Paganini rus a murit într-un avion care a aterizat de urgență la București. Serghei Stadler avea 63 de ani
Violonistul și dirijorul rus Serghei Stadler, supranumit „Paganini rus”, a murit la 63 de ani, după ce i s-a făcut rău la bordul unei aeronave care zbura din Sankt Petersburg spre Istanbul și care a aterizat de urgență la București, informează TASS. Serghei Stadler zbura de la Sankt Petersburg la Istanbul și a murit la București Comitetul pentru Cultură din Sankt Petersburg anunță că Stadler a murit la bordul cursei Sankt Petersburg – Istanbul, după ce avionul a aterizat de urgență în România. Artistul s-a simțit rău în timpul zborului, iar după aterizarea la București, medicii au încercat să-l salveze, dar manevrele de resuscitare au fost în zadar. Agenția EFE, citată de Agerpres, a anunțat că decesul violonistului și dirijorului rus a survenit în urma unui atac de cord. Autoritățile ruse au precizat că vor acorda ajutor familiei, inclusiv pentru repatrierea trupului neînsuflețit al muzicianului. După aterizarea de urgență pe aeroportul din București, aeronava a staționat la sol trei ore, după care și-a continuat zborul spre Istanbul. Oficiali din Rusia au reacționat după decesul lui Stadler. Guvernatorul din Sankt Petersburg, Aleksandr Beglov, a transmis condoleanțe rudelor și prietenilor. El l-a numit pe muzician un „artist de renume mondial”. Serghei Stadler era numit „Paganini rus” în spațiul public rus, o referire la talentul său de violonist. Cine a fost Serghei Stadler Serghei Stadler s-a născut la 20 mai 1962, la Leningrad, actualul Sankt Petersburg, într-o familie de muzicieni. A început să studieze muzica de la vârsta de cinci ani. Mama sa era pianistă la Conservatorul din Sankt Petersburg, iar tatăl său era violonist al Orchestrei Filarmonicii din oraș. A urmat Școala Specială de Muzică de pe lângă Conservatorul din Sankt Petersburg, apoi Conservatorul, pe care l-a absolvit trei ani mai târziu. În paralel, artistul a avut numeroase concerte și turnee. Ulterior, Stadler a făcut și studii postuniversitare la Conservatorul din Moscova și a devenit profesor de vioară la Conservatorul din Sankt Petersburg. Cariera internațională a lui Serghei Stadler A câștigat concursuri importante, premiul I la Concertino Praga (1976), două Grand Prix-uri și un premiu special la Marguerite Long-Jacques Thibaud, Paris (1979), premiul I și Medalia de Aur la Concursul internațional Ceaikovski de la Moscova (1982). S-a bucurat de recunoaștere europeană în 1984, după un turneu în Austria și Germania alături de Orchestra Filarmonicii din Sankt Petersburg. Serghei Stadler a cântat pe celebra vioară a lui Niccolo Paganini, de aici și porecla sa de „Paganini rus”. Cariera sa a cuprins concerte în 90 de țări și a înregistrat peste 70 de albume. Numele lui Serghei Stadler a fost legat și de susținerea anexării Crimeei de către Rusia, care i s-a părut „justă și tradițională”. Decesul său a survenit pe 20 aprilie 2026, cu o lună înainte să împlinească 64 de ani. Autorul recomandă:
Alegerile din Ungaria ar putea zdruncina Kremlinul lui Putin. Calul troian al Moscovei riscă să piardă puterea
După 16 ani la putere, partidul Fidesz al lui Orban riscă să piardă controlul, în contextul în care contracandidatul său este creditat cu un avans consistent în sondaje. Miza acestor alegeri depășește însă granițele Ungariei și este privită ca un posibil punct de cotitură în echilibrul de forțe dintre Uniunea Europeană și Rusia, scrie France24. Se pare că Moscova a depus eforturi considerabile pentru a-și consolida poziția la Budapesta. Un raport intern al serviciului rus de informații externe, SVR, dezvăluit în martie, descria o strategie numită „Schimbătorul de jocuri”, care ar fi inclus chiar și un scenariu extrem, o tentativă de asasinat împotriva lui Orban, menită să schimbe radical dinamica electorală. Campania electorală din Ungaria a fost marcată de o escaladare vizibilă a interferențelor. Au fost semnalate operațiuni de influență, campanii de dezinformare și activități asociate serviciilor de informații, potrivit analistei Edit Zgut-Przybylska, afiliată Institutului pentru Democrație al Universității Central