări ascendente succesive, mai pronunţate în primele zile din octombrie. La rândul lor, randamentele pe termen mediu şi lung ale titlurilor de stat şi-au mărit fluctuaţiile în prima parte a lunii septembrie şi au înregistrat apoi o creştere considerabilă – în contextul conflictului din Orientul Mijlociu dar şi pe fondul situaţiei politice interne şi al incertitudinilor asociate -, care s-a corectat în mare parte în primele zile din octombrie. În aceeaşi conjunctură, cursul de schimb leu/euro şi-a accentuat ascensiunea în primele decade din septembrie, iar la finele lunii şi în debutul lui octombrie a consemnat o creştere abruptă semnificativă, rămânând apoi pe noul palier”, arată, joi, BNR, într-un comunicat de presă transmis în urma întrunirii Consiliului de Administraţie. Marţi, 6 octombrie, a fost înregistrat un nou nivel record pentru euro în raport cu leul: 5,3527 lei pentru un euro. Precedentul record fusese raportat în 2 octombrie, când cursul ajunsese la 5,3447 lei pentru un euro. Banca Națională a României a publicat joi, 8 octombrie 2026, noile cotații valutare. Euro a scăzut pentru a doua ședință consecutivă, după ce marți a atins un maxim istoric. În schimb, dolarul american și gramul de aur s-au apreciat, în timp ce lira sterlină și francul elvețian au pierdut teren în raport cu leul.
Depozitele în lei ale populației au scăzut în august
Depozitele în lei ale populației au scăzut în august 2026 cu 0,4% față de luna precedentă, în timp ce economiile în valută au crescut, arată datele publicate de Banca Națională a României (BNR). În același timp, creditarea în valută a avansat cu 17% față de august 2025. BNR spune că depozitele în lei ale populației au ajuns la 269,617 miliarde de lei la sfârșitul lunii august, în scădere cu 0,4% față de iulie. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, acestea au urcat cu 7% însă avansul este de numai 0,8% în termeni reali. Loading … În același timp, depozitele în valută ale gospodăriilor populației, exprimate în lei, au crescut cu 0,2% față de luna precedentă, până la echivalentul a 152,07 miliarde de lei. Exprimate în euro, acestea au fost de 28,918 miliarde de euro, în scădere cu 0,1% față de iulie. Sursa: BNR Față de august 2025, depozitele în valută ale populației au crescut cu 9,1% în lei. Calculat în euro, avansul anual a fost de 5,2%. Datele BNR arată și o diferență importantă în evoluția creditării. Creditul neguvernamental acordat de instituțiile de credit a crescut în august cu 0,9% față de iulie, până la 476,69 miliarde de lei. Față de august 2025, creditul neguvernamental a crescut cu 8,2%. Componenta în lei a avansat cu 4,3%, în timp ce creditul în valută exprimat în lei a crescut cu 17%. Și creditul guvernamental a crescut în august, cu 1,3% față de luna precedentă și cu 13,2% față de august 2025.
