Etichetă: moscova

Moscova, vizată de un nou atac masiv cu drone. Rusia susține că peste 600 de aparate au fost lansate spre capitală. Incendii și răniți în regiune

Guvernatorul regiunii Moscova, Andrei Vorobiov, a anunțat marți dimineață că o fetiță de 10 ani, o femeie și un bărbat de 27 de ani au fost răniți în urma atacurilor și a căderii dronelor sau fragmentelor acestora. Cele mai serioase pagube raportate oficial au fost în zona Pavlovski Posad, la aproximativ 70 de kilometri est de Moscova. Un incendiu a izbucnit pe acoperișul unui bloc de locuințe, iar locatarii au fost evacuați. Un alt incendiu s-a produs într-o clădire de pe strada 1 Mai, iar în satul Kuznețî o casă a ars în totalitate. Canalul ucrainean de monitorizare Exilenova Plus a susținut că incendiul de la blocul din Pavlovski Posad ar fi fost provocat de sistemele rusești de apărare antiaeriană în timp ce încercau să intercepteze dronele. Afirmația nu a putut fi verificată independent. Un nou depozit Wildberries, lovit Autoritățile ruse au confirmat, de asemenea, că o dronă a lovit un depozit Wildberries din zona Atlant-Park, în districtul Bogorodski. A izbucnit un incendiu, care a fost ulterior localizat. Potrivit informațiilor preliminare furnizate de guvernator, nu au existat victime la acest obiectiv. La Kolomna, fragmente ale dronelor au provocat un incendiu la un pavilion comercial din apropierea centrului comercial Globus. Au fost avariate și clădirea stării civile, un magazin și ferestrele unui imobil de locuințe. În Elektrostal au fost avariate o mașină și o stație de transformare, iar la Kotelniki au luat foc schele și materiale izolante pe șantierul unui complex rezidențial. Canale ucrainene de Telegram au distribuit separat imagini despre care susțin că arată un incendiu la o uzină de aluminiu din regiunea Moscovei și un alt incendiu în zona Liuberțî. Imagini distribuite de locuitori din Staraia Kupavna, la est de Moscova, surprind explozii și mașini care se deplasează în grabă pe străzi, potrivit relatărilor preluate de presa ucraineană. Moscova, atacată din nou la doar două zile după un raid uriaș Atacul din noaptea de 17 spre 18 august vine la numai două zile după un alt raid de proporții asupra Moscovei și a mai multor regiuni din Rusia. Pe 16 august, Sobianin a afirmat că aproximativ 600 de drone s-au îndreptat spre regiunea Moscovei, dintre care 201 au fost distruse deasupra regiunii. Ministerul rus al Apărării a susținut atunci că 822 de drone ucrainene au fost doborâte la nivelul întregii Rusii. Atacul din 16 august a provocat inclusiv un incendiu major la centrul logistic Wildberries din Koledino, în apropiere de Podolsk. Un bărbat în vârstă de 83 de ani a murit, iar mai multe persoane au fost rănite. Imagini filmate de Reuters au arătat o coloană uriașă de fum ridicându-se deasupra depozitului situat la aproximativ 45 de kilometri sud de Moscova. Ucraina a intensificat în ultimele luni atacurile cu drone cu rază lungă de acțiune asupra teritoriului rus, vizând rafinării, infrastructură industrială și logistică și obiective despre care Kievul susține că sprijină efortul militar al Moscovei. Depozitele Wildberries au devenit în ultimele săptămâni o țintă repetată, Ucraina acuzând compania că este folosită inclusiv în lanțurile logistice care deservesc armata rusă.

