Zelenski a ajuns la Washington pentru a dicuta cu președintele Trump
Președintele Volodimir Zelenski a ajuns la Washington joi, înaintea întrevederii programate cu omologul său american, Donald Trump. Vizita are loc pe fondul discuțiilor privind o posibilă livrare de rachete Tomahawk, capabile să lovească ținte la o distanță de până la 2.500 de kilometri, potrivit Kyiv Independent. Zelenski a anunțat sosirea sa pe rețelele sociale și a precizat că va insista ca Washingtonul să aprobe transferul acestor arme către Kiev. „Sperăm că impulsul creat pentru oprirea terorii și războiului în Orientul Mijlociu va contribui și la încheierea războiului Rusiei împotriva Ucrainei”, a declarat președintele ucrainean, adăugând că doar zvonurile despre „Tomahawk-uri” au determinat Moscova să manifeste disponibilitate pentru reluarea dialogului. Already in Washington. Today, I am having meetings with representatives of defense companies – producers of powerful weapons that can definitely strengthen our protection. In particular, we will discuss additional supplies of air defense systems. I will also meet today with… pic.twitter.com/MRFmPARkq1 — Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) October 16, 2025 Zelenski va avea în cursul zilei de joi mai multe întâlniri cu reprezentanți ai industriei de apărare și energie din SUA, urmând ca vineri să aibă loc discuțiile oficiale la Casa Albă. Vizita are loc la doar câteva ore după o convorbire telefonică de două ore și jumătate între Donald Trump și Vladimir Putin, în urma căreia cei doi lideri au convenit organizarea unei întâlniri la nivel înalt, săptămâna viitoare, la Budapesta.
Giorgia Meloni la ONU: Moscova a călcat în picioare ONU. Israelul a mers prea departe
Prim-ministrul italian Giorgia Meloni a lansat atacuri dure împotriva atât Rusiei, cât și Israelului în discursul său de 16 minute în fața Adunării Generale a ONU, criticând încălcările dreptului internațional de către ambele țări. Meloni a acuzat Rusia, „membru permanent al Consiliului de Securitate”, că „a călcat în picioare în mod deliberat articolul 2 din Carta ONU, încălcând integritatea și independența politică a unui alt stat suveran, cu intenția de a-i anexa teritoriul”, transmite agenția ANSA. Ea a subliniat că Moscova „nu este dispusă să ia în considerare în mod serios nicio invitație de a se așeza la masa negocierilor de pace”. Referitor la conflictul din Gaza, după ce a condamnat atacurile Hamas din 7 octombrie, prim-ministrul italian a criticat aspru răspunsul israelian. Meloni a acuzat Israelul că a depășit „limitele principiului proporționalității” în răspunsul său la Hamas, ajungând să „încalce regulile umanitare și să provoace un masacru în rândul civililor”. „O alegere pe care Italia a calificat-o în repetate rânduri ca fiind inacceptabilă și care va determina votul nostru în favoarea unor sancțiuni propuse de Comisia Europeană împotriva Israelului”, a declarat ea. Meloni a cerut Israelului „să iasă din capcana acestui război: trebuie să o facă pentru istoria poporului evreu, pentru democrația sa, pentru cei nevinovați, pentru valorile universale ale lumii libere din care face parte”. Prim-ministrul a susținut soluția celor două state, declarând că „Israelul nu are dreptul să împiedice nașterea unui stat palestinian mâine, nici să construiască noi așezări în Cisiordania pentru a împiedica acest lucru”. Totuși, ea a specificat că recunoașterea Palestinei trebuie să aibă „două condiții prealabile esențiale”: eliberarea tuturor ostaticilor și excluderea Hamas din funcțiile guvernamentale. În discursul său, Meloni a criticat și „ecologismul nesustenabil” care „a distrus aproape sectorul auto din Europa, a creat probleme în SUA, a provocat pierderi de locuri de muncă”. Ea a avertizat că „planurile verzi” conduc la dezindustrializare cu mult înainte de decarbonizare. Premierul a denunțat inadecvarea arhitecturii ONU după 80 de ani de la înființare, întrebând: „am reușit?” să prevenim conflictele. „Cu toții știți răspunsul, pentru că este în știri și este nemilos”, a adăugat ea, citând descrierea Papei Francisc a unui „al treilea război mondial” purtat „în bucăți”.