Unde se află aurul României. Cum a fost folosit ca monedă de schimb în războaiele politice interne
Țările europene mută surprinzător și își aduc rezervele de aur mai aproape de casă. Din motive care țin de costuri și de securitate, țările aleg să depoziteze o parte din rezerva de aur în străinătate, în hub-uri bancare precum Banca Angliei sau New York. Infrastructura de securitate, sistemele de audit, asigurarea, personalul specializat și proceduri complexe de transport și verificare sunt provocări uriașe pentru fiecare țară. Mai mult, aurul aflat într-un centru financiar internațional poate fi mai ușor tranzacționat în caz de criză. Totuși, situația geopolitică actuală induce temeri, iar strategia băncilor centrale europene se schimbă radical. Dacă Olanda, Franța sau Germania au „mutat” deja în acest scenariu, strategia României are coordonate diferite, pentru că rezerva de aur nu se află în SUA. Însă, de-a lungul timpului, această rezervă de aur a fost folosită și ca „monedă de schimb” în războaiele politice interne. Banca centrală olandeză (DNB) a confirmat că miliarde de dolari în aur au fost scoase din America de Nord (SUA și Canada) și relocate la Londra. Au fost invocate „tulburări geopolitice tot mai mari”. Loading … DNB a anunțat că 86 de tone de aur – dintr-un total de 313 tone – au fost retrase din SUA și Canada. Operațiunea complexă a durat câteva luni. Aurul olandez este depozitat, acum, la Banca Angliei. Astfel, aurul – un instrument strategic – poate fi tranzacționat mai ușor „într-o situație de criză”. Președintele DNB, Olaf Sleijpen, a declarat că măsura este „necesară pentru a consolida reziliența și pregătirea noastră”. O mare parte din aurul olandez a fost vândut în New York. Ulterior, a fost răscumpărat în Londra. Totuși, peste 27 de tone de aur au fost mutate fizic în Regatul Unit. Accesul rapid la piață, criteriu esențial în caz de criză Măsura luată de Banca Centrală a Olandei, potrivit BBC, reprezintă o reacție la starea instabilă și incertă în care se află lumea. Sunt în curs de desfășurare războaie comerciale și militare. În consecință, țările sunt obligate să își ia marje de siguranță și să își păstreze rezervele de aur „mai aproape de casă”. Reprezentanții De Nederlandsche Bank au precizat că aurul a fost scos din SUA și Canada între martie și august 2026. Acum, este păstrat în seifurile Băncii Angliei. „Sperăm să nu fie nevoie să-l folosim vreodată. Dar trebuie să ne întărim reziliența și să fim pregătiți”, a spus guvernatorul băncii centrale olandeze, Olaf Sleijpen. La sfârșitul anului 2025, rezervele totale de aur ale Țărilor de Jos se ridicau la 612,4 tone. Valoarea estimată este de 72,2 miliarde de euro (83,7 miliarde de dolari), potrivit DNB. Olaf Sleijpen / Foto – Profimedia Images Franța și Germania și-au adus aurul mai aproape În timpul Războiului Rece, multe țări europene au transferat rezerve importante de aur în SUA, pentru a fi protejare în cazul unui război cu Uniunea Sovietică. DNB a declarat că aurul deținut la Banca Angliei „este considerat cel mai ușor tranzacționabil auru din lume”. Este, în consecință, mai ușor disponibil într-o criză decât dacă s-ar afla încă în SUA sau Canada. Înainte de anunț, DNB deținea 31,3% din aur la New York și 19,7% la Ottawa. Această cotă a scăzut acum la 18,5% în ambele țări. Specialiștii olandezi nu anticipează un șoc major pe piață, dar semnele de întrebare au apărut rapid. Franța și Germania au „mutat”, la rândul lor, nemții fiind chiar mai „grăbiți” din acest punct de vedere. În anul 2015, Bundesbank a transferat în Germania un total de peste 216 tone de aur din depozite aflate în străinătate. 