Mesajul dur al Kremlinului, după întâlnirea Trump-Zelenski: Ucraina ar trebui să se retragă din tot Donbasul
Mesajul transmis de Kremlin după discuțiile Trump–Zelenski a fost unul direct: Ucraina ar trebui să își retragă trupele din toate zonele din Donbas aflate încă sub controlul său. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a subliniat că această cerință este o condiție de bază pentru orice avans în negocieri. El a mai precizat că o noua convorbire telefonică între Vladimir Putin și Donald Trump ar putea avea loc „în viitorul apropiat”, arată cotidianul La Stampa. Conform estimărilor oficiale ruse, Federația Rusă controlează în prezent aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei . Aici se includ Crimeea, aproape 90% din Donbas, precum și porțiuni semnificative din regiunile Zaporojie și Herson. Se mai adaugă și câteva zone mai mici din estul și sudul țării. Kievul solicită garanții de securitate pe termen mult mai lung Președintele Volodimir Zelenski a declarat, după întâlnirea cu Donald Trump, că planul de pace aflat în discuție prevede garanții de securitate. Acestea sunt menționate de Statele Unite pentru o perioadă de 15 ani, cu posibilitate de prelungire. Totuși, autoritățile ucrainene consideră această durată insuficientă. „Ne confruntăm cu un război care durează de aproape 15 ani. De aceea, dorim garanții pentru 30, 40 sau chiar 50 de ani”, a afirmat Zelenski, citat de presa ucraineană. Liderul de la Kiev a menționat că o asemenea decizie ar avea valoare istorică. Donald Trump s-a angajat să analizeze această solicitare esențială, a mai spus el. Trump: „Suntem aproape de un acord” Donald Trump a spus, după întrevedere, că atât Vladimir Putin, cât și președintele ucrainean „își doresc un acord”. A declarat optimist că părțile sunt „aproape de o înțelegere”. Cu toate acestea, nu s-au înregistrat progrese clare în ceea ce privește statutul Donbasului sau o eventuală încetare a focului. Surse diplomatice indică faptul că există diferențe majore de poziție nu doar între Kiev și Moscova, ci și între unii dintre aliații occidentali în privința etapelor următoare ale planului de pace. Activitatea diplomatică rămâne intensă. Președintele francez Emmanuel Macron a anunțat o reuniune a susținătorilor Ucrainei la Paris, planificată pentru luna ianuarie. În paralel, Washingtonul și Moscova ar putea continua dialogul la nivel înalt, cu scopul de a găsi soluții pentru blocajul actual. Deocamdată, pozițiile celor două părți rămân distanțate. Rusia condiționează orice progres de retragerea trupelor ucrainene din Donbas, iar Kievul solicită garanții de securitate pe termen îndelungat, menite să prevină reapariția unui conflict armat.
Roi de drone asupra Moscovei înainte de Crăciun
Apărarea antiaeriană a rușilor a doborât un roi de drone ucrainene care se îndrepta către Moscova, a declarat primarul Capitalei Rusiei, Serghei Sobyanin. Unitățile rusești au doborât 16 drone pe parcursul zilei de miercuri, a spus Serghei Sobyanin, potrivit Reuters. Atacul a ținut aproximativ 17 ore Echipajele de urgență au fost trimise în locurile în care au căzut fragmente. Nu au fost raportate pagube, anunță rușii. Două dintre cele patru aeroporturi principale care deservesc capitala și-au limitat operațiunile pentru o perioadă de timp, a transmis autoritatea aviatică din Rusia pe Telegram. Ministerul rus al Apărării a declarat că unitățile sale au distrus peste noapte 172 de drone ucrainene, aproape jumătate dintre ele deasupra regiunilor de graniță cu Ucraina. Armata ucraineană a anunțat că dronele sale au lovit abrica de cauciuc sintetic Yefremov din regiunea Tula a Rusiei, la sud de Moscova, și un depozit de drone marine în Crimeea, ocupată de Rusia. Guvernatorul regiunii Tula, Dmitri Milyaev, a declarat că resturile unei drone ucrainene doborâte au declanșat un incendiu la un sit industrial, dar nu a identificat instalația.