Nemurirea ca bazaconie: Obsesia pentru veșnicie a lui Vladimir Putin și Xi Jinping sau cum să trăiești fericit în La-La-Land
Preocuparea pentru nemurire a omului nu este nouă, dar atunci când aceasta se transformă în obsesie, devine o himeră într-un univers haotic, greu de controlat. Omul care-și neagă finitudinea, are, din punct de vedere psihologic, trăsături specifice de personalitate: de la frica de moarte, până la narcisism accentuat, până la cult al personalității și delir de grandoare. Unora le e suficient să fie nemuritori simbolic, prin operele lor sau prin campaniile lor militare. Alexandru cel Mare era obsedat să rămână în eternitate și de aceea a înființat mai multe orașe care-i poartă numele. Lenin – alt obsedat de nemurire – e mumificat și expus în Mausoleul din Piața Roșie, din Moscova. Qin Shi Huang, primul împărat al Chinei Unite, patologic obsedat de nemurire, lua pastile cu mercur, crezând sincer că va trăi veșnic. Kim Ir Sen, fondatorul Coreei de Nord, este declarat oficial „Președintele Etern”, iar cultul său continuă după moartea sa, prin moștenitorii săi, la fel de maniaci ca și el. Acești oameni sunt „iluzorii” Recenta discuție dintre Vladimir Putin și Xi Jinping, care, din binecuvântate rațiuni tehnologice, a ajuns la urechile publicului, pe tema nemuririi, i-au făcut pe oamenii de știință să zâmbească: acești oameni sunt „iluzorii”, spune profesorul Éric Boulanger, specialist în geriatrie, intervievat de revista franceză „Paris Match”. „Odată cu dezvoltarea biotehnologiei, organele umane pot fi transplantate continuu… oamenii se pot întineri pe măsură ce îmbătrânesc și ar putea chiar deveni nemuritori”, i-a spus Xi Jinping lui Putin, iar profesorul Boulanger comentează pentru revista franceză: „Putem purta dezbateri despre economie, imigrație sau securitate, așa cum îi place lui Donald Trump, dar aici atingem esențialul: viața. Din punct de vedere științific, afirmațiile lor nu au nicio bază. Astăzi, în ciuda progreselor considerabile în medicină și biologie, nimeni nu s-a descurcat mai bine decât Jeanne Clement, care a murit la 122 de ani acum aproape treizeci de ani. Și de atunci, în ciuda progreselor în imagistica medicală, chimioterapie, transplanturi și biotehnologie, nicio ființă umană nu a depășit acest record. Limitele longevității par a fi stabilite în jurul a 125 de ani, poate cel mult 135 de ani. Suntem foarte departe de nemurire”. „Acești americani bogați înghit tot ce există” Întrebat dacă unii miliardari din Sillicon Valley, care investesc averi impresionante în programe de longevitate sunt serioși în demersurile lor, Boulanger a răspuns: „Este aceeași problemă. Acești americani bogați înghit tot ce există: medicamente, suplimente alimentare, diverse injecții. Drept urmare, nici măcar nu știm ce funcționează și ce nu. Domnul Johnson a luat rapamicină, un medicament puternic, înainte de a fi nevoit să se oprească din cauza infecțiilor pielii și plămânilor. Corpul său a devenit un laborator experimental, fără nicio validare științifică. Putem testa orice și totul, dar asta nu înseamnă că putem controla îmbătrânirea”. Ideea de a înlocui un corp întreg, organ cu organ este de-a dreptul delirantă, spune profesorul Boulanger: „Să luăm un exemplu: dacă rinichiul tău îmbătrânește, putem lua în considerare un transplant. Dacă inima ta îmbătrânește, poate și ea. Dar ce facem cu țesuturile conjunctive, cu vasele de sânge, cu creierul? Nu vom înlocui niciodată totul. Și transplanturile de creier nu există, nici la oameni, nici la animale. Nu știm cum să reconectam miliardele de neuroni, nervii, măduva spinării. A vorbi despre un „transplant de creier” este o prostie totală”. „Trebuie să distingem știința de fantezie” Un alt argument a fost și acesta demontat: progresele în medicina regenerativă: organoide, celule stem, bioimprimare… Nici aici răspunsul nu a fost pozitiv: „Trebuie să distingem știința de fantezie. Da, știm cum să creștem pseudo-organe în laborator, cum ar fi fragmente de țesut cardiac care se contractă într-o placă de cultură. Dar o inimă reală este mult mai mult decât atât: mai multe structuri diferite, artere coronare, valve… Suntem doar la 5% din drumul spre recrearea unui organ funcțional. Cât despre imprimarea biologică, aceasta ne permite să grupăm celulele, dar