111 tone din New York 105 tone din Paris Începând din anul 2013, Bundesbank a mutat, succesiv, puțin sub 283 de tone de aur din Paris și 300 de tone de aur din New York la Frankfurt pe Main. La 31 decembrie 2016, 47,9% din depozitele de aur ale Germaniei erau depozitate la Frankfurt, 36,6% în New York, 12,8% în Londra și restul de 2,7% la Paris. Acum, Germania Germania deține aproximativ 3.350 de tone de aur. Este a doua cea mai mare rezervă de aur din lume, după cea a Statelor Unite ale Americii. Sediul Bundesbank / Foto – Wikipedia Și Franța a transmis că parte din rezerva de aur – aflată în SUA – a fost adusă în țară. Unde se află depozitat aurul României și care este rezerva totală Potrivit BNR, România deține aproximativ 104 tone de aur. O parte din rezerva de aur este păstrată chiar în țară, însă un procent mai mare se află depozitat la Banca Angliei. 61,24 de tone de aur se află depozitate la Banca Angliei 42,46 de tone de aur se află depozitate în Tezaurul Băncii Naționale a României Piața de la Londra este una dintre cele mai puternice piețe de aur din lume. Din această cauză, permite mobilizarea mai rapidă a rezervelor în perioade de criză. „Rezerva de aur a României se menține la aproximativ 104 tone, dintre care peste 61 de tone se află în custodie la Banca Angliei. Din rațiuni de transparență și siguranță, BNR efectuează anual verificări fizice ale lingourilor depozitate la această instituție. Valoarea în euro a rezervei de aur fluctuează semnificativ, ca urmare a variației prețului aurului pe piețele internațional. La 31 decembrie 2023, valoarea acesteia se situa la nivelul de 6.213 milioane euro La 31 decembrie 2024, se situa la 8.356 milioane euro La 31 decembrie 2025, se situa la 12.217 milioane euro În perioadele de criză și incertitudine, investitorii se orientează către aur, consolidându-i capacitatea de a oferi protecție împotriva instabilității globale”, se precizează pe site-ul BNR. Mugur Isărescu, guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei (BNR) / Foto – Mediafax Repatrierea rezervei de aur a României, în centrul disputelor politice În anul 2019, Liviu Dragnea – președinte PSD și președinte al Camerei Deputaților -, alături de senatorul Șerban Nicolae, au inițiat o lege privind modificarea statutului BNR. Potrivit proiectului de lege inițiat de Liviu Dragnea și de senatorul Șerban Nicolae, 95% din aurul depozitat în afara țării, la Banca Angliei ar fi urmat să fie repatriat. Liviu Dragnea /
Curs valutar BNR 28 august 2026: Cât costă euro și dolarul
Banca Națională a României (BNR) a publicat vineri, 28 august 2026, noile cotații pentru principalele valute. Cifrele arată că leul a continuat să se aprecieze ușor în raport cu euro, însă s-a depreciat față de dolar, lira sterlină și francul elvețian. Francul a înregistrat cea mai importantă creștere față de moneda națională. Euro a fost calculat de Banca Națională a României la 5,2584 lei, în scădere cu 0,0004 lei față de ziua precedentă, când moneda europeană a avut o valoare de 5,2588 lei. Loading … Sursa: Curs BNR Dolarul, lira și francul elvețian sunt în creștere Potrivit cursului de referință, în afară de euro, celelalte valute importante s-au apreciat în raport cu moneda națională. Dolarul american a urcat la 4,5171 lei, în creștere cu 0,0010 lei față de cotația de joi, de 4,5161 lei. Francul elvețian a înregistrat cea mai mare creștere în raport cu leul. Moneda elvețiană s-a apreciat cu 0,0148 de lei și a ajuns la 5,6194 lei, față de 5,6046 lei în ziua precedentă. În raport cu lira sterlină, leul a înregistrat o scădere de 0,0031 lei după ce, cu o zi în urmă, moneda britanică scăzuse cu 0,0113 lei și era cotată la 6,1316 lei. Astăzi lira sterlină se tranzacționează la un curs de referință de 6,1347 lei. Deși variațiile sunt reduse de la o zi la alta, evoluția cursului arată că leul continuă să piardă teren în fața principalelor monede.