G7 își întărește poziția față de Ucraina și controlul asupra resurselor cheie în contextul presiunilor Rusiei
Miniștrii de finanțe din G7 au avut luni o discuție alături de reprezentanți ai FMI, Băncii Mondiale, OCDE și Consiliului pentru Stabilitate Financiară. Întâlnirea s-a încheiat cu o declarație comună legată de hotărârea statelor membre de a proteja stabilitatea economică a grupului și de a susține Ucraina în războiul cu Rusia. Textul emis la finalul zilei a inclus două puncte foarte relevante, mai exact, protejarea lanțurilor de aprovizionare pentru minerale critice și intensificarea presiunii financiare și diplomatice asupra Moscovei, relatează Kyiv Post. Oficialii au declarat că simt o „profundă îngrijorare” în privința intervențiilor non-piață și a restricțiilor la export care afectează circulația globală a mineralelor. G7 a prezentat aceste lanțuri de aprovizionare ca niște elemente vitale pentru „creșterea economică și securitatea”. S-a demonstrat, de fapt, că tema resurselor nu mai ține doar de economie, ci și de siguranță națională. Ucraina în centrul atenției Deși subiectul resurselor critice a fost unul principal, accentul cel mai puternic s-a aflat asupra Ucrainei. Declarația încheiată confirmă „sprijinul neclintit” al G7 pentru independența Ucrainei și menționează acordul de lucru dintre Kiev și FMI, dar și angajamentul de a analiza „o gamă largă de opțiuni de finanțare” pentru necesitățile ucrainene. Miniștrii au făcut referire și la posibilitatea folosirii unor active suverane rusești înghețate în statele G7 pentru a acoperi costurile de reconstrucție și reparații.
Noul plan de pace propus de SUA ajunge la Moscova: Putin decide următorul pas
Toate privirile internaționale se îndreaptă în aceste zile spre Moscova, unde discuțiile privind un nou plan de pace pentru Ucraina intră în faza decisivă. Emisarul special al Statelor Unite, Steve Witkoff, se întâlnește marți cu Vladimir Putin pentru a prezenta și negocia un plan de pace în 19 puncte, susținut de Washington. Potrivit CNBC, Kremlinul a confirmat întâlnirea, alimentând speculațiile privind o posibilă deschidere a Rusiei către un acord. Moscova, în fața planului revizuit Ucraina a transmis deja un sprijin preliminar asupra propunerilor, fără a semna însă un acord final. Gestul pune presiune pe Kremlin pentru a răspunde. Noul plan prezentat la Moscova este o versiune revizuită a documentului inițial de 28 de puncte, elaborat doar de SUA și Rusia, fără participarea Kievului. După runda de discuții intense dintre oficiali americani și ucraineni, Rusia urmează să „aibă ultimul cuvânt asupra modificărilor”, într-un moment-cheie pentru negocieri. Kremlinul nu renunță la teritorii Vladimir Putin a adoptat până acum un ton prudent, spun analiștii politici. Într-o declarație publică, liderul rus a recunoscut că „în general, suntem de acord că acesta poate fi baza unor acorduri viitoare”. Declarația sa arată că propunerile nu sunt respinse din start. Totuși, Kremlinul nu renunță la ambiția sa strategică majoră: controlul total asupra regiunii Donbas. Șeful Rusiei a subliniat și că luptele vor înceta doar dacă Ucraina își retrage trupele din zonele pe care Moscova le consideră „esențiale” pentru interesele sale. El a afirmat răspicat că, în caz contrar, „își va atinge obiectivele prin forță”. Puține șanse de compromis Atmosfera creată în Rusia de influenceri militari și comentatori pro-Kremlin arată că presiunea internă este departe de a încuraja concesii. Analiștii de la Institutul american pentru Studiul Războiului notează că, mulți dintre aceștia nu cred într-un compromis. „Kremlinul va respinge probabil o încetare a focului sau orice variantă a planului propus de SUA”. Oficialii ruși consideră aceste eforturi drept „neimportante și un obstacol pentru obiectivele Rusiei”. SUA își ajustează poziția În paralel, Washingtonul încearcă să-și clarifice poziția după mai multe luni de mesaje contradictorii privind eventualele concesii teritoriale ale Ucrainei. Președintele Donald Trump a variat între sprijinul pentru recuperarea integrală a teritoriilor și deschiderea către cedările teritoriale. După întâlnirile din Florida, secretarul de stat Marco Rubio a descris procesul drept „delicat”, dar a subliniat că progresele sunt reale. „A fost o sesiune foarte productivă… cred că s-au făcut noi progrese”. Va juca Putin după regulile acestui plan? În ciuda semnalelor moderate și a disponibilității declarate la dialog, poziția Rusiei rămâne ambivalentă, susțin analiștii. Ca stat perceput în avantaj militar, Moscova nu se grăbește să accepte un acord care nu îi va satisface obiectivele teritoriale. Întrebarea este dacă Moscova este dispusă să negocieze sincer sau folosește momentul pentru a câștiga timp și avantaje strategice.