nu și să creăm vase reale sau structuri complexe. Astăzi, singura aplicație clinică rămâne transplantul de celule stem, care poate înlocui un organ defect. Dar cu siguranță nu pentru a întineri”. Epigenetica – cea mai importantă revoluție Profesorul Boulanger adaugă că singurul lucru care poate inversa cursul îmbătrânirii este schimbarea modului de viață – mâncare adecvată, somn, corp mai dinamic, creier mai dinamic. Dă asigurări că trei tipuri de medicamente sunt promițătoare pentru combaterea îmbătrânirii, dar nu face niciun fel de promisiune și mai spune că mai e mult până departe: senoliticele (medicamente care vizează celulele senescente), tratamentele folosite pentru diabet pe bază de methformină sau inhibitorii GLP-1 (Ozempicul) ar putea încetini îmbătrânirea, dar aceasta nu este decât o ipoteză ce trebuie dovedită. Epigenetica, potrivit lui Boulanger, este cea mai importantă revoluție: datorită biomarkerilor epigenetici, putem estima dacă corpul nostru este mai bătrân sau mai tânăr decât vârsta noastră civilă. Însă doar un mod de viață sănătos, spune prof. Boulanger, poate fi promisiunea pentru o viață lungă. În niciun caz pentru nemurire!
Zelenski reacționează la invitația făcută de Putin de a merge pentru discuții la Moscova
Liderul ucrainean a reacționat joi la această invitație în cadrul unei conferințe de presă în Franța, după summitul „Coaliției celor Dispuși”. „O întâlnire este necesară. Nu este vorba de dorință, ci de necesitate. Am susținut atât o întâlnire trilaterală, cât și una bilaterală, în orice format. Cred că Rusia face tot ce poate pentru a o amâna. Partenerii noștri americani ne-au informat că Putin m-a invitat la Moscova. Cred că, dacă doriți să împiedicați desfășurarea întâlnirii, ar trebui să mă invitați la Moscova”, a fost răspunsul lui Zelenski, potrivit Ukrainska Pravda. Președintele ucrainean a mai spus că faptul că Putin a început să vorbească despre o astfel de întâlnire este un semn pozitiv, însă până în prezent nu sunt indicii că Moscova dorește să pună capăt războiului. Reacția liderului ucrainean vine la o zi după ce președintele rus Vladimir Putin a declarat că este dispus să aibă discuții cu Zelenski la Moscova, el acesta „este pregătit”. De-a lungul timpului, Zelenski a respins de mai multe ori varianta de a merge în Rusia pentru discuții bilaterale privind încetarea războiului și a pledat pentru negocieri organizate pe teritoriu neutru.
Diplomat rus, expulzat din Estonia, pe fondul unor interferențe și infracțiuni împotriva statului
Ministerul de Externe din Estonia a declarat miercuri că un diplomat rus va fi expulzat, pe fondul unor interferențe în afacerile interne, dar și alte infracțiuni legate de încălcarea sancțiunilor. „Diplomatul în cauză a fost implicat direct și activ în subminarea ordinii constituționale și a sistemului juridic din Estonia, precum și în divizarea societății estoniene”, a declarat ministrul estonian de externe Margus Tsahkna, citat de Euronews. Oficialul estonian nu a furnizat alte detalii cu privire la sancțiunile care au fost încălcate. De asemenea, identitatea diplomatului rus nu a fost dezvăluită. Totuși, acesta a primit ordinul de a părăsi Estonia, fiind declarat „persona non grata”. „Prin expulzarea diplomatului, demonstrăm că Estonia nu va permite niciun fel de acțiuni orchestrate și organizate de un stat străin pe teritoriul său”, a precizat ministrul eston. Potrivit ministrului, un cetățean eston a fost condamnat unor infracțiuni legate de acest caz. Totuși, oficialul nu a oferit și alte detalii. „Ambasada Rusiei trebuie să înceteze să se mai amestece în chestiunile interne ale Republicii Estonia”, a declarat Margus Tsahkna. Reacție din partea Moscovei Ministerul Afacerilor Externe de la Moscova a reacționat, criticând gestul omologilor estonieni. „Acesta nu este în niciun caz primul act ostil din partea Estoniei. Trebuie să spun că ne-am obișnuit deja cu asta”, a precizat Alexey Fadeev, directorul adjunct de comunicare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe din Rusia, citat de TASS. Ca răspuns pentru expulzarea diplomatului, Moscova a avertizat că va lua măsuri de retorsiune. „Vom furniza în timp util comentarii cu privire la măsurile pe care le vom lua în ceea ce privește diplomații estonieni”, a declarat acesta.
