Etichetă: moscova

Sârbii, despre Nadia Comăneci: Povestea ei e cea mai întunecată din istoria sportului!

Nadia Comăneci a scris istorie pentru România, iar sârbii i-au dedicat un material amplu acesteia, trecând prin toate etapele, inclusiv cele mai „întunecate”. Astfel, jurnaliștii din această țară au subliniat că viața Nadiei a fost și una plină de suferință, insistând însă asupra faptului că aceasta a reușit să obțină prima notă de zece din istoria gimnasticii. Nadia Comăneci este o veritabilă vedetă peste tot în lume, iar sârbii i-au scris povestea pas cu pas, trecând și prin momentele mai puțin plăcute din viața acesteia. „La prima vedere, pare că viața ei a fost perfectă, dar nici pe departe n-a fost așa. Abia după căderea regimului comunist și decesul lui Ceaușescu, Nadia și-a spus povestea, care s-a dovedit a fi cea mai întunecată din istoria sportului”, au notat cei de la sportal.blic.rs. Sursa citată a ținut să sublinieze că fosta mare sportivă se antrena chiar și șapte ore pe zi, numindu-l pe Bela Karolyi „un tiran”. „Sala era un soi de refugiu pentru Nadia, din moment ce aici putea să scape de viața de zi cu zi și de sărăcia din România. În interior ea era o vedetă”, au subliniat sârbii. În plus, jurnaliștii au amintit și de o delcarație a Nadiei. „Am făcut mai multe decât mi s-a cerut. Nu m-a deranjat să trag tare și nu m-am plâns niciodată”. Cum a încercat Nadia să se sinucidă după ce a scris istorie la Montreal: „A ajuns la spital!” Sârbii nu ocolesc nici perioada în care Nadia Comăneci a vrut să se sinucidă, la puțin timp după ce a scris istorie la Montreal. „Recuperarea a fost lungă, a luat în greutate și n-a putut să mai concureze o perioadă”, au notat jurnaliștii în acest material amplu, menționând că Nadia a putut să participe la Jocurile Olimpice de la Moscova, unde a luat și două medalii de aur. De asemenea, nu este ocolit nici subiectul unui presupus viol, pe vremea când Nadia avea doar 17 ani, amintind că fosta mare sportivă nu a negat această variantă. Jurnaliștii din Serbia au scris și despre căsătoria cu Bart Conner: „Eram buni prieteni!” În acest material, jurnaliștii au amintit și despre cum au ajuns să se căsătorească Nadia Comăneci și Bart Conner. Sursa citată scrie că Nadia și Bart au fost timp de un an doar amici, înainte de a începe o poveste de dragoste. În cele din urmă, cei doi s-au căsătorit la București, iar evenimentul a fost unul cu adevărat important în acea perioadă, mai precis în aprilie în 1996. Recent, cei doi au fost la Madrid, acolo unde au urmărit puternicul turneu de tenis. „Înainte să existe vreo atracție fizică, noi eram buni prieteni. Nu mi-aș fi putut imagina să mă căsătoresc în altă parte”, a recunoscut Nadia.

„Sprijinul României a fost esențial în obținerea acestui rezultat”. Oficiali americani și ambasada SUA mulțumesc Bucureștiului, după schimbul de spioni Chișinău – Moscova – Belarus

„Eliberarea a trei cetățeni polonezi și doi cetățeni moldoveni din detenția din Belarus și Rusia reflectă eforturi diplomatice susținute și parteneriate solide. Sprijinul României a fost esențial în realizarea acestui rezultat”, scrie ambasada SUA la București, condusă de Darryl Nirenberg. Și trimisul special al președintelui SUA, Donald Trump, al cărui mesaj este distribuit de ambasada SUA, mulțumește României. „Astăzi, în rolul meu de trimis special al președintelui Trump pentru Belarus, eu și echipa mea am contribuit la eliberarea a trei polonezi și doi moldoveni. Acest rezultat istoric a fost posibil datorită președintelui Trump, lui Chirs Welby Smith și Departamentului de stat al SUA și strânsei coordonări cu mai mulți parteneri de încredere. Le mulțumim Poloniei, Moldovei și României pentru sprijinul lor neprețuit în acest efort, precum și pentru disponibilitatea președintelui Lukașenko de a continua o colaborare constructivă cu Statele Unite. Sub președintele Trump, America este alături de aliații săi și obține victorii diplomatice pe care nimeni altcineva nu le poate obține”, a transmis trimisul special al lui Donald Trump în Belarus. Doi angajați ai Serviciului de Informații și Securitate (SIS) cetățeni ai Republicii Moldova aflați în captivitate în Rusia, au fost eliberați în cadrul unui schimb realizat cu sprijinul SUA, Poloniei și României. Alexandru Bălan, fost adjunct al directorului SIS, reținut la București, extrădat săptămâna trecută de România și acuzat de trădare în interesul Belarusului, a fost grațiat de Maia Sandu, președintele Republicii Moldova, pentru a putea fi extrădat Belarusului. Predarea s-a făcut ca parte unui schimb cu Rusia. Și Maia Sandu a mulțumit României.