Liderii europeni critică vizita recentă a lui Viktor Orbán și Vladimir Putin la Moscova
Liderii europeni au reacționat vineri față de vizita premierului maghiar Viktor Orbán la Moscova, unde s-a întâlnit cu președintele rus Vladimir Putin. În cadrul unei conferințe de presă cu omologul său sloven la Berlin, cancelarul german Friedrich Merz a spus că Orbán s-a prezentat la Kremlin „fără un mandat european”. Friedrich Merz a spus că nu a fost surprins de deciziile lui Orbán, din motiv că nu este prima dată când acestea acționează independent. El se îndoiește, totuși, că prim-ministrul maghiar va contribui la oprirea războiului din Ucraina. Viktor Orbán „are propriile idei despre cum să se încheie acest război. Până acum, acestea nu au fost realizate”, a spus Friedrich Merz. Cancelarul german a spus că este rezervat privind șansele că Orbán „va avea mai mult succes de data aceasta decât ultima dată”. Ultima vizită a lui Viktor Orbán la Moscova a avut loc în iulie 2024, când a declarat că este într-o „misiune de pace”. Prim-ministrul sloven Robert Golob a susținut punctul de vedere al lui Merz, și speră că vizita lui Viktor Orbán „nu va cauza daune majore”. „Nu ne așteptăm la niciun beneficiu sau avantaj de pe urma acestei vizite”, a spus Golob. Întâlnirea dintre Putin și Orbán În întâlnirea cu Vladimir Putin, Viktor Orbán a declarat că Budapesta ar putea organiza un summit între Rusia și Statele Unite pentru a discuta un plan de pace în Ucraina. „Ungaria este interesată de pace… Ungaria este pregătită să găzduiască astfel de discuții și să ofere asistență pentru finalizarea cu succes a acestui proces”, i-a spus Orbán președintelui rus. Președintele Rusiei i-a mulțumit lui Orbán și a mai declarat că ideea de a considera Ungaria ca potențială locație pentru o întâlnire a venit de la Washington. „A fost propunerea lui Donald [Trump]. El a spus imediat: «Amândoi avem relații bune cu Ungaria, dumneavoastră aveți, și la fel și eu, așa că propun această opțiune»”, a spus Putin. Președintele rus a mai spus că ar fi „încântat” să vină la Budapesta în cazul în care „negocierile cu SUA vor duce la acest lucru”.
Euronews: Viktor Orban ar putea avea o întâlnire cu Vladimir Putin la Moscova vineri
Deși informația a circulat deja în presa internațională, guvernul de la Budapesta nu a confirmat oficial deplasarea, anunțând că programul premierului va fi făcut public „la momentul oportun”, scrie Euronews. Sursele citate afirmă că oficiali din cadrul guvernului ungar, implicați direct în pregătirea vizitei, au confirmat faptul că o întâlnire Viktor Orban – Vladimir Putin este în lucru. Agenda discuțiilor nu este încă făcută publică, însă legăturile strânse dintre cei doi lideri sugerează că subiectul central va fi războiul din Ucraina și perspectivele de pace. Orban și Putin au menținut un dialog constant chiar și după invazia Rusiei în Ucraina, întâlnindu-se în mod repetat din 2022 până în prezent. Premierul ungar se poziționează ca unul dintre cei mai vocali lideri europeni în favoarea unui armistițiu imediat și a unor negocieri directe cu Moscova. Implicațiile europene ale unei întâlniri În weekend, Viktor Orban a cerut public Uniunii Europene să susțină inițiativa de pace a Statelor Unite și să inițieze negocieri diplomatice „autonome și directe” cu Rusia. Într-o scrisoare adresată președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, el a subliniat că „europenii trebuie să sprijine imediat și necondiționat inițiativa de pace a președintelui Statelor Unite”. Ungaria continuă să fie una dintre puținele țări UE care importă masiv petrol și gaze din Rusia, în condițiile în care Bruxellesul încearcă să reducă dependența de combustibilii fosili proveniți de la Moscova. În plus, în timpul unei vizite recente la Washington, Orban a obținut scutiri de la tarifele secundare impuse companiilor rusești Rosneft și Lukoil. În dialog cu președintele american Donald Trump, premierul ungar a criticat din nou Bruxellesul, susținând că instituțiile europene „preferă să continue războiul” deoarece cred că „Ucraina poate câștiga pe front”. Rămâne de văzut dacă întâlnirea Viktor Orban – Vladimir Putin va fi confirmată oficial și ce impact va avea asupra poziționării UE în contextul războiului din Ucraina.