BNR avertizează că inteligența artificială poate amplifica atacurile cibernetice. Ce spune despre păstrarea banilor pe card
Banca Națională a României transmite că modelele avansate de inteligență artificială pot face atacurile cibernetice mai rapide și mai sofisticate, însă precizează că avertismentul emis la nivel european are un caracter preventiv și nu semnalează producerea iminentă a unui incident sau pericolul unui blocaj al sistemului bancar. Precizările au fost făcute vineri, după ce Comitetul European pentru Risc Sistemic a publicat, pe 7 iulie, un avertisment privind riscurile cibernetice sistemice generate de modelele de inteligență artificială „de frontieră”. Potrivit documentului european, dezvoltarea acestor tehnologii ar putea schimba în mod semnificativ profilul de risc al sistemului financiar din Europa. La elaborarea analizei tehnice au contribuit și specialiști ai Băncii Naționale a României. BNR subliniază însă că avertismentul reprezintă un instrument de politică macroprudențială, destinat autorităților și instituțiilor financiare pentru consolidarea rezilienței, și nu indică producerea unui atac cibernetic sau inevitabilitatea unui blocaj sistemic în sectorul financiar. Băncile sunt supuse periodic testelor de reziliență cibernetică Banca centrală arată că monitorizează constant riscurile operaționale și cibernetice prin supravegherea instituțiilor de credit și a infrastructurilor pieței financiare, analizarea incidentelor raportate și desfășurarea unor misiuni de evaluare. În plus, sunt organizate atât teste de stres pentru sectorul bancar, cât și exerciții avansate de reziliență cibernetică, care simulează metodele folosite de atacatori sofisticați. Potrivit BNR, cel mai recent exercițiu nu a identificat vulnerabilități operaționale importante în cazul entităților evaluate. De asemenea, instituțiile de credit sunt, în general, pregătite să pună în aplicare planurile de continuitate a activității și procedurile de gestionare a situațiilor de criză. Totodată, normele europene impun băncilor să demonstreze nu doar că dispun de măsuri eficiente de protecție, ci și că pot menține funcționale serviciile critice sau le pot restabili rapid după un atac ori un alt eveniment perturbator. BNR: Numerarul rămâne esențial în situații excepționale În acest context, banca centrală reafirmă rolul numerarului în sistemul monetar, considerându-l un instrument important atât pentru incluziunea financiară, cât și pentru asigurarea continuității plăților, mai ales în zonele unde infrastructura financiară este insuficient dezvoltată. BNR arată că numerarul poate deveni deosebit de util în perioade de criză, în condițiile în care riscurile cibernetice sunt amplificate de contextul geopolitic. Conform datelor prezentate de instituție, numerarul aflat în circulație a ajuns la 120,3 miliarde de lei, iar gradul de disponibilitate este de 98%. Rețeaua de bancomate deservește aproximativ 13,4 milioane de persoane, reprezentând 71% din populația rezidentă cu vârsta de peste 15 ani. Toate localitățile urbane beneficiază de cel puțin un bancomat, însă diferențele de acces rămân semnificative în mediul rural. Raportată la populație, rețeaua de ATM-uri din România este comparabilă cu cea din Polonia și mai extinsă decât cea din Cehia. BNR: Nu există motive pentru retragerea banilor din bănci Banca Națională subliniază că numerarul și serviciile financiare digitale trebuie privite ca instrumente complementare, nu ca alternative care se exclud reciproc. Instituția apreciază că păstrarea unor sume „rezonabile” în numerar poate facilita efectuarea plăților esențiale în situații excepționale, însă avertizează că depozitarea unor sume mari în afara sistemului bancar implică riscuri precum furtul, pierderea sau distrugerea banilor. Totodată, BNR reamintește că depozitele eligibile sunt garantate în limita echivalentului a 100.000 de euro pentru fiecare deponent și pentru fiecare bancă. „Analiza prudentă a riscurilor cibernetice nu trebuie, prin urmare, confundată cu un îndemn la retragerea depozitelor sau la renunțarea la serviciile financiare digitale”, concluzionează BNR.