Paganini rus a murit într-un avion care a aterizat de urgență la București. Serghei Stadler avea 63 de ani

Violonistul și dirijorul rus Serghei Stadler, supranumit „Paganini rus”, a murit la 63 de ani, după ce i s-a făcut rău la bordul unei aeronave care zbura din Sankt Petersburg spre Istanbul și care a aterizat de urgență la București, informează TASS. Serghei Stadler zbura de la Sankt Petersburg la Istanbul și a murit la București Comitetul pentru Cultură din Sankt Petersburg anunță că Stadler a murit la bordul cursei Sankt Petersburg – Istanbul, după ce avionul a aterizat de urgență în România. Artistul s-a simțit rău în timpul zborului, iar după aterizarea la București, medicii au încercat să-l salveze, dar manevrele de resuscitare au fost în zadar. Agenția EFE, citată de Agerpres, a anunțat că decesul violonistului și dirijorului rus a survenit în urma unui atac de cord. Autoritățile ruse au precizat că vor acorda ajutor familiei, inclusiv pentru repatrierea trupului neînsuflețit al muzicianului. După aterizarea de urgență pe aeroportul din București, aeronava a staționat la sol trei ore, după care și-a continuat zborul spre Istanbul. Oficiali din Rusia au reacționat după decesul lui Stadler. Guvernatorul din Sankt Petersburg, Aleksandr Beglov, a transmis condoleanțe rudelor și prietenilor. El l-a numit pe muzician un „artist de renume mondial”. Serghei Stadler era numit „Paganini rus” în spațiul public rus, o referire la talentul său de violonist. Cine a fost Serghei Stadler Serghei Stadler s-a născut la 20 mai 1962, la Leningrad, actualul Sankt Petersburg, într-o familie de muzicieni. A început să studieze muzica de la vârsta de cinci ani. Mama sa era pianistă la Conservatorul din Sankt Petersburg, iar tatăl său era violonist al Orchestrei Filarmonicii din oraș. A urmat Școala Specială de Muzică de pe lângă Conservatorul din Sankt Petersburg, apoi Conservatorul, pe care l-a absolvit trei ani mai târziu. În paralel, artistul a avut numeroase concerte și turnee. Ulterior, Stadler a făcut și studii postuniversitare la Conservatorul din Moscova și a devenit profesor de vioară la Conservatorul din Sankt Petersburg. Cariera internațională a lui Serghei Stadler A câștigat concursuri importante, premiul I la Concertino Praga (1976), două Grand Prix-uri și un premiu special la Marguerite Long-Jacques Thibaud, Paris (1979), premiul I și Medalia de Aur la Concursul internațional Ceaikovski de la Moscova (1982). S-a bucurat de recunoaștere europeană în 1984, după un turneu în Austria și Germania alături de Orchestra Filarmonicii din Sankt Petersburg. Serghei Stadler a cântat pe celebra vioară a lui Niccolo Paganini, de aici și porecla sa de „Paganini rus”. Cariera sa a cuprins concerte în 90 de țări și a înregistrat peste 70 de albume. Numele lui Serghei Stadler a fost legat și de susținerea anexării Crimeei de către Rusia, care i s-a părut „justă și tradițională”. Decesul său a survenit pe 20 aprilie 2026, cu o lună înainte să împlinească 64 de ani. Autorul recomandă:

Alegerile din Ungaria ar putea zdruncina Kremlinul lui Putin. Calul troian al Moscovei riscă să piardă puterea

După 16 ani la putere, partidul Fidesz al lui Orban riscă să piardă controlul, în contextul în care contracandidatul său este creditat cu un avans consistent în sondaje. Miza acestor alegeri depășește însă granițele Ungariei și este privită ca un posibil punct de cotitură în echilibrul de forțe dintre Uniunea Europeană și Rusia, scrie France24. Se pare că Moscova a depus eforturi considerabile pentru a-și consolida poziția la Budapesta. Un raport intern al serviciului rus de informații externe, SVR, dezvăluit în martie, descria o strategie numită „Schimbătorul de jocuri”, care ar fi inclus chiar și un scenariu extrem, o tentativă de asasinat împotriva lui Orban, menită să schimbe radical dinamica electorală. Campania electorală din Ungaria a fost marcată de o escaladare vizibilă a interferențelor. Au fost semnalate operațiuni de influență, campanii de dezinformare și activități asociate serviciilor de informații, potrivit analistei Edit Zgut-Przybylska, afiliată Institutului pentru Democrație al Universității Central Europene. Moscova este acuzată și că a trimis la Budapesta o echipă de „specialiști” electorali, cu legături în cadrul GRU, serviciul de informații militare rusesc, pentru a monitoriza și coordona aceste acțiuni. „Ceea ce vedem nu mai este doar interferență, ci o veritabilă coluziune între guvernul maghiar și Rusia”, afirmă Anton Șehovțov, directorul Centrului pentru Integritate Democratică din Austria. Acesta a remarcat și apariția vicepreședintelui american J. D. Vance alături de Orban la Budapesta, interpretată ca o altă tentativă de influențare externă. În același timp, fostul președinte american Donald Trump a promis sprijin economic pentru Ungaria în cazul realegerii lui Orban. Traducătoarea lui Putin și „Calul troian” al Moscovei Numirea Dariei Boyarskaya, fostă interpretă a lui Putin, în echipa de observatori electorali ai OSCE a stârnit reacții dure din partea parlamentarilor europeni și a organizațiilor pentru drepturile omului. O scrisoare deschisă semnată de 56 de eurodeputați a cerut demiterea acesteia, invocând legăturile sale directe cu Moscova. „Rusia are un interes clar în menținerea lui Orban la putere, deoarece Ungaria a acționat constant ca un Cal Troian al Kremlinului, blocând sau diluând deciziile Uniunii Europene privind Ucraina și sancțiunile împotriva Rusiei”, explică Zgut-Przybylska. Această apropiere este întărită și de informații apărute recent despre o discuție în care Orban și-ar fi exprimat disponibilitatea totală de a-l sprijini pe Putin. „Sunt la dispoziția dumneavoastră”, i-ar fi transmis liderul ungar președintelui rus. În paralel, Rusia ar fi încercat să transforme campania electorală într-o alegere existențială între „pace și stabilitate” sub Fidesz și „haos și război” în cazul unei victorii a opoziției. Totuși, acest mesaj nu pare să fi convins un electorat tot mai nemulțumit, mai ales din cauza problemelor interne, precum educația și sistemul de sănătate. În acest context, Peter Magyar, fost membru Fidesz, dar acum susținător al unei direcții pro-europene, conduce în sondaje cu aproximativ 10%. Schimbare lentă, nu ruptură bruscă Chiar dacă Tisza ar câștiga alegerile, nu este sigur că va putea guverna fără dificultăți. După 16 ani de putere, Orban și aliații săi au consolidat un control profund asupra instituțiilor și mediului politic din Ungaria. O eventuală schimbare ar putea marca începutul unei distanțări de Rusia, dar influența Moscovei nu ar dispărea imediat. Există chiar riscul ca Kremlinul să intensifice acțiunile de destabilizare. „Vor exista încercări serioase din partea Rusiei de a slăbi noua putere de la Budapesta”, avertizează Șehovțov. În același timp, Rusia mai are aliați în Europa, în special în Slovacia, condusă de premierul Robert Fico, care ar putea continua să conteste politicile pro-Ucraina și pro-UE. Totuși, Slovacia este mai limitată ca influență, fiind mai integrată în structurile europene și în zona euro, ceea ce îi reduce marja de manevră. Potrivit specialistului Michael Toomey, de la Universitatea din Glasgow, o eventuală înfrângere a lui Orban nu ar reprezenta o catastrofă totală pentru Rusia, dar nici nu ar fi lipsită de consecințe. „Nu este un scenariu favorabil pentru Rusia, însă nici nu înseamnă o pierdere completă.” Ungaria, la fel ca Slovacia, are interese economice importante legate de energia rusească, în special petrol și gaze, ceea ce face improbabilă o ruptură totală de Moscova. De altfel, Budapesta a indicat deja că nu va putea renunța la energia rusească înainte de 2035, în ciuda obiectivului UE de eliminare până în 2027. Nimeni nu se așteaptă la o ruptură completă, dar există așteptarea ca Ungaria să devină un partener mai predictibil și mai aliniat cu politica Uniunii Europene. În final, totul depinde de rezultatul votului. Dacă Tisza obține o majoritate clară, ar putea evita compromisurile majore și ar avea șanse reale să schimbe direcția țării. În lipsa unei astfel de majorități, noul lider ar avea de dus o luptă politică dificilă și de durată. În acest context tensionat, rezultatul alegerilor din Ungaria este privit cu îngrijorare la Moscova, unde miza este mult mai mare decât o simplă schimbare de guvern.

