Ce a primit Nadia Comăneci de la Mugur Isărescu. Apoi, discursul guvernatorului BNR a impresionat-o profund
În dimineața zilei de joi, 28 mai 2026, a avut loc la Banca Națională Română evenimentul organizat în onoarea Nadiei Comăneci, cu tema „50 de ani de la obținerea primei note de 10 din istoria Jocurilor Olimpice în proba de gimnastică feminină”. Evenimentul marchează 50 de ani de la cea mai mare performanță din istoria gimnasticii românești, nota de 10 obținută de Nadia la Jocurile Olimpice de la Montreal, 1976. Nadia Comăneci a fost întâmpinată de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Acesta i-a oferit un buchet de flori fostei noastre mari sportive. Nadiei i-au fost prezentate monedele create special de Banca Națională Română pentru a comemora realizarea ei și a stat secunde bune în fața lor, analizându-le de aproape. Printre alții, la fastuosul eveniment au mai participat și președintele FRF, Răzvan Burleanu, Marius Urzică, dar și alți membri importanți ai COSR. BNR a emis monede speciale pentru Nadia Comăneci „Începând cu data de 28 mai 2026 Banca Națională a României lansează în circuitul numismatic o monedă din aur, o monedă din argint și o monedă din tombac cuprat cu tema 50 de ani de la obținerea primei note de 10 din istoria Jocurilor Olimpice în proba de gimnastică feminină. Caracteristicile monedelor sunt următoarele: Metal aur argint tombac cuprat Valoare nominală 100 lei 10 lei 1 leu Titlu 900‰ 999‰ – Formă rotundă rotundă rotundă Diametru 21 mm 37 mm 37 mm Greutate 6,452 g 31,103 g 23,5 g Cant zimțat zimțat zimțat Calitate proof proof proof ”, se arată pe site-ul BNR. De asemenea, au fost anunțate și tirajele aprobate pentru această emisiune numismatică, limitate, așa cum era de așteptat. Prețurile nu sunt nici ele la îndemna oricui. „Tirajele aprobate pentru această emisiune numismatică sunt de 200 de piese pentru monedele din aur, 1.000 de piese pentru monedele din argint și 2.000 de piese pentru monedele din tombac cuprat. Preţurile de vânzare sunt: 7.800,00 lei, inclusiv TVA, pentru moneda din aur, inclusiv broșura de prezentare și certificatul de autenticitate; 1.000,00 lei, inclusiv TVA, pentru moneda din argint, inclusiv broșura de prezentare și certificatul de autenticitate; 280,00 lei, inclusiv TVA, pentru moneda din tombac cuprat, inclusiv broșura de prezentare și certificatul de autenticitate”, mai notează sursa citată.
Isărescu critică ancheta înțelegerilor între bănci pentru creșterea ratelor: N-avem voie să ridicăm dobânzile? Ne apărăm cu tărie piața monetară
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a criticat investigația Consilului Concurenței privind posibile practici anticoncurențiale în stabilirea ROBOR. Oficialul a sugerat că ancheta ar putea afecta independența băncii centrale. Mugur Isărescu susține că băncile au crescut indicele ROBOR în linie cu creșterile dobânzii cheie de către Banca Națională a României, în contextul inflației ridicate și pune în discuție o posibilă încălcare a Tratatului de funcționare al UE, care spune că băncile centrale nu primesc instrucțiuni de la alte autorități. Mugur Isărescu a spus că a citit raportul Concurenței și că nu se poate referi direct la acesta, dar că a comentat și comentează în continuare pe baza informațiilor publice. „Am citit raportul, 500 de pagini, 300 de anexe. Ce a ieșit în public, că au crescut băncile ROBOR ca să crească costurile pentru creditare și deci să-i „apese” mai tare pe debitori. Care credite, ce nivel de ROBOR? A crescut de la 1 și ceva la sută în 1991 la 7%. Atât au crescut în lume dobânzile, atât a crescut rata de politică monetară. ROBOR nu poate să funcționeze decât între facilitatea de depozit și facilitatea de Lombard, +/-1% rata de politică monetară. Iese de aici? Fie face guvernatorul o declarație și zice „Măi, ați sărit calul”. Iar asta nu înseamnă că nu au fost concurențiali. Ci că au ieșit din limitele astea… Asta se numește, în termeni de politică monetară, moral suasion, o declarație a guvernatorului, că eu pot să influențez piețele inclusiv cu o declarație”, a declarat Mugur Isărescu. Isărescu sugerează că investigația Consiliului Concurenței, instituție condusă de Bogdan Chirițoiu, ar putea interfera cu independența BNR. „Dar ceea ce vreau să vă spun este că ne apărăm, nu cu dinții, cu tărie, piața monetară, că altfel nu am putea să funcționăm. Și mai e ceva foarte grav. Dacă, până la urmă, referirea e că prin procedee neconcurențiale, băncile au crescut între 2021 și 2023, ROBOR-ul de la 1% la 7%, când și rata de politică monetară a crescut de la 1% la 7%, înseamnă că te referi la rata de politică monetară”. Consiliul Concurenței investighează posibile înțelegeri între bănci pentru fixarea ratei dobâznii ROBOR Consiliul Concurenței se află în fazele finale ale investigației privind cele zece bănci participante la panelul de stabilire al cotațiilor zilnice ROBOR. Raportul preliminar, trimis băncilor comerciale, dar și BNR, arată posibile încălcări ale legii concurenței, în opinia comisarilor, ceea ce s-ar putea transforma în sancțiuni după o decizie a plenului Consiliului, așteptată la începutul lunii viitoare. Bogdan Chirițoiu / Foto – Mediafax Foto (Alexandra Pandrea) Investigația Consiliului Concurenței la cele 10 bănci care stabilesc ROBOR a vizat activitatea băncilor pe piața monetară interbancară desfășurată în cadrul procedurii de fixing, precum și cea din intervalul de 15 minute după fixing, adică atragerea și plasarea depozitelor interbancare de băncile participante la stabilirea ratelor de referință ROBOR/ROBID la nivel național. Potrivit datelor Asociației Piețelor Financiare (ACI), cele 10 bănci care îndeplinesc rolul de participant la calculul ROBOR sunt: Banca Comercială Intesa Sanpaolo România, Banca Comercială Română, BRD ‐ Groupe Societe Generale, Banca Transilvania, CEC Bank, Eximbank, ING Bank NV Amsterdam – Sucursala Bucureşti, OTP Bank România, Raiffeisen Bank și Unicredit Bank. RECOMANDAREA AUTORULUI:
Isărescu demolează isteria creșterii cursului valutar din cauza demiterii lui Bolojan. Nu am vândut valută, am cumpărat. Cursul s-ar fi făcut 4,4 lei
Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isrăescu, a demolat, marți, acuzațiile de manipulare a cursului valutar din cauza demiterii premierului Ilie Bolojan. Oficialul BNR a explicat că evoluția rezervelor internaționale arată exact contrariul: Banca Centrală a intervenit în principal cumpărând valută, nu vânzând-o. „Am intervenit pe piață, dar am intervenit în principat cumpărând valută și evitând ca leul să se aprecieze” Mugur Isărescu a spus că dacă BNR ar fi vândut masiv valută pentru a menține cursul jos, rezervele internaționale nu ar fi crescut, ci s-ar fi diminuat. Or, s-a întâmplat exact contrariul, a subliniat guvernatorul Băncii Naționale, marți, la prezentarea Raportului privind inflația. „Trebuie să vindem cantități mari de valută ca să fie ținut cursul jos artificial și atunci cum ar fi crescut rezervele internaționale?” a întrebat retoric Isărescu. Guvernatorul a explicat că banca centrală a preluat sume mari în valută de la Ministerul Finanțelor, provenite din fonduri europene sau împrumuturi externe, pentru a evita șocuri pe o piața valutară considerată „subțire”. „BNR a intervenit în principal cumpărând valută, nu vânzând-o – în special de la Ministerul de Finanțe, evitând astfel variații bruște ale cursului atunci când statul avea nevoie să convertească miliarde de euro din fonduri europene sau împrumuturi externe. În ultimii 5 ani, rezervele au crescut cu 40 de miliarde de euro”. Dacă s-ar fi dus toți acești 40 de miliarde în piața valutară, cursul