Europene. Moscova este acuzată și că a trimis la Budapesta o echipă de „specialiști” electorali, cu legături în cadrul GRU, serviciul de informații militare rusesc, pentru a monitoriza și coordona aceste acțiuni. „Ceea ce vedem nu mai este doar interferență, ci o veritabilă coluziune între guvernul maghiar și Rusia”, afirmă Anton Șehovțov, directorul Centrului pentru Integritate Democratică din Austria. Acesta a remarcat și apariția vicepreședintelui american J. D. Vance alături de Orban la Budapesta, interpretată ca o altă tentativă de influențare externă. În același timp, fostul președinte american Donald Trump a promis sprijin economic pentru Ungaria în cazul realegerii lui Orban. Traducătoarea lui Putin și „Calul troian” al Moscovei Numirea Dariei Boyarskaya, fostă interpretă a lui Putin, în echipa de observatori electorali ai OSCE a stârnit reacții dure din partea parlamentarilor europeni și a organizațiilor pentru drepturile omului. O scrisoare deschisă semnată de 56 de eurodeputați a cerut demiterea acesteia, invocând legăturile sale directe cu Moscova. „Rusia are un interes clar în menținerea lui Orban la putere, deoarece Ungaria a acționat constant ca un Cal Troian al Kremlinului, blocând sau diluând deciziile Uniunii Europene privind Ucraina și sancțiunile împotriva Rusiei”, explică Zgut-Przybylska. Această apropiere este întărită și de informații apărute recent despre o discuție în care Orban și-ar fi exprimat disponibilitatea totală de a-l sprijini pe Putin. „Sunt la dispoziția dumneavoastră”, i-ar fi transmis liderul ungar președintelui rus. În paralel, Rusia ar fi încercat să transforme campania electorală într-o alegere existențială între „pace și stabilitate” sub Fidesz și „haos și război” în cazul unei victorii a opoziției. Totuși, acest mesaj nu pare să fi convins un electorat tot mai nemulțumit, mai ales din cauza problemelor interne, precum educația și sistemul de sănătate. În acest context, Peter Magyar, fost membru Fidesz, dar acum susținător al unei direcții pro-europene, conduce în sondaje cu aproximativ 10%. Schimbare lentă, nu ruptură bruscă Chiar dacă Tisza ar câștiga alegerile, nu este sigur că va putea guverna fără dificultăți. După 16 ani de putere, Orban și aliații săi au consolidat un control profund asupra instituțiilor și mediului politic din Ungaria. O eventuală schimbare ar putea marca începutul unei distanțări de Rusia, dar influența Moscovei nu ar dispărea imediat. Există chiar riscul ca Kremlinul să intensifice acțiunile de destabilizare. „Vor exista încercări serioase din partea Rusiei de a slăbi noua putere de la Budapesta”, avertizează Șehovțov. În același timp, Rusia mai are aliați în Europa, în special în Slovacia, condusă de premierul Robert Fico, care ar putea continua să conteste politicile pro-Ucraina și pro-UE. Totuși, Slovacia este mai limitată ca influență, fiind mai integrată în structurile europene și în zona euro, ceea ce îi reduce marja de manevră. Potrivit specialistului Michael Toomey, de la Universitatea din Glasgow, o eventuală înfrângere a lui Orban nu ar reprezenta o catastrofă totală pentru Rusia, dar nici nu ar fi lipsită de consecințe. „Nu este un scenariu favorabil pentru Rusia, însă nici nu înseamnă o pierdere completă.” Ungaria, la fel ca Slovacia, are interese economice importante legate de energia rusească, în special petrol și gaze, ceea ce face improbabilă o ruptură totală de Moscova. De altfel, Budapesta a indicat deja că nu va putea renunța la energia rusească înainte de 2035, în ciuda obiectivului UE de eliminare până în 2027. Nimeni nu se așteaptă la o ruptură completă, dar există așteptarea ca Ungaria să devină un partener mai predictibil și mai aliniat cu politica Uniunii Europene. În final, totul depinde de rezultatul votului. Dacă Tisza obține o majoritate clară, ar putea evita compromisurile majore și ar avea șanse reale să schimbe direcția țării. În lipsa unei astfel de majorități, noul lider ar avea de dus o luptă politică dificilă și de durată. În acest context tensionat, rezultatul alegerilor din Ungaria este privit cu îngrijorare la Moscova, unde miza este mult mai mare decât o simplă schimbare de guvern.