FT: Rusia trimite drone în Iran, susțin serviciile secrete occidentale

Rusia este aproape de a finaliza o livrare etapizată de drone, medicamente și alimente către Iran, potrivit rapoartelor serviciilor de informații occidentale. Informațiile detaliază eforturile Moscovei de a-și menține partenerul aflat în dificultate în luptă, susține Financial Times. Drone și ajutoare umanitare de la Moscova FILED – 19 March 2026, Schleswig-Holstein, Heiligenhafen: A target drone with a dummy explosive flies during a demonstration as part of the three-day „Joint Counter-Terrorism Exercise” (GETEX). Photo: Ulrich Perrey/dpa Înalți oficiali iranieni și ruși au început să discute în secret despre livrarea de drone la doar câteva zile după ce Israelul și SUA au atacat Teheranul, au declarat doi oficiali informați cu privire la informații. Procesarea livrărilor a început la începutul lunii martie și se aștepta să fie finalizată până la sfârșitul lunii. Rusia are legături strânse cu Teheranul și i-a oferit aliatului său un sprijin crucial, inclusiv imagini din satelit, date de țintire și sprijin din partea serviciilor de informații, au declarat sursele. Transporturile de armament, cum ar fi dronele, ar fi prima dovadă că Moscova a fost dispusă să ofere sprijin letal Iranului de la începutul războiului. Întrebat despre trimiterea de drone de către Moscova în Iran, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat: „Circulă multe falsuri în acest moment. Un lucru este adevărat – continuăm dialogul cu conducerea iraniană”. Un oficial occidental de rang înalt a declarat că Moscova intervine nu doar pentru a consolida capacitățile de luptă ale iranienilor, ci și pentru a garanta stabilitatea politică mai largă a regimului de la Teheran. În public, Moscova a anunțat doar furnizarea de ajutor umanitar de la începutul conflictului, declarând săptămâna trecută că a trimis peste 13 tone de medicamente Iranului prin Azerbaidjan și că intenționează să continue transporturile. Dronele, elementul central al strategiei militare a Iranului Iranul a făcut din lansarea de drone de atac unidirecționale în Orientul Mijlociu un element central al strategiei sale militare. De la izbucnirea luptelor, Teheranul a folosit peste 3.000 de astfel de drone, pe care le poate produce ieftin. Rusia produce drone de atac unidirecționale bazate pe proiecte iraniene, pentru a fi utilizate în Ucraina încă din 2023. Acestea au fost modificate pentru a le permite să evite apărarea aeriană și să transporte încărcături utile mai grele. Unul dintre oficialii occidentali din domeniul securității a declarat că nu au stabilit încă clasa precisă de drone pe care Rusia a fost de acord să le trimită Iranului în această lună. Aceștia au adăugat că Moscova va fi în măsură să livreze doar modele precum Geran-2, care sunt bazate pe drona iraniană Shahed-136. Israelul urmărește transferurile militare între Rusia și Iran prin Marea Caspică A soldier from a mobile unit of the Tsunami Regiment of the Liut Brigade of Ukraine?s National Police uses an M2 Browning machine gun to shoot down Russian drones in the Odesa district, Ukraine, December 22, 2025. Photo by Nina Liashonok/Ukrinform/ABACAPRESS.COM Săptămâna trecută, Israelul a vizat o rută cheie de transfer militar între Rusia și Iran, prin Marea Caspică, cu atacuri militare, au declarat persoane familiarizate cu situația. Nicole Grajewski, profesoară la universitatea Sciences Po din Paris, care studiază relația Rusia-Iran, a declarat că armamentul avansat rusesc ar putea, de asemenea, să îmbunătățească eficacitatea atacurilor cu drone iraniene, mai ales dacă Teheranul nu ar avea timp să integreze această tehnologie în sistemele sale interne, a adăugat ea. Grajewski a spus: „Rușii au îmbunătățit dramatic sistemele Shahed, inclusiv modificări ale motoarelor, navigației și capacităților antibruiaj. Așadar, aceste sisteme sunt deja mai avansate decât cele pe care Iranul le producea pe plan intern.” Teheranul a cerut Rusiei capacități de apărare aeriană avansate Teheranul a solicitat, de asemenea, Rusiei capacități de apărare aeriană mai avansate și a încheiat un acord în decembrie anul trecut pentru livrarea a 500 de unități de lansare portabile Verba și 2.500 de rachete 9M336 pe parcursul a trei ani. Rusia a refuzat însă cererile iraniene pentru S-400, unul dintre cele mai avansate sisteme de apărare aeriană ale Moscovei, au declarat oficiali occidentali. Kremlinul consideră probabil că o astfel de măsură ar putea reprezenta un risc de escaladare a tensiunilor cu SUA. Armata iraniană ar avea nevoie de antrenament și instruire extinse pentru a utiliza complexul S-400, ceea ce înseamnă că echipajele rusești ar viza, în fapt, avioane americane în condiții de luptă, au adăugat ei. Rusia și Iranul au semnat anul trecut un acord de parteneriat strategic care nu a reușit să angajeze părțile în apărarea reciprocă.