s-ar fi făcut 4,4 lei/euro”, a adăugat guvernatorul BNR. Cum funcționează mecanismul abordat de BNR Mecanismul explicat de guvernatorul Băncii Centrale funcționează astfel: Ministerul de Finanțe primește regulat sume mari în euro din fonduri europene sau din împrumuturi externe, pe care trebuie să le convertească în lei pentru cheltuieli interne. Dacă ar face asta direct pe piață, ar putea arunca într-o singură zi un miliard sau două miliarde de euro, ceea ce ar însemna o apreciere bruscă și perturbatoare a leului. BNR preia aceste sume, creând lichiditate în lei, pe care o sterilizează ulterior prin facilitatea de depozit. „Am intervenit pe piaţă, dar am intervenit în principal cumpărând valută şi pentru a evita aprecierea leului. Grosul cumpărărilor le-am făcut nu direct din piaţă, ci de la Ministerul de Finanţe. Cu alte cuvinte, Ministerul de Finanţe, în loc să vândă încasările valutare din fonduri europene sau din împrumuturi externe direct în piaţă, cu variaţii foarte mari asupra cursului de schimb, , le-a vândut Băncii Naţionale”. Intervențille BNR au fost „mult, mult, mult mai mici” decât în 2025 De asemenea, guvernatorul a precizat și că intervențiile BNR din 2026 au fost „mult, mult, mult mai mici” decât cele din aprilie–mai 2025, atunci când presiunile pe curs au fost mult mai puternice. Potrivit lui Isărescu, cursul leu-euro pare să fi ajuns la un nivel de echilibru, iar nivelul rezervelor permite băncii centrale să lase o flexibilitate mai mare a monedei. Totuși, flexibilitatea depinde de doi factori, continuarea corecției fiscale și stabilitatea politică, pe care BNR nu îi controlează direct, a avertizat Isărescu. În plus, guvernatorul a mai spus că inclusiv declarațiile publice pot influenţa pieţele financiare. „Piețele sunt foarte sensibile la ambii factori. Stabilitate politică, să avem cât mai repede un guvern, și continuarea corecției fiscale”, a spus guvernatorul. RECOMANDAREA AUTORULUI:
BNR a decis să mențină dobânda-cheie la 6,5%. Care sunt estimările băncii centrale cu privire la evoluția inflației
Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR), a hotărât, în ședința de vineri, 15 mai, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,5% pe an, conform comunicatului publicat după ședința de politică monetară. În cadrul celei de-a patra ședințe de politică monetară din acest an, Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României, a hotărât următoarele: Menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an; Menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an; Menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu BNR se așteaptă la o inflație mai ridicată De asemenea, Banca Națională se așteaptă la o creștere a ratei inflației în perioada următoare, peste nivelurile anticipate în raportul din februarie. „Potrivit prognozei din Raport, rata anuală a inflației va crește în trimestrul II 2026 peste nivelurile previzionate anterior, în principal ca urmare a efectelor anticipate a fi exercitate de scumpirea combustibililor, pe fondul măririi deosebit de ample a cotațiilor petrolului și gazelor naturale în contextul conflictului din Orientul Mijlociu. Acestea se vor suprapune efectelor de bază nefavorabile ce se vor manifesta în același interval pe segmentul energie, dar și influențelor așteptate să vină din liberalizarea pieței gazelor naturale pentru consumatorii non-casnici și din eliminarea ulterioară a plafonului pentru adaosul comercial la alimente de bază”, arată BNR. Inflația a ajuns la aproape 11% în aprilie Rata inflației a urcat la 10,7% în aprilie, după ce inflația lunară a accelerat din nou, pentru a doua lună la rând, la peste 0,8%. România a avut de altfel cele mai ridicate creșteri lunare ale prețurilor de consum de la începutul anului din regiunea Europei Centrale și de