Lux și opulență de lângă Moscova: Un „Versailles” secret pentru oligarhii Kremlinului
Situată pe „Dealul Păsărilor”, această fostă proprietate sovietică, acum sub controlul administrației prezidențiale (FSO), găzduiește figuri proeminente precum Roman Abramovich, Valery Gerasimov și Sergei Shoigu. Aceștia beneficiază de reședințe somptuoase, un stil de viață similar celui de la curtea imperială, completat de o securitate strictă și reguli absolutiste, scrie La Stampa. Chiriașii și costurile palatelor Printre rezidenții notabili se numără și Suleiman Kerimov, Gennady Timchenko și Dmitry Mazepin. Fiecare dintre aceștia plătește aproximativ 3,1 milioane de ruble (aproximativ 33.000 de euro) lunar pentru a locui în aceste proprietăți. Serviciile speciale ruse asigură atât protecția, cât și un mijloc de control asupra loialității interne a oligarhilor și generalilor. Lux sovietic transformat în avere personală Multe dintre aceste palate, construite inițial în anii ’50 pentru oficiali de rang înalt ai Partidului Comunist și care au găzduit anterior lideri precum Fidel Castro sau Nikita Hrușciov, au fost acum transformate în reședințe private pentru apropiații lui Putin. Acest fapt subliniază paradoxul dintre fosta retorică egalitaristă a Uniunii Sovietice și opulența de care se bucură elita rusă de astăzi. Pe măsură ce Rusia continuă conflictul din Ucraina, iar economia internă se confruntă cu presiunea sancțiunilor, oligarhii și generalii trăiesc într-un lux protejat, devenind un simbol al discrepanței imense între suferința populației și beneficiile acordate elitei de la Kremlin. „Dealul Păsărilor” transcende rolul de simplă reședință, devenind un monument al puterii absolute și al favoritisului politic în Rusia contemporană.
Ion Cristoiu: Ucrainenii se poartă nu noi ca niște STĂPÂNI
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Ion Cristoiu, jurnalist și scriitor român, a vorbit despre cum KGB-ul de la Kiev era la fel de rău ca cel de la Moscova. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Ion Cristoiu: „În URSS, Ucraina era egala Rusiei, Federației Ruse. De aia spun eu că KGB-ul lor e pe la noi pe teren. Pentru că în perioada URSS, KGB-ul de la Kiev era sovietic, dar sovieticii erau reprezentați de ucraineni.” Invitat la Marius Tucă Show, Ion Cristoiu a vorbit despre cum KGB-ul de la Kiev era la fel de rău ca cel de la Moscova. Acesta susține că înțelege problema fasciștilor din Ucraina. Jurnalistul menționează că Ucraina nu se află în conflict doar cu Rusia. Ucraina, adaugă acesta, este într-un conflict și cu Polonia. În timpul Celui de-al Doilea Război Mondial, Ucraina, susține jurnalistul, ar fi trecut de partea Germaniei și ar fi comis atrocități. Acesta susține că au făcut pogromuri, fiindcă sunt pur antisemiți. Cristoiu menționează un eveniment în care un mareșal URSS ar fi fost omorât de ucraineni. Impresia că URSS înseamnă Rusia este una greșită, concluzionează jurnalistul. „Acum îl înțeleg și eu pe Putin cu fasciștii. Deci există în rândul ucrainenilor niște tipi… Să îți mai spun un lucru. Conflictul lor nu este numai cu Rusia, ci este și cu Polonia. În timpul Celui de-al Doilea Război Mondial, cum a început războiul, ei au trecut de partea nemților. Ei au făcut pogromuri, ei sunt antisemiți, adică partea lor fascistă. Ei erau în Uniunea Sovietică. Ei l-au aruncat, l-au omorât pe Vatunin (n.r. Nikolai Feodorovici Vatunin) în 1944, care era Mareșal al Uniunii Sovietice. Noi avem impresia că Uniunea Sovietică este Rusia. Nu e adevărat, Marius Tucă. În URSS, Ucraina era egala Rusiei, Federației Ruse. De aia spun eu că KGB-ul lor e pe la noi pe teren. Pentru că în perioada URSS, KGB-ul de la Kiev era sovietic, dar sovieticii erau reprezentați de ucraineni. Ucrainenii se poartă cu noi ca niște stăpâni. Noi cum găsim un stăpân, imediat facem…”, a explicat jurnalistul.
