Dobânda de politică monetară a BNR rămâne neschimbată, dar prețurile ar putea crește din nou până la finalul anului
Banca Națională a României (BNR) a decis în ședința de astăzi, 8 octombrie, să păstreze dobânda de politică monetară la 6,50% pe an, după ce inflația a scăzut de la 10,42% în iunie la 6,17% în august. În termeni practici, acest lucru înseamnă că dobânzile din piață nu vor scădea. Dobânda de politică monetară a Băncii Centrale are impact direct asupra ratelor tuturor românilor care au credite sau depozite în lei. Dacă dobânda BNR crește, atunci automat cresc și celelalte dobânzi și, în consecință, cresc ratele românilor sau companiilor, împreună cu dobânzile plătite de bănzi la depozite. Economia a stagnat în trimestrul al doilea, iar consumul populației a continuat să scadă, mai notează BNR. . Banca centrală avertizează însă că inflația ar putea crește din nou până la sfârșitul anului, pe fondul scumpirii energiei, carburanților și materiilor prime. Următoarea ședință a Consiliului de administrație al BNR va avea loc pe 12 noiembrie 2026. Loading … BNR a anunțat că dobânzile și rezervele băncilor rămân neschimbate Consiliul de administrație al BNR a decis să păstreze dobânda la care băncile se pot împrumuta de la Banca Națională la 7,50% pe an. Dobânda pe care BNR o plătește băncilor pentru banii ținuți în depozite la banca centrală rămâne la 5,50% pe an. BNR a decis și să păstreze nivelul actual al banilor pe care băncile trebuie să îi țină în rezervă, atât pentru economiile în lei, cât și pentru cele în valută. Decizia a venit după ce inflația a scăzut semnificativ în trimestrul al treilea. Rata anuală a inflației a coborât de la 10,42% în iunie la 8,16% în iulie și la 6,17% în august. BNR spune că scăderea inflației a fost influențată în principal de dispariția efectelor provocate anul trecut de eliminarea plafonului pentru prețul energiei electrice, dar și de majorarea TVA și a accizelor. Și inflația de bază, CORE2 ajustat, a scăzut semnificativ, de la 8,3% în iunie la 6,2% în august. BNR explică această evoluție prin efectele majorării taxelor indirecte, dar și prin ieftinirea unor produse agroalimentare și reducerea consumului. Activitatea economică dă semne de revenire, dar rămâne fragilă Economia României nu a mai înregistrat o scădere în trimestrul al doilea din 2026, după reculul de 0,1% din primele trei luni ale anului. Comparativ cu trimestrul al doilea din 2025, însă, PIB-ul a fost cu 0,4% mai mic. Scăderea a fost mai redusă decât cea de 1,2% consemnată în primul trimestru. Consumul populației a continuat să se reducă, iar exporturile nete au început din nou să afecteze negativ evoluția economiei. În același timp, atât deficitul comercial, cât și cel de cont curent au crescut în perioada aprilie-iunie, după mai multe trimestre în care aceste dezechilibre se diminuaseră. Indicatorii disponibili pentru trimestrul al treilea arată că economia ar putea începe să se redreseze. Rezultatele din agricultură ar putea contribui la această evoluție. În raport cu aceeași perioadă din 2025, BNR avertizează însă că PIB-ul ar putea avea o evoluție mai slabă. Prețurile ar putea crește din nou până la sfârșitul anului Scăderea puternică a inflației din lunile de vară nu înseamnă că presiunile asupra prețurilor au dispărut. BNR estimează că rata inflației ar putea crește din nou până la finalul anului 2026. Printre factorii care pot împinge prețurile în sus se află evoluția costurilor pentru combustibili și energie, dar și eventualele scumpiri ale materiilor prime, inclusiv ale alimentelor. Banca centrală ia în calcul și efectele secetei severe din acest an și posibilele schimbări ale cursului leului. Instabilitatea din Orientul Mijlociu și problemele de pe piața energiei adaugă, la rândul lor, un grad ridicat de incertitudine. O astfel de evoluție poate influența puterea de cumpărare, încrederea consumatorilor și activitatea firmelor, dar și costurile la care România se împrumută. Pe de altă parte, BNR se așteaptă ca cererea mai slabă din economie să contribuie la temperarea inflației. Presiunile de acest tip sunt legate de măsurile de consolidare a bugetului, începute în 2025 și continuate în 2026. BNR avertizează asupra riscurilor economice și bugetare BNR avertizează există încă semne de întrebare privind măsurile care vor fi luate după 2026 pentru reducerea deficitului bugetar. Fondurile europene sunt considerate importante pentru economie, iar BNR recomandă folosirea lor cât mai eficientă. Aceste investiții pot limita o parte dintre efectele negative generate de reducerea cheltuielilor publice, războiul din Ucraina și conflictul din Orientul Mijlociu. Evoluția economiei României depinde și de deciziile luate de marile bănci centrale. BNR urmărește în acest context politica monetară a Băncii Centrale Europene și a Rezervei Federale din SUA, dar și măsurile adoptate de băncile centrale din regiune. Pentru menținerea stabilității economice, BNR consideră necesară o combinație echilibrată de politici economice și reforme structurale. Folosirea fondurilor europene este inclusă printre măsurile care pot contribui la creșterea potențialului economiei României. Următoarea ședință a Consiliului de administrație al BNR cu privire la politica monetară va avea loc pe 12 noiembrie 2026.