Isărescu demolează isteria creșterii cursului valutar din cauza demiterii lui Bolojan. Nu am vândut valută, am cumpărat. Cursul s-ar fi făcut 4,4 lei
Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isrăescu, a demolat, marți, acuzațiile de manipulare a cursului valutar din cauza demiterii premierului Ilie Bolojan. Oficialul BNR a explicat că evoluția rezervelor internaționale arată exact contrariul: Banca Centrală a intervenit în principal cumpărând valută, nu vânzând-o. „Am intervenit pe piață, dar am intervenit în principat cumpărând valută și evitând ca leul să se aprecieze” Mugur Isărescu a spus că dacă BNR ar fi vândut masiv valută pentru a menține cursul jos, rezervele internaționale nu ar fi crescut, ci s-ar fi diminuat. Or, s-a întâmplat exact contrariul, a subliniat guvernatorul Băncii Naționale, marți, la prezentarea Raportului privind inflația. „Trebuie să vindem cantități mari de valută ca să fie ținut cursul jos artificial și atunci cum ar fi crescut rezervele internaționale?” a întrebat retoric Isărescu. Guvernatorul a explicat că banca centrală a preluat sume mari în valută de la Ministerul Finanțelor, provenite din fonduri europene sau împrumuturi externe, pentru a evita șocuri pe o piața valutară considerată „subțire”. „BNR a intervenit în principal cumpărând valută, nu vânzând-o – în special de la Ministerul de Finanțe, evitând astfel variații bruște ale cursului atunci când statul avea nevoie să convertească miliarde de euro din fonduri europene sau împrumuturi externe. În ultimii 5 ani, rezervele au crescut cu 40 de miliarde de euro”. Dacă s-ar fi dus toți acești 40 de miliarde în piața valutară, cursul s-ar fi făcut 4,4 lei/euro”, a adăugat guvernatorul BNR. Cum funcționează mecanismul abordat de BNR Mecanismul explicat de guvernatorul Băncii Centrale funcționează astfel: Ministerul de Finanțe primește regulat sume mari în euro din fonduri europene sau din împrumuturi externe, pe care trebuie să le convertească în lei pentru cheltuieli interne. Dacă ar face asta direct pe piață, ar putea arunca într-o singură zi un miliard sau două miliarde de euro, ceea ce ar însemna o apreciere bruscă și perturbatoare a leului. BNR preia aceste sume, creând lichiditate în lei, pe care o sterilizează ulterior prin facilitatea de depozit. „Am intervenit pe piaţă, dar am intervenit în principal cumpărând valută şi pentru a evita aprecierea leului. Grosul cumpărărilor le-am făcut nu direct din piaţă, ci de la Ministerul de Finanţe. Cu alte cuvinte, Ministerul de Finanţe, în loc să vândă încasările valutare din fonduri europene sau din împrumuturi externe direct în piaţă, cu variaţii foarte mari asupra cursului de schimb, , le-a vândut Băncii Naţionale”. Intervențille BNR au fost „mult, mult, mult mai mici” decât în 2025 De asemenea, guvernatorul a precizat și că intervențiile BNR din 2026 au fost „mult, mult, mult mai mici” decât cele din aprilie–mai 2025, atunci când presiunile pe curs au fost mult mai puternice. Potrivit lui Isărescu, cursul leu-euro pare să fi ajuns la un nivel de echilibru, iar nivelul rezervelor permite băncii centrale să lase o flexibilitate mai mare a monedei. Totuși, flexibilitatea depinde de doi factori, continuarea corecției fiscale și stabilitatea politică, pe care BNR nu îi controlează direct, a avertizat Isărescu. În plus, guvernatorul a mai spus că inclusiv declarațiile publice pot influenţa pieţele financiare. „Piețele sunt foarte sensibile la ambii factori. Stabilitate politică, să avem cât mai repede un guvern, și continuarea corecției fiscale”, a spus guvernatorul. RECOMANDAREA AUTORULUI:
BNR a anunțat că datoria externă a României a urcat la un nou record. Ce arată datele oficiale despre investițiile străine