SUA nu mai joacă defensiv: Trump răspunde presiunii Rusiei și a BRICS
Președintele american Donald Trump a devansat termenul-limită impus Rusiei pentru a face progrese în direcția unei încetări a focului în Ucraina, scurtându-l până vineri, potrivit expertului în securitate Rainer Saks, care a comentat marți situația în cadrul emisiunii Ukraine stuudio, la Radiodifuziunea publică estoniană. În lipsa unui progres real, Trump a amenințat cu „tarife severe” și o creștere semnificativă a ajutorului militar oferit Kievului. Trump a anunțat duminică că îl va trimite din nou pe emisarul său special pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, la Moscova, o vizită programată pentru miercuri, chiar înainte de expirarea ultimatumului. Nu este pentru prima dată când Witkoff este trimis în capitala rusă: el a avut o misiune similară și în februarie. Moscova va încerca să dicteze termenii din nou Potrivit lui Rainer Saks, fost șef al Serviciului estonian de Informații Externe, deplasarea lui Witkoff are o miză clară: „Dacă Rusia vrea să obțină ceva prin Witkoff, atunci sigur va fi implicat personal președintele rus. Altfel, schema nu ar funcționa”. Expertul a atras atenția că Rusia ar putea încerca o concesie simbolică pentru a crea aparența unui progres: „Cred că Rusia va încerca să dea impresia că a făcut o concesie, dar va fi una pur simbolică, oferită într-un mod care să-l pună pe președintele american într-o situație de tipul «accepți sau renunți»”. BRICS încearcă reducerea influenței SUA Schimbarea de ton a administrației Trump este vizibilă și, potrivit analistului în securitate citat, ea indică o nouă etapă în confruntarea geopolitică, în care Rusia, China și alte state BRICS (alianța celor cinci mari economii emergente – Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud) urmăresc să marginalizeze influența americană: „Marginalizarea SUA este un obiectiv major în acest joc și nu doar din partea Rusiei, ci și a Chinei și a tuturor țărilor BRICS”. Trump pare să fi înțeles că presiunea diplomatică asupra Kremlinului nu funcționează în mod clasic și a trecut la un ton mai ferm. „Cred că duminică a spus că sancțiunile vor veni într-un fel sau altul și vrea să transmită Rusiei că nu va accepta o simplă cosmetizare”, consideră expertul estonian. Trump: „Nu putem fi amenințați” Un alt semnal al unei schimbări concrete este reacția rapidă a Casei Albe la amenințările recente venite din partea lui Dmitri Medvedev, fostul președinte rus și vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, semn că SUA preiau inițiativa și nu mai permit Rusiei să domine jocul diplomatic: „Trump a confirmat că submarinele (nucleare n.r) sunt acolo și sunt pregătite să lovească dacă va fi necesar. Nu putem fi amenințați”.