Isărescu explică cum poate România să adopte moneda euro
Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a explicat care sunt pașii esențiali pe care țara noastră trebuie să îi respecte pentru a putea să adopte moneda euro cât mai repede. Într-un discurs ținut marţi, la evenimentul de lansare a volumului ”Sustenabilitatea financiară – de la deficite la convergenţă nominală”, Mugur Isărescu a declarat că politicile economice trebuie să fie calibrate și predictibile pentru a susține investițiile și creșterea economică. Guvernatorul Băncii Naționale a României subliniază că parcursul de consolidare fiscal-bugetară este esențial pentru credibilitatea României. Credibilitatea României în joc Șeful BNR atenționează că fluctuațiile economice, deficitul și inflația afectează grav percepția țării noastre în plan extern. „Putem avea un parcurs de creştere economică care să ne asigure continuarea convergenţei spre standardul de viaţă occidental doar dacă avem mare grijă de echilibrele macroeconomice. Şi aş putea să repet această frază importantă. Dacă nu vom asigura aceste echilibre, nu vom putea asigura durabilitatea unui parcurs economic solid. Mai mult de atât, sustenabilitatea şi doresc să subliniez acest lucru, este esenţială şi pentru adoptarea euro”, a declarat Mugur Isărescu, Politicile macroeconomice trebuie să tempereze punctele slabe Guvernatorul BNR apreciază că este nevoie de implementarea unor politici publice care să gestioneze echilibrat ajustarea deficitelor și factorii de creștere potențială. Mai mult, o creștere economică robustă va spori eficiența eforturilor de consolidare. „Când se pierde din vedere faptul că fluctuaţiile inerente într-o economie de piaţă, fluctuaţiile inerente ale economiei trebuie atenuate de politicile macroeconomice, nicidecum alimentate, economia tinde să evolueze pe traiectorii bulversante pentru societate. Cu atât mai mult într-un context internaţional, cu numeroase incertitudini şi reaşezări geopolitice şi economice, aşa cum este contextul actual”, a precizat Isărescu. Trebuie evitate politicile prociclice Oficialul BNR a mai avertizat că trebuie evitate politicile prociclice. Mai simplu spus, evitarea introducerii de stimulente în economie în perioadele de creștere. „Evitaţi politicile prociclice. Evitaţi ca atunci când economia creşte să mai introduceţi stimulente în economie. Păstraţi exact ca în proverbul românesc «Vara se face sania şi iarna trăsura», păstraţi elementele de stimulent pentru perioadele în care economia, inerent, intră în descreştere. Probabil că nici noi, şi trebuie să recunoaştem aici, nu am încercat să explicăm mai bine această chestiune esenţială a politicilor într-o economie de piaţă. Ne-am oprit la acest barbarism prociclic, anticiclic şi am crezut că lumea înţelege rapid despre ce este vorba. Şi n-a fost aşa”, a mai declarat guvernatorul BNR. Reamintim că trecerea României la moneda euro a fost prezentată ca un obiectiv de țară în ultimul an, însă în acest scop este nevoie să îndeplinească mai multe criterii de convergență.
