O bacterie comună în ochi ar putea provoca Alzheimer
Se crede că bacteria Chlamydia pneumoniae infectează până la 80% dintre adulți la un moment dat. Pentru majoritatea oamenilor, aceasta provoacă doar dureri în gât, oboseală și secreții nazale, scrie Daily Mail. Însă la persoanele vulnerabile – inclusiv la cei foarte tineri și la vârstnici – poate declanșa infecții pulmonare mult mai grave, inclusiv pneumonie. Bacterie găsită în ochii pacienților cu Alzheimer Oamenii de știință spun că au găsit semne ale prezenței bacteriei în ochii persoanelor care au murit de Alzheimer. Descoperirea ridică întrebări cu privire la rolul pe care infecția l-ar putea juca în declanșarea sau accelerarea bolii. Cercetătorii de la Centrul Medical Cedars-Sinai din Los Angeles sugerează că tratamentul prompt cu antibiotice, atunci când infecția este detectată, ar putea contribui într-o zi la reducerea riscului de demență. Concluziile vin în contextul în care, potrivit datelor de supraveghere europene, Chlamydia pneumoniae a crescut brusc în 2024. Cazurile au crescut de la aproximativ cinci la 1.000 de teste la aproape 17 la 1.000 într-un singur an. Cum s-a făcut descoperirea Cercetătorii au examinat țesutul ocular donat de peste 100 de persoane care au murit cu Alzheimer, tulburări cognitive ușoare sau fără semne de demență. Ei căutau în mod specific Chlamydia pneumoniae, deoarece cercetările anterioare au stabilit deja o legătură între această bacterie și Alzheimer. Bacteria a fost detectată și în țesutul cerebral al pacienților care au murit cu această afecțiune. Uneori a fost găsită în apropierea plăcilor și în plăcile de beta-amiloid care se crede că provoacă pierderea memoriei și confuzie. Spre deosebire de multe bacterii, Chlamydia pneumoniae poate trăi în interiorul celulelor umane. Aceasta îi permite să se ascundă de sistemul imunitar, să persiste pentru perioade lungi de timp și să provoace potențial inflamații dăunătoare. Niveluri mai ridicate în retină și creier Echipa a căutat semne de infecție în retină – stratul sensibil la lumină din partea din spate a ochiului, care este de fapt o extensie a creierului. Ideea cercetătorilor era că, dacă bacteria ar fi apărut și aici, ar fi posibil ca într-o zi să se poată testa ochii pacienților în viață pentru a evalua riscul de Alzheimer. Ei au descoperit că nivelurile de Chlamydia pneumoniae erau semnificativ mai ridicate în retină și creierul persoanelor cu Alzheimer decât în cazul celor cu cogniție normală. Cu cât încărcătura bacteriană era mai mare, cu atât erau mai severe modificările cerebrale și declinul cognitiv observate la pacienți înainte de deces. Experimente pe celule și șoareci Pentru a testa dacă bacteriile ar putea contribui activ la procesul bolii, oamenii de știință au făcut și experimente în laborator. Au infectat celule nervoase umane cu Chlamydia pneumoniae și au descoperit că aceasta pare să activeze căi inflamatorii puternice legate de Alzheimer. În același timp, cresc nivelurile proteinelor asociate bolii. Ei au repetat experimentul pe șoareci crescuți pentru a dezvolta modificări similare cu cele din Alzheimer, infectându-i prin nas. Maya Koronyo-Hamaoui, profesor de neurochirurgie la Cedars-Sinai, a declarat: „Ochiul este un substitut al creierului, iar acest studiu arată că infecția bacteriană a retinei și inflamația cronică pot reflecta patologia creierului”. Timothy Crother, unul dintre autorii studiului, a adăugat: „Această descoperire ridică posibilitatea de a viza axa infecție-inflamație pentru tratarea Alzheimerului”. Demența afectează milioane de persoane în SUA, peste șapte milioane de americani cu vârsta de peste 65 de ani suferind doar de Alzheimer. Aproximativ 982.000 de persoane trăiesc cu demență în Marea Britanie, un număr care se estimează că va crește la 1,4 milioane până în 2040.
Dieta keto ameliorează depresia rezistentă la tratament în șase săptămâni
Depresia rezistentă la tratament apare atunci când simptomele unei persoane nu se ameliorează după ce a încercat cel puțin două antidepresive diferite, notează Medical News Today. Cercetătorii din Regatul Unit au observat dacă o dietă ketogenică, săracă în carbohidrați, ar putea ajuta adulții cu depresie rezistentă la tratament. Depresia este frecventă în Statele Unite. Deși există multe medicamente și opțiuni terapeutice disponibile, unele persoane nu răspund la tratament. Cercetările anterioare arată că alegerile alimentare pot influența starea de spirit. Studiul a inclus 88 de participanți. Au fost repartizați aleatoriu să urmeze o dietă keto sau o dietă de control timp de șase săptămâni. Rezultatele studiului au fost publicate în revista JAMA Psychiatry. Cum a fost realizat studiul Scopul unei diete ketogenice este de a induce organismul în cetoză. De asemenea, de a arde grăsimile prin reducerea carbohidraților și creșterea consumului de grăsimi sănătoase. Cercetătorii au recrutat 88 de adulți cu vârste cuprinse între 18 și 65 de ani cu depresie rezistentă la tratament. Jumătate dintre participanți au urmat o dietă keto, iar cealaltă jumătate din grupul de control a urmat o dietă fitochimică. Cercetătorii au furnizat grupului keto alimente preparate care conțineau 30 de grame de carbohidrați sau mai puțin pe zi. Participanții din grupul de control au folosit vouchere pentru a cumpăra fructe și legume și au înlocuit grăsimile saturate cu grăsimi nesaturate. Cercetătorii au oferit îndrumare și sprijin ambelor grupuri. S-au asigurat că toți participanții au mâncat suficient pentru a-și menține greutatea actuală. Oamenii de știință au utilizat Chestionarul de sănătate al pacientului (PHQ-9) pentru a monitoriza simptomele depresiei pe parcursul celor șase săptămâni. Cercetătorii au urmărit participanții la 12 săptămâni. Rezultatele studiului La verificarea de șase săptămâni, ambele grupuri au înregistrat îmbunătățiri ale simptomelor depresiei. Grupul keto a înregistrat cea mai mare îmbunătățire, scorurile de depresie scăzând cu aproximativ 10 puncte, comparativ cu scăderea de aproximativ opt puncte a grupului de control. În plus, unii participanți au obținut remisia depresiei la șase săptămâni — 25% în grupul keto față de 9% în grupul de control. La controlul de la 12 săptămâni, jumătate dintre participanții din grupul keto încetaseră să mai urmeze dieta. Restul participanților din acest grup urmau dieta keto doar uneori, iar aproximativ 9% o urmau aproape în fiecare zi. Depresia a scăzut ușor în ambele grupuri, în timp ce ratele de remisie au rămas aproximativ aceleași. O constatare a subgrupului a fost că persoanele cu depresie mai severă la începutul studiului păreau să beneficieze mai mult de dieta keto. Deși studiul arată că dieta keto poate ajuta pe termen scurt, scăderea de la șase la 12 săptămâni sugerează că beneficiile pot să nu fie pe termen lung. Min Gao, autorul principal al studiului publicat în JAMA Psychiatry, a declarat: „Dieta ketogenică poate oferi un mic beneficiu pe termen scurt pentru unele persoane cu depresie severă, dar nu este un remediu”. Zishan Khan, psihiatru la Mindpath Health, a descris studiul ca fiind „bine conceput”. El a avertizat că dieta keto nu poate înlocui tratamentele consacrate pentru depresie. Toți participanții au continuat să ia antidepresive în timpul studiului.