FT: Rusia trimite drone în Iran, susțin serviciile secrete occidentale
Rusia este aproape de a finaliza o livrare etapizată de drone, medicamente și alimente către Iran, potrivit rapoartelor serviciilor de informații occidentale. Informațiile detaliază eforturile Moscovei de a-și menține partenerul aflat în dificultate în luptă, susține Financial Times. Drone și ajutoare umanitare de la Moscova FILED – 19 March 2026, Schleswig-Holstein, Heiligenhafen: A target drone with a dummy explosive flies during a demonstration as part of the three-day „Joint Counter-Terrorism Exercise” (GETEX). Photo: Ulrich Perrey/dpa Înalți oficiali iranieni și ruși au început să discute în secret despre livrarea de drone la doar câteva zile după ce Israelul și SUA au atacat Teheranul, au declarat doi oficiali informați cu privire la informații. Procesarea livrărilor a început la începutul lunii martie și se aștepta să fie finalizată până la sfârșitul lunii. Rusia are legături strânse cu Teheranul și i-a oferit aliatului său un sprijin crucial, inclusiv imagini din satelit, date de țintire și sprijin din partea serviciilor de informații, au declarat sursele. Transporturile de armament, cum ar fi dronele, ar fi prima dovadă că Moscova a fost dispusă să ofere sprijin letal Iranului de la începutul războiului. Întrebat despre trimiterea de drone de către Moscova în Iran, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat: „Circulă multe falsuri în acest moment. Un lucru este adevărat – continuăm dialogul cu conducerea iraniană”. Un oficial occidental de rang înalt a declarat că Moscova intervine nu doar pentru a consolida capacitățile de luptă ale iranienilor, ci și pentru a garanta stabilitatea politică mai largă a regimului de la Teheran. În public, Moscova a anunțat doar furnizarea de ajutor umanitar de la începutul conflictului, declarând săptămâna trecută că a trimis peste 13 tone de medicamente Iranului prin Azerbaidjan și că intenționează să continue transporturile. Dronele, elementul central al strategiei militare a Iranului Iranul a făcut din lansarea de drone de atac unidirecționale în Orientul Mijlociu un element central al strategiei sale militare. De la izbucnirea luptelor, Teheranul a folosit peste 3.000 de astfel de drone, pe care le poate produce ieftin. Rusia produce drone de atac unidirecționale bazate pe proiecte iraniene, pentru a fi utilizate în Ucraina încă din 2023. Acestea au fost modificate pentru a le permite să evite apărarea aeriană și să transporte încărcături utile mai grele. Unul dintre oficialii occidentali din domeniul securității a declarat că nu au stabilit încă clasa precisă de drone pe care Rusia a fost de acord să le trimită Iranului în această lună. Aceștia au adăugat că Moscova va fi în măsură să livreze doar modele precum Geran-2, care sunt bazate pe drona iraniană Shahed-136. Israelul urmărește transferurile militare între Rusia și Iran prin Marea Caspică A soldier from a mobile unit of the Tsunami Regiment of the Liut Brigade of Ukraine?s National Police uses an M2 Browning machine gun to shoot down Russian drones in the Odesa district, Ukraine, December 22, 2025. Photo by Nina Liashonok/Ukrinform/ABACAPRESS.COM Săptămâna trecută, Israelul a vizat o rută cheie de transfer militar între Rusia și Iran, prin Marea Caspică, cu atacuri militare, au declarat persoane familiarizate cu situația. Nicole Grajewski, profesoară la universitatea Sciences Po din Paris, care studiază relația Rusia-Iran, a declarat că armamentul avansat rusesc ar putea, de asemenea, să îmbunătățească eficacitatea atacurilor cu drone iraniene, mai ales dacă Teheranul nu ar avea timp să integreze această tehnologie în sistemele sale interne, a adăugat ea. Grajewski a spus: „Rușii au îmbunătățit dramatic sistemele Shahed, inclusiv modificări ale motoarelor, navigației și capacităților antibruiaj. Așadar, aceste sisteme sunt deja mai avansate decât cele pe care Iranul le producea pe plan intern.” Teheranul a cerut Rusiei capacități de apărare aeriană avansate Teheranul a solicitat, de asemenea, Rusiei capacități de apărare aeriană mai avansate și a încheiat un acord în decembrie anul trecut pentru livrarea a 500 de unități de lansare portabile Verba și 2.500 de rachete 9M336 pe parcursul a trei ani. Rusia a refuzat însă cererile iraniene pentru S-400, unul dintre cele mai avansate sisteme de apărare aeriană ale Moscovei, au declarat oficiali occidentali. Kremlinul consideră probabil că o astfel de măsură ar putea reprezenta un risc de escaladare a tensiunilor cu SUA. Armata iraniană ar avea nevoie de antrenament și instruire extinse pentru a utiliza complexul S-400, ceea ce înseamnă că echipajele rusești ar viza, în fapt, avioane americane în condiții de luptă, au adăugat ei. Rusia și Iranul au semnat anul trecut un acord de parteneriat strategic care nu a reușit să angajeze părțile în apărarea reciprocă.