Chişinăul îşi recheamă ambasadorul de la Moscova pentru consultări după explozia unei drone în raionul Ştefan Vodă

Ambasadorul Republicii Moldova la Moscova, Lilian Darii, este rechemat în ţară pentru consultări după incidentul produs duminică în apropierea satului Crocmaz, din raionul Ştefan Vodă, unde o dronă a explodat. Localitatea se află la aproximativ 100 de kilometri de Chişinău. Decizia aceasta a fost anunţată luni de Ministerul moldovean de Externe, într-un comunicat de presă. Autorităţile de la Chişinău au condamnat incidentul şi au declarat că acesta reprezintă o încălcare gravă a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova. „Ministerul Afacerilor Externe condamnă ferm incidentul produs în localitatea Crocmaz, raionul Ştefan Vodă, unde un aparat de zbor de tip dronă-rachetă a căzut şi a explodat. Acest incident reprezintă o încălcare gravă a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova şi a pus în pericol siguranţa cetăţenilor noştri. Republica Moldova condamnă războiul de agresiune al Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei şi consecinţele acestuia asupra securităţii ţării noastre şi a întregii regiuni”, a declarat Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova. În urma incidentului, autorităţile moldovene au decis să îl recheame în ţară pentru consultări pe ambasadorul Republicii Moldova la Moscova. „Ministerul Afacerilor Externe recheamă ambasadorul Republicii Moldova la Moscova pentru consultări”, precizează comunicatul. Incidentul a avut loc duminică, în satul Crocmaz, unde poliţia a fost sesizată după producerea unei explozii puternice, urmată de izbucnirea unui incendiu de vegetaţie. Echipele ajunse la faţa locului au găsit fragmente despre care autorităţile au spus iniţial că ar proveni de la o dronă de luptă. Ulterior, reprezentanţii Inspectoratului General al Poliţiei au precizat că ar putea fi vorba despre un aparat de tip „dronă-rachetă”, ceea ce, potrivit autorităţilor, ar fi o premieră. Din fericire, incidentul nu s-a soldat cu victime, dar fragmentele aparatului au fost proiectate pe o suprafaţă extinsă. Unele gospodării din zonă au fost afectate. Geamurile mai multor locuinţe au fost sparte. Specialiştii au stabilit că explozia s-a produs la o înălţime de aproximativ 2,5 metri, după ce aparatul de zbor a lovit un copac dintr-o fâşie forestieră. În urma impactului şi a exploziei, au fost provocate distrugeri pe o rază de aproximativ 800 de metri. Reacția președintei Maia Sandu Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a condamnat la rândul său incidentul şi a atras atenţia asupra riscurilor pe care războiul din Ucraina le aduce pentru Republica Moldova. „Condamn cu fermitate cea mai recentă încălcare a spaţiului nostru aerian. O dronă-rachetă a explodat în apropierea satului Crocmaz, din sudul Republicii Moldova. Acesta este un rezultat direct al războiului purtat de Rusia şi ne pune pe toţi în pericol. Riscul pentru vieţile oamenilor din regiunea noastră este real şi în creştere. Trebuie să înceteze”, a scris Maia Sandu pe X. Şi premierul moldovean Vasile Tofan a condamnat incidentul şi a spus că Republica Moldova trebuie să reacționeze imediat în ceea ce priveşte protejarea spaţiului său aerian. „Condamn acest război, războiul acesta ne afectează direct pe noi şi tot ce îmi doresc este să se termine cât mai repede. Noi trebuie să fim foarte duri în tot ce ţine de spaţiul nostru aerian”, a declarat, la rândul săi, premierul Vasile Tofan.

Ungaria anunță ruptura de Moscova: Închidem ușa în fața rușilor. Ministru: Serviciile secrete ruse ar fi încercat să intre pe ușa din spate