Unde se află aurul României. Cum a fost folosit ca monedă de schimb în războaiele politice interne
Țările europene mută surprinzător și își aduc rezervele de aur mai aproape de casă. Din motive care țin de costuri și de securitate, țările aleg să depoziteze o parte din rezerva de aur în străinătate, în hub-uri bancare precum Banca Angliei sau New York. Infrastructura de securitate, sistemele de audit, asigurarea, personalul specializat și proceduri complexe de transport și verificare sunt provocări uriașe pentru fiecare țară. Mai mult, aurul aflat într-un centru financiar internațional poate fi mai ușor tranzacționat în caz de criză. Totuși, situația geopolitică actuală induce temeri, iar strategia băncilor centrale europene se schimbă radical. Dacă Olanda, Franța sau Germania au „mutat” deja în acest scenariu, strategia României are coordonate diferite, pentru că rezerva de aur nu se află în SUA. Însă, de-a lungul timpului, această rezervă de aur a fost folosită și ca „monedă de schimb” în războaiele politice interne. Banca centrală olandeză (DNB) a confirmat că miliarde de dolari în aur au fost scoase din America de Nord (SUA și Canada) și relocate la Londra. Au fost invocate „tulburări geopolitice tot mai mari”. Loading … DNB a anunțat că 86 de tone de aur – dintr-un total de 313 tone – au fost retrase din SUA și Canada. Operațiunea complexă a durat câteva luni. Aurul olandez este depozitat, acum, la Banca Angliei. Astfel, aurul – un instrument strategic – poate fi tranzacționat mai ușor „într-o situație de criză”. Președintele DNB, Olaf Sleijpen, a declarat că măsura este „necesară pentru a consolida reziliența și pregătirea noastră”. O mare parte din aurul olandez a fost vândut în New York. Ulterior, a fost răscumpărat în Londra. Totuși, peste 27 de tone de aur au fost mutate fizic în Regatul Unit. Accesul rapid la piață, criteriu esențial în caz de criză Măsura luată de Banca Centrală a Olandei, potrivit BBC, reprezintă o reacție la starea instabilă și incertă în care se află lumea. Sunt în curs de desfășurare războaie comerciale și militare. În consecință, țările sunt obligate să își ia marje de siguranță și să își păstreze rezervele de aur „mai aproape de casă”. Reprezentanții De Nederlandsche Bank au precizat că aurul a fost scos din SUA și Canada între martie și august 2026. Acum, este păstrat în seifurile Băncii Angliei. „Sperăm să nu fie nevoie să-l folosim vreodată. Dar trebuie să ne întărim reziliența și să fim pregătiți”, a spus guvernatorul băncii centrale olandeze, Olaf Sleijpen. La sfârșitul anului 2025, rezervele totale de aur ale Țărilor de Jos se ridicau la 612,4 tone. Valoarea estimată este de 72,2 miliarde de euro (83,7 miliarde de dolari), potrivit DNB. Olaf Sleijpen / Foto – Profimedia Images Franța și Germania și-au adus aurul mai aproape În timpul Războiului Rece, multe țări europene au transferat rezerve importante de aur în SUA, pentru a fi protejare în cazul unui război cu Uniunea Sovietică. DNB a declarat că aurul deținut la Banca Angliei „este considerat cel mai ușor tranzacționabil auru din lume”. Este, în consecință, mai ușor disponibil într-o criză decât dacă s-ar afla încă în SUA sau Canada. Înainte de anunț, DNB deținea 31,3% din aur la New York și 19,7% la Ottawa. Această cotă a scăzut acum la 18,5% în ambele țări. Specialiștii olandezi nu anticipează un șoc major pe piață, dar semnele de întrebare au apărut rapid. Franța și Germania au „mutat”, la rândul lor, nemții fiind chiar mai „grăbiți” din acest punct de vedere. În anul 2015, Bundesbank a transferat în Germania un total de peste 216 tone de aur din depozite aflate în străinătate. 111 tone din New York 105 tone din Paris Începând din anul 2013, Bundesbank a mutat, succesiv, puțin sub 283 de tone de aur din Paris și 300 de tone de aur din New York la Frankfurt pe Main. La 31 decembrie 2016, 47,9% din depozitele de aur ale Germaniei erau depozitate la Frankfurt, 36,6% în New York, 12,8% în Londra și restul de 2,7% la Paris. Acum, Germania Germania deține aproximativ 3.350 de tone de aur. Este a doua cea mai mare rezervă de aur din lume, după cea a Statelor Unite ale Americii. Sediul Bundesbank / Foto – Wikipedia Și Franța a transmis că parte din rezerva de aur – aflată în SUA – a fost adusă în țară. Unde se află depozitat aurul României și care este rezerva totală Potrivit BNR, România deține aproximativ 104 tone de aur. O parte din rezerva de aur este păstrată chiar în țară, însă un procent mai mare se află depozitat la Banca Angliei. 