Liderul interimar al Siriei, primit de Putin la Moscova
„Știu că sunt multe lucruri care trebuie refăcute în Siria, iar operatorii noștri economici, inclusiv cei din sectorul construcțiilor, sunt pregătiți pentru această colaborare”, a declarat Putin, citat de Associated Press. Discuțiile dintre cei doi lideri urmau să se concentreze pe viitorul bazelor militare rusești din Siria, un punct-cheie de sprijin pentru Moscova în Marea Mediterană. Armata rusă a început recent să se retragă dintr-o bază din nord-estul Siriei, dintr-o zonă încă controlată de Forțele Democratice Siriene (FDS) conduse de kurzi, după ce grupul a pierdut cea mai mare parte a teritoriului său în urma unei ofensive a forțelor guvernamentale. Vladmir Putin l-a felicitat pe președintele interimar sirian pentru recâștigarea controlului asupra zonei, descriind acest lucru ca fiind un „pas foarte important”. „Știți că am susținut întotdeauna restabilirea integrității teritoriale a Siriei și vă sprijinim toate eforturile în această direcție”, a declarat Putin. La începutul lunii ianuarie au izbucnit lupte între FDS, conduse de kurzi și forțele guvernamentale siriene, după ce negocierile privind un acord de fuziune au eșuat. În prezent, este în vigoare un armistițiu, care a fost în mare parte respectat. După expirarea armistițiului de patru zile, sâmbătă, părțile au anunțat că acesta a fost prelungit cu încă 15 zile. Guvernul de la Damasc speră să dezvolte relații cu Rusia, atât în speranța că Kremlinul va oferi sprijin pentru reconstrucția țării, dar și pentru diversificarea relațiilor de politică externă. În același timp, pentru Kremlin, o bună relație cu Siria, oferă posibilitatea de a-și păstra bazele aeriene și navale de pe coasta Siriei, importante pentru menținerea prezenței militare în Marea Mediterană.
Moscova testează ceva ce Europa abia visează: Metrouri fără șofer, nave autonome și mii de roboți pe străzi
În ciuda războiului și a sancțiunilor occidentale, tehnologia de ultimă generație se răspândește într-un ritm spectaculos în Moscova. Capitala rusă se pregătește să pună în funcțiune în următorii ani metrouri autonome, nave de pasageri autonome și o flotă de mii de roboți de livrare. Sancțiunile nu au împiedicat dezvoltarea Rusiei Potrivit Interfax, Moscova va lansa prima linie de metrou complet automatizată până în 2030. Trenurile fără șofer vor apărea mult mai devreme: operațiunile de testare fără pasageri vor începe în 2026. Primul metrou fără șofer pentru pasageri va intra în serviciu în 2027. Scopul dezvoltării nu este doar de a demonstra tehnologia. Metrourile automatizate vor putea circula cu un interval de 60-90 de secunde. Asta va crește semnificativ capacitatea rețelei. Potrivit administrației orașului Moscova, sistemul este deja operațional, primele trenuri fiind testate fără pasageri. Expansiunea tehnologică nu se oprește la metrou. Moscova se pregătește pentru soluții autonome în transportul fluvial. Conform planurilor, prima barcă fără șofer ar putea fi lansată în 2028. Dezvoltarea software-ului necesar va începe în 2026, adaptată la bărcile fluviale Moscova 1.0 deja operaționale. O decizie privind introducerea navigației autonome va fi luată în acest an, ținând cont de sistemele de control actuale. Obiectivul este de a crea un model de flotă fluvială care să funcționeze fără intervenție umană, dar sub supraveghere constantă. 