„Ungaria trebuie să reconstruiască încrederea aliaților săi, iar în ceea ce îi privește pe ruși, le închidem ușa”, a declarat Ruszin-Szendi în timpul unei dezbateri organizate la conferința Budapest Energy and Security Talks de Institutul Equilibrium. Oficialul a susținut că noua strategie de apărare trebuie să țină cont atât de „interesele și valorile națiunii”, cât și de cele ale partenerilor din NATO și Uniunea Europeană. „Interesele Ungariei coincid cu interesele alianțelor din care face parte”, a spus ministrul, adăugând că Budapesta trebuie să refacă relațiile afectate de politica externă promovată de fosta administrație. Ruszin-Szendi a afirmat că, după ce noul guvern ungar a început să se îndepărteze de Moscova, serviciile secrete ruse ar fi încercat să-și păstreze influența în Ungaria. „Închidem ușa în nasul rușilor”, a declarat ministrul, susținând că serviciile de informații ale Rusiei au „încercat să intre pe ușa din spate”. El nu a oferit însă detalii despre presupusele operațiuni rusești și nici despre măsurile adoptate de autoritățile ungare. Guvernul de la Budapesta urmărește îndeaproape atât războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, cât și conflictul din Orientul Mijlociu. Potrivit ministrului, încheierea acestor confruntări depinde de voința comună a guvernelor, armatelor și societăților implicate. Declarațiile reprezintă una dintre cele mai ferme delimitări ale noii conduceri ungare față de Kremlin, după ce Viktor Orbán a fost considerat timp de ani unul dintre cei mai apropiați parteneri ai Rusiei din interiorul Uniunii Europene. Budapesta încearcă să recâștige încrederea NATO Ministrul Apărării a dezvăluit că una dintre primele măsuri ale noii administrații a fost să își ceară scuze unor aliați, inclusiv Finlandei. Guvernul precedent condus de Viktor Orbán întârziase ratificarea aderării Finlandei la NATO. Ruszin-Szendi, fost șef al Statului Major al armatei ungare, a catalogat drept „inacceptabilă” atitudinea fostei conduceri de la Budapesta față de aliatul nordic. El a fost numit ministru al Apărării de premierul Péter Magyar și a depus jurământul în Parlament la 12 mai 2026. Ungaria și-a asumat, totodată, atingerea până în 2035 a obiectivului NATO privind alocarea a 5% din PIB pentru apărare și securitate. Ruszin-Szendi a precizat însă că educația și sistemul sanitar reprezintă, pe termen scurt, priorități mai urgente pentru guvern. „Credeți-mă, aș putea cheltui foarte mulți bani pentru armată, dar există un moment potrivit pentru toate”, a spus ministrul. El a adăugat că modernizarea forțelor armate va continua și că Budapesta negociază cu mai multe companii europene din industria de apărare pentru atragerea unor unități de producție în Ungaria. Schimbare de direcție după înfrângerea lui Viktor Orbán Noua politică externă vine după victoria categorică obținută în aprilie de partidul Tisza, condus de Péter Magyar, care a pus capăt celor 16 ani în care Viktor Orbán și formațiunea Fidesz au dominat politica ungară. Magyar conduce acum un guvern de centru-dreapta și dispune de o majoritate de două treimi în Parlament. Administrația Magyar a adoptat o poziție mai apropiată de direcția generală a Uniunii Europene și a început să repare relațiile cu Ucraina. La 19 iunie, autoritățile ungare au anulat restricțiile impuse timp de nouă luni mai multor publicații ucrainene de fosta administrație Orbán. Budapesta rămâne însă prudentă în privința aderării Ucrainei la Uniunea Europeană. La summitul european din 18 iunie, Péter Magyar a cerut eliminarea din declarația finală a formulării potrivit căreia următoarele etape ale negocierilor de aderare ar trebui deschise „cât mai curând posibil”. Premierul ungar a susținut că Ucraina trebuie să respecte integral criteriile de aderare și nu poate beneficia de scurtături. Poziția este mai constructivă decât veto-urile repetate folosite de Viktor Orbán, dar arată că ruptura față de Moscova nu înseamnă o susținere necondiționată a tuturor obiectivelor Kievului.

Emil Boc, reacție vehementă după ce Moscova şi-a retras sportivii de la Cluj-Napoca

Primarul din Cluj-Napoca, Emil Boc, a avut o reacție fermă, după ce Moscova şi-a retras sportivii de la etapa de Cupei Mondiale de gimnastică ritmică din orașul ardelean. Scandalul pe marginea retragerii rușilor de la Cupa Mondială de gimnastică ritmică de la Cluj-Napoca este abia la început, dar reacțiile se succed cu repeziciune. Edilul spune că nu se abate de la principiile care țin de securitate și întreabă, retoric, dacă Rusia a plecat din Ucraina Cluj-Napoca trebuia să fie centrul gimnnasticii ritmice, în contextul în care în orașul condus de Emil Boc are loc etapa de Cupă Mondială. Dar totul s-a transformat într-un scandal uriaș. Federația internațională a ridicat la finele lunii mai restricțiile impuse rușilor și belarușilor după debutul ofensive ruse în Ucraina, în 2022. Forul le-a permis gimnaștilor din cele două țări să-și folosească imnul și culorile naționale și alte însemne de acest gen, dar Emil Bol a luat altă decizie. Astfel, edilul orașului a transmis, verbal, delegației Rusiei că drapelul nu va fi arborat și imnul nu va fi intonat dacă gimnastele din această țară urcă pe podium și iau medalia de aur. Ca urmare, Moscova şi-a retras sportivii de la Cluj-Napoca. Boc a venit cu detalii și a spus motivul pentru care a decis să sfideze decizia World Gymnastics. „Atunci când ai valori și principii, nu ai de ce să-ți fie teamă. Nu am absolut nimic cu sportivii din Rusia. Cei din Rusia au fost și anul trecut la Cluj și au respectat regulile Uniunii Europene și ale României. Când am aprobat organizarea pentru acest an, restricțiile încă erau în vigoare. În condițiile acelea le-am aprobat, să se folosească elemente neutre. Federația Mondială de Gimnastică a schimbat regulile pe ultima sută de metri. O situație similară s-a întâmplat și în Polonia, tot la gimnastică ritmică. A ieșit Rusia din Ucraina și n-am aflat eu? S-a schimbat poziția României față de o țară agresoare? Când România sau UE își va schimba poziția, eu voi fi primul care va respecta regulile României și ale UE”, a spus Boc, la Digi Sport. Boc cpuen că afișarea steagului și întonarea imnului Rusiei înseamnă încurajarea indirectă a unui agresor În context, Comitetul Olimpic Rus a numit demersul lui Boc o încălcare flagrantă a Cartei Olimpice și a principiului neutralității politice în sport. Dmitri Svișcev, prim-vicepreședinte al Comisiei pentru cultură fizică și sport din Duma de Stat, speră ca România să nu mai organizeze competiții pe viitor. „Dacă Rusia va părăsi teritoriile cucerite din Ucraina, și eu voi respecta regulile. Nu este o ofensă împotriva nimănui. Nu putem accepta să abandonăm aceste valori. Ziua să fim cu UE, noaptea să fim cu Rusia în pat. E treaba domniilor lor. Am discutat civilizat cu toată lumea. Până acum, Rusia nu a avut nicio problemă, a participat fără steag și fără imn. E bine să rămânem cu valori și cu principii. Eu sper ca Rusia să se retragă din Ucraina și după lucrurile să reintre în normalitate. Nu cred că trebuie încurajat agresorul, nici direct, nici indirect. Afișarea acestor simboluri oficiale înseamnă încurajarea indirectă a unui agresor. Ești de acord cu el. Nu trebuie să ne grăbim, ci să ne respetăm valorile și principiile, să respectăm grupul select în care suntem, UE”, a mai spus edilul din Cluj-Napoca.

O mare rafinărie a Moscovei, avariată în urma unui atac cu drone

Rafinăria petrolieră de la periferia Moscovei nu va putea să reia activitatea înainte de anul 2027. A fost grav avariată în urma unor atacuri ucrainene de la începutul lunii iunie.  Două surse din industria petrolieră rusă au făcut declarații pentru Reuters despre planurile de recuperare a instalației energetice. Capacitatea rafinăriei afectate Rafinăria este operată de Gazprom Neft și este situată la periferia sudică a Moscovei. Este considerată unul dintre cei mai mari furnizori de carburanți din regiunea Moscovei. A procesat 11,6 milioane de metri cubi de țiței în 2024. A mai produs 2,9 milioane de tone de benzină, 3,2 milioane de tone de motorină, 2 milioane de tone de petrol și 1,3 milioane de tone de bitum. Declarații oficiale „Va dura cel puțin o jumătate de an să fie reparată”, a spus o sursă anonimă pentru Reuters. O altă sursă susține că vor trece 6 luni în cel mai optimist scenariu privind reluarea activităților. Nici ministerul rus al Energiei sau compania Gazprom Neft n-au oferit un răspuns imediat pentru Reuters. Vicepremierul rus Alexander Novak a declarat pe 23 iunie că autoritățile iau în considerare să interzică temporar exportul de motorină. Impactul asupra pieței petroliere Atacurile au avariat unitățile de procesare și au forțat rafinăria să suspende operațiunile. Reuters raportează că atacurile asupra celor șapte rafinării majore din Rusia centrală ar putea reduce producția de benzină cu 25%. Consecințele presupun penurie de carburanți și creșterea prețurilor în regiuni multiple. În Crimeea, vânzările de benzină au fost suspendate din cauza penuriei. Atacul  – detalii tehnice despre drone În ultimele luni, Ucraina a extins campania de bombardamente cu drone de rază lungă împotriva industriei energiei din Rusia. Au fost vizate rafinării petroliere, depozite de carburanți și instalații logistice din adâncul teritoriului rus. Rafinăria Moscovei a fost vizată de cele mai multe ori de la începerea războiului. Analiștii de la banca de investiții Sinara estimează că reparațiile ar putea costa economia rusă circa 1 miliard de dolari. Pe 18 iunie, Ucraina a lansat cel mai mare atac cu drone asupra Moscovei. Cea mai mare rafinărie petrolieră a fost lovită pentru a doua oară într-o săptămână și a forțat închiderea instalației. „În ciuda celor trei niveluri de sisteme de apărare aeriană desfășurate la Moscova, încă le putem atinge. Cu siguranță nu vrem ca Ucraina să ardă din cauza inamicului. Dar dacă Ucraina arde, și Moscova voastră va arde.”, a declarat Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei. Sursa Foto: Hepta

Letonia sugerează că tehnologiile rusești de bruiaj ar fi putut redirecționa dronele ucrainene căzute pe teritoriul său

Postul de televiziune leton LSM a relatat că două drone s-au prăbușit în apropierea unei instalații petroliere din orașul Rēzekne, pe 7 și 8 mai, după ce s-au abătut de la traiectoriile inițiale de zbor. Incindetele au ridicat semne de întrebare în Letonia cu privire la posibilitatea ca dronele să fi identificat din greșeală aceeași locație ca țintă. „Există forme incipiente de inteligență artificială în dronele cu rază lungă de acțiune. Acestea caută ținte care le-au fost programate în prealabil. Este posibil ca drona să fi lovit butoaie dintr-un terminal petrolier care semănau vizual cu țintele din Rusia”, a declarat Modris Kairišs, șeful Centrului de Competență pentru Sisteme Autonome al Forțelor Armate Naționale din Letonia pentru televiziunea letonă, citată de Kyiv Post.  Oficialii letoni în Apărare nu au o confirmare directă Totuși, oficialii letoni nu au încă o confirmare directă care să explice de ce ambele drone s-au prăbușit aproape în același loc. Potrivit televiziunii letone, dronele ucrainene care intră în spațiul aerian baltic sunt probabil „victime” ale sistemelor rusești de război electronic, concepute pentru a bruia semnalele de navigație prin satelit. GPS-ul funcționează prin triangularea timpului necesar semnalelor pentru a parcurge distanța dintre satelit și dispozitiv, oferind dronei un punct de referință extern pentru a-și ajusta traiectoria de zbor. Rusia utilizează bruiaj electronic Experții au afirmat că Rusia utilizează atât bruiajul GPS, cât și „spoofing-ul”, care implică furnizarea de semnale false de marcare temporală prin satelit pentru a le modifica treptat traiectoria fără a declanșa corecții ale pilotului automat. Astfel, dronele pot „crede” că își mențin traiectoria programată, în timp ce, de fapt, acestea zboară în altă parte. Reamintim că marți, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Ucrainei, Heorhiy Tykhyi, a acuzat că Rusia redirecționează în mod deliberat dronele ucrainene către țările baltice, folosind sisteme de bruiaj electronic, comentând pe marginea doborârii unei drone desupra Estoniei. „Moscova face acest lucru în mod deliberat, combinându-l cu o propagandă intensificată. Ne cerem scuze Estoniei și tuturor prietenilor noștri baltici pentru astfel de incidente neintenționate”, declarat purtătorul de cuvânt. Nu sunt singurele incidente misterioase cu drone ucrainene La începutul lunii mai, după ce o dronă ucraineană a fost găsită tocmai într-o peșteră din insula greacă Lefkada. Drona a fost găsită de un pescar și avea încărcătură explozivă. O săptămână mai târziu, ministrul grec al Apărării a afirmat că identificarea dronei ucrainene reprezintă „o problemă gravă”. De asemenea, vinerea trecută, autoritățile din Helsinki au emis o alertă aeriană, cu privire la posibila prezență a unor drone ucrainene în spațiul aerian finlandez, iar urma alertei, zborurile pe aeroportul din Helsinki au fost suspendate temporar în acea zi. Cu privire la acest incident, Serviciul de Securitate și Informații al Finlandei a atras atenția că Moscova beneficiază de pe urma incidentelor cu drone ucrainene, care pot fi folosite în influențarea informațională a percepției opiniei publice.