Liderul interimar al Siriei, primit de Putin la Moscova

„Știu că sunt multe lucruri care trebuie refăcute în Siria, iar operatorii noștri economici, inclusiv cei din sectorul construcțiilor, sunt pregătiți pentru această colaborare”, a declarat Putin, citat de Associated Press.  Discuțiile dintre cei doi lideri urmau să se concentreze pe viitorul bazelor militare rusești din Siria, un punct-cheie de sprijin pentru Moscova în Marea Mediterană. Armata rusă a început recent să se retragă dintr-o bază din nord-estul Siriei, dintr-o zonă încă controlată de Forțele Democratice Siriene (FDS) conduse de kurzi, după ce grupul a pierdut cea mai mare parte a teritoriului său în urma unei ofensive a forțelor guvernamentale. Vladmir Putin l-a felicitat pe președintele interimar sirian pentru recâștigarea controlului asupra zonei, descriind acest lucru ca fiind un „pas foarte important”. „Știți că am susținut întotdeauna restabilirea integrității teritoriale a Siriei și vă sprijinim toate eforturile în această direcție”, a declarat Putin. La începutul lunii ianuarie au izbucnit lupte între FDS, conduse de kurzi și forțele guvernamentale siriene, după ce negocierile privind un acord de fuziune au eșuat. În prezent, este în vigoare un armistițiu, care a fost în mare parte respectat. După expirarea armistițiului de patru zile, sâmbătă, părțile au anunțat că acesta a fost prelungit cu încă 15 zile. Guvernul de la Damasc speră să dezvolte relații cu Rusia, atât în speranța că Kremlinul va oferi sprijin pentru reconstrucția țării, dar și pentru diversificarea relațiilor de politică externă. În același timp, pentru Kremlin, o bună relație cu Siria, oferă posibilitatea de a-și păstra bazele aeriene și navale de pe coasta Siriei, importante pentru menținerea prezenței militare în Marea Mediterană.