3.000 de roboți curieri până la sfârșitul anului Cele mai spectaculoase rezultate pot fi deja observate pe străzi. În prezent, în Moscova lucrează aproximativ 200 de curieri roboți, dar până la sfârșitul anului 2026, acest număr ar putea crește la 3.000. Acești roboți autonomi livrează comenzi pe o rază de până la doi kilometri, fiecare unitate efectuând în medie 15 livrări pe zi. Curierii roboți au parcurs până acum peste 1,8 milioane de kilometri în mod independent și au finalizat aproape 850.000 de comenzi. Sistemul este complet automatizat, dispozitivele fiind monitorizate de operatori la distanță. Roboții utilizează trecerile de pietoni, recunosc semafoarele, detectează obstacolele în avans și selectează în mod independent ruta optimă. Evoluțiile din Moscova arată că orașele rusești nu fac un pas înapoi în ceea ce privește tehnologia, ci se îndreaptă spre o automatizare accelerată. În domeniile transporturilor, logisticii și infrastructurii urbane, acestea introduc soluții care se află încă în faza experimentală în multe țări occidentale.
Mesajul dur al Kremlinului, după întâlnirea Trump-Zelenski: Ucraina ar trebui să se retragă din tot Donbasul
Mesajul transmis de Kremlin după discuțiile Trump–Zelenski a fost unul direct: Ucraina ar trebui să își retragă trupele din toate zonele din Donbas aflate încă sub controlul său. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a subliniat că această cerință este o condiție de bază pentru orice avans în negocieri. El a mai precizat că o noua convorbire telefonică între Vladimir Putin și Donald Trump ar putea avea loc „în viitorul apropiat”, arată cotidianul La Stampa. Conform estimărilor oficiale ruse, Federația Rusă controlează în prezent aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei . Aici se includ Crimeea, aproape 90% din Donbas, precum și porțiuni semnificative din regiunile Zaporojie și Herson. Se mai adaugă și câteva zone mai mici din estul și sudul țării. Kievul solicită garanții de securitate pe termen mult mai lung Președintele Volodimir Zelenski a declarat, după întâlnirea cu Donald Trump, că planul de pace aflat în discuție prevede garanții de securitate. Acestea sunt menționate de Statele Unite pentru o perioadă de 15 ani, cu posibilitate de prelungire. Totuși, autoritățile ucrainene consideră această durată insuficientă. „Ne confruntăm cu un război care durează de aproape 15 ani. De aceea, dorim garanții pentru 30, 40 sau chiar 50 de ani”, a afirmat Zelenski, citat de presa ucraineană. Liderul de la Kiev a menționat că o asemenea decizie ar avea valoare istorică. Donald Trump s-a angajat să analizeze această solicitare esențială, a mai spus el. Trump: „Suntem aproape de un acord” Donald Trump a spus, după întrevedere, că atât Vladimir Putin, cât și președintele ucrainean „își doresc un acord”. A declarat optimist că părțile sunt „aproape de o înțelegere”. Cu toate acestea, nu s-au înregistrat progrese clare în ceea ce privește statutul Donbasului sau o eventuală încetare a focului. Surse diplomatice indică faptul că există diferențe majore de poziție nu doar între Kiev și Moscova, ci și între unii dintre aliații occidentali în privința etapelor următoare ale planului de pace. Activitatea diplomatică rămâne intensă. Președintele francez Emmanuel Macron a anunțat o reuniune a susținătorilor Ucrainei la Paris, planificată pentru luna ianuarie. În paralel, Washingtonul și Moscova ar putea continua dialogul la nivel înalt, cu scopul de a găsi soluții pentru blocajul actual. Deocamdată, pozițiile celor două părți rămân distanțate. Rusia condiționează orice progres de retragerea trupelor ucrainene din Donbas, iar Kievul solicită garanții de securitate pe termen îndelungat, menite să prevină reapariția unui conflict armat.