Banca Națională a României (BNR) a anunțat, luni, că datoria externă totală a României a crescut cu 3,062 miliarde de euro, în primul trimestru din 2026, ajungând la 231,5 miliarde de euro. FOTO – Caracter ilustrativ Conform datelor publicate de BNR, în perioada ianuarie-martie 2026, datoria externă totală a urcat la 231,525 miliarde de euro, pe fondul majorării atât a datoriei pe termen lung, cât și a celei pe termen scurt Datoria externă pe termen lung depășește 182 de miliarde de euro Potrivit sursei citate, datoria externă pe termen lung a ajuns la 182,847 miliarde de euro la 31 martie 2026, reprezentând 79% din totalul datoriei externe, ceea ce reprezintă un nvel în creștere cu 1,4% față de finalul anului 2025. În aceste timp, datoria externă pe termen scurt a ajuns la 48,678 miliarde de euro, echivalentul a 21% din totalul datoriei externe, înregistrând un avans de 1,1% comparativ cu 31 decembrie 2025. Deficitul de cont curent s-a redus De asemenea, BNR mai arată că deficitul de cont curent al balanței de plăți s-a redus în primele trei luni ale anului. Astfel, în perioada ianuarie-martie 2026, deficitul de cont curent a fost de 5,338 miliarde de euro, comparativ cu 6,153 miliarde de euro în aceeași perioadă a anului trecut. Reducerea deficitului a fost influențată în principal de diminuarea deficitului balanței bunurilor cu 977 milioane de euro. În schimb, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mic cu 334 milioane de euro, iar balanța veniturilor primare a consemnat un deficit mai mare cu 305 milioane de euro. Balanța veniturilor secundare a avut o contribuție pozitivă de 477 milioane de euro, potrivit datelor BNR. Investițiile străine directe au scăzut semnificativ Totodată, datele publicate de Banca Națională arată și o scădere puternică a investițiilor directe ale nerezidenților în România. În primul trimestru din 2026, investițiile străine directe au însumat 1,13 miliarde de euro, față de 1,635 miliarde de euro în perioada similară din 2025. Participațiile la capital, inclusiv profitul reinvestit estimat, au totalizat 1,461 miliarde de euro, în timp ce creditele intragrup au avut o valoare netă negativă de 331 milioane de euro. Autorul mai rcomandă: Rezervele de valută ale BNR au crescut cu 2 miliarde de euro. Ce „muniție” de apărare a leului are Isărescu Tezaurul de aur vândut de Ceaușescu pentru a achita datoria externă a țării, planul nebun care i-a grăbit sfârșitul. Câte tone au fost înstrăinate Industria începe anul în picaj. INS: Cifra de afaceri din industrie a scăzut în ianuarie 2026 cu 16%
BNR a decis să mențină dobânda-cheie la 6,5%. Care sunt estimările băncii centrale cu privire la evoluția inflației
Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR), a hotărât, în ședința de vineri, 15 mai, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,5% pe an, conform comunicatului publicat după ședința de politică monetară. În cadrul celei de-a patra ședințe de politică monetară din acest an, Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României, a hotărât următoarele: Menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an; Menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an; Menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu BNR se așteaptă la o inflație mai ridicată De asemenea, Banca Națională se așteaptă la o creștere a ratei inflației în perioada următoare, peste nivelurile anticipate în raportul din februarie. „Potrivit prognozei din Raport, rata anuală a inflației va crește în trimestrul II 2026 peste nivelurile previzionate anterior, în principal ca urmare a efectelor anticipate a fi exercitate de scumpirea combustibililor, pe fondul măririi deosebit de ample a cotațiilor petrolului și gazelor naturale în contextul conflictului din Orientul Mijlociu. Acestea se vor suprapune efectelor de bază nefavorabile ce se vor manifesta în același interval pe segmentul energie, dar și influențelor așteptate să vină din liberalizarea pieței gazelor naturale pentru consumatorii non-casnici și din eliminarea ulterioară a plafonului pentru adaosul comercial la alimente de bază”, arată BNR. Inflația a ajuns la aproape 11% în aprilie Rata inflației a urcat la 10,7% în aprilie, după ce inflația lunară a accelerat din nou, pentru a doua lună la rând, la peste 0,8%. România a avut de altfel cele mai ridicate creșteri lunare ale