Invincibile, dar inutile. Cum devin armele nucleare ale Rusiei simbolul disperării Kremlinului
Potrivit istoricului și analistului Mark Galeotti, aceste arme nucleare ale Rusiei sunt „practic apocaliptice”, prea puternice pentru a fi utilizate fără riscul distrugerii globale, relatează BBC. Anunțul președintelui Vladimir Putin, făcut în fața veteranilor războiului din Ucraina, vine pe fondul tensiunilor tot mai mari cu Statele Unite și al stagnării ofensivei ruse în Ucraina. Putin a declarat că „nu există nimic asemănător” cu Poseidon, o dronă capabilă să provoace daune catastrofale pe scară continentală. În paralel, racheta Burevestnik – descrisă de liderul rus drept un „produs unic” – are, potrivit oficialilor, rază de acțiune nelimitată. Mark Galeotti susține însă că armele nucleare ale Rusiei nu sunt neapărat o dovadă de forță, ci mai degrabă un „semnal de slăbiciune”. „Sunt arme apocaliptice, concepute pentru descurajare, nu pentru folosire reală. Ele reflectă frustrarea Moscovei în fața impasului militar din Ucraina”, a explicat analistul britanic. Pe fondul acestor teste, președintele american Donald Trump a reacționat anunțând că SUA vor relua propriile teste nucleare, suspendate de peste trei decenii. Casa Albă a impus, totodată, noi sancțiuni asupra industriei petroliere ruse, după eșecul negocierilor privind un posibil acord de pace. David Heathcote, șef al serviciilor de informații la McKenzie Intelligence Services, afirmă că noile demonstrații de forță ale Kremlinului sunt „mai degrabă semne de slăbiciune decât de putere”. În opinia sa, testele armelor nucleare ale Rusiei reflectă incapacitatea Moscovei de a obține victorii decisive pe frontul ucrainean și nevoia de a proiecta imaginea unei superputeri invincibile.
România a dat Rusiei 90 de tone de aur. BNR: Este o datorie morală să fie recuperat
Consilierul guvernatorului Băncii Naționale a României, Cristian Păunescu, a declarat într-un interviu pentru postul public de televiziune polonez, TVPWorld, că recuperarea Tezaurului României este o chestiune de datorie morală. „Pentru noi, recuperarea acestui tezaur este o datorie morală atât față de strămoșii noștri, cât și față de viitorul copiilor noștri”, declară Cristian Păunescu, consilier al guvernatorului Băncii Naționale a României (BNR) și autor al unor cărți despre soarta aurului românesc, pentru TVP World. „Nu am uitat și nu am cedat în această luptă”, spune Păunescu. „Am încercat toate căile posibile de negociere, dar URSS și, ulterior, Rusia au ignorat această datorie.” 8 miliarde de euro România estimează că Tezaurul de aur valorează în prezent aproximativ 8 miliarde de euro. De la Lenin la Stalin, la Elțîn și Putin: liderii de la București, chiar și în perioada comunistă, au încercat să determine Kremlinul să se implice în această problemă. Au avut un oarecare succes – majoritatea artefactelor istorice au fost returnate în 1935 și 1956 – dar nu și rezervele de aur. „De-a lungul anilor, rușii au găsit diferite scuze sau „explicații”, spune Păunescu, „cum ar fi că comoara fusese deja returnată… că nu mai exista sau că România nu mai merita acest aur deoarece s-a reunificat cu Basarabia în 1918 sau că Franța sau Germania au luat acest aur din Rusia după Primul Război Mondial”. Cum au ajuns cele 90 de tone de aur la Moscova În decembrie 1916, România, aflată într-o situație critică după ce trupele Puterilor Centrale ocupaseră Bucureștiul, a decis să mute rezervele sale de aur și alte valori în Rusia țaristă. Două trenuri încărcate cu comori românești au fost transportate la Moscova, primul în decembrie 1916, iar al doilea în august 1917. Au fost semnate declarații și inventare între BNR și Banca Națională a Rusiei, care confirmau că obiectele de valoare aparțineau României, dar apoi a venit Revoluția din Octombrie. Preluând puterea în Rusia la sfârșitul anului 1917, bolșevicii lui Vladimir Lenin au răsturnat ordinea mondială: au scos Rusia din război și au instituit o formă de guvernare cu totul nouă, semănând teroarea în regatele și imperiile care încă mai rezistau la începutul secolului al XX-lea în Europa. Pentru conducătorii României, Rusia nu mai era un aliat, iar noul regim de la Moscova a confiscat aurul și comorile. Se spune că Lenin a promis să le înapoieze „poporului român”, dar nu „oligarhiei române”. Întreg interviul pe TVP World.