61,24 de tone de aur se află depozitate la Banca Angliei 42,46 de tone de aur se află depozitate în Tezaurul Băncii Naționale a României Piața de la Londra este una dintre cele mai puternice piețe de aur din lume. Din această cauză, permite mobilizarea mai rapidă a rezervelor în perioade de criză. „Rezerva de aur a României se menține la aproximativ 104 tone, dintre care peste 61 de tone se află în custodie la Banca Angliei. Din rațiuni de transparență și siguranță, BNR efectuează anual verificări fizice ale lingourilor depozitate la această instituție. Valoarea în euro a rezervei de aur fluctuează semnificativ, ca urmare a variației prețului aurului pe piețele internațional. La 31 decembrie 2023, valoarea acesteia se situa la nivelul de 6.213 milioane euro La 31 decembrie 2024, se situa la 8.356 milioane euro La 31 decembrie 2025, se situa la 12.217 milioane euro În perioadele de criză și incertitudine, investitorii se orientează către aur, consolidându-i capacitatea de a oferi protecție împotriva instabilității globale”, se precizează pe site-ul BNR. Mugur Isărescu, guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei (BNR) / Foto – Mediafax Repatrierea rezervei de aur a României, în centrul disputelor politice În anul 2019, Liviu Dragnea – președinte PSD și președinte al Camerei Deputaților -, alături de senatorul Șerban Nicolae, au inițiat o lege privind modificarea statutului BNR. Potrivit proiectului de lege inițiat de Liviu Dragnea și de senatorul Șerban Nicolae, 95% din aurul depozitat în afara țării, la Banca Angliei ar fi urmat să fie repatriat. Liviu Dragnea /
Ce a primit Nadia Comăneci de la Mugur Isărescu. Apoi, discursul guvernatorului BNR a impresionat-o profund
În dimineața zilei de joi, 28 mai 2026, a avut loc la Banca Națională Română evenimentul organizat în onoarea Nadiei Comăneci, cu tema „50 de ani de la obținerea primei note de 10 din istoria Jocurilor Olimpice în proba de gimnastică feminină”. Evenimentul marchează 50 de ani de la cea mai mare performanță din istoria gimnasticii românești, nota de 10 obținută de Nadia la Jocurile Olimpice de la Montreal, 1976. Nadia Comăneci a fost întâmpinată de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Acesta i-a oferit un buchet de flori fostei noastre mari sportive. Nadiei i-au fost prezentate monedele create special de Banca Națională Română pentru a comemora realizarea ei și a stat secunde bune în fața lor, analizându-le de aproape. Printre alții, la fastuosul eveniment au mai participat și președintele FRF, Răzvan Burleanu, Marius Urzică, dar și alți membri importanți ai COSR. BNR a emis monede speciale pentru Nadia Comăneci „Începând cu data de 28 mai 2026 Banca Națională a României lansează în circuitul numismatic o monedă din aur, o monedă din argint și o monedă din tombac cuprat cu tema 50 de ani de la obținerea primei note de 10 din istoria Jocurilor Olimpice în proba de gimnastică feminină. Caracteristicile monedelor sunt următoarele: Metal aur argint tombac cuprat Valoare nominală 100 lei 10 lei 1 leu Titlu 900‰ 999‰ – Formă rotundă rotundă rotundă Diametru 21 mm 37 mm 37 mm Greutate 6,452 g 31,103 g 23,5 g Cant zimțat zimțat zimțat Calitate proof proof proof ”, se arată pe site-ul BNR. De asemenea, au fost anunțate și tirajele aprobate pentru această emisiune numismatică, limitate, așa cum era de așteptat. Prețurile nu sunt nici ele la îndemna oricui. „Tirajele aprobate pentru această emisiune numismatică sunt de 200 de piese pentru monedele din aur, 1.000 de piese pentru monedele din argint și 2.000 de piese pentru monedele din tombac cuprat. Preţurile de vânzare sunt: 7.800,00 lei, inclusiv TVA, pentru moneda din aur, inclusiv broșura de prezentare și certificatul de autenticitate; 1.000,00 lei, inclusiv TVA, pentru moneda din argint, inclusiv broșura de prezentare și certificatul de autenticitate; 280,00 lei, inclusiv TVA, pentru moneda din tombac cuprat, inclusiv broșura de prezentare și certificatul de autenticitate”, mai notează sursa citată.
