Picasso, Grigorescu, Brauner: Când va avea loc licitația pentru colecția Darius Vâlcov
Este vorba despre o parte a colecției fostului ministrul de Finanțe Darius Vâlcov, care va fi licitată în luna februarie. Evenimentul are loc marți, 17 februarie 2026, începând cu ora 18:00, la Palatul Cesianu-Racoviță, și cuprinde un total de 34 de loturi. Licitația se desfășoară într-un context social și juridic aparte, îmbinând piața de artă cu istoria recentă a acestor bunuri. Darius Vâlcov: colecție impresionantă și autori pe măsură Lucrările scoase la vânzare fac obiectul unor măsuri de executare silită, ca urmare a condamnării definitive a lui Darius Vâlcov. Aceste demersuri fac parte din strategia statului de recuperare a prejudiciilor stabilite de instanță. Colecția a devenit cunoscută publicului larg în momentul în care anchetatorii au descoperit opere de artă ascunse în locații neobișnuite, transformând cazul într-unul emblematic pentru legătura dintre corupție și patrimoniul artistic. Printre cele mai valoroase operedin colecție se numără un desen original de Pablo Picasso, intitulat „Scenă de coridă” (1959). Realizat în tuș pe hârtie, semnat și dedicat, acesta este considerat primul desen original al artistului (excluzând gravurile) oferit vreodată la o licitație în România. Prețul de pornire stabilit este de aproximativ 8.000 de euro. Licitația include și două lucrări semnate de Nicolae Grigorescu, având ca temă „Carul cu boi”. Acestea au prețuri de pornire de 40.000, respectiv 50.000 de euro. De asemenea, este expusă o pictură a lui Victor Brauner, reprezentant important al avangardei, cu un preț de pornire de circa 50.000 de euro. Detalii despre expoziție și licitație Organizată de Artmark, licitația este precedată de o expoziție deschisă publicului, care permite evaluarea directă a operelor într-un cadru muzeal. Vizitarea este posibilă în următoarele intervale la Palatul Cesianu-Racoviță din București: 16 ianuarie – 16 februarie: între orele 10:00 și 20:00. 17 februarie: între orele 10:00 și 18:00. Pentru a crește vizibilitatea evenimentului, organizatorii au programat și un vernisaj la Craiova, în zilele de 5 și 6 februarie 2026, la Restaurant Epoca Agape (str. Alexandru Macedonski nr. 51). Această etapă are scopul de a atrage colecționari din afara Capitalei, subliniind interesul național pentru colecția Darius Vâlcov. Dincolo de valoarea artistică, licitația are o dublă semnificație. Pe de o parte, sumele obținute contribuie la recuperarea prejudiciilor stabilite de instanță, transformând un capitol controversat într-un proces concret de reparare financiară. Pe de altă parte, evenimentul ridică întrebări despre modul în care piața de artă reușește să reintegreze opere provenite din astfel de contexte, separând creația artistică de istoria deținătorilor anteriori.
Amendament depus: O senatoare PNL cere ca pacienţilor cronici să le fie plătită şi prima zi de concediu medical
Senatoarea PNL Nicoleta Pauliuc a depus un amendament la Ordonanța de urgență nr. 91/2025, prin care solicită ca pacienților cronici să le fie plătită și prima zi de concediu medical. Demersul a fost făcut de Ziua Mondială de Luptă Împotriva Cancerului și, potrivit senatoarei, are în vedere situația persoanelor care suferă de boli cronice și care sunt afectate direct de modificările introduse prin ordonanță. „Amendamentul meu corectează o nedreptate și protejează nu doar bolnavii de cancer, ci și pe cei bolnavi de diabet, de anumite boli cardiovasculare, respiratorii, neurologice, autoimune, de boli renale cronice, de boli rare. Sunt oameni care nu „aleg” să lipsească de la muncă, ci se luptă, zi de zi, cu boala și cu tratamente recurente”, a declarat senatoarea PNL înainte de depunerea amendamentului. Nicoleta Pauliuc a argumentat că măsura este una de corectare a unei nedreptăți și a atras atenția că bolile cronice presupun tratamente de lungă durată și că sunt „afecțiuni care țin omul în sistemul medical pe termen lung”. „Această ordonanță trece o linie roșie pe care eu, ca politician, nu o pot accepta: să pui povara „economiilor” pe umerii celor oamenilor bolnavi”, a mai spus Nicoleta Pauliuc. În final, senatoarea PNL a făcut un apel către parlamentari, indiferent de apartenența politică, să susțină acest amendament. „În fața suferinței, politica nu are voie să se împartă în tabere. România are nevoie de reforme și de rigoare, dar nu cu prețul umilirii celor bolnavi”, a conchis aceasta. Avocatul Poporului a atacat la CCR prevederea privind neplata primei zile a concediului medical Marți, Avocatul Poporului a anunțat că atacă la Curtea Constituțională prevederile Ordonanței de Urgență a Guvernului privind stabilirea unor măsuri în cadrul sistemului de sănătate. Reprezentanții instituției arată că statul are obligația de a asigura plata indemnizației întrucât plata contribuției este obligatorie. „Prin neplata indemnizației de incapacitate temporară de boală corespunzătoare primei zile de concediu medical, exercițiul dreptului constituțional de asigurări sociale de sănătate este atins în însăși substanța sa”, mai arată reprezentanții Avocatului Poporului. În plus, duminică, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat, la Antena 3 CNN, că instituția pe care o conduce are intenția de face schimbări în ceea ce privește acordarea concediilor medicale pentru pacienții cronici sau oncologici. „Am avut săptămâna trecută o întâlnire aplicată și bună din acest punct de vedere cu asociațiile de pacienți reprezentative și vor fi o serie de modificări care să reducă inechitățile pe cât se poate de mult. Am convenit împreună cu echipa din Ministerul Sănătății, dar și cu sugestiile venite de la asociațiile de pacienți să regândim și să reclasificăm codurile de boală. Pentru un pacient oncologic care are nevoie de radioterapie, este evident că tot la o perioadă de câteva zile sau la câteva săptămâni are nevoie de acel concediu medical pentru radioterapie. Acolo nu există niciun dubiu”, a declarat Rogobete.
O profesoară a câștigat un premiu în valoare de un milion de dolari pentru activitatea sa
O profesoară din India care a creat sute de centre educaționale și a realizat picturi murale în mahalale indiene, a câștigat Premiul Global pentru Profesori în valoare de 1 milion de dolari, potrivit AP. Profesoara Rouble Nagi, în vârstă de 45 de ani a fost nominalizată pentru munca sa „transformatoare și inovatoare” de la Misaal India, potrivit The Tribune. Organizația ei acționează în cele mai defavorizate mahalale și regiuni rurale din India. În ultimii 20 de ani, Misaal a înființat peste 800 de centre de învățare, a recrutat peste 600 de voluntari și profesori și a creat un model de educație care se aplică diferit la copii din punct de vedere academic, social și economic. Metoda ei de predare îmbină noțiunile academice fundamentale cu abilitățile de viață, expunerea vocațională și exprimarea creativă, asigurându-se că elevii nu doar memorează conținut, ci își dezvoltă încrederea, capacitatea de acțiune și aspirația. Picturile murale inovatoare ale lui Ruble se numesc „Zidurile Vii ale Învățării”. Acestea transformă pereții aleilor și curților în manuale permanente pe care întregul cartier le poate vedea. Câștigătoarea premiului din 2026 a fost anunțată la Summit-ul Mondial al Guvernelor de la Dubai. Rouble Nagi a fost una dintre cei 10 finaliști din Nigeria, Italia, Columbia, Italia, Argentina, SUA, Spania, Polonia și Australia.
Patru din zece cazuri de cancer pot fi evitate. Care sunt principalele cauze
Patru din zece cazuri de cancer pot fi evitate, a declarat Organizația Mondială a Sănătății în ajunul Zilei Mondiale a Cancerului. Trei tipuri de cancer – pulmonar, gastric și cervical – reprezintă aproape jumătate din toate cazurile care pot fi prevenite, atât la bărbați, cât și la femei, conform Times of India. „Aceasta este prima analiză globală care arată cât de mare este riscul de cancer din cauza unor factori pe care îi putem preveni”, a declarat dr. André Ilbawi, șeful echipei OMS pentru controlul cancerului. 7,1 milioane de cazuri ar fi putut fi prevenite Raportul global al OMS constată că aproape 40% din cazurile de cancer din 2022, adică aproximativ 7,1 milioane de cazuri, ar fi putut fi evitate. Pe baza datelor din 185 de țări și 36 de tipuri de cancer, studiul identifică tutunul ca fiind principala cauză prevenibilă a cancerului, responsabilă pentru 15% din toate cazurile noi, urmată de infecții (10%) și consumul de alcool (3%). Studiul a constatat că fumatul a rămas principala cauză a cancerului la bărbați, urmat de infecții și alcool. La femei, infecțiile au reprezentat 11% din toate cazurile noi, urmate de fumat, cu 6%, și de indicele de masă corporală ridicat, cu 3%. Situația din India India raportează peste un milion de cazuri de cancer în fiecare an. Potrivit Consiliului Indian de Cercetare Medicală, India înregistrează peste 1,4 milioane de cazuri noi de cancer anual, 60-70% dintre acești pacienți fiind diagnosticați în stadiu avansat. „Cauza principală a lipsei depistării precoce a cancerului în India este nivelul scăzut al screeningului. Doar 1,9% dintre femeile cu vârsta cuprinsă între 30 și 49 de ani au fost vreodată testate pentru cancerul de sân, iar mai puțin de 2% au fost testate pentru cancerul de col uterin”, spune dr. Darshana Rane, consultant în oncologie medicală. În India, femeile sunt expuse unui risc mai mare de cancer. Cancerul de sân este cel mai frecvent tip, în timp ce cancerul de col uterin este a doua cauză cea mai frecventă de decese legate de cancer la femei. Miturile care ucid „Mai există concepții greșite care împiedică depistarea și tratarea precoce. Una dintre acestea este că depistarea cancerului este necesară numai când apar simptome, când de fapt în stadiile incipiente persoanele pot să nu prezinte simptome”, spune dr. Rane. Un alt mit răspândit este că biopsiile determină răspândirea cancerului, când există dovezi clinice că acestea sunt sigure și necesare. Mitul „cancerul înseamnă moarte” este, de asemenea, fals – cancerul de sân și cel de col uterin depistate în stadiu incipient au o rată de supraviețuire de peste 90% dacă sunt tratate la timp.
Lumina care a supraviețuit epurării: Nicolae Bagdasar și metafizica demnității într-un secol irațional
În secolul XX bântuit de demonii iraționalului, de zgomotul obuzelor și de tăcerea apăsătoare a temnițelor ideologice, au existat oameni care și-au transformat mintea într-o cetate de neînvins. Nicolae Bagdasar a fost unul dintre acești arhitecți ai spiritului. Născut sub semnul modestiei la Roșiești, în Vaslui, și stins în anonimatul demn al Bucureștiului comunist, el a reprezentat acea fibră de rezistență intelectuală care nu s-a rupt nici sub presiunea războiului, nici sub cizma totalitarismului. Viața sa nu este doar o înșiruire de titluri academice și date bibliografice, ci o parabolă despre puterea rațiunii de a rămâne verticală într-o lume care se prăbușește. Povestea începe pe 5 februarie 1896, într-un sat din Vaslui, loc al nașterii multor spirite mari ale culturii române. Copilăria lui Nicolae Bagdasar poartă amprenta simplității rurale, dar și a setei nepotolite de cunoaștere. Drumul de la școala primară din Roșiești la prestigiosul Colegiu Național ”Gheorghe Roșca Codreanu” din Bârlad a fost prima sa victorie împotriva destinului anonim. Istoria avea, însă, alte planuri pentru generația sa. Tinerețea i-a fost curmată brutal de izbucnirea Primului Război Mondial. Între 1916 și 1918, studentul la filosofie a trebuit să schimbe condeiul cu arma. Absolvent al Școlii Militare de la Botoșani, tânărul sublocotenent Bagdasar a cunoscut oroarea tranșeelor în Regimentul 51/52 Infanterie. Acolo, în noroiul amestecat cu sânge, unde logica dispare și instinctul de supraviețuire primează, s-a plămădit caracterul viitorului gânditor. Poate că acolo, privind moartea în față, a înțeles că singurul refugiu real al omului este mintea sa, capacitatea de a ordona haosul prin rațiune. Războiul nu l-a înrăit, ci l-a disciplinat, transformându-l dintr-un visător într-un luptător al ideilor. Demobilizarea a însemnat întoarcerea la adevărata sa vocație. Licența în Litere și Filosofie la Universitatea din București (1922) a fost doar preludiul. Adevărata sa formare intelectuală s-a desăvârșit în Germania, la Universitatea din Berlin, unde și-a obținut doctoratul în 1926. Într-o Germanie care fierbea cultural și politic, Bagdasar a absorbit rigoarea kantiană și disciplina metodologică, valori pe care avea să le aducă înapoi în România ca pe un tezaur. Întors în țară, Nicolae Bagdasar nu s-a mulțumit să fie doar un profesor, a devenit un constructor de instituții și, alături de mentorul său, C. Rădulescu-Motru, a pus bazele infrastructurii filosofice românești. A fost sufletul Societății Române de Filosofie, secretarul neobosit al ”Revistei de Filosofie” și fondatorul Editurii Filosofice. Timp de un deceniu și jumătate, nimic important în gândirea românească nu s-a mișcat fără ca Nicolae Bagdasar să nu fi pus umărul. A fost omul din umbră care a făcut ca lumina să ajungă la public, coordonând monumentala ”Istorie a filosofiei moderne”, o lucrare de o ambiție copleșitoare pentru acele vremuri. Cariera sa academică a fost o ascensiune continuă, bazată exclusiv pe merit. De la asistent la București, a ajuns profesor titular la Universitatea din Iași, la catedra de Epistemologie și Metafizică. În 1943, la apogeul carierei sale, Academia Română l-a primit în rândurile sale ca membru corespondent, recunoașterea supremă a unui om care credea că destinul României depinde de maturizarea sa culturală. Dar istoria, ciclică și crudă, l-a lovit din nou. Dacă prima dată a fost războiul, a doua oară a fost ”pacea” instaurată de tancurile sovietice. Anul 1948 a marcat începutul tragediei pentru elita intelectuală românească, căci regimul comunist, instalat cu forța, nu avea nevoie de gânditori raționaliști, ci de propagandiști docili. Pentru Nicolae Bagdasar, lovitura a fost devastatoare. În 1948, noul regim i-a retras titlul de membru al Academiei, într-un gest de epurare barbară care a vizat ștergerea memoriei culturale a națiunii. Un an mai târziu, în 1949, a fost destituit din învățământul superior. Profesorul care formase generații de studenți la Iași și București a fost aruncat la marginea societății, i s-a luat catedra, i s-a luat tribuna, dar nu i s-a putut lua mintea. Această ”moarte civilă” a fost, poate, mai dureroasă decât tranșeele din tinerețe. Să fii redus la tăcere, să vezi cum opera ta este interzisă sau ignorată, să fii obligat să lucrezi în anonimat la institute de istorie în care erai supravegheat de activiști de partid, aceasta a fost crucea pe care Nicolae Bagdasar a trebuit să o poarte. Revista ”Ethos”, pe care o co-dirija, a fost închisă, iar vocea sa publică a fost sugrumată. Ceea ce definește cu adevărat un caracter nu este momentul de glorie, ci modul în care traversează deșertul. Nicolae Bagdasar nu s-a dezis, nu a făcut pactul cu diavolul ideologic, nu a scris ode noului regim, ci s-a retras în munca de cercetare, devenind coordonator la ”Dicționarul Enciclopedic Român”. Acolo, în acea muncă de Sisif, de ordonare a definițiilor și conceptelor, și-a găsit refugiul, continuând să fie un gardian al cuvintelor și al sensurilor corecte, într-o epocă a limbii de lemn. După pensionarea din 1959, bătrânul filosof s-a retras în apartamentul său, transformat în sanctuar al cărților și al scrisului. A continuat să lucreze cu o tenacitate impresionantă la revizuirea operei sale, în special a ”Teoriei Cunoștinței”. Știind, probabil, că nu va apuca să o vadă republicată într-o formă liberă de cenzură, scria pentru viitor, scria ca un pariu cu eternitatea, convins că rațiunea va învinge, în cele din urmă, barbaria. Cele 14 lucrări lăsate în manuscris sunt mărturia acestei rezistențe tăcute. Nicolae Bagdasar a refuzat să se lase învins de istorie. Chiar și reabilitarea parțială din 1970, când a fost primit în noua Academie de Științe Sociale și Politice, a fost un gest tardiv al unui regim care încerca să-și legitimeze existența prin recuperarea marilor valori. Adevărata sa victorie a fost aceea că a rămas, până în ultima clipă, fidel propriilor principii clare ale gândirii. Nicolae Bagdasar s-a stins pe 21 aprilie 1971, la București, și a fost înmormântat la Cimitirul Bellu, alături de alte umbre mari ale culturii noastre. Astăzi, când deschidem volumele sale despre David Hume sau despre teoria cunoașterii, nu citim doar analize filosofice, citim printre rânduri povestea unui om care a crezut cu fanatism în puterea adevărului. El ne învață că filosofia nu este un joc abstract de cuvinte, ci o formă de supraviețuire, că
Cum pot fragmentele rămase din virusul Covid-19 să slăbească sistemul imunitar, chiar și după infecție
Fragmente ale proteinei spike a virusului SARS-CoV-2, rezultate în urma degradării acestuia de către sistemul imunitar, pot afecta direct celulele imunitare umane și ar putea contribui la apariția simptomelor persistente asociate sindromului post-Covid, arată un studiu internațional coordonat de Universitatea California Los Angeles (UCLA). Cercetarea, realizată de peste 30 de oameni de știință din Statele Unite, China, Germania, India și Italia, demonstrează că aceste fragmente virale nu sunt inerte. Celulele „santinelă” și limfocitele T, ținte ale fragmentelor SARS-CoV-2 Dimpotrivă, ele pot perfora membranele anumitor tipuri de celule imunitare, în special cele cu forme neregulate sau cu multiple prelungiri, precum celulele dendritice și limfocitele T CD4+ și CD8+, esențiale pentru coordonarea răspunsului imun. Potrivit autorilor, aceste celule sunt aceleași care se regăsesc în număr redus la pacienții cu forme severe de Covid-19, dar și la o parte dintre cei care dezvoltă simptome de durată după infecția acută. Celulele cu forme neregulate sunt afectate preferențial Descoperirea oferă un posibil mecanism biologic care să explice de ce, chiar și după eliminarea virusului, unele persoane continuă să se confrunte cu inflamație cronică și disfuncții ale sistemului imunitar. „Ne-am fi așteptat ca aceste fragmente să interacționeze cu receptori specifici de pe suprafața celulelor, însă ele vizează, de fapt, un anumit tip de structură a membranei celulare. Celulele cu forme neregulate, cu multe proeminențe, sunt afectate preferențial”, a explicat Gerard Wong, profesor de bioinginerie la UCLA și autor corespondent al studiului. Mai multe tipuri de fragmente pot acționa împreună Cercetarea se bazează pe rezultate anterioare obținute tot la UCLA, care arătau că fragmente virale reziduale pot imita molecule ale propriului sistem imunitar și pot declanșa inflamație. Noul studiu merge mai departe, demonstrând că mai multe tipuri de fragmente pot acționa împreună pentru a distruge celule imunitare-cheie, atât în timpul infecției, cât și după aceasta. O atenție specială a fost acordată diferențelor dintre variantele virusului. Omicron e mai puțin agresiv În cazul variantei Omicron, cunoscută pentru contagiozitatea ridicată, dar pentru formele mai puțin severe de boală, cercetătorii au constatat că fragmentele rezultate din proteina spike au o capacitate mult mai redusă de a distruge celulele imunitare. Acest fapt ar putea explica de ce infecțiile cu Omicron afectează mai puțin sistemul imunitar comparativ cu variantele anterioare. Persistența simptomelor e o chestiune serioasă Autorii subliniază că aceste descoperiri sunt relevante în contextul în care milioane de persoane continuă să sufere de Covid de lungă durată, o afecțiune definită prin persistența simptomelor la cel puțin trei luni după infecția inițială. Deși au trecut aproape șase ani de la debutul pandemiei, nu există încă repere clare pentru diagnosticarea și tratamentul standardizat al acestui sindrom. Vaccinarea, un argument cheie în reducerea riscului de Covid de lungă durată Studiul, publicat în revista Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS), întărește și argumentele în favoarea vaccinării. „Mai multe vaccinuri înseamnă mai puține infecții, iar mai puține infecții înseamnă mai puține cazuri de Covid de lungă durată”, a declarat dr. Ravi Jhaveri, medic pediatru la Lurie Children’s Hospital din Chicago, citat în contextul cercetărilor recente. Cercetătorii avertizează că impactul fragmentelor virale reziduale este încă insuficient înțeles și că persoanele cu afecțiuni imune preexistente ar putea fi mai vulnerabile la aceste efecte. Rezultatele deschid însă noi direcții de cercetare pentru înțelegerea mecanismelor din spatele Covidului de lungă durată și pentru dezvoltarea unor strategii terapeutice mai eficiente.
OMS: Peste o treime din cazurile de cancer prevenibile pot fi evitate prin schimbări simple
Potrivit raportului OMS, în anul 2022 au fost înregistrate aproximativ 19 milioane de cazuri noi de cancer, dintre care 38% au fost asociate cu 30 de factori de risc modificabili. Printre cei mai importanți se numără fumatul, consumul de alcool, indicele crescut de masă corporală, lipsa activității fizice, poluarea aerului, radiațiile ultraviolete, infecțiile și expunerile profesionale periculoase, scrie Science Alert. „Abordarea acestor cauze prevenibile reprezintă una dintre cele mai puternice oportunități de a reduce povara globală a cancerului”, a declarat Isabelle Soerjomataram, epidemiolog medical la OMS și autoarea principală a analizei. Fumatul, principalul factor în cazurile de cancer prevenibile Fumatul rămâne cel mai important factor de risc prevenibil, fiind responsabil pentru 15% din toate cazurile de cancer diagnosticate la nivel mondial. Impactul este deosebit de sever în rândul bărbaților, unde fumatul a contribuit la 23% din noile cazuri de cancer. Poluarea aerului are, de asemenea, un impact semnificativ, cu variații regionale importante. În Asia de Est, aproximativ 15% din cazurile de cancer pulmonar la femei au fost atribuite poluării, în timp ce în Africa de Nord și Asia de Vest, 20% din cazurile de cancer pulmonar la bărbați au fost legate de acest factor. Consumul de alcool ocupă locul al doilea între factorii de risc comportamentali, fiind responsabil pentru 3,2% din noile cazuri de cancer, adică aproximativ 700.000 de îmbolnăviri. Infecțiile și cazurile de cancer prevenibile prin vaccinare Infecțiile au fost asociate cu aproximativ 10% din cazurile noi de cancer, iar în rândul femeilor, infecția cu virusul HPV reprezintă principala cauză prevenibilă a cancerului de col uterin. Deși există un vaccin eficient, acoperirea vaccinală rămâne scăzută în multe regiuni ale lumii. „Prin analiza diferențelor dintre țări și grupuri de populație, oferim guvernelor informații concrete pentru a preveni numeroase cazuri de cancer înainte ca acestea să apară”, a subliniat André Ilbawi, coordonator OMS pentru controlul cancerului.
Vârsta critică pentru bolile de inimă și de ce bărbații sunt în pericol
Un nou studiu realizat pe peste 5.000 de adulți americani cu vârste cuprinse între 18 și 30 de ani a descoperit că bărbații dezvoltă boli coronariene cu 10 ani mai devreme decât femeile. „Bărbații au dezvoltat boli cardiovasculare mai devreme decât femeile, cea mai mare diferență fiind observată în cazul bolilor coronariene”, au descoperit cercetătorii citați de Times of India. Diferențele între sexe au apărut la vârsta de 35 de ani și au persistat până la mijlocul vieții. Rezultatele studiului CARDIA au fost publicate în Journal of American Heart Association. De ce nu ne pasă de bolile de inimă Cazurile de boli cardiace sunt în creștere. Viața de zi cu zi s-a schimbat, și nu în favoarea noastră. Dar bolile cardiace nu par urgente pentru majoritatea oamenilor. Sunt lente și silențioase. La început nu există dureri bruște. Nici semne clare de avertizare care să te facă să te grăbești la medic. Mulți încă sunt de părere că bolile cardiace sunt „o problemă a persoanelor în vârstă”. Și apoi mai este și problema genului. Bărbații sunt mai susceptibili să fie diagnosticați din timp. Femeile sunt mai susceptibile să fie ignorate. Simptomele femeilor sunt adesea diferite: oboseală, greață, dificultăți de respirație. Dar sunt ignorate ca fiind cauzate de stres sau anxietate. Aproape 20 de milioane de oameni mor anual Decesele cauzate de boli cardiace reprezintă 32% din decesele la nivel mondial, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății. În 2022, 19,8 milioane de persoane au murit din cauza bolilor de inimă. „Bolile cardiovasculare sunt adesea considerate o preocupare pentru vârste mai înaintate, dar datele demonstrează că traiectoria riscului se stabilește cu zeci de ani mai devreme, în special în cazul bărbaților”, afirmă dr. Harshit Gupta, consultant senior cardiolog intervențional. Studiul arată că bărbații ating praguri critice ale bolilor de inimă semnificativ mai repede decât femeile. De obicei, bolile coronariene afectează bărbații cu aproximativ zece ani mai devreme. Diferența a rămas semnificativă chiar și după ajustarea factorilor de risc tradiționali, cum ar fi tensiunea arterială, fumatul și colesterolul. Fereastra critică: 35 de ani Cercetarea identifică o „fereastră critică” pentru intervenție. Modelele de risc sunt similare până la vârsta de 20 de ani. Pentru bărbați, riscul începe să crească brusc în jurul vârstei de 35 de ani. Femeile pot prezenta riscul de apariție la o vârstă mai târzie, posibil datorită protecției hormonale. Dar acest beneficiu este doar temporar. Riscul va crește în cele din urmă atât pentru bărbați, cât și pentru femei. Simptome comune ale bolilor de inimă Organizația Mondială a Sănătății listează următoarele simptome: durere sau disconfort în centrul pieptului durere sau disconfort în brațe, umărul stâng, coate, maxilar sau spate amorțeală a feței, brațului sau piciorului, în special pe o parte confuzie, dificultăți de vorbire dificultăți de vedere la unul sau ambii ochi dificultăți de mers, amețeli pierderea echilibrului sau a coordonării dureri de cap severe fără cauză cunoscută leșin sau pierderea cunoștinței.
Don Giovanni, opera în care seducția ucide, iar păcatul nu rămâne nepedepsit
Publicul este aruncat încă din primele minute în haosul seducției și al crimei: Leporello stă de veghe în timp ce stăpânul său o seduce pe Donna Anna. Urmează o fugă disperată, un tată care își apără onoarea, un duel și o moarte care va cere răzbunare. Donna Anna și Don Ottavio sunt logodnici prin interese de familie, nu prin iubire. Între ei nu curge tandrețe, ci frustrare, presiune socială și o ură mocnită. Pe fundalul tragediei, Don Giovanni continuă să-și țeasă plasa de seducător. Când Donna Elvira, cea care declară că este soția lui abandonată, îl confruntă, seducătorul își pierde instant interesul și o aruncă în brațele cinicei explicații a lui Leporello, care îi expune catalogul halucinant al cuceririlor stăpânului. Ce se întâmplă când un singur om sfidează toate regulile morale, sociale și divine? În mijlocul unei petreceri grandioase, Zerlina și Masetto sărbătoresc nunta, iar Don Giovanni vânează încă o victimă. Anna, Elvira și Ottavio apar mascați, pregătiți să-l demasce pe seducător și criminal. Deși încolțit, Giovanni scapă, lăsând în urmă confuzie, violență și inimi sfâșiate. Dar dacă omul pe care îl crezi salvator este, de fapt, călăul tău? Noaptea continuă cu înșelăciuni, bătăi și deghizări, până când Don Giovanni ajunge să-l sfideze chiar pe Comandorul mort, invitând statuia acestuia la cină. Finalul aduce o cină infernală, o ultimă șansă de a se îndrepta și o judecată care nu mai aparține oamenilor. Regie şi lumini: Andrei Şerban Regizor asociat: Daniela Dima Decor: Andrei Şerban Costume: Corina Grămoşteanu Maeștri de cor: Adrian Ionescu, Ethan Schmeisser Asistent de regie: Paula Stoica Distribuția: Dirijor: Tiberiu Soare Don Giovanni: Alexandru Constantin; Leporello: Ion Dimieru; Donna Anna: Georgiana Dumitru – debut; Donna Elvira: Crina Zancu; Don Ottavio: Bogdan Mihai; Zerlina: Mădălina Barbu; Masetto: Damian Vlad; Comandorul: Marius Boloș Cu participarea Orchestrei, Baletului și a Corului Operei Naționale București Dacă ratezi această seară, ratezi șansa de a trăi ”Don Giovanni” acolo unde trebuie: pe scena Operei Naționale București, în inima tragediei și a pasiunii fără limite. Ieși din rolul de spectator al propriei vieți și intră, măcar pentru o seară, în vortexul Don Giovanni, acolo unde fiecare notă poate fi ultima ta iluzie de siguranță! Lasă-ți certitudinile la intrare și permite-i lui Don Giovanni să-ți zguduie reperele, căci după această seară, nu vei mai putea privi nici iubirea, nici vinovăția cu aceeași ochi!
Metoda de gătit foarte răspândită pe care oncologii spun că ar trebui limitată
Consumul de alimente sănătoase este doar o parte a prevenirii cancerului, spun oncologii. De asemenea, modul în care mâncarea este gătită joacă un rol important în sănătatea pe termen lung, scrie Parade. Specialiștii din domeniul medical îi îndeamnă tot mai des pe oameni să limiteze metodele de gătit care implică temperaturi foarte ridicate și arderea alimentelor, avertizând că acestea pot genera compuși chimici nocivi asociați cu riscul de cancer. Potrivit oncologilor, obiceiurile zilnice din bucătărie se pot acumula în timp. Expunerea repetată la anumite subproduse formate în timpul gătitului la temperaturi înalte poate influența inflamația, deteriorarea ADN-ului și riscul general de cancer. Deși greșelile ocazionale în bucătărie sunt puțin probabil să provoace efecte grave, specialiștii subliniază că expunerea constantă merită atenție. De ce arderea alimentelor ridică probleme de sănătate Oncologii atrag atenția că arderea alimentelor, fie că este vorba despre carne sau legume, poate duce la formarea unor compuși numiți amine heterociclice (HCA) și hidrocarburi aromatice policiclice (PAH). Aceste substanțe apar atunci când alimentele, în special proteinele de origine animală, sunt gătite la temperaturi foarte ridicate sau direct pe flacără. HCA se formează când proteine precum carnea de vită, carnea de pasăre sau peștele sunt expuse la căldură intensă. PAH apar atunci când grăsimea se scurge pe suprafețe încinse sau pe flacără, generând fum care se depune pe alimente. Cercetările leagă acești compuși de deteriorarea ADN-ului și de un risc crescut de cancer, în special cancer colorectal. Frecvența expunerii contează mai mult decât perfecțiunea Experții subliniază că riscul este legat de frecvență, nu de incidente izolate. O masă arsă ocazional este puțin probabil să crească semnificativ riscul de cancer. În schimb, consumul frecvent de alimente puternic arse poate contribui, în timp, la probleme de sănătate. Dacă mâncarea este doar parțial arsă, oncologii recomandă îndepărtarea porțiunilor înnegrite. Alimentele arse în totalitate ar trebui aruncate, deoarece aceste zone conțin concentrații ridicate de compuși nocivi. Metode de gătit mai sigure recomandate de oncologi Specialiștii încurajează metodele de gătit care reduc expunerea la flacără directă și la temperaturi excesive. Gătitul la abur, poșarea, coacerea la temperaturi controlate și gătirea lentă ajută la păstrarea nutrienților și la prevenirea formării compușilor dăunători. Marinarea alimentelor cu ingrediente acide, utilizarea uleiurilor mai sănătoase, precum cel de măsline sau de rapiță, și preferarea proteinelor de origine vegetală pot reduce suplimentar riscurile. Oncologii notează că o pregătