Isărescu vine cu cele mai proaste vești. Dobânzile la credite rămân în continuare mari. Cu cât mai crește inflația
Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României (BNR), întrunit în ședință marți, 7 aprilie, a decis să mențină rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,5% pe an, precum şi menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,5% pe an. În cadrul celei de-a treia ședințe de politică monetară din acest an, BNR a menținut rata dobânzii la facilitatea de depozit la 5,5% pe an. Consiliul de administrație al BNR a decis menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valtuă ale instituțiilor de credit. Potrivit comunicatului transmis de BNR, deciziile vizează asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile. De asemenea, instituția a anunțat că monitorizează atent evoluțiile mediului intern și internațional și este pregătită să folosească instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu, în condiții de păstrare a stabilității financiare. „Deciziile CA al BNR vizează asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într‑o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile. Consiliul de administrație reiterează că, în contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potențialul de creștere pe termen lung sunt esențiale pentru stabilitatea macroeconomică și întărirea capacității economiei românești de a face față unor evoluții adverse”. BNR avertizează că rata anuală a inflației va crește Consiliul de administraţie al BNR a transmis că rata anuală a inflației va crește în intervalul martie-iunie 2026 la valori mai mari decât cele prevăzute anterior. „Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflației va crește în intervalul martie-iunie 2026 la valori mai ridicate decât cele previzionate anterior, în principal ca urmare a influențelor anticipate să decurgă din scumpirea combustibililor, pe fondul măririi considerabile a cotațiilor petrolului și gazelor naturale în contextul războiului din Orientul Mijlociu”. Analiştii consideră că scenariul unor scăderi de dobânzi, aşteptate iniţial pentru vara acestui an, devine tot mai incert, iar unii economişti împing acum aceste ajustări abia spre 2027. În acelaşi timp, dacă tensiunile din Iran persistă şi strâmtoarea Ormuz rămâne blocată, preţurile la carburanţi ar putea rămâne ridicate, cu efecte în lanţ asupra inflaţiei. RECOMANDAREA AUTORULUI: Bloomberg avertizează că BNR menține cele mai mari rate ale dobânzilor din UE. Scumpirea combustibilului ar putea duce inflația spre două cifre În prima decizie din 2026 Isărescu vine cu vești proaste pentru români. Dobânzile nu vor scădea, consumul scade și inflația rămâne mare
Românii, din ce în ce mai economi. Ultimele cifre de la BNR în privința depozitelor la bănci
Depozitele rezidenților clienți neguvernamentali au crescut, în februarie 2026, cu 0,7% față de luna anterioară, până la nivelul de 668,718 miliarde lei. În comparație cu aceeași perioadă a anului trecut depozitele au crescut cu 6,7% (-2,4% în termeni reali), arată datele publicate de Banca Națională a României (BNR). BNR anunță că depozitele în lei ale rezidenților, cu o pondere de 68,6% în totatul depozitelor clienților neguvernamentali, au crescut cu 1,3% comparativ cu luna precedentă și au depășit 458,781 miliarde lei. De asemenea, depozitele în lei ale gospodăriilor populației s-au majorat cu 1,4% față de luna ianuarie, până la 270,218 miliarde lei și cu 6,7% (-2,4% în termeni reali) față de aceeași perioadă a anului anterior. Și depozitele în lei ale altor sectoare au crescut cu 1% față de luna anterioară până la aproape 188,563 miliarde lei, iar raportat la februarie 2025 au înregistrat un avans de 1,7% (-7% în termeni reali). Sursa: Banca Națională a României Depozitele în valută ale rezidenților, exprimate în lei, care reprezintă 31,4% în volumul total al depozitelor clienților neguvernamentali, au scăzut cu 0,5% față de luna ianuarie și au ajuns până la nivelul de 209,936 miliarde lei. Comparativ cu luna februarie a anului anterior, indicatorul exprimat în lei a crescut cu 11,7% (9,1% în cazul exprimării indicatorului în euro). De asemenea, depozitele în valută ale gospodăriilor, exprimate în lei, au rămas neschimbate față de luna precedentă și au consemnat o creștere marginală de doar 0,02%, până la 142,726 miliarde lei. Raportat la aceeași perioadă a anului 2025, creșterea acestui indicator a fost de 11,7% (9,1% în cazul exprimării indicatorului în euro). Soldul creditelor acordate de bănci a crescut la 449,017 miliarde lei Soldul creditului neguvernamental acordat de instituţiile de credit a crescut în februarie 2026 cu 0,6% faţă de ianuarie 2026, până la nivelul de 449,017 miliarde lei. Creditul în lei, cu o pondere de 67,8% în volumul total al creditului neguvernamental, s-a majorat cu 0,3%, iar creditul în valută exprimat în lei, cu o pondere de 32,2% în totalul creditului neguvernamental, a crescut cu 1,2% (evoluţie similară în cazul exprimării indicatorului în euro). Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2025, creditul neguvernamental a înregistrat o creştere de 6,8% (-2,3% în termeni reali), pe seama majorării cu 3,7% a componentei în lei (-5,2% în termeni reali) şi cu 14,2% a componentei în valută exprimată în lei (11,6% în cazul exprimării indicatorului în euro). Sursa: Banca Națională a României RECOMANDAREA AUTORULUI: În plină austeritate, economiile românilor cresc ca în basme. Depozitele în lei au crescut în decembrie 2025 până la 266,626 miliarde lei Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, avertizează: „Dacă nu corectăm deficitul bugetar, pierdem tot ce am câștigat în ultimele luni”
Leul se ține pe picioare în lupta cu dolarul și euro. Care sunt cotațiile de ultimă oră ale BNR
Banca Națională a României (BNR) a publicat astăzi cursul valutar oficial de referință. Cifrele arată că moneda națională se ține pe picioare în lupta cu dolarul american și cu moneda europeană, dar și în raport cu francul elvețian. Leul românesc a câștigat aproape patru bani în raport cu dolarul american, astfel că moneda americană a ajuns să fie cotată la 4,3982 lei, cel mai scăzut nivel înregistrat din 11 martie 2026 și până în prezent. Valoarea leului a crescut și în raport cu euro, care a fost calculat de Banca Națională a României la 5,0962 lei, în scădere cu 0,27 bani (-0,05%) față de cotația precedentă, de 5,0989 lei. De asemenea, moneda națională s-a apreciat în raport cu francul elvețian, calculat de BNR la 5,5818 lei, în coborâre cu 1,03 bani (-0,18%), față de 5,5921 lei, cotația anterioară. Singura pierdere înregistrată de moneda națională a fost în raport cu lira sterlină, care a fost cotată la 5,8929 lei, în creștere cu 0,0067 bani. De asemenea, preţul pentru un gram de aur a crescut cu 16,9 lei, astfel că acesta a ajuns să fie cotat la 626,1841 lei. RECOMANDAREA AUTORULUI: Românii, din ce în ce mai economi. Ultimele cifre de la BNR în privința depozitelor la bănci Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, avertizează: „Dacă nu corectăm deficitul bugetar, pierdem tot ce am câștigat în ultimele luni”
Vești proaste de la BNR. Datoria externă totală a României a crescut cu 1,9 mld. euro în ianuarie 2026. La cât se ridică povara totală
Datoria externă totală a României a crescut în ianuarie cu 1,9 miliarde de euro până la 229,3 miliarde de euro, arată datele publicate de Banca Națională a României (BNR). Din suma totală, datoria externă pe termen lung a crescut cu 1,3% față de 31 decembrie 2025, în timp ce datoria externă pe termen scurt a înregistrat o scădere cu 0,6% față de aceeași dată. Conform raportului publicat de instituție, în ianuarie, contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 997 de milioane de euro, comparativ cu 1.032 milioane euro în luna ianuarie 2025. În structura acestuia, balanța bunurilor a consemnat un deficit mai mic cu 414 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mic cu 12 milioane euro, balanța veniturilor primare a adus o contribuție negativă de 530 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mare cu 183 milioane euro. Sursa: Banca Națională a României „În luna ianuarie 2026 contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 977 milioane euro, comparativ cu 1 032 milioane euro în luna ianuarie 2025. În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mic cu 414 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mic cu 12 milioane euro, balanța veniturilor primare a adus o contribuție negativă de 530 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mare cu 183 milioane euro”, arată datele BNR. Datoria externă pe termen lung a însumat 181,7 miliarde de euro la 31 ianuarie 2026, în creștere cu 1,3 la sută față de 31 decembrie 2025. Datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 ianuarie 2026 nivelul de 47,6 miliarde de euro, în scădere cu 0,6 la sută față de 31 decembrie 2025. Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 11,8 la sută în luna ianuarie 2026, comparativ cu 17,2 la sută în anul 2025, iar gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 ianuarie 2026 a fost de 109,6 la sută, comparativ cu 104,8 la sută la 31 decembrie 2025. RECOMANDAREA AUTORULUI: BNR confirmă dezastrul economiei românești. Datoria externă totală a României a crescut cu aproape 24 mld. euro în 2025. Povara totală a ajuns la 227 mld. euro BNR vine cu vești proaste la început de an: Datoria externă totală a României a crescut cu 24 mld. euro în perioada ianuarie-noiembrie 2025. Povara totală a ajuns la 227 mld. euro
BNR a anunțat noul curs valutar. Moneda națională câștigă teren în fața euro, dar pierde în raport cu francul și dolarul
Cursul valutar a rămas stabil joi, în ciuda turbulențelor de pe piețele financiare internaționale pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu. Banca Națională a României (BNR) a publicat cursul valutar oficial, iar cifrele arată că leul a pierdut teren în raport cu francul elvețian. În raport cu francul elvețian, leul a pierdut aproape doi bani, astfel că un franc a ajuns să fie cotat la 5,6250 lei. De asemenea, leul a pierdut aproape un ban în raport cu dolarul american, cotat la 4,3883 lei și a câștigat teren în raport cu moneda europeană, cotată la 5,0937 lei. Banca Națională continuă să fie atentă la stabilitatea monedei naționale și intervine pe piață în cazul în care este necesară menținerea cursului. Pe de altă parte, indicele ROBOR la 3 luni, folosit la calculul dobânzilor variabile pentru creditele în lei contractate de populație înainte de luna mai 2019, dar și pentru creditele companiilor în lei, a fost cotat joi la 5,89%, în scădere cu 0,84% față de nivelul înregistrat miercuri, 4 martie. RECOMANDAREA AUTORULUI: BNR ține cu dinții de curs. Moneda națională câștigă teren în raport cu euro și dolarul BNR a publicat noi cifre dezastruoase. Leul s-a depreciat puternic în raport cu moneda europeană
BNR: Depozitele în lei și valută ale populației au scăzut în ianuarie 2026 în comparație cu luna trecută
Depozitele în lei ale populației au scăzut în ianuarie 2026, față de luna anterioară, cu 0,1%, până la 266,41 miliarde lei, în timp ce depozitele în valută au scăzut cu 1,1% față de luna decembrie 2025, până la 142,69 miliarde lei, arată datele Băncii Naționale a României (BNR). BNR anunță că masa monetară a înregistrat la sfârșitul lunii ianuarie 2026 un sold de 785,239 milioane de lei. Acesta a scăzut cu 1,3% față de luna decembrie 2025, iar în raport cu ianuarie 2025 s-a majorat cu 6,9%. De asemenea, soldul creditului neguvernamental acordat de instituțiile de credit a scăzut în luna ianuarie 2026 cu 0,2% față de decembrie 2025, până la nivelul de 446.398,2 milioane lei. Creditul în lei, cu o pondere de 69% în volumul total al creditului negvuernamental, s-a diminuat cu 0,6%, iar creditul în valută exprimat în lei, cu o pondere de 32% în totalul creditului neguvernamental, a crescut cu 0,5%. Sursa: Banca Națională a României Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, creditul neguvernamental a înregistrat o creștere de 6,6%. De asemenea, soldul creditului guvernamental acordat de instituțiile de credit a înregistrat o scădere în ianuarie 2026 cu 3% de decembrie 2025, până la 271.386,4 milioane lei. În raport cu ianuarie 2025, acesta s-a majorat cu 9,7%, 0,1% în termeni reali. Depozitele rezidenților clienți neguvernamentali au scăzut în luna ianauarie 2026, cu 1,8% față de luna decembrie 2025, până la nivelul de 664.101,4 milioane lei, iar față de acceași perioadă a anului anterior s-au majorat cu 6,3%. Depozitele în lei ale rezidenților, cu o pondere de 68,2% în totalul depozitelor clienților neguvernamentali, au scăzut cu 2,3% față de luna decembrie 2025, până la 453.049 milioane lei. Comparativ cu luna ianuarie 2025, acestea s-au majorat cu 3,7%. Sursa: Banca Națională a României Depozitele în lei ale gospodăriilor populației au scăzut cu 0,1% față de luna anterioară, până la 266 416,2 milioane lei, iar comparativ cu aceeași perioadă a anului 2025, au crescut cu 5,8%. Depozitele în lei ale altor sectoare (societăți nefinanciare și instituții financiare nemonetare) au scăzut cu 5,3% față de luna precedentă, iar față de luna ianuarie 2025, au înregistrat o creștere de 0,9%. Depozitele în valută ale rezidenților, exprimate în lei, reprezentând 31,8% în volumul total al depozitelor clienților neguvernamentali, au scăzut cu 0,6% față de luna decembrie 2025, ajungând până la nivelul de 211.052,4 milioane lei. Comparativ cu luna ianuarie 2025, indicatorul exprimat în lei a crescut cu 12,3%. RECOMANDAREA AUTORULUI: Viceguvernatorul BNR sare să apere măsurile de austeritate ale lui Bolojan: „Măsurile de ajustare bugetară au devenit imperative” Curg veștile proaste pentru economie. Azi, de la BNR: Nu scad ratele românilor
Curg veștile proaste pentru economie. Azi, de la BNR: Nu scad ratele românilor
Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României (BNR), întrunit marți în ședință, a hotărât menținerea rateri dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an. De asemenea, CA a decis și menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an și a ratei dobânzii la facilitarea de depozit la 5,50% pe an, precum și menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit. „Pe baza evaluărilor şi a datelor disponibile în acest moment, precum şi în condiţiile incertitudinilor ridicate, Consiliul de administraţie al BNR a hotărât în şedinţa de astăzi, 17 februarie 2026, menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an. Totodată, s-a decis menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an. De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit”, se menţionează în comunicatul BNR. Ce hotărâri a luat BNR în privința dobânzilor Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României, întrunit în ședința de astăzi, 17 februarie 2026, a hotărât următoarele: Menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an; Menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an; Menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit. Decizia vine în condițiile în care rata anuală a inflației continuă să scadă lent, dar rămâne la un nivel ridicat, de 9,62% în ianuarie 2026, iar inflația de bază se menține ridicată, pe fondul costurilor salariale, al așteptărilor inflaționiste și al efectelor indirecte ale scumpirii energiei și alimentelor. În acest context, BNR urmărește readucerea inflației în intervalul țintă într-un mod gradual, fără a genera dezechilibre suplimentare în economie. Inflația scade mai lent decât se preconiza și ar putea crește în T2 De asemenea, potrivit scenariului prezentat de Banca Națională, inflația va continua să scadă lent în primul trimestru din acest an, însă în trimestrul al doilea va consemna o creștere temporară, determinată în principal de efecte de bază, eliminarea plafonului la adaosul comercial pentru alimentele de bază și de impactul anterior al majorării TVA, accizelor și al expirării plafonării prețurilor la energie. Conform prognozei, inflația ar urma să revină în interiorul intervalului țintă abia din a doua parte a anului 2027. RECOMANDAREA AUTORULUI: În prima decizie din 2026 Isărescu vine cu vești proaste pentru români. Dobânzile nu vor scădea, consumul scade și inflația rămâne mare BNR confirmă dezastrul economiei românești. Datoria externă totală a României a crescut cu aproape 24 mld. euro în 2025. Povara totală a ajuns la 227 mld. euro
BNR vine cu vești proaste la început de an: Datoria externă totală a României a crescut cu 24 mld. euro în perioada ianuarie-noiembrie 2025
Datoria externă totală a României a crescut semnificativ în perioada ianuarie-noiembrie 2025, cu 24 miliarde euro, până la 227,5 miliarde euro, arată datele publicate de Bănca Națională a României (BNR). Din suma totală, datoria externă pe termen lung a crescut cu 14,2% față de 31 decembrie 2024, în timp ce datoria externă pe termen scurt e în creștere cu 3,7%. Conform raportului publicat de BNR, datoria externă a României pe termen lung a fost, la 30 noiembrie 2025, de 178,599 mld. euro, adică 78,5% din totalul datoriei externe. Aceasta a înregistrat o creștere de 14,2% față de finalul anului trecut. De asemenea, datoria externă pe termen scurt s-a situat la 48,913 mld. euro, respectiv 21,5% din totalul datoriei externe. Cea mai mare parte a avansului a fost generată de împrumuturile satului român. Contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 27,140 mld. euro, în creștere de la 26,060 mld. euro cât a fost în perioada similară a anului trecut. „În perioada ianuarie – noiembrie 2025, datoria externă totală a crescut cu 24,002 miliarde euro, până la 227,512 miliarde euro. În structură: datoria externă pe termen lung a însumat 178,599 miliarde euro la 30 noiembrie 2025 (78,5% din totalul datoriei externe), în creştere cu 14,2% faţă de 31 decembrie 2024; datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 30 noiembrie 2025 nivelul de 48,913 miliarde euro (21,5% din totalul datoriei externe), în creştere cu 3,7% faţă de 31 decembrie 2024”, arată datele transmise de Banca Națională a României. RECOMANDAREA AUTORULUI: Început de an în forță: Guvernul Bolojan deja s-a împrumutat cu 1,2 miliarde de lei de la bănci, într-o singură zi Consilierul lui Isărescu de la BNR: „Reducerea de 10% în administrație nu e suficientă”. Marea problemă: Suntem tot în România anilor ’60 a lui Ceaușescu
BNR anunță că rezervele de valută ale României au scăzut la sfârșitul anului trecut, dar sunt mai mari decât la finalul lui 2024
Banca Națională a României (BNR) a anunțat că rezervele valutare ale instituției erau de 64,8 miliarde de euro, la 31 decembrie 2025. Acestea erau în scădere față de 65,4 miliarde de euro la finalul lunii noiembrie anul trecut, dar în creștere față de 62,1 miliarde de euro la 31 decembrie 2024. BNR a cheltuit în primăvara trecută peste 6 miliarde de euro din rezervele valutare pentru a ține sub control deprecierea leului. În cursul lunii decembrie, inistuția a înregistrat intrări de 3,268 de milioane de euro care reprezintă modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit de la BNR, alimentarea conturilor Ministerului Finanțelor și altele. De asemenea, au fost înregistrate ieșiri de 3,876 de milioane de euro care reprezintă modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit la BNR, plăți de rate și dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută și plăți din contul Comisiei Europene. Rezervele internaționale ale României la finalul anului trecut au fost de 77,01 miliarde de euro, față de 77,4 miliarde de euro la 30 noiembrie 2025 și față de 70,4 miliarde de euro la sfârșitul anului 2024. De asemenea, nivelul rezervei de aur s-a menținut la 103,6 tone și, în condițiile evoluțiilor prețurilor internaționale, valoarea ei s-a situat la 12,2 miliarde de euro, față de 12,011 milioane de euro la 30 noiembrie 2025 și față de 8,356 miliarde de euro la finalul anului 2024. De asemenea, plățile scadente în ianuarie 2026 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanțelor au o valoare de aproximativ 389 milioane de euro. RECOMANDAREA AUTORULUI: După scăderile monedei naționale, Isărescu sare în apărarea leului. Rezerva de valută a BNR crescut cu 330 milioane de euro ROBOR scade ușor la început de an. Predicțiile specialiștilor: ce șanse sunt ca ratele la credite ipotecare să scadă în 2026
BNR avertizează că inflația scăpată de sub control a României nu va duce la scăderea dobânzilor
Inflația, controversa economiei românești, rămâne un pericol major pentru nivelul de trai al românilor. Rata anuală a inflației a fost de 9,76% în luna octombrie, ușor sub nivelul din septembrie, dar de aproape patru ori peste ținta BNR. Inflația din țara noastră rămâne aproape de 10%, dobânzile nu pot fi reduse, iar românii sunt din ce în ce mai atenți la cehltuielile lor, arată datele Băncii Naționale a României. Totuși, inflația a scăzut ușor față de luna octombrie pe fondul ieftinirii temporare a unor produse alimentare și a carburanților. Producția agricolă bună din 2025 și reducerea prețului la petrol au temperat inflația pe termen scurt. Cum afectează scumpirile economia României Energia electrică și gazele naturale continuă să scumpească viața de zi cu zi a românilor. După renunțarea la plafonarea prețurilor, electricitatea a ajuns să se scumpească cu 72% în octombrie 2025. De asemenea, creșterea TVA și a accizelor a alimentat scumpirile în lanț. Pe fondul măsurilor de austeritate și a scumpirilor, românii amână achizițiile mari și reduc cheltuielile pe toate segmentele, nu doar pe cele considerate neesențiale. Inflația ar putea să scădă ușor în 2026 Inflația din România continuă să fie cea mai mare din Uniunea Europeană iar BNR a decis să mențină dobânda-cheie la 6,5% cu scopul de a menține stabilitatea economică și controlul presiunilor asupra presiunilor pe care le pune inflația. Oficialii BNR spun că reducerea dobânzilor ar putea reaprinde inflația, mai ales într-un moment în care aceasta este alimentată de factori externi și fiscali. O scădere a inflației este estimată abia din a doua jumătate a anului umrător, după ce se vor diminua efectele scumpirilor din energie și ale majorărilor de taxe. „Efectele inflaționiste directe exercitate de șocurile pe partea ofertei au un caracter tranzitoriu, urmând să antreneze, odată cu epuizarea lor, în trimestrul III 2026, o corecție descendentă abruptă a traiectoriei ratei anuale a inflației”, transmit oficialii BNR. RECOMANDAREA AUTORULUI: În timp ce inflația României scapă de sub control, țările UE caută soluții pentru redresare. Investitorii devin tot mai prudenți iar BNR avertizează că 2026 va fi un an dificil pentru economia românească Nu suntem ultimii din UE chiar la toate capitolele. Inflația din România bate tot