Isărescu critică ancheta înțelegerilor între bănci pentru creșterea ratelor: N-avem voie să ridicăm dobânzile? Ne apărăm cu tărie piața monetară
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a criticat investigația Consilului Concurenței privind posibile practici anticoncurențiale în stabilirea ROBOR. Oficialul a sugerat că ancheta ar putea afecta independența băncii centrale. Mugur Isărescu susține că băncile au crescut indicele ROBOR în linie cu creșterile dobânzii cheie de către Banca Națională a României, în contextul inflației ridicate și pune în discuție o posibilă încălcare a Tratatului de funcționare al UE, care spune că băncile centrale nu primesc instrucțiuni de la alte autorități. Mugur Isărescu a spus că a citit raportul Concurenței și că nu se poate referi direct la acesta, dar că a comentat și comentează în continuare pe baza informațiilor publice. „Am citit raportul, 500 de pagini, 300 de anexe. Ce a ieșit în public, că au crescut băncile ROBOR ca să crească costurile pentru creditare și deci să-i „apese” mai tare pe debitori. Care credite, ce nivel de ROBOR? A crescut de la 1 și ceva la sută în 1991 la 7%. Atât au crescut în lume dobânzile, atât a crescut rata de politică monetară. ROBOR nu poate să funcționeze decât între facilitatea de depozit și facilitatea de Lombard, +/-1% rata de politică monetară. Iese de aici? Fie face guvernatorul o declarație și zice „Măi, ați sărit calul”. Iar asta nu înseamnă că nu au fost concurențiali. Ci că au ieșit din limitele astea… Asta se numește, în termeni de politică monetară, moral suasion, o declarație a guvernatorului, că eu pot să influențez piețele inclusiv cu o declarație”, a declarat Mugur Isărescu. Isărescu sugerează că investigația Consiliului Concurenței, instituție condusă de Bogdan Chirițoiu, ar putea interfera cu independența BNR. „Dar ceea ce vreau să vă spun este că ne apărăm, nu cu dinții, cu tărie, piața monetară, că altfel nu am putea să funcționăm. Și mai e ceva foarte grav. Dacă, până la urmă, referirea e că prin procedee neconcurențiale, băncile au crescut între 2021 și 2023, ROBOR-ul de la 1% la 7%, când și rata de politică monetară a crescut de la 1% la 7%, înseamnă că te referi la rata de politică monetară”. Consiliul Concurenței investighează posibile înțelegeri între bănci pentru fixarea ratei dobâznii ROBOR Consiliul Concurenței se află în fazele finale ale investigației privind cele zece bănci participante la panelul de stabilire al cotațiilor zilnice ROBOR. Raportul preliminar, trimis băncilor comerciale, dar și BNR, arată posibile încălcări ale legii concurenței, în opinia comisarilor, ceea ce s-ar putea transforma în sancțiuni după o decizie a plenului Consiliului, așteptată la începutul lunii viitoare. Bogdan Chirițoiu / Foto – Mediafax Foto (Alexandra Pandrea) Investigația Consiliului Concurenței la cele 10 bănci care stabilesc ROBOR a vizat activitatea băncilor pe piața monetară interbancară desfășurată în cadrul procedurii de fixing, precum și cea din intervalul de 15 minute după fixing, adică atragerea și plasarea depozitelor interbancare de băncile participante la stabilirea ratelor de referință ROBOR/ROBID la nivel național. Potrivit datelor Asociației Piețelor Financiare (ACI), cele 10 bănci care îndeplinesc rolul de participant la calculul ROBOR sunt: Banca Comercială Intesa Sanpaolo România, Banca Comercială Română, BRD ‐ Groupe Societe Generale, Banca Transilvania, CEC Bank, Eximbank, ING Bank NV Amsterdam – Sucursala Bucureşti, OTP Bank România, Raiffeisen Bank și Unicredit Bank. RECOMANDAREA AUTORULUI:
Isărescu demolează isteria creșterii cursului valutar din cauza demiterii lui Bolojan. Nu am vândut valută, am cumpărat. Cursul s-ar fi făcut 4,4 lei
Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isrăescu, a demolat, marți, acuzațiile de manipulare a cursului valutar din cauza demiterii premierului Ilie Bolojan. Oficialul BNR a explicat că evoluția rezervelor internaționale arată exact contrariul: Banca Centrală a intervenit în principal cumpărând valută, nu vânzând-o. „Am intervenit pe piață, dar am intervenit în principat cumpărând valută și evitând ca leul să se aprecieze” Mugur Isărescu a spus că dacă BNR ar fi vândut masiv valută pentru a menține cursul jos, rezervele internaționale nu ar fi crescut, ci s-ar fi diminuat. Or, s-a întâmplat exact contrariul, a subliniat guvernatorul Băncii Naționale, marți, la prezentarea Raportului privind inflația. „Trebuie să vindem cantități mari de valută ca să fie ținut cursul jos artificial și atunci cum ar fi crescut rezervele internaționale?” a întrebat retoric Isărescu. Guvernatorul a explicat că banca centrală a preluat sume mari în valută de la Ministerul Finanțelor, provenite din fonduri europene sau împrumuturi externe, pentru a evita șocuri pe o piața valutară considerată „subțire”. „BNR a intervenit în principal cumpărând valută, nu vânzând-o – în special de la Ministerul de Finanțe, evitând astfel variații bruște ale cursului atunci când statul avea nevoie să convertească miliarde de euro din fonduri europene sau împrumuturi externe. În ultimii 5 ani, rezervele au crescut cu 40 de miliarde de euro”. Dacă s-ar fi dus toți acești 40 de miliarde în piața valutară, cursul s-ar fi făcut 4,4 lei/euro”, a adăugat guvernatorul BNR. Cum funcționează mecanismul abordat de BNR Mecanismul explicat de guvernatorul Băncii Centrale funcționează astfel: Ministerul de Finanțe primește regulat sume mari în euro din fonduri europene sau din împrumuturi externe, pe care trebuie să le convertească în lei pentru cheltuieli interne. Dacă ar face asta direct pe piață, ar putea arunca într-o singură zi un miliard sau două miliarde de euro, ceea ce ar însemna o apreciere bruscă și perturbatoare a leului. BNR preia aceste sume, creând lichiditate în lei, pe care o sterilizează ulterior prin facilitatea de depozit. „Am intervenit pe piaţă, dar am intervenit în principal cumpărând valută şi pentru a evita aprecierea leului. Grosul cumpărărilor le-am făcut nu direct din piaţă, ci de la Ministerul de Finanţe. Cu alte cuvinte, Ministerul de Finanţe, în loc să vândă încasările valutare din fonduri europene sau din împrumuturi externe direct în piaţă, cu variaţii foarte mari asupra cursului de schimb, , le-a vândut Băncii Naţionale”. Intervențille BNR au fost „mult, mult, mult mai mici” decât în 2025 De asemenea, guvernatorul a precizat și că intervențiile BNR din 2026 au fost „mult, mult, mult mai mici” decât cele din aprilie–mai 2025, atunci când presiunile pe curs au fost mult mai puternice. Potrivit lui Isărescu, cursul leu-euro pare să fi ajuns la un nivel de echilibru, iar nivelul rezervelor permite băncii centrale să lase o flexibilitate mai mare a monedei. Totuși, flexibilitatea depinde de doi factori, continuarea corecției fiscale și stabilitatea politică, pe care BNR nu îi controlează direct, a avertizat Isărescu. În plus, guvernatorul a mai spus că inclusiv declarațiile publice pot influenţa pieţele financiare. „Piețele sunt foarte sensibile la ambii factori. Stabilitate politică, să avem cât mai repede un guvern, și continuarea corecției fiscale”, a spus guvernatorul. RECOMANDAREA AUTORULUI:
BNR a decis să mențină dobânda-cheie la 6,5%. Care sunt estimările băncii centrale cu privire la evoluția inflației
Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR), a hotărât, în ședința de vineri, 15 mai, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,5% pe an, conform comunicatului publicat după ședința de politică monetară. În cadrul celei de-a patra ședințe de politică monetară din acest an, Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României, a hotărât următoarele: Menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an; Menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an; Menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu BNR se așteaptă la o inflație mai ridicată De asemenea, Banca Națională se așteaptă la o creștere a ratei inflației în perioada următoare, peste nivelurile anticipate în raportul din februarie. „Potrivit prognozei din Raport, rata anuală a inflației va crește în trimestrul II 2026 peste nivelurile previzionate anterior, în principal ca urmare a efectelor anticipate a fi exercitate de scumpirea combustibililor, pe fondul măririi deosebit de ample a cotațiilor petrolului și gazelor naturale în contextul conflictului din Orientul Mijlociu. Acestea se vor suprapune efectelor de bază nefavorabile ce se vor manifesta în același interval pe segmentul energie, dar și influențelor așteptate să vină din liberalizarea pieței gazelor naturale pentru consumatorii non-casnici și din eliminarea ulterioară a plafonului pentru adaosul comercial la alimente de bază”, arată BNR. Inflația a ajuns la aproape 11% în aprilie Rata inflației a urcat la 10,7% în aprilie, după ce inflația lunară a accelerat din nou, pentru a doua lună la rând, la peste 0,8%. România a avut de altfel cele mai ridicate creșteri lunare ale prețurilor de consum de la începutul anului din regiunea Europei Centrale și de Est. Sursa: Institutul Național de Statistică „După opt luni de creștere la valori de peste 9%, în aprilie 2026 inflația anuală atinge pragul de 10,7%. Astfel, în aprilie rata anuală a inflației, comparativ cu luna similară a anului precedent, a fost 10,71%”. Seriviciile și mărfurile nealimentare din ce în ce mai scumpe Cele mai recente date, publicate de INS, arată că la alimente, cele mai mari majorări de preţuri s-au menţinut tot la cafea, prețul acesteia majorându-se cu 21,76%. Ouăle se află pe locul secund cu o creștere a prețurilor de 14,78%, în timp ce carnea de bovine s-a scumpit cu 12,24%. „Cele mai mari creșteri de preţuri au fost înregistrate la servicii, 13,04%. În acelaşi interval de timp, preţurile mărfurilor nealimentare s-au majorat cu 12,02%, iar cel al mărfurilor alimentare cu 7,39%”, mai arată datele INS. La capitolul mărfuri nealimentare, cele mai mari creșteri din aprilie s-au menținut la tariful energiei electrice, care s-a majorat cu 54,18%, după eliminarea schemei de sprijin privind plafonarea prețurilor energiei electrice. Alte majorări ale tarifelor în aceasta categorie au mai fost înregistrate la carburanți, benzină cu 22,42% și la motorină cu 32,68%. RECOMANDAREA AUTORULUI: Moștenirea lui Bolojan. Inflația galopează și ajunge la aproape 11%. În continuare, de departe cea mai mare din UE Guvernul Bolojan a băgat România în criză economică. O confirmă primele date oficiale ale INS pe 2026. Cu cât a scăzut economia
Ion Cristoiu: Mugur Isărescu a devenit proprietar pe BNR. Acesta a intervenit penal de 2 ori în situații politice
În cadrul unei ediții, transmise live de Gândul, a emisiunii „Marius Tucă Show”, Ion Cristoiu, jurnalist și scriitor român, a vorbit despre cum BNR nu trebuie să se implice în politică, sub nicio formă. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Ion Cristoiu: „Ce treabă are BNR-ul cu politica? El (n.r. Eugen Rădulescu) a clămpănit și nu avea voie. Domnul Mugur Isărescu, care din 1990 e șef, a devenit proprietarul BNR, dacă ai observat. A intervenit de două ori în chip penal, manevrând cursul euro. Prima dată a fost anul trecut, după ce a intrat în turul al doilea Simion, el imediat a și crescut euro pe care îl ținuse până atunci sub control. Că el ține sub control cursul euro…” Invitat la Marius Tucă Show, Ion Cristoiu a vorbit despre cum BNR nu trebuie să se implice în politică, sub nicio formă. Acesta a început prin a spune că Mugur Isărescu, Guvernatorul BNR, este patron al băncii după atâția ani de șefie. Jurnalistul susține că Isărescu a intervenit penal în politică prin manevrarea cursului euro în proximitatea crizelor politice din România. „Ce treabă are BNR-ul cu politica? El (n.r. Eugen Rădulescu) a clămpănit și nu avea voie. Domnul Mugur Isărescu, care din 1990 e șef, a devenit proprietarul BNR, dacă ai observat. A intervenit de două ori în chip penal, manevrând cursul euro. Prima dată a fost anul trecut, după ce a intrat în turul al doilea Simion, el imediat a și crescut euro pe care îl ținuse până atunci sub control. Că el ține sub control cursul euro… Prefața a fost făcută tot de același Eugen Rădulescu, care este consilierul personal al lui Isărescu. Toate sunt pe ideea că ce nenorocire este dacă… Și acum a făcut același lucru. El nu este Poporul Român, el este un penal. Data trecută, George Simion trebuia să îi facă plângere penală. Nu a crescut euro de anul trecut. Cum sunt alegeri, cum crește și euro. Banca Națională a unei țări nu are ce căuta într-o bătălie politică. Consilierul personal, că-i consilierul lui, trebuia dat afară. A făcut aceleași declarații și anul trecut. Anul trecut, Mugur Isărescu, după ce a intrat ăla în turul al doilea, a crescut și a vorbit, a clămpănit ăsta, a crescut euro. De atunci n-a crescut și acuma crește din nou.”, a explicat jurnalistul.
Cel mai slab leu din istorie. Euro a crescut până la 5,14 lei la cursul BNR
Banca Naţională a României a anunţat un curs de referinţă de 5,1417 lei/euro, în creştere cu 4 bani faţă de nivelul de ieri, 29 aprilie, când BNR a anunţat un curs de referinţă de 5,1004 lei/euro. De asemenea, moneda europeană a ajuns pe piaţa interbancară la 5,15 lei. Gândul a prevenit încă de ieri că urmează ca evoluția cursului valutar să fie folosită pe post de sperietoare. Cu rezerve valutare de 67 de miliarde de euro, ceea ce guvernatorul Isărescu clamează ca misiunea primordială a BNR – menținerea cursului – iată că eșuează. Coincidență sau nu, variațiile de curs apar în general în momente-cheie și generează emoție. Cursul valutar BNR comunicat în 30 aprilie 2026: 1 EURO = 5.1417 Lei +0.0413 Lei 1 USD = 4.3965 Lei +0.0370 Lei 1 EURO = 1.1695 USD -0.0005 USD Tensiunile politice se transmit în îngrijorarea piețelor În contextul crizei politice declanșate de PSD, care s-a aliat cu AUR pentru a îl demite pe premierul Ilie Bolojan, investitorii au început să vândă iar din deținerile lor de obligațiuni în lei ale României și să își retragă banii din România, ceea ce pune presiune pe curs din moment ce la retragere leii investitorilor se schimbă în valută. În același timp, populația se refugiază în general în euro în perioade de incertitudine, paradoxal inclusiv din cauza temerilor de depreciere eventuală a leului, element ce pune presiune suplimentară pe curs. Ce efecte are deprecierea monedei naționale Efectele acestei deprecieri se vor resimți imediat în buzunarele românilor. O depreciere controlată spre pragul de 5,2 lei este deja vizibilă în piața interbancară, însă scenariul pesimist vizează o explozie a prețurilor la combustibil. Pe lângă scumpirile de la pompă, instabilitatea politică a dus deja la creșterea dobânzilor la care statul se împrumută, acestea ajungând la 7,4%. Această schimbare înseamnă un cost suplimentar de 250 de milioane de euro pentru bugetul de stat, bani care reprezintă doar dobânzi acumulate într-un interval scurt de timp. Rata de schimb a crescut brusc după primul tur al alegerilor prezidențiale Nu este pentru prima dată când pragul psihologic de 5 lei este depășit într-un context politic tensionat. În mai 2025, moneda națională s-a depreciat semnificativ față de euro și a fost pentru prima dată în istorie când pragul psihologic de 5 lei/euro a fost depășit. Recordul a fost înregistrat în contextul alegerilor prezidențiale în care Nicușor Dan și George Simion au intrat în turul al doilea, după anularea primului tur al prezidențialelor din noiembrie 2024. Situația a apărut după aproximativ 2 ani în care Banca Națională a menținut cursul de schimb, inclusiv până la alegeri, la limita de 4,97 de lei/euro. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat atunci că leul ar fi fost „imposibil de apărat” și că România „s-a jucat cu focul”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Deja vu. Se pregătește operațiunea „euro sugrumă leul / țara intră în faliment” dacă pleacă Bolojan Euro a sărit de 5,1 lei. Se repetă scenariul sperietorii „explodează cursul” dacă pică guvernul Bolojan? Aceeași amenințare, folosită și în campania electorală a lui Nicușor Dan
Rezervele de valută ale BNR au crescut cu 2 miliarde de euro. Ce muniție de apărare a leului are Isărescu
Banca Națională a României (BNR) a anunțat că rezervele valutare ale României au crescut, în martie 2026, cu 2 miliarde de euro față de luna precedentă. Astfel, la 31 martie 2026 rezervele valutare erau 67,032 miliarde euro, în creștere față de 65,023 miliarde euro la 28 februarie 2026. În cursul lunii martie, instituția a înregistrat intrări de 9,424 milioane de euro reprezentând modificarea rezervelor minime ân valută constituite de credit la BNR, alimentarea conturilor Ministerului Finanțelor și altele. „În cursul lunii au avut loc următoarele operaţiuni: Intrări de 9.424 milioane euro, reprezentând: modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit la BNR; alimentarea conturilor Ministerului Finanțelor (inclusiv sumele rezultate din emisiunile unor euroobligațiuni ale Ministerului Finanțelor în valoare nominală de 3.000 milioane euro și în dolari americani în valoare nominală de aproximativ 1.731 milioane euro) și altele”. De asemenea, au fost înregistrate ieșiri de 7,415 milioane de euro reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit la BNR, plăți de rate și dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută și plăți din contul Comisiei Europene. „Ieşiri de 7.415 milioane euro, reprezentând: modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit la BNR; plăți de rate și dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută (aproximativ EUR 638 milioane); plăţi din contul Comisiei Europene și altele”. Nivelul rezervei de aur s-a menținut De altfel, nivelul rezervei de aur s-a menținut la 103,6 tone. În condițiile evoluțiilor prețurilor internaționale, valoarea acesteia s-a situat la 13,2 miliarde euro. În total, rezervele internaționale ale României (valute plus aur) la 31 martie 2026 au fost de 80 miliarde de euro, față de 79 miliarde de euro la 28 februarie 2026. Plăţile scadente în luna aprilie 2026 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanţelor, însumează circa 365 miliarde euro. RECOMANDAREA AUTORULUI: Surpriză de la BNR. În prima zi de criză politică în România, leul a crescut față de euro BNR a anunțat cu cât a crescut datoria externă a României, în primele 2 luni ale anului 2026