Moscova testează ceva ce Europa abia visează: Metrouri fără șofer, nave autonome și mii de roboți pe străzi

În ciuda războiului și a sancțiunilor occidentale, tehnologia de ultimă generație se răspândește într-un ritm spectaculos în Moscova. Capitala rusă se pregătește să pună în funcțiune în următorii ani metrouri autonome, nave de pasageri autonome și o flotă de mii de roboți de livrare. Sancțiunile nu au împiedicat dezvoltarea Rusiei Potrivit Interfax, Moscova va lansa prima linie de metrou complet automatizată până în 2030. Trenurile fără șofer vor apărea mult mai devreme: operațiunile de testare fără pasageri vor începe în 2026. Primul metrou fără șofer pentru pasageri va intra în serviciu în 2027. Scopul dezvoltării nu este doar de a demonstra tehnologia. Metrourile automatizate vor putea circula cu un interval de 60-90 de secunde. Asta va crește semnificativ capacitatea rețelei. Potrivit administrației orașului Moscova, sistemul este deja operațional, primele trenuri fiind testate fără pasageri. Expansiunea tehnologică nu se oprește la metrou. Moscova se pregătește pentru soluții autonome în transportul fluvial. Conform planurilor, prima barcă fără șofer ar putea fi lansată în 2028. Dezvoltarea software-ului necesar va începe în 2026, adaptată la bărcile fluviale Moscova 1.0 deja operaționale. O decizie privind introducerea navigației autonome va fi luată în acest an, ținând cont de sistemele de control actuale. Obiectivul este de a crea un model de flotă fluvială care să funcționeze fără intervenție umană, dar sub supraveghere constantă. 3.000 de roboți curieri până la sfârșitul anului Cele mai spectaculoase rezultate pot fi deja observate pe străzi. În prezent, în Moscova lucrează aproximativ 200 de curieri roboți, dar până la sfârșitul anului 2026, acest număr ar putea crește la 3.000. Acești roboți autonomi livrează comenzi pe o rază de până la doi kilometri, fiecare unitate efectuând în medie 15 livrări pe zi. Curierii roboți au parcurs până acum peste 1,8 milioane de kilometri în mod independent și au finalizat aproape 850.000 de comenzi. Sistemul este complet automatizat, dispozitivele fiind monitorizate de operatori la distanță. Roboții utilizează trecerile de pietoni, recunosc semafoarele, detectează obstacolele în avans și selectează în mod independent ruta optimă. Evoluțiile din Moscova arată că orașele rusești nu fac un pas înapoi în ceea ce privește tehnologia, ci se îndreaptă spre o automatizare accelerată. În domeniile transporturilor, logisticii și infrastructurii urbane, acestea introduc soluții care se află încă în faza experimentală în multe țări occidentale.

Mesajul dur al Kremlinului, după întâlnirea Trump-Zelenski: Ucraina ar trebui să se retragă din tot Donbasul

Mesajul transmis de Kremlin după discuțiile Trump–Zelenski a fost unul direct: Ucraina ar trebui să își retragă trupele din toate zonele din Donbas aflate încă sub controlul său. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a subliniat că această cerință este o condiție de bază pentru orice avans în negocieri. El a mai precizat că o noua convorbire telefonică între Vladimir Putin și Donald Trump ar putea avea loc „în viitorul apropiat”, arată cotidianul La Stampa. Conform estimărilor oficiale ruse, Federația Rusă controlează în prezent aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei . Aici se includ Crimeea, aproape 90% din Donbas, precum și porțiuni semnificative din regiunile Zaporojie și Herson. Se mai adaugă și câteva zone mai mici din estul și sudul țării. Kievul solicită garanții de securitate pe termen mult mai lung Președintele Volodimir Zelenski a declarat, după întâlnirea cu Donald Trump, că planul de pace aflat în discuție prevede garanții de securitate. Acestea sunt menționate de Statele Unite pentru o perioadă de 15 ani, cu posibilitate de prelungire. Totuși, autoritățile ucrainene consideră această durată insuficientă. „Ne confruntăm cu un război care durează de aproape 15 ani. De aceea, dorim garanții pentru 30, 40 sau chiar 50 de ani”, a afirmat Zelenski, citat de presa ucraineană. Liderul de la Kiev a menționat că o asemenea decizie ar avea valoare istorică. Donald Trump s-a angajat să analizeze această solicitare esențială, a mai spus el. Trump: „Suntem aproape de un acord” Donald Trump a spus, după întrevedere, că atât Vladimir Putin, cât și președintele ucrainean „își doresc un acord”. A declarat optimist că părțile sunt „aproape de o înțelegere”. Cu toate acestea, nu s-au înregistrat progrese clare în ceea ce privește statutul Donbasului sau o eventuală încetare a focului. Surse diplomatice indică faptul că există diferențe majore de poziție nu doar între Kiev și Moscova, ci și între unii dintre aliații occidentali în privința etapelor următoare ale planului de pace. Activitatea diplomatică rămâne intensă. Președintele francez Emmanuel Macron a anunțat o reuniune a susținătorilor Ucrainei la Paris, planificată pentru luna ianuarie. În paralel, Washingtonul și Moscova ar putea continua dialogul la nivel înalt, cu scopul de a găsi soluții pentru blocajul actual. Deocamdată, pozițiile celor două părți rămân distanțate. Rusia condiționează orice progres de retragerea trupelor ucrainene din Donbas, iar Kievul solicită garanții de securitate pe termen îndelungat, menite să prevină reapariția unui conflict armat.