Atacuri cu drone în regiunea Moscovei. Trei persoane au fost ucise și alte patru rănite

Atacul a fost anunțat de autoritățile locale care au precizat că atacul a început în jurul orei 03:00, acesta fiind respins de apărarea antiaeriană rusă, notează AFP.  Guvernatorul regiunii, Andrei Vorobiov a anunțat că o femeie a murit în orașul Khimki, situat în nord-vestul Moscovei, iar doi bărbați și-au pierdut viața într-un sat din comuna Mytishchi, la nord-est de capitală.  „În urma impactului dronelor, conform datelor preliminare, douăsprezece persoane au fost rănite. În principal, în apropierea punctului de control al Rafinăriei de Petrol din Moscova. În ultimele 24 de ore, au fost doborâte peste 120 de drone”, a transmis primarul Moscovei, Serghei Sobianin.  Atacurile au loc după ce în urma că su săptămâna a fost încheiat un armistițiu pentru ca Rusia să poată celebra Ziua Victoriei. Președintele Zelenski a declarat vineri că Ucraina are dreptul să lovească infrastructura petrolieră și obiectivele militare din Rusia, ca reacție la atacurile asupra Kievului care au ucist 24 de persoane. 

Premierul slovac Robert Fico va participa la parada de Ziua Victoriei de la Moscova

Șeful guvernului de la Bratislava va participa la eveniment, a anunțat presa de stat din Rusia, citată de Reuters. Fico este considerat cel mai apropiat lider european de Rusia, mai ales după ce Viktor Orban a fost învins în alegerile parlamentare din Ungaria.   Atât Slovacia, cât și Ungaria au continuat să mențină importurile de gaz rusesc, în ciuda eforturilor Uniunii Europene de a reduce dependența energetică de Moscova. De asemenea, cele două state au blocat continuu eforturile blocului comunitar de a sprijini Ucraina în fața agresiunii ruse.  Fico a atras anterior critici după ce a vizitat Rusia în 2024 și s-a întâlnit la Kremlin cu președintele Vladimir Putin. Gestul a fost condamnat atât de opoziția slovacă, cât și de oficiali de la Bruxelles.  Parada de Ziua Victoriei reprezintă un moment central pentru Moscova, marcând victoria Uniunii Sovietice asupra Germaniei în cel de-al Doilea Război Mondial.  Cu toate acesta, Kremlinul a anunțat că ediția din acest an va fi una restrânsă, fără demonstrațiile ample de tehnică militară din anii anteriori.  „Cadeții școlilor militare și o coloană de echipament militar nu vor participa la parada militară din acest an din cauza situației operaționale actuale”, a transmis săptămâna aceasta ministerul rus al Apărării. 

Sârbii, despre Nadia Comăneci: Povestea ei e cea mai întunecată din istoria sportului!

Nadia Comăneci a scris istorie pentru România, iar sârbii i-au dedicat un material amplu acesteia, trecând prin toate etapele, inclusiv cele mai „întunecate”. Astfel, jurnaliștii din această țară au subliniat că viața Nadiei a fost și una plină de suferință, insistând însă asupra faptului că aceasta a reușit să obțină prima notă de zece din istoria gimnasticii. Nadia Comăneci este o veritabilă vedetă peste tot în lume, iar sârbii i-au scris povestea pas cu pas, trecând și prin momentele mai puțin plăcute din viața acesteia. „La prima vedere, pare că viața ei a fost perfectă, dar nici pe departe n-a fost așa. Abia după căderea regimului comunist și decesul lui Ceaușescu, Nadia și-a spus povestea, care s-a dovedit a fi cea mai întunecată din istoria sportului”, au notat cei de la sportal.blic.rs. Sursa citată a ținut să sublinieze că fosta mare sportivă se antrena chiar și șapte ore pe zi, numindu-l pe Bela Karolyi „un tiran”. „Sala era un soi de refugiu pentru Nadia, din moment ce aici putea să scape de viața de zi cu zi și de sărăcia din România. În interior ea era o vedetă”, au subliniat sârbii. În plus, jurnaliștii au amintit și de o delcarație a Nadiei. „Am făcut mai multe decât mi s-a cerut. Nu m-a deranjat să trag tare și nu m-am plâns niciodată”. Cum a încercat Nadia să se sinucidă după ce a scris istorie la Montreal: „A ajuns la spital!” Sârbii nu ocolesc nici perioada în care Nadia Comăneci a vrut să se sinucidă, la puțin timp după ce a scris istorie la Montreal. „Recuperarea a fost lungă, a luat în greutate și n-a putut să mai concureze o perioadă”, au notat jurnaliștii în acest material amplu, menționând că Nadia a putut să participe la Jocurile Olimpice de la Moscova, unde a luat și două medalii de aur. De asemenea, nu este ocolit nici subiectul unui presupus viol, pe vremea când Nadia avea doar 17 ani, amintind că fosta mare sportivă nu a negat această variantă. Jurnaliștii din Serbia au scris și despre căsătoria cu Bart Conner: „Eram buni prieteni!” În acest material, jurnaliștii au amintit și despre cum au ajuns să se căsătorească Nadia Comăneci și Bart Conner. Sursa citată scrie că Nadia și Bart au fost timp de un an doar amici, înainte de a începe o poveste de dragoste. În cele din urmă, cei doi s-au căsătorit la București, iar evenimentul a fost unul cu adevărat important în acea perioadă, mai precis în aprilie în 1996. Recent, cei doi au fost la Madrid, acolo unde au urmărit puternicul turneu de tenis. „Înainte să existe vreo atracție fizică, noi eram buni prieteni. Nu mi-aș fi putut imagina să mă căsătoresc în altă parte”, a recunoscut Nadia.

„Sprijinul României a fost esențial în obținerea acestui rezultat”. Oficiali americani și ambasada SUA mulțumesc Bucureștiului, după schimbul de spioni Chișinău – Moscova – Belarus

„Eliberarea a trei cetățeni polonezi și doi cetățeni moldoveni din detenția din Belarus și Rusia reflectă eforturi diplomatice susținute și parteneriate solide. Sprijinul României a fost esențial în realizarea acestui rezultat”, scrie ambasada SUA la București, condusă de Darryl Nirenberg. Și trimisul special al președintelui SUA, Donald Trump, al cărui mesaj este distribuit de ambasada SUA, mulțumește României. „Astăzi, în rolul meu de trimis special al președintelui Trump pentru Belarus, eu și echipa mea am contribuit la eliberarea a trei polonezi și doi moldoveni. Acest rezultat istoric a fost posibil datorită președintelui Trump, lui Chirs Welby Smith și Departamentului de stat al SUA și strânsei coordonări cu mai mulți parteneri de încredere. Le mulțumim Poloniei, Moldovei și României pentru sprijinul lor neprețuit în acest efort, precum și pentru disponibilitatea președintelui Lukașenko de a continua o colaborare constructivă cu Statele Unite. Sub președintele Trump, America este alături de aliații săi și obține victorii diplomatice pe care nimeni altcineva nu le poate obține”, a transmis trimisul special al lui Donald Trump în Belarus. Doi angajați ai Serviciului de Informații și Securitate (SIS) cetățeni ai Republicii Moldova aflați în captivitate în Rusia, au fost eliberați în cadrul unui schimb realizat cu sprijinul SUA, Poloniei și României. Alexandru Bălan, fost adjunct al directorului SIS, reținut la București, extrădat săptămâna trecută de România și acuzat de trădare în interesul Belarusului, a fost grațiat de Maia Sandu, președintele Republicii Moldova, pentru a putea fi extrădat Belarusului. Predarea s-a făcut ca parte unui schimb cu Rusia. Și Maia Sandu a mulțumit României.