Moscova încearcă să îl salveze pe oligarhul Vladimir Plahotniuc: Solicită Greciei să îl extrădeze în Rusia
Altfel spus, Moscova intenționează să solicite autorităților grecești extrădarea oligarhului moldovean către forțele de ordine ruse, scrie Jurnal.md. Potrivit sursei citate, canalul de Telegram Tema afirmă că, în ultima perioadă, Plahotniuc a început să viziteze Moscova, însă fără a fi reținut. Ultima sa vizită acolo, potrivit interlocutorilor, ar fi avut loc chiar acum câteva săptămâni, notează Ziarul de Gardă. „Moscova intenționează să ceară autorităților grecești extrădarea lui Plahotniuc către organele de drept ruse. Sursele TEMA din agențiile guvernamentale moldovenești spun că recent Plahotniuc, împotriva căruia au fost deschise mai multe dosare penale în Rusia, a început să viziteze capitala rusă fără obstacole. Ultima sa vizită acolo, potrivit surselor, a avut loc acum câteva săptămâni”, scrie sursa citată. Informația vine în contextul în care în cursul zilei de marți, Plahotniuc a fost reținut pe aeroportul din Atena alături de un alt bărbat. Ulterior, miercuri, oligarhul moldovean a fost arestat preventiv, pentru 40 de zile, de către autoritățile elene. Termenul este acordat, potrivit Convenției Europene de extrădare, pentru trimiterea cererii de extrădare. Decizia este cu drept de atac, conform Procuraturii.
RĂZBOI în Ucraina, ziua 1.239. Trump anunță că SUA au livrat noi arme Kievului: Zelenski nu trebuie să atace Moscova!
Războiul din Ucraina a intrat miercuri, 16 iulie 2025, în a 1.239-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Donald Trump a afirmat că deja au fost expediate arme către Ucraina, notează Reuters. Trump, vorbind cu presa, a menționat că au fost trimise Ucrainei câteva rachete Patriot. „Vin din Germania”, a adăugat el. Liderul de la Casa Albă a mai declarat că nu a discutat cu președintele rus Vladimir Putin de când au fost anunțate noi sancțiuni împotriva Rusiei. Luni, declarându-se dezamăgit de faptul că, în opinia sa, Vladimir Putin nu se angajează către încheierea războiului cu Ucraina, Trump l-a amenințat pe acesta că, dacă în 50 de zile nu încheie războiul printr-un acord cu Kievul, Statele Unite vor impune „taxe vamale dureroase de 100%” atât Rusiei, cât și țărilor care importă mărfuri din Rusia, în special petrol. În altă ordine de idei, liderul de la Casa Albă a declarat că Volodimir Zelenski nu trebuie să atace Moscova. Declarația sa survine după ce publicația Financial Times a susținut că Trump l-a încurajat pe Zelenski, într-o convorbire telefonică purtată luna aceasta, să lovească în profunzimea Rusiei, atacând inclusiv marile orașe Moscova și Sankt Petersburg. Conform FT, președintele ucrainean ar fi răspuns afirmativ, dar a cerut ca Ucraina să primească armele potrivite pentru astfel de atacuri. „Nu, el nu trebuie să țintească Moscova”, a spus Trump în fața presei, pe peluza sudică a Casei Albe, după ce a fost întrebat dacă l-ar fi încurajat pe Zelenski să atace capitala rusă. Președintele republican Donald Trump a anunțat un nou plan prin care alte state membre ale NATO vor cumpăra din SUA echipamente militare pe care apoi le vor transfera Kievului. În pofida ultimelor declarații și a deciziilor luate, președintele SUA continuă să afirme că nu este „de partea nimănui” în acest conflict. Trump insistă, chiar: „Vreau să opresc măcelul”. RECOMANDAREA AUTORULUI:
Trump contrazice dezvăluirile că l-ar fi întrebat pe Zelenski dacă ar putea lovi capitala Rusiei: Nu, el nu ar trebui să țintească Moscova
Trump a fost întrebat de către un jurnalist dacă Zelenski ar trebui să țintească Moscova sau mai adânc în Rusia, iar el a răspuns spunând: „Nu, el nu ar trebui să țintească Moscova”, scrie Reuters. Comentariile sale au venit după ce Financial Times, citând persoane informate cu privire la discuții, a raportat marți că Trump l-a întrebat pe Zelenski, în timpul unei convorbiri telefonice la începutul lunii iunie, dacă Ucraina ar putea lovi Moscova sau Sankt Petersburgul dacă i s-ar furniza arme americane cu rază lungă de acțiune. Tot în cursul zilei de marți, după apariția articolului în Financial Times, secretarul de presă al Casei Albe, Karoline Leavitt, a admis discuția dintre cei doi președinți, însă a subliniat că publicația „a scos cuvintele din context”. „Președintele Trump a pus doar o întrebare, nu a încurajat alte crime. El lucrează neobosit pentru a opri crimele și a pune capăt acestui război”, a spus ea. Luni, Trump a anunțat o poziție mai dură față de Rusia în privința războiului, promițând o nouă serie de rachete și alte arme pentru Ucraina. El a dat Moscovei un termen de 50 de zile pentru a ajunge la un acord de încetare a focului.