Est. Sursa: Institutul Național de Statistică „După opt luni de creștere la valori de peste 9%, în aprilie 2026 inflația anuală atinge pragul de 10,7%. Astfel, în aprilie rata anuală a inflației, comparativ cu luna similară a anului precedent, a fost 10,71%”. Seriviciile și mărfurile nealimentare din ce în ce mai scumpe Cele mai recente date, publicate de INS, arată că la alimente, cele mai mari majorări de preţuri s-au menţinut tot la cafea, prețul acesteia majorându-se cu 21,76%. Ouăle se află pe locul secund cu o creștere a prețurilor de 14,78%, în timp ce carnea de bovine s-a scumpit cu 12,24%. „Cele mai mari creșteri de preţuri au fost înregistrate la servicii, 13,04%. În acelaşi interval de timp, preţurile mărfurilor nealimentare s-au majorat cu 12,02%, iar cel al mărfurilor alimentare cu 7,39%”, mai arată datele INS. La capitolul mărfuri nealimentare, cele mai mari creșteri din aprilie s-au menținut la tariful energiei electrice, care s-a majorat cu 54,18%, după eliminarea schemei de sprijin privind plafonarea prețurilor energiei electrice. Alte majorări ale tarifelor în aceasta categorie au mai fost înregistrate la carburanți, benzină cu 22,42% și la motorină cu 32,68%. RECOMANDAREA AUTORULUI: Moștenirea lui Bolojan. Inflația galopează și ajunge la aproape 11%. În continuare, de departe cea mai mare din UE Guvernul Bolojan a băgat România în criză economică. O confirmă primele date oficiale ale INS pe 2026. Cu cât a scăzut economia
Ion Cristoiu: Mugur Isărescu a devenit proprietar pe BNR. Acesta a intervenit penal de 2 ori în situații politice
În cadrul unei ediții, transmise live de Gândul, a emisiunii „Marius Tucă Show”, Ion Cristoiu, jurnalist și scriitor român, a vorbit despre cum BNR nu trebuie să se implice în politică, sub nicio formă. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Ion Cristoiu: „Ce treabă are BNR-ul cu politica? El (n.r. Eugen Rădulescu) a clămpănit și nu avea voie. Domnul Mugur Isărescu, care din 1990 e șef, a devenit proprietarul BNR, dacă ai observat. A intervenit de două ori în chip penal, manevrând cursul euro. Prima dată a fost anul trecut, după ce a intrat în turul al doilea Simion, el imediat a și crescut euro pe care îl ținuse până atunci sub control. Că el ține sub control cursul euro…” Invitat la Marius Tucă Show, Ion Cristoiu a vorbit despre cum BNR nu trebuie să se implice în politică, sub nicio formă. Acesta a început prin a spune că Mugur Isărescu, Guvernatorul BNR, este patron al băncii după atâția ani de șefie. Jurnalistul susține că Isărescu a intervenit penal în politică prin manevrarea cursului euro în proximitatea crizelor politice din România. „Ce treabă are BNR-ul cu politica? El (n.r. Eugen Rădulescu) a clămpănit și nu avea voie. Domnul Mugur Isărescu, care din 1990 e șef, a devenit proprietarul BNR, dacă ai observat. A intervenit de două ori în chip penal, manevrând cursul euro. Prima dată a fost anul trecut, după ce a intrat în turul al doilea Simion, el imediat a și crescut euro pe care îl ținuse până atunci sub control. Că el ține sub control cursul euro… Prefața a fost făcută tot de același Eugen Rădulescu, care este consilierul personal al lui Isărescu. Toate sunt pe ideea că ce nenorocire este dacă… Și acum a făcut același lucru. El nu este Poporul Român, el este un penal. Data trecută, George Simion trebuia să îi facă plângere penală. Nu a crescut euro de anul trecut. Cum sunt alegeri, cum crește și euro. Banca Națională a unei țări nu are ce căuta într-o bătălie politică. Consilierul personal, că-i consilierul lui, trebuia dat afară. A făcut aceleași declarații și anul trecut. Anul trecut, Mugur Isărescu, după ce a intrat ăla în turul al doilea, a crescut și a vorbit, a clămpănit ăsta, a crescut euro. De atunci n-a crescut și acuma crește din nou.”, a explicat jurnalistul.