Roi de drone asupra Moscovei înainte de Crăciun
Apărarea antiaeriană a rușilor a doborât un roi de drone ucrainene care se îndrepta către Moscova, a declarat primarul Capitalei Rusiei, Serghei Sobyanin. Unitățile rusești au doborât 16 drone pe parcursul zilei de miercuri, a spus Serghei Sobyanin, potrivit Reuters. Atacul a ținut aproximativ 17 ore Echipajele de urgență au fost trimise în locurile în care au căzut fragmente. Nu au fost raportate pagube, anunță rușii. Două dintre cele patru aeroporturi principale care deservesc capitala și-au limitat operațiunile pentru o perioadă de timp, a transmis autoritatea aviatică din Rusia pe Telegram. Ministerul rus al Apărării a declarat că unitățile sale au distrus peste noapte 172 de drone ucrainene, aproape jumătate dintre ele deasupra regiunilor de graniță cu Ucraina. Armata ucraineană a anunțat că dronele sale au lovit abrica de cauciuc sintetic Yefremov din regiunea Tula a Rusiei, la sud de Moscova, și un depozit de drone marine în Crimeea, ocupată de Rusia. Guvernatorul regiunii Tula, Dmitri Milyaev, a declarat că resturile unei drone ucrainene doborâte au declanșat un incendiu la un sit industrial, dar nu a identificat instalația.
G7 își întărește poziția față de Ucraina și controlul asupra resurselor cheie în contextul presiunilor Rusiei
Miniștrii de finanțe din G7 au avut luni o discuție alături de reprezentanți ai FMI, Băncii Mondiale, OCDE și Consiliului pentru Stabilitate Financiară. Întâlnirea s-a încheiat cu o declarație comună legată de hotărârea statelor membre de a proteja stabilitatea economică a grupului și de a susține Ucraina în războiul cu Rusia. Textul emis la finalul zilei a inclus două puncte foarte relevante, mai exact, protejarea lanțurilor de aprovizionare pentru minerale critice și intensificarea presiunii financiare și diplomatice asupra Moscovei, relatează Kyiv Post. Oficialii au declarat că simt o „profundă îngrijorare” în privința intervențiilor non-piață și a restricțiilor la export care afectează circulația globală a mineralelor. G7 a prezentat aceste lanțuri de aprovizionare ca niște elemente vitale pentru „creșterea economică și securitatea”. S-a demonstrat, de fapt, că tema resurselor nu mai ține doar de economie, ci și de siguranță națională. Ucraina în centrul atenției Deși subiectul resurselor critice a fost unul principal, accentul cel mai puternic s-a aflat asupra Ucrainei. Declarația încheiată confirmă „sprijinul neclintit” al G7 pentru independența Ucrainei și menționează acordul de lucru dintre Kiev și FMI, dar și angajamentul de a analiza „o gamă largă de opțiuni de finanțare” pentru necesitățile ucrainene. Miniștrii au făcut referire și la posibilitatea folosirii unor active suverane rusești înghețate în statele G7 pentru a acoperi costurile de reconstrucție și reparații.
Noul plan de pace propus de SUA ajunge la Moscova: Putin decide următorul pas
Toate privirile internaționale se îndreaptă în aceste zile spre Moscova, unde discuțiile privind un nou plan de pace pentru Ucraina intră în faza decisivă. Emisarul special al Statelor Unite, Steve Witkoff, se întâlnește marți cu Vladimir Putin pentru a prezenta și negocia un plan de pace în 19 puncte, susținut de Washington. Potrivit CNBC, Kremlinul a confirmat întâlnirea, alimentând speculațiile privind o posibilă deschidere a Rusiei către un acord. Moscova, în fața planului revizuit Ucraina a transmis deja un sprijin preliminar asupra propunerilor, fără a semna însă un acord final. Gestul pune presiune pe Kremlin pentru a răspunde. Noul plan prezentat la Moscova este o versiune revizuită a documentului inițial de 28 de puncte, elaborat doar de SUA și Rusia, fără participarea Kievului. După runda de discuții intense dintre oficiali americani și ucraineni, Rusia urmează să „aibă ultimul cuvânt asupra modificărilor”, într-un moment-cheie pentru negocieri. Kremlinul nu renunță la teritorii Vladimir Putin a adoptat până acum un ton prudent, spun analiștii politici. Într-o declarație publică, liderul rus a recunoscut că „în general, suntem de