Roi de drone asupra Moscovei înainte de Crăciun

Apărarea antiaeriană a rușilor a doborât un roi de drone ucrainene care se îndrepta către Moscova, a declarat primarul Capitalei Rusiei, Serghei Sobyanin. Unitățile rusești au doborât 16 drone pe parcursul zilei de miercuri, a spus Serghei Sobyanin, potrivit Reuters. Atacul a ținut aproximativ 17 ore Echipajele de urgență au fost trimise în locurile în care au căzut fragmente. Nu au fost raportate pagube, anunță rușii. Două dintre cele patru aeroporturi principale care deservesc capitala și-au limitat operațiunile pentru o perioadă de timp, a transmis autoritatea aviatică din Rusia pe Telegram. Ministerul rus al Apărării a declarat că unitățile sale au distrus peste noapte 172 de drone ucrainene, aproape jumătate dintre ele deasupra regiunilor de graniță cu Ucraina. Armata ucraineană a anunțat că dronele sale au lovit abrica de cauciuc sintetic Yefremov din regiunea Tula a Rusiei, la sud de Moscova, și un depozit de drone marine în Crimeea, ocupată de Rusia. Guvernatorul regiunii Tula, Dmitri Milyaev, a declarat că resturile unei drone ucrainene doborâte au declanșat un incendiu la un sit industrial, dar nu a identificat instalația.

G7 își întărește poziția față de Ucraina și controlul asupra resurselor cheie în contextul presiunilor Rusiei

Miniștrii de finanțe din G7 au avut luni o discuție alături de reprezentanți ai FMI, Băncii Mondiale, OCDE și Consiliului pentru Stabilitate Financiară. Întâlnirea s-a încheiat cu o declarație comună legată de hotărârea statelor membre de a proteja stabilitatea economică a grupului și de a susține Ucraina în războiul cu Rusia. Textul emis la finalul zilei a inclus două puncte foarte relevante, mai exact, protejarea lanțurilor de aprovizionare pentru minerale critice și intensificarea presiunii financiare și diplomatice asupra Moscovei, relatează Kyiv Post. Oficialii au declarat că simt o „profundă îngrijorare” în privința intervențiilor non-piață și a restricțiilor la export care afectează circulația globală a mineralelor. G7 a prezentat aceste lanțuri de aprovizionare ca niște elemente vitale pentru „creșterea economică și securitatea”. S-a demonstrat, de fapt, că tema resurselor nu mai ține doar de economie, ci și de siguranță națională. Ucraina în centrul atenției Deși subiectul resurselor critice a fost unul principal, accentul cel mai puternic s-a aflat asupra Ucrainei. Declarația încheiată confirmă „sprijinul neclintit” al G7 pentru independența Ucrainei și menționează acordul de lucru dintre Kiev și FMI, dar și angajamentul de a analiza „o gamă largă de opțiuni de finanțare” pentru necesitățile ucrainene. Miniștrii au făcut referire și la posibilitatea folosirii unor active suverane rusești înghețate în statele G7 pentru a acoperi costurile de reconstrucție și reparații.