Cel mai slab leu din istorie. Euro a crescut până la 5,14 lei la cursul BNR
Banca Naţională a României a anunţat un curs de referinţă de 5,1417 lei/euro, în creştere cu 4 bani faţă de nivelul de ieri, 29 aprilie, când BNR a anunţat un curs de referinţă de 5,1004 lei/euro. De asemenea, moneda europeană a ajuns pe piaţa interbancară la 5,15 lei. Gândul a prevenit încă de ieri că urmează ca evoluția cursului valutar să fie folosită pe post de sperietoare. Cu rezerve valutare de 67 de miliarde de euro, ceea ce guvernatorul Isărescu clamează ca misiunea primordială a BNR – menținerea cursului – iată că eșuează. Coincidență sau nu, variațiile de curs apar în general în momente-cheie și generează emoție. Cursul valutar BNR comunicat în 30 aprilie 2026: 1 EURO = 5.1417 Lei +0.0413 Lei 1 USD = 4.3965 Lei +0.0370 Lei 1 EURO = 1.1695 USD -0.0005 USD Tensiunile politice se transmit în îngrijorarea piețelor În contextul crizei politice declanșate de PSD, care s-a aliat cu AUR pentru a îl demite pe premierul Ilie Bolojan, investitorii au început să vândă iar din deținerile lor de obligațiuni în lei ale României și să își retragă banii din România, ceea ce pune presiune pe curs din moment ce la retragere leii investitorilor se schimbă în valută. În același timp, populația se refugiază în general în euro în perioade de incertitudine, paradoxal inclusiv din cauza temerilor de depreciere eventuală a leului, element ce pune presiune suplimentară pe curs. Ce efecte are deprecierea monedei naționale Efectele acestei deprecieri se vor resimți imediat în buzunarele românilor. O depreciere controlată spre pragul de 5,2 lei este deja vizibilă în piața interbancară, însă scenariul pesimist vizează o explozie a prețurilor la combustibil. Pe lângă scumpirile de la pompă, instabilitatea politică a dus deja la creșterea dobânzilor la care statul se împrumută, acestea ajungând la 7,4%. Această schimbare înseamnă un cost suplimentar de 250 de milioane de euro pentru bugetul de stat, bani care reprezintă doar dobânzi acumulate într-un interval scurt de timp. Rata de schimb a crescut brusc după primul tur al alegerilor prezidențiale Nu este pentru prima dată când pragul psihologic de 5 lei este depășit într-un context politic tensionat. În mai 2025, moneda națională s-a depreciat semnificativ față de euro și a fost pentru prima dată în istorie când pragul psihologic de 5 lei/euro a fost depășit. Recordul a fost înregistrat în contextul alegerilor prezidențiale în care Nicușor Dan și George Simion au intrat în turul al doilea, după anularea primului tur al prezidențialelor din noiembrie 2024. Situația a apărut după aproximativ 2 ani în care Banca Națională a menținut cursul de schimb, inclusiv până la alegeri, la limita de 4,97 de lei/euro. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat atunci că leul ar fi fost „imposibil de apărat” și că România „s-a jucat cu focul”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Deja vu. Se pregătește operațiunea „euro sugrumă leul / țara intră în faliment” dacă pleacă Bolojan Euro a sărit de 5,1 lei. Se repetă scenariul sperietorii „explodează cursul” dacă pică guvernul Bolojan? Aceeași amenințare, folosită și în campania electorală a lui Nicușor Dan
Rezervele de valută ale BNR au crescut cu 2 miliarde de euro. Ce muniție de apărare a leului are Isărescu
Banca Națională a României (BNR) a anunțat că rezervele valutare ale României au crescut, în martie 2026, cu 2 miliarde de euro față de luna precedentă. Astfel, la 31 martie 2026 rezervele valutare erau 67,032 miliarde euro, în creștere față de 65,023 miliarde euro la 28 februarie 2026. În cursul lunii martie, instituția a înregistrat intrări de 9,424 milioane de euro reprezentând modificarea rezervelor minime ân valută constituite de credit la BNR, alimentarea conturilor Ministerului Finanțelor și altele. „În cursul lunii au avut loc următoarele operaţiuni: Intrări de 9.424 milioane euro, reprezentând: modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit la BNR; alimentarea conturilor Ministerului Finanțelor (inclusiv sumele rezultate din emisiunile unor euroobligațiuni ale Ministerului Finanțelor în valoare nominală de 3.000 milioane euro și în dolari americani în valoare nominală de aproximativ 1.731 milioane euro) și altele”. De asemenea, au fost înregistrate ieșiri de 7,415 milioane de euro reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit la BNR, plăți de rate și dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută și plăți din contul Comisiei Europene. „Ieşiri de 7.415 milioane euro, reprezentând: modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit la BNR; plăți de rate și dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută (aproximativ EUR 638 milioane); plăţi din contul Comisiei Europene și altele”. Nivelul rezervei de aur s-a menținut De altfel, nivelul rezervei de aur s-a menținut la 103,6 tone. În condițiile evoluțiilor prețurilor internaționale, valoarea acesteia s-a situat la 13,2 miliarde euro. În total, rezervele internaționale ale României (valute plus aur) la 31 martie 2026 au fost de 80 miliarde de euro, față de 79 miliarde de euro la 28 februarie 2026. Plăţile scadente în luna aprilie 2026 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanţelor, însumează circa 365 miliarde euro. RECOMANDAREA AUTORULUI: Surpriză de la BNR. În prima zi de criză politică în România, leul a crescut față de euro BNR a anunțat cu cât a crescut datoria externă a României, în primele 2 luni ale anului 2026
Guvernatorul BNR critică lipsa educației financiare: Îl ia pe bietul ROBOR de dimineaţă până seara și îl tăvăleşte, îl face marele duşman al României
Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a afirmat, în cadrul unui eveniment al Academiei de Studii Economice, că educația financiară a elevilor și studenților cunoaște progrese, dar în ceea ce privește educația și înțelegerea problemelor la nivelul publicului sunt decalaje mari. Oficialul susține că românii nu înțeleg ce este ROBOR după zeci de ani de explicații. Guvernatorul BNR a evidențiat că nivelul de înțelegere a mecanismelor financiare în rândul populației generale este încă insuficient. Mugur Isărescu a subliniat că acest deficit generează interpretări greșite și confuzii și a dat ca exemplu dezbaterea publică cu privire la ROBOR, pe care o consideră una dintre cele mai relevante pentru a demonstra riscurile dezinformării. „După atâţia ani, să spunem ROBOR-ul, care este indicatorul pieţei monetare. ROBOR-ul la trei luni este cel în funcţie de care se stabileşte creditul la debitori, băncile comerciale. Poate s-a spus că nu este bun, s-a trecut la IRCC. Dacă nici acum nu este bun, faceţi, fraţilor, altul, ca să mă exprim aşa. Dar lăsaţi-ne ROBOR-ul că nu putem să funcţionăm altfel. Cum să spunem mai clar despre aceste confuzii şi neclarităţi? Îl ia pe bietul ROBOR de dimineaţă până seara şi îl tăvăleşte şi îl face marele duşman al României”, a spus guvernatorul BNR. Mugur Isărescu: Noi nu stăm într-un turn de fildeș Isărescu a mai spus că cei de la BNR nu stau într-un turn de fildeș și majorează dobânda. Oficialul a precizat că nu banca centrală dă credite populației sau societăților comericiale într-o economie de piață, ci băncile comericale. Vicepremierul Romaniei, Tanczos Barna (S), si Guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei (BNR), Mugur Isarescu (D), participa la Forumul Educatiei Financiare, eveniment organizat de Academia de Studii Economice din Bucuresti (ASE), desfasurat in Aula Magna, luni, 20 aprilie 2026. ALEXANDRU NECHEZ / MEDIAFAX FOTO „Piaţa monetară e formată numai din banca naţională şi băncile comerciale. Piaţa monetară sau interbancară este esenţială. Prin ea se transmite politica monetară. Noi nu stăm acolo într-un turn de fildeş şi zicem am majorat dobânda. Şi ce dacă am majora-o, dacă ea nu se duce în economie? Şi prin ce se duce în economie? Prin piaţa monetară. Banca centrală într-o economie de piaţă nu dă credite populaţiei, asta de 35 de ani, nu dă credite societăţilor comerciale, băncile comerciale fac asta. Şi atunci această piaţă monetară este cea prin care se duce în economie politica monetară”, a afirmat Isărescu. Guvernatorul BNR a descris rolul băncilor comerciale De asemenea, Mugur Isărescu a atras atenția cu privire la percepția conform căreia băncile comerciale au doar rolul de acordare de credite. Guvernatorul a spus că această percepție este eronată și ignoră funcțiile esențiale ale sistemului bancar. În acest sens, Isărescu a subliniat importanța sistemelor de plăți în funcționarea economiei și riscurile ascoiate blocării acestora. „Zău? Dar plăţile? Sunt 300 de mii de plăţi care se fac în România în fiecare zi – 300 de mii. Fiecare bancă are între 10-20 de mii dintre cele 10 care participă la ROBOR. 10-20-30 de mii de plăţi zilnice. Păi, primul lucru care apărea acum vreo 35 de ani despre un atac terorist era blocaţi sistemul de plăţi. Face parte din arsenalul războiului hibrid. Şi cine se ocupă de plăţi? Sistemul bancar, nu se ocupă altcineva”, a mai afirmat Mugur Isărescu. RECOMANDAREA AUTORULUI: Nicușor Dan vede război la tot pasul: Noi trăim un război informațional / Inclusiv la reclame pe internet Guvernatorul Mugur Isărescu a primit sfaturi de la omologul lui grec. Care sunt lecțiile pe care le-ar putea învăța România din criza Greciei
Guvernatorul Mugur Isărescu a primit sfaturi de la omologul lui grec. Care sunt lecțiile pe care le-ar putea învăța România din criza Greciei
Guvernatorul Băncii Centrale a Greciei, Yannis Stournaras, a fost invitat de guvernatorul Mugur Isărescu la Banca Națională a României pentru a vorbi despre lecțiile învățate din criză. Oficialul a subliniat că disciplina fiscală, reformele structurale și asumarea politică sunt esențiale pentru stabilitatea economică și gestionarea crizelor. Yannis Stournaras a fost ministru de Finanțe în perioada cea mai dificilă a Greciei, 2012-2014, când țara era să intre în faliment. Acum, guvernatorul Băncii Greciei a transmis că perioada de criză prin care a trecut Grecia poate să ofere mai multe lecții, atât pentru politica economică, cât și pentru guvernanța zonei euro și gestionarea situațiilor de criză. În opinia oficialului, asumarea politică și credibilitatea sunt esențiale pentru redresarea economică a unui stat. „Criza Greciei oferă mai multe lecții esențiale pentru politica economică, guvernanța zonei euro și gestionarea crizelor. În primul rând, asumarea politică și credibilitatea sunt esențiale. Populismul, polarizarea politică și interesele consolidate pot frâna reformele și pot submina redresarea economică. Un leadership politic puternic, angajamentul instituțional și cadrele de politici transparente sporesc încrederea investitorilor, a gospodăriilor și a partenerilor internaționali”. „Dezechilibrele fiscale și externe trebuie corectate înainte de a atinge niveluri nesustenabile” Guvernatorul grec a mai spus că dezechilibrele fiscale și externe trebuie corectate înainte de a atinge niveluri nesustenabile. În opinia acestuia, competitivitatea costurilor cu forța de muncă este o condiție necesară, dar nu suficientă pentru competitivitatea structurală. În al doilea rând, dezechilibrele fiscale și externe trebuie corectate înainte de a atinge niveluri nesustenabile. Dependența exclusivă de criterii de convergență nominală, fără reforme structurale, poate ascunde vulnerabilități și poate întârzia ajustările necesare. Statele membre care intră într-o uniune monetară trebuie să-și consolideze instituțiile, guvernanța și competitivitatea structurală în paralel cu convergența fiscală. În al treilea rând, în strânsă legătură cu punctul anterior, orientarea politicii fiscale trebuie să fie coerentă cu cea a politicii monetare. Obiectivul Consiliului guvernatorilor BCE este stabilitatea prețurilor, definită ca o rată a inflației de 2% pe termen mediu”, a menționat guvernatorul Băncii Greciei. Stournaras: Reformele care se concentrează pe un singur sector pot amplifica recesiunea De asemenea, Yannis Stournaras a transmis succesiunea și designul reformelor structurale sunt cruciale deoarece reformele care reduc excesiv salariile sau se concentrează pe un singur sector pot amplifica recesiunea. În plus, guvernatorul consideră că sectorul bancar are nevoie de o supraveghere atentă și intervenții din timp, nu doar în perioada crizei, ci înainte de declanșarea acesteia. „Reformele care reduc excesiv salariile sau se concentrează îngust pe un singur sector pot amplifica recesiunea. Este esențială o abordare echilibrată, care să combine consolidarea fiscală cu măsuri structurale favorabile creșterii și investiții publice. Capacitatea legislativă și administrativă trebuie să fie suficientă pentru implementarea eficientă a reformelor”, a mai precizat oficialul. Nu în ultimul rând, Stournaras consideră că absența unor mecanisme eficiente, a unor instrumente de gestionare a crizelor și a supravegherii coordonate au amplificat dificultățile Greciei. Oficialul a transmis că arhitectura uniunii monetare influențează modul de soluționare a crizelor. „Absența unor mecanisme eficiente de partajare a riscurilor, a unor instrumente de gestionare a crizelor și a unei supravegheri coordonate în cadrul uniunii economice și monetare a amplificat dificultățile Greciei. Intervenția promptă a Băncii Centrale Europene, crearea Mecanismului European de Stabilitate (ESM), restructurarea datoriei publice și condițiile favorabile de refinanțare au fost esențiale pentru a preveni un default dezordonat și pentru a stabiliza sistemul”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, avertizează: „Dacă nu corectăm deficitul bugetar, pierdem tot ce am câștigat în ultimele luni” Isărescu acuză direct Guvernul Bolojan pentru EXPLOZIA inflației și scăderea puterii de cumpărare a românilor: INFLAȚIA a accelerat din cauza creșterii TVA
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, avertizează: Dacă nu corectăm deficitul bugetar, pierdem tot ce am câștigat în ultimele luni
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu a atras atenția asupra unuia dintre cele mai sensibile dezechilibre ale economiei românești, deficitul de balanță de plăți. Oficialul avertizează că necorectarea acestuia poate anula progresele recente în ceea ce privește credibilitatea României, accesul la finanțare externă și ratingul de țară. În cadrul unei conferințe de presă dedicate lansării volumului „Crizele și tentația autoritaristă”, Mugur Isărescu a analizat situația economică actuală a României. Acesta a avertizat asupra faptului că dacă nu corectăm deficitul bugetar, vom pierde tot ce-am câștigat în ultimele luni de zile. „Atenție la deficitul acesta! Nu se poate să nu-l corectăm. Dacă nu îl corectăm, pierdem tot ce-am câștigat în ultimele luni de zile: credibilitate, accesibilitate pe piețele externe, rating de țară și așa mai departe”, a declarat guvernatorul BNR. De asemenea, guvernatorul Băncii Naționale a României a rememorat, cu ocazia acestei declarații, începutul activității de guvernator, când fostul președinte comunist era convins că trebuie să scoată România din Fondul Monetar Internațional. „Eu n-am apucat să intru în clădirea asta, că am și primit sarcina să facem rost de bani. N-aveam atunci datorie externă, dar nu ne împrumută nimeni, pentru că maniera în care fostul regim plătise datoria externă ne izolase definitiv de lumea internațională și de lumea capitalurilor. Dar a trebuit să reluăm relațiile cu Fondul”, a spus mai spus Mugur Isărescu. În finalul conferinței, Isărescu a transmis un mesaj de apreciere pentru academicianul Daniel Dăianu și pentru contribuția sa la dezbaterea economică, atât în plan intern, cât și internațional. „Acum, la maturitatea noastră, ne continuăm destinul. Eu cu cursul de schimb, el cu deficitele externe și fiscale. Să-i urăm succes! Îl felicit pentru lucrare, este excelentă după mine. Îl îndemn, ca și până acum, să continue. Este cunoscut nu numai în plan intern, ci și pe plan internațional”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Mugur Isărescu: „Suntem campioni la deficit bugetar, inflație și dobânzi. Creșterea datoriei publice este INEVITABILĂ Vești proaste de la BNR. Datoria externă totală a României a crescut cu 1,9 mld. euro în ianuarie 2026. La cât se ridică povara totală