acord că acesta poate fi baza unor acorduri viitoare”. Declarația sa arată că propunerile nu sunt respinse din start. Totuși, Kremlinul nu renunță la ambiția sa strategică majoră: controlul total asupra regiunii Donbas. Șeful Rusiei a subliniat și că luptele vor înceta doar dacă Ucraina își retrage trupele din zonele pe care Moscova le consideră „esențiale” pentru interesele sale. El a afirmat răspicat că, în caz contrar, „își va atinge obiectivele prin forță”. Puține șanse de compromis Atmosfera creată în Rusia de influenceri militari și comentatori pro-Kremlin arată că presiunea internă este departe de a încuraja concesii. Analiștii de la Institutul american pentru Studiul Războiului notează că, mulți dintre aceștia nu cred într-un compromis. „Kremlinul va respinge probabil o încetare a focului sau orice variantă a planului propus de SUA”. Oficialii ruși consideră aceste eforturi drept „neimportante și un obstacol pentru obiectivele Rusiei”. SUA își ajustează poziția În paralel, Washingtonul încearcă să-și clarifice poziția după mai multe luni de mesaje contradictorii privind eventualele concesii teritoriale ale Ucrainei. Președintele Donald Trump a variat între sprijinul pentru recuperarea integrală a teritoriilor și deschiderea către cedările teritoriale. După întâlnirile din Florida, secretarul de stat Marco Rubio a descris procesul drept „delicat”, dar a subliniat că progresele sunt reale. „A fost o sesiune foarte productivă… cred că s-au făcut noi progrese”. Va juca Putin după regulile acestui plan? În ciuda semnalelor moderate și a disponibilității declarate la dialog, poziția Rusiei rămâne ambivalentă, susțin analiștii. Ca stat perceput în avantaj militar, Moscova nu se grăbește să accepte un acord care nu îi va satisface obiectivele teritoriale. Întrebarea este dacă Moscova este dispusă să negocieze sincer sau folosește momentul pentru a câștiga timp și avantaje strategice.
Liderii europeni critică vizita recentă a lui Viktor Orbán și Vladimir Putin la Moscova
Liderii europeni au reacționat vineri față de vizita premierului maghiar Viktor Orbán la Moscova, unde s-a întâlnit cu președintele rus Vladimir Putin. În cadrul unei conferințe de presă cu omologul său sloven la Berlin, cancelarul german Friedrich Merz a spus că Orbán s-a prezentat la Kremlin „fără un mandat european”. Friedrich Merz a spus că nu a fost surprins de deciziile lui Orbán, din motiv că nu este prima dată când acestea acționează independent. El se îndoiește, totuși, că prim-ministrul maghiar va contribui la oprirea războiului din Ucraina. Viktor Orbán „are propriile idei despre cum să se încheie acest război. Până acum, acestea nu au fost realizate”, a spus Friedrich Merz. Cancelarul german a spus că este rezervat privind șansele că Orbán „va avea mai mult succes de data aceasta decât ultima dată”. Ultima vizită a lui Viktor Orbán la Moscova a avut loc în iulie 2024, când a declarat că este într-o „misiune de pace”. Prim-ministrul sloven Robert Golob a susținut punctul de vedere al lui Merz, și speră că vizita lui Viktor Orbán „nu va cauza daune majore”. „Nu ne așteptăm la niciun beneficiu sau avantaj de pe urma acestei vizite”, a spus Golob. Întâlnirea dintre Putin și Orbán În întâlnirea cu Vladimir Putin, Viktor Orbán a declarat că Budapesta ar putea organiza un summit între Rusia și Statele Unite pentru a discuta un plan de pace în Ucraina. „Ungaria este interesată de pace… Ungaria este pregătită să găzduiască astfel de discuții și să ofere asistență pentru finalizarea cu succes a acestui proces”, i-a spus Orbán președintelui rus. Președintele Rusiei i-a mulțumit lui Orbán și a mai declarat că ideea de a considera Ungaria ca potențială locație pentru o întâlnire a venit de la Washington. „A fost propunerea lui Donald [Trump]. El a spus imediat: «Amândoi avem relații bune cu Ungaria, dumneavoastră aveți, și la fel și eu, așa că propun această opțiune»”, a spus Putin. Președintele rus a mai spus că ar fi „încântat” să vină la Budapesta în cazul în care „negocierile cu SUA vor duce la acest lucru”.