Errol Musk, de la Moscova: „Elon și Donald încearcă să scape unul de celălalt. Asta trebuie să înceteze”
Disputa dintre Donald Trump şi Elon Musk a fost declanşată de luni de stres intens de ambele părţi, iar lupta publică dintre preşedintele american şi donatorul miliardar trebuie să înceteze, a declarat luni pentru Reuters Errol Musk, tatăl lui Elon, patronul Tesla şi SpaceX. Afirmația lui Errol a fost făcută la Moscova, între două întâlniri cu oligarhii și oficialii lui Putin, „un om pe care ai fi prost să nu-l admiri”. Trump şi Musk au început să schimbe insulte săptămâna trecută pe reţelele sociale, CEO-ul Tesla şi SpaceX descriind legea fiscală şi de cheltuieli a preşedintelui drept o „abominaţie dezgustătoare”. Un oligarh rus pro-Putin a organizeat luni, la Moscova, o conferinţă de două zile, la care vor participa o serie de vorbitori occidentali, printre care tatăl lui Elon Musk, Errol, conspiraţionistul american Alex Jones şi politicianul britanic de extremă stânga George Galloway, relatează The Guardian. La conferinţă participă şi mai mulţi oficiali ruşi de rang înalt, printre care Serghei Lavrov, ministrul rus de externe de lungă durată, şi Serghei Mironov, politician veteran cu poziţii dure, care a adoptat un copil de doi ani luat de armata rusă dintr-un orfelinat ucrainean, conform aceleași surse. Au avut cinci luni de stres În acest context, întrebat dacă crede că fiul său a făcut o greşeală angajându-se într-o confruntare publică cu preşedintele, Errol Musk a spus că oamenii sunt uneori incapabili să gândească la fel de clar cum ar trebui „în focul momentului”. „Au avut cinci luni de stres intens”, a declarat Errol Musk pentru Reuters la o conferinţă organizată la Moscova de oligarhi ruşi ultraconservatori. Disputa va înceta în curând, pariază tata Musk „Cu toată opoziţia eliminată şi cu doi oameni rămaşi în arenă, tot ce au făcut a fost să scape de tot şi acum încearcă să scape unul de celălalt – ei bine, asta trebuie să înceteze”, a spus Errol Musk. Întrebat cum se va termina disputa, el a spus: „O, se va termina într-o notă bună – foarte curând”. Nici Casa Albă, nici Elon Musk nu au putut fi contactaţi pentru comentarii. Trump a declarat sâmbătă că relaţia sa cu Musk s-a încheiat şi că vor exista „consecinţe grave” dacă cel mai bogat om din lume va decide să-i finanţeze pe democraţii americani care candidează împotriva republicanilor care ar vota pentru legea sa fiscală şi de cheltuieli. Musk a finanţat o mare parte din campania prezidenţială a lui Trump din 2024. Trump i-a cerut apoi lui Musk să conducă un efort de reducere a forţei de muncă federale şi de reducere a cheltuielilor. Tatăl lui Musk a declarat reporterilor că este alături de fiul său. „Elon îşi respectă principiile, dar în lumea reală nu îţi poţi respecta întotdeauna principiile”, a declarat Errol Musk. „Uneori trebuie să dai şi să primeşti”. Putin, un om echilibrat și plăcut Vorbind alături de omul de afaceri rus Konstantin Malofeev, pus pe lista sancţiunilor occidentale, tatăl lui Musk l-a lăudat pe preşedintele Vladimir Putin ca fiind un „om foarte echilibrat şi plăcut”. El a acuzat „presa falsă” din Occident că proiectează „absurdităţi totale” despre Rusia şi că o prezintă ca pe un inamic. De altfel, Errol Musk afirma în aprilie că ar fi un prost să nu îl admire pe Putin. Citiți și: Trump îl amenință pe Musk că vor fi „consecințe serioase” dacă îi finanțează pe democrați. Proprietarul Tesla ELIMINĂ postarea despre Trump și Epstein