Ce încasări a avut Melania până acum / 772 de euro în Italia și doi spectatori pe proiecție
Cifrele „Melaniei”, documentarul despre Melania Trump atât de promovat de Casa Albă, a avut rezultate foarte slabe în Europa. Datele de box-office publicate până acum arată că documentarul „Melania”, lansat în cinematografe în ianuarie 2026 și distribuit de Amazon MGM Studios a început bine în SUA și Canada, unde a încasat 7 milioane de dolari în weekendul de debut, ceea ce e bine, spun experții, pentru un documentar non-muzical. Cu toate astea, performanțele pe planetă sunt modeste. În Italia, Regatul Unit și alte piețe majore „Melania” nu a făcut cine-știe-ce valuri. Pe regiuni, cele 7 milioane încasate peste ocean arată că analiștii box-office au avut așteprări modeste – de 3 – 5 milioane. În Italia , filmul a avut, conform unor rapoarte locale, încasări extrem de modeste, de doar 772 euro în 61 de cinematografe, ceea ce sugerează prezențe scăzute la proiecții – adică două persoane pe proiecție. Însă date oficiale parțial actualizate indică un total de aproximativ 7 675 USD la box office în Italia. Indiferent de metodă, performanțele rămân mult sub nivelurile din America de Nord. În Regatul Unit și Irlanda, „Melania” a debutat pe locul 29 la box office, cu încasări de aproximativ £32 974 (circa 44 600 USD) într-un număr de 155 de cinematografe. Media pe ecran a fost redusă, sugerând un interes moderat al publicului britanic și irlandez. Rezultate internaționale variabile mici spre penibile Pe alte piețe, filmul a înregistrat încasări variate, dar în general micuțe: România: aprox. 11 232 USD Coreea de Sud: aprox. 22 256 USD Portugalia: aprox 6 044 USD Australia: aprox 22 284 USD Noua Zeelandă: aprox 3 229 USD În multe țări mari precum Brazilia, Japonia, Spania sau Mexic, datele de box office nu sugerau, până la momentul raportării, încasări semnificative sau nu fuseseră centralizate complet. Conform datelor box office centralizate de site-urile specializate, „Melania” a înregistrat venituri internaționale (în afara Americii de Nord) de aproximativ 126 392 USD, în timp ce totalul global combinat ajunge la peste 11,1 milioane USD — majoritatea acestei sume provenind din box office-ul american.
Un progres important în lupta cu cancerul: O nouă terapie care elimină tumorile, aflată în studii preclinice
Oamenii de știință de la Universitatea de stat din Oregon au dezvoltat un tratament experimental împotriva cancerului, care distruge tumorile fără a afecta celulele sănătoase, scrie SciTechDaily. Abordarea utilizează un nanomaterial cu acțiune dublă, care exploatează chimia internă a cancerului pentru a declanșa stres oxidativ letal direct în interiorul tumorilor. Rezultatele, publicate în revista Advanced Functional Materials, indică un posibil progres major în terapia oncologică țintită, cu mai puține efecte secundare. Transformarea chimiei tumorale într-o armă Cercetarea se bazează pe terapia chemodinamică (CDT), o strategie care vizează mediul acid și bogat în peroxid din celulele canceroase. Aceste condiții permit generarea de specii reactive de oxigen, care deteriorează ADN-ul, proteinele și membranele celulare din interior. Abordările convenționale produc, de regulă, o singură moleculă toxică, ceea ce le limitează eficiența în tumorile agresive sau rezistente. Din acest motiv, multe tratamente experimentale obțin doar regresii tumorale parțiale în testele preclinice. Un nanoagent cu acțiune dublă și potență crescută Echipa din Oregon a creat o structură metal-organică pe bază de fier, capabilă să genereze simultan două specii distructive de oxigen. Acest mecanism dublu amplifică semnificativ stresul oxidativ, distrugând celulele canceroase și protejând țesutul normal. Testele de laborator au arătat o toxicitate ridicată asupra mai multor linii de celule canceroase, cu impact minim asupra celulelor sănătoase. În experimente pe șoareci cu cancer mamar uman, nanoagentul s-a acumulat în tumori și le-a eliminat complet. Spre aplicații oncologice mai largi Cercetătorii au observat regresie tumorală totală și prevenirea pe termen lung a recidivei, fără toxicitate sistemică măsurabilă. Următorul pas vizează testarea terapiei pe alte tipuri de cancer, inclusiv tumori pancreatice extrem de agresive. Validările suplimentare ar putea deschide calea către tratamente oncologice mai sigure și mai durabile, înainte de studiile clinice pe oameni.
Când aud de cultură, îmi vine să scot pistolul / Lumea artistică dă de pereți cu ministrul Culturii, după ce a decis pontarea la 8 ore a actului artistic
Ministerul Culturii normează arta și o trimite la pontaj. Publicarea, recentă a normelor privind „Organizarea unitară și evidența timpului de muncă” în instituțiile publice de spectacole și concerte a declanșat ironii și reacții extrem de dure dinspre lumea artistică. Din perspectivă administrativă, documentul urmărește uniformizarea evidenței muncii și corelarea activităților artistice cu normele generale ale legislației muncii, însă, „pe teren”, această abordare este privită ca o negare a specificului creației, o încercare de a înghesui actul artistic într-un tipar incompatibil cu însăși natura lui. Muzicienii să se jure cu mâna pe inimă că au exersat acasă! Ideea acestei birocratizări a artei a venit dinspre Curtea de Conturi în 2023, atunci când această instituție a elaborat un document care prevedea obligativitatea pontării timpului de lucru pentru personalul artistic și tehnic: repetiții, spectacole, dar și așa-numita „activitate de lucru invizibilă”, cum ar fi memorarea textelor de către actori sau exersarea muzicienilor pentru concerte. Documentul Ministerului Culturii forțează o trasabilitate a actului artistic care, până la urmă, dacă e să ignorăm componenta pur birocratică, devine chiar comică. Creația însăși e pontată între ore fixe, clare, în acord cu Legislația Muncii, atent urmărită și controlată, ca în cel mai bun roman distopic. După un prim val de ironii, Ministerul Culturii simte nevoia să specifice că, de fapt, această normare a actului artistic se aplică doar instituțiilor aflate în subordinea primăriilor sau consiliilor județene, iar timpul de lucru poate fi inegal, atâta vreme cât se respectă numărul de 40 de ore pe săptămână și de 160 de ore pe lună. Artistul trebuie să declare „pe proprie răspundere” că a muncit și că și-a îndeplinit numărul de ore cerute de lege. „Alifantis de la tâmplărie!” Cu toate precizările ministerului, documentul rămâne expresia unei logici de control și contabilizare care pune semnul egalului între creația artistică și lucrul la banda de rulare. Reacțiile artiștilor. Nicu Alifantis: „Hai, măi, Demeter, mama ei a dracului de politică!” Nicu Alifantis se declară amuzat, însă, în egală măsură, este surprins de faptul că ministrul Culturii, András Demeter, el însuși actor și regizor, nu a înțeles până acum că arta nu poate fi normată. „Doamne, ce m-am mai amuzat aflând că, mai nou, în teatru, trebuie să vii la serviciu 8 ore pe zi. Mă rog, amuzat e un fel a spune. E de râsu’-plânsu’. Niciodată, dar niciodată, nici măcar o dată, în teatru nu s-a muncit normat, 8 ore. Nici măcar atunci când domnul Săraru m-a angajat în 1979 pe post de tâmplar la Teatrul Mic, neavând alt post liber la dispoziție, n-am fost obligat să mă duc la atelierul de tâmplărie 8 ore pe zi. Dar ce mă miră pe mine e că domnul András Demeter, actor și regizor, nu știe că în artă munca n-are normă? Oare nu știe cât se muncește pentru un rol sau cât timp trudești pentru ca un spectacol să iasă foarte bine? Hai, măi Demeter, mama ei a dracului de politică! Unu’ Alifantis de la tâmplărie!”, a scris muzicianul pe contul său de socializare. Pentru Lia Bugnar, măsura Ministerului Culturii, care vine, de fapt, în prelungirea măsurilor aberante ale administrației Bolojan, se înscrie perfect în tiparul nazist. „Atribuită fie lui Göring, fie lui Goebbels, fie lui Himmler, fraza „Wenn ich Kultur höre… entsichere ich meinen Browning!” (întâlnită în românește drept „Când aud de cultură îmi vine să scot pistolul!”) i se potrivește perfect lui Ilie Bolojan (de fapt, fraza este o replică dintr-o piesă de teatru – Schlageter, actul I, scena 1 – scrisă de nazistul Hanns Johst, care a terminat al Doilea Război Mondial ca Gruppenführer SS). Deși pozează în mare cititor, răsfoind cărți prin librării și la târguri de profil sau recomandând cărți scrise în engleză, limbă pe care nu o cunoaște deloc, Ilie Bolojan urăște cultura aproape la fel de mult cum îi urăște pe oameni”. Actrița observă disprețul premierului pentru cultură („nu stăpânește mai mult de 6-700 de cuvinte) și remarcă obediența ministrului Culturii, „un nerealizat slugarnic, dispus să-i facă pe plac șefului, cu orice preț. András István Demeter este prezentat ca actor și regizor, dar este, de fapt, unul dintre rarele rebuturi politice produse de UDMR”, scrie aceasta. „Înghesuim cultura în hale de producție” „Ideea domnului András István Demeter, idee care, cel mai probabil, i-a provocat lui Ilie Bolojan minim două orgasme mici, dar intense, este ca actorii, muzicienii, soliștii, balerinele, regizorii și personalul tehnic din amintitele instituții de spectacole și concerte să aibă program de lucru de 8 ore pe zi, 40 de ore pe săptămână și, neapărat, să aibă și fișe de pontaj. O fi văzut „domnul ministru” că până și Chaplin, oricât de genial era, a lucrat la banda de asamblare și-și ponta cartela. Ar fi de ajutor dacă i-ar explica cineva că ăla era un film artistic, „Timpuri noi”, nu un documentar. Nu mai băgăm cultura la dubă, am avansat. Acum o înghesuim în hale de producție și-i punem pe actori, pe muzicieni, pe artiști să-și ponteze talentul și performanțele interpretative. (…) Nu, serios. Domnu’ Bolojan, domnu’ Demeter, fiți consecvenți și mergeți până la capăt: când auziți de cultură chiar scoateți pistolul și scăpați-ne de toți inutilii ăștia”! „Normarea actului artistic înseamnă mediocritate și moarte culturală” Această tendință de subordonare a culturii a fost remarcată și de Oana Pellea, care comentează ridicola măsură a Ministerului Culturii cu un text relevant din Eugene Ionesco, scris în 1972. Artistul, spune Ionesco, nu este un executant, ci un creator de lumi, un contestatar al ordinii existente, iar rolul statului și al funcționarului nu este să conducă actul artistic, ci să-i garanteze independența. Este evident, deci, că din această perspectivă, normarea „la virgulă” a actului artistic riscă să producă exact ceea ce avertiza Ionesco: mediocritate, sufocare, moarte culturală. „Ce e de fapt un artist? Creatorul sau născocitorul unei lumi noi, descoperitorul, căutătorul izvoarelor; datoria lui e să pună în discuție organizarea, societatea, cultura, civilizația însăși”, arată dramaturgul într-un editorial publicat în Le Monde și citat de Oana Pellea.
Un studiu dezvăluie ce ar putea accelera recuperarea după un AVC
Reabilitarea după un accident vascular cerebral (AVC) s-a concentrat mult timp pe refacerea brațului cel mai grav afectat. Totuși, un nou studiu sugerează că întărirea brațului mai puțin afectat poate îmbunătăți semnificativ funcționarea zilnică și independența pe termen lung, potrivit ScienceAlert. Publicată în JAMA Neurology, cercetarea arată că supraviețuitorii unui AVC care și-au antrenat brațul mai puțin afectat au realizat sarcinile zilnice mai rapid și mai eficient decât cei care s-au concentrat exclusiv pe membrul cel mai afectat. Concluziile pun sub semnul întrebării abordările tradiționale de reabilitare și evidențiază o direcție de recuperare adesea ignorată. De ce sunt afectate ambele brațe după un AVC Un accident vascular cerebral apare atunci când fluxul de sânge către o parte a creierului este întrerupt, iar neuronii sunt afectați și încep să moară din cauza lipsei de oxigen. Deoarece fiecare emisferă cerebrală contribuie la controlul ambelor brațe, o leziune pe o parte a creierului poate afecta mișcarea pe ambele părți ale corpului. Deși brațul opus leziunii cerebrale prezintă, de regulă, slăbiciune evidentă și control redus, așa-numitul braț „bun” este adesea mai lent, mai slab și mai puțin coordonat decât s-ar aștepta. Pentru mulți supraviețuitori, acest braț devine principalul instrument pentru activitățile zilnice, ceeatatece duce la oboseală și frustrare. Studiul și principalele concluzii Cercetătorii au analizat peste 50 de persoane care trăiau cu AVC cronic și aveau un braț sever afectat. Participanții au fost repartizați aleatoriu să își antreneze fie brațul cel mai afectat, fie brațul mai puțin afectat, timp de cinci săptămâni. Ambele grupuri au exersat mișcări complexe, orientate spre obiective clare, inclusiv sarcini realizate în realitate virtuală. Cei care și-au antrenat brațul mai puțin afectat au îndeplinit activitățile zilnice mai rapid și mai fluent, iar beneficiile s-au menținut și după șase luni. Regândirea reabilitării după AVC Cercetătorii consideră că îmbunătățirile pe termen lung provin din utilizarea crescută în viața de zi cu zi. Atunci când brațul mai puțin afectat funcționează mai bine, oamenii îl folosesc mai mult, consolidând progresul prin activitate zilnică. Experții subliniază că recuperarea nu înseamnă întotdeauna refacerea completă a ceea ce s-a pierdut. Pentru mulți supraviețuitori, întărirea a ceea ce încă funcționează poate fi o cale mai realistă și mai încurajatoare spre autonomie.
Salata la pungă este periculoasă? Sfaturile unui virolog italian
Videoclipuri care avertizează asupra posibilei prezențe a bacteriilor în salata la pungă au devenit virale pe rețelele sociale. Salmonella sau listeria ar putea fi prezente în aceste produse. Virologul Matteo Bassetti a clarificat situația, pentru Il Messaggero. „Nu cred că este corect să se răspândească informații în acest mod”, a declarat Bassetti. „A spune că toate salatele la pungă sunt contaminate cu salmonella și listeria este fals și grav”. Virologul afirmă că trebuie verificat modul de ambalare. Dacă se respectă măsurile de igienă adecvate, nu există probleme. Salata spălată corespunzător, apoi tăiată și pusă în pungi este sigură. Bassetti recunoaște că se poate întâmpla să fie contaminată. Este însă vorba de excepții. Când să eviți salata la pungă Virologul oferă indicii clare pentru consumatori. Evitați salata când a trecut data de expirare. Nu consumați produsul când devine moale. Frunzele putrezite sunt un semn de alarmă. Înseamnă că salata a fost depozitată incorect. Un miros ciudat poate indica probleme. Un mediu umed creează un miros ușor de mucegai. Acest lucru nu înseamnă neapărat contaminare cu bacterii. Evitați consumul când mirosul este deosebit de puternic. Înseamnă că salata se strică. Cinci sfaturi pentru siguranță 1. Spălați din nou salata. Acesta este cel mai bun mod de a evita orice risc. 2. Verificați data de expirare. Nu consumați produsul expirat. 3. Păstrați pungile în frigider. Salata tăiată se găsește și în frigiderul de la supermarket. Este important să nu se întrerupă lanțul frigorific. Dacă lanțul este întrerupt, crește proliferarea bacteriană. 4. Evitați consumul dacă mirosul este puternic. Înseamnă că s-a descompus. 5. Verificați aspectul frunzelor. Frunzele mai moi indică o depozitare incorectă. „Nu cred că putem spune că este mai bine să consumăm salată proaspătă”, a precizat Bassetti. Salata proaspătă este mai puțin poluantă. Recipientul de plastic trebuie eliminat cumva.
Oamenii se transformă în cobai de laborator”: Moda peptidelor injectabile care cuprinde lumea
Peptidele injectabile de pe piața gri au devenit populare printre persoanele obsedate de îmbunătățirea performanțelor corporale prin orice mijloace. Acestea au denumiri precum BPC-157, GHK-Cu sau TB-500, scrie The Guardian. Pe platforme precum Discord și Telegram, utilizatorii susțin că peptidele ajută la recuperarea după leziuni, performanța atletică, pierderea în greutate și somnul. Simbol al statutului în Silicon Valley În rândul lucrătorilor din domeniul tehnologic din zona Bay Area, peptidele au devenit un simbol al statutului social. Fondatorii startup-ului Superpower păstrează flacoane în frigiderul de la birou. Le injectează în timpul pauzei de prânz. La un „peptide rave” din San Francisco, participanții au urmărit un bărbat îmbrăcat în halat de laborator. Acesta le-a demonstrat cum se injectează peptidele lichide. Ce sunt peptidele Peptidele sunt lanțuri scurte de aminoacizi. Peste 100 de medicamente aprobate de FDA sunt pe bază de peptide, inclusiv insulina și Ozempic. Peptidele injectabile de pe piața gri nu sunt aprobate de FDA. Compușii experimentali nu dispun de date fiabile privind siguranța. Uneori sunt versiuni contrafăcute ale medicamentelor aprobate, cumpărate la prețuri mici de la distribuitori online. BPC-157 și TB-500 sunt versiuni sintetice ale proteinelor care se găsesc natural în organism. Sunt populare sub numele de „Wolverine stack”, bazat pe presupusele similitudini cu proprietățile regenerative ale personajului din film. „Nu s-a demonstrat niciodată că acești compuși au vreun beneficiu care să justifice utilizarea lor terapeutică la oameni”, spune Adam Taylor de la Universitatea Lancaster. Riscuri grave FDA avertizează că peptidele prezintă „riscuri grave pentru siguranță”, inclusiv reacții alergice. Agenția a interzis producția acestora de către farmaciile din SUA. Utilizarea personală rămâne legală. Aceste substanțe nu pot fi direcționate către o zonă specifică. Pot „activa căi în țesuturi care sunt dăunătoare pentru sănătate”, spune Taylor. Dacă aveți un cancer în stadiu incipient despre care nu știați, peptidele îl pot accelera. Alte riscuri includ acromegalia, mărirea problematică a oaselor și organelor. O injecție eșuată poate provoca paralizie musculară, cicatrici și septicemie. În iulie, două femei au fost spitalizate cu limba umflată și probleme de respirație după injecții cu peptide la un „festival anti-îmbătrânire” din Las Vegas. Import masiv din China Peptidele sunt vândute online, etichetate „numai pentru scopuri de cercetare”, ca o portiță legală. O mare parte provine din China. Importurile de compuși hormonali și peptidici au atins 328 de milioane de dolari în primele trei trimestre ale anului 2025, față de 164 de milioane în aceeași perioadă a anului precedent. „Oamenii semnează documentele care atestă că înțeleg riscurile”, spune Taylor. Acest lucru elimină răspunderea furnizorului. „Oamenii se transformă de fapt în cobai de laborator”. Explozia cererii Dr. Nitai Gelber, medic specialist în medicina sportivă din Toronto, observă o creștere bruscă. „În ultimul an, a fost o activitate neîntreruptă”, spune el despre pacienții care întreabă despre peptide. Medicii recomandă pacienților să înceteze. „Dacă aveți febră, reacții la locul injectării sau simptome neurologice noi, opriți imediat administrarea”, avertizează dr. Avinish Reddy din Los Angeles.
Ukrainian Classical Ballet revine în România cu spectacolul Spărgătorul de nuci
Ukrainian Classical Ballet, cu show-uri în întreaga lume, se va întoarce, așadar, pe scena Sălii Palatului cu balerini de renume ce aduc spectacolul la rang de artă. „Ne străduim să prezentăm cele mai frumoase și interesante spectacole de balet clasic cu ajutorul tehnologiilor moderne. În expresia artistică, păstrăm tradiția baletului clasic în mișcările noastre și acceptăm cu deschidere elemente moderne de coregrafie. Cufundă-te în frumusețea, eleganța și armonia „Spărgătorului de nuci!””, a ținut să declare Ivan Zhuravlov, fondator al companiei Ukrainian Classical Ballet. Spărgătorul de Nuci (The Nutcracker) este unul dintre cele mai îndrăgite balete clasice din lume, o poveste plină de magie, eleganță și emoție, care transformă spiritul Crăciunului într-un spectacol de poveste. Prin muzica inconfundabilă a lui Ceaikovski, coregrafii spectaculoase, costume strălucitoare și decoruri feerice, publicul este purtat într-un univers al viselor, unde copilăria, imaginația și iubirea se împletesc într-o celebrare a frumuseții și a speranței, adresată tuturor vârstelor.
Studiu: Unde se ascunde mucegaiul toxic din casă și cum îți distruge plămânii
Echipa de cercetare a urmărit copii timp de trei decenii în cadrul proiectului „Copiii anilor ’90”. La zece ani după expunerea la vârsta de 15 ani, participanții aveau funcția pulmonară redusă cu 5%, scrie Daily Mail. Cum afectează mucegaiul sănătatea Viața în locuințe cu mucegai provoacă o serie de probleme de sănătate. Printre acestea se numără infecții respiratorii precum aspergiloza, astmul și alergiile. Mucegaiul, o ciupercă microscopică, eliberează în atmosferă mii de particule toxice. Acestea provoacă afecțiunile respiratorii. Semnele care indică afectarea de mucegai includ tuse prelungită și respirație șuierătoare. Alte simptome sunt senzația de lipsă de aer și agravarea astmului. Unde se dezvoltă mucegaiul în casă Mucegaiul poate apărea pe pereți, sub podele sau în interiorul aparatelor electrocasnice. Aparatele de bucătărie precum mașinile de spălat vase, frigiderele și cuptoarele cu microunde sunt zone propice. Umiditatea constantă și expunerea la apă favorizează dezvoltarea mucegaiului. Chiuvetele din baie, mansardele, subsolurile și podelele din lemn nu sunt ferite. De obicei, mucegaiul începe să se dezvolte în doar una sau două zile. Pot trece săptămâni sau luni până apar semne evidente precum mirosuri și pete vizibile. Cum previi mucegaiul Dr. Raquel Granell, autoarea studiului, a oferit sfaturi pentru prevenirea mucegaiului. Orice mucegai pe care îl puteți mirosi este grav. Cel mai bun mod de prevenire este ventilația. Deschideți ferestrele, în special în bucătărie și baie. Evitați uscarea hainelor în interior. Dacă nu este posibil, lăsați spațiu între haine. Folosiți o zonă caldă și ventilată. Utilizați un dezumidificator. Aparatele trebuie inspectate și uscate în mod regulat. Umiditatea persistentă poate determina răspândirea mucegaiului în alte zone. Efecte grave asupra sănătății Sporii de mucegai provoacă reacții alergice severe la aproximativ 5-10% din populație. Acestea duc la congestie, dureri în gât, tuse sau respirație șuierătoare. Alte efecte includ arsuri la ochi și erupții cutanate. Unele tipuri de mucegai sunt mai periculoase decât altele. Cercetătorii au documentat cazuri în care mucegaiul a provocat probleme grave de sănătate. Toxinele produse de mucegai au fost asociate cu leziuni ale organelor.