prețurilor de consum de la începutul anului din regiunea Europei Centrale și de Est. Sursa: Institutul Național de Statistică „După opt luni de creștere la valori de peste 9%, în aprilie 2026 inflația anuală atinge pragul de 10,7%. Astfel, în aprilie rata anuală a inflației, comparativ cu luna similară a anului precedent, a fost 10,71%”. Seriviciile și mărfurile nealimentare din ce în ce mai scumpe Cele mai recente date, publicate de INS, arată că la alimente, cele mai mari majorări de preţuri s-au menţinut tot la cafea, prețul acesteia majorându-se cu 21,76%. Ouăle se află pe locul secund cu o creștere a prețurilor de 14,78%, în timp ce carnea de bovine s-a scumpit cu 12,24%. „Cele mai mari creșteri de preţuri au fost înregistrate la servicii, 13,04%. În acelaşi interval de timp, preţurile mărfurilor nealimentare s-au majorat cu 12,02%, iar cel al mărfurilor alimentare cu 7,39%”, mai arată datele INS. La capitolul mărfuri nealimentare, cele mai mari creșteri din aprilie s-au menținut la tariful energiei electrice, care s-a majorat cu 54,18%, după eliminarea schemei de sprijin privind plafonarea prețurilor energiei electrice. Alte majorări ale tarifelor în aceasta categorie au mai fost înregistrate la carburanți, benzină cu 22,42% și la motorină cu 32,68%. RECOMANDAREA AUTORULUI: Moștenirea lui Bolojan. Inflația galopează și ajunge la aproape 11%. În continuare, de departe cea mai mare din UE Guvernul Bolojan a băgat România în criză economică. O confirmă primele date oficiale ale INS pe 2026. Cu cât a scăzut economia
A cincea zi consecutivă de scădere a euro. Cât a recuperat leul în fața monedei europene
Miercuri, 13 mai, Banca Națională a României (BNR) a anunţat un curs de referinţă de 5,2056 lei/euro, faţă de 5,2104 lei/euro, referinţa anunţată în urmă cu o zi. Este a cincea ședință consecutivă de aprecieri pentru moneda națională în fața euro. Leul s-a apreciat în raport cu euro, miercuri, 13 mai, până la 5,2056 lei, în scădere cu 0,47 bani faţă de cotaţia precedentă, de 5,2103 lei. Comparativ cu dolarul, valoarea leului a scăzut, moneda americană fiind cotată la 4,4479 lei, în creștere cu 1,27 bani, comparativ cu marți, când s-a situat la 4,4352 lei. Sursa: Curs BNR De asemenea, moneda națională a scăzut în raport cu francul elvețian până la 5,6851 lei, în creștere cu 0,48 bani față de 5,6803 lei, cotația anterioară. Lira sterlină a crescut și ea în raport cu leul, moneda fiind cotată la 6,0100 lei, în creștere cu 0,49 bani față de 6.0051 lei, cotația precedentă. Leul a început săptămâna în creștere față de de nivelul înregistrat vineri Curs euro/leu – Leul a început săptămâna în creștere față de nivelul înregistrat vineri, 8 mai, la cursul BNR. Euro se tranzacționa în dimineța zilei de luni, 11 mai, la 5,21 lei, pe piața interbancară, față de 5,23 lei, cursun anunțat vineri de BNR. După ora 9:30, euro a scăzut la 5,20 lei. Ieri, 12 mai, euro a scăzut la 5,19 lei pe piața interbancară în prima marte a zilei, iar BNR a anunțat un curs de referință de 5,2104 lei/euro, față de 5,2222 lei/euro, nivelul de luni. Moneda europeană s-a apreciat pe fondul intensificării crizei politice Euro a avut patru ședințe consecutive în care a ajuns la niveluri record în fața leului (30 aprilie 5,1417 lei/euro, 4 mai 5,1998 lei/euro, 5 mai 5,2180 lei/euro și 6 mai 5,2688 lei/euro. Moneda europeană a crescut cu 3,5% față de leu, din 28 aprilie, înainte de acutizarea crizei politice, până pe 6 mai, când a atins cel mai mare nivel din istorie în fața leului. Pe 28 aprilie 2026, BNR a anunțat un curs de referință de 5,0937 lei/euro. Sursa: Curs BNR Purtătorul de cuvânt al BNR: În perioada următoare probabil vom asista la variaţii ale cursului Potrivit purtătorului de cuvânt al BNR, Dan Suciu, cursul leu/euro ar putea continua să fluctueze în perioada următoare, în funcție de evoluțiile privind stabilitatea politică și financiară a României. „E o perioadă de instabilitate, ea se simte de pieţe, e o perioadă tulbure. Sunt multe răspunsuri pe care pieţele le aşteaptă din partea situaţiei politice şi financiare din România. În perioada următoare probabil vom asista la variaţii ale cursului, probabil în ambele direcţii, dar până când nu avem nişte răspunsuri clare în ceea ce priveşte stabilitatea politică-financiară a României, tensiunile pot continua. Este o situaţie prin care trecem, încercăm să o gestionăm la Banca Naţională cu toate resursele şi armele pe care le avem la dispoziţie, dar trebuie să înţelegem că răspunsurile sunt în altă parte, nu sunt la Banca Naţională, pentru liniştirea pieţelor”, a spus Dan Suciu. RECOMANDAREA AUTORULUI: Nivel istoric al cursului valutar, după căderea Guvernului Bolojan. Cu cât se tranzacționează moneda europeană Cursul euro scade, după maximele istorice publicate de BNR. La cât a ajuns azi, 8 mai 2026, în a patra zi de la demiterea Guvernului Bolojan
Cel mai slab leu din istorie. Euro a crescut până la 5,14 lei la cursul BNR
Banca Naţională a României a anunţat un curs de referinţă de 5,1417 lei/euro, în creştere cu 4 bani faţă de nivelul de ieri, 29 aprilie, când BNR a anunţat un curs de referinţă de 5,1004 lei/euro. De asemenea, moneda europeană a ajuns pe piaţa interbancară la 5,15 lei. Gândul a prevenit încă de ieri că urmează ca evoluția cursului valutar să fie folosită pe post de sperietoare. Cu rezerve valutare de 67 de miliarde de euro, ceea ce guvernatorul Isărescu clamează ca misiunea primordială a BNR – menținerea cursului – iată că eșuează. Coincidență sau nu, variațiile de curs apar în general în momente-cheie și generează emoție. Cursul valutar BNR comunicat în 30 aprilie 2026: 1 EURO = 5.1417 Lei +0.0413 Lei 1 USD = 4.3965 Lei +0.0370 Lei 1 EURO = 1.1695 USD -0.0005 USD Tensiunile politice se transmit în îngrijorarea piețelor În contextul crizei politice declanșate de PSD, care s-a aliat cu AUR pentru a îl demite pe premierul Ilie Bolojan, investitorii au început să vândă iar din deținerile lor de obligațiuni în lei ale României și să își retragă banii din România, ceea ce pune presiune pe curs din moment ce la retragere leii investitorilor se schimbă în valută. În același timp, populația se refugiază în general în euro în perioade de incertitudine, paradoxal inclusiv din cauza temerilor de depreciere eventuală a leului, element ce pune presiune suplimentară pe curs. Ce efecte are deprecierea monedei naționale Efectele acestei deprecieri se vor resimți imediat în buzunarele românilor. O depreciere controlată spre pragul de 5,2 lei este deja vizibilă în piața interbancară, însă scenariul pesimist vizează o explozie a prețurilor la combustibil. Pe lângă scumpirile de la pompă, instabilitatea politică a dus deja la creșterea dobânzilor la care statul se împrumută, acestea ajungând la 7,4%. Această schimbare înseamnă un cost suplimentar de 250 de milioane de euro pentru bugetul de stat, bani care reprezintă doar dobânzi acumulate într-un interval scurt de timp. Rata de schimb a crescut brusc după primul tur al alegerilor prezidențiale Nu este pentru prima dată când pragul psihologic de 5 lei este depășit într-un context politic tensionat. În mai 2025, moneda națională s-a depreciat semnificativ față de euro și a fost pentru prima dată în istorie când pragul psihologic de 5 lei/euro a fost depășit. Recordul a fost înregistrat în contextul alegerilor prezidențiale în care Nicușor Dan și George Simion au intrat în turul al doilea, după anularea primului tur al prezidențialelor din noiembrie 2024. Situația a apărut după aproximativ 2 ani în care Banca Națională a menținut cursul de schimb, inclusiv până la alegeri, la limita de 4,97 de lei/euro. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat atunci că leul ar fi fost „imposibil de apărat” și că România „s-a jucat cu focul”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Deja vu. Se pregătește operațiunea „euro sugrumă leul / țara intră în faliment” dacă pleacă Bolojan Euro a sărit de 5,1 lei. Se repetă scenariul sperietorii „explodează cursul” dacă pică guvernul Bolojan? Aceeași amenințare, folosită și în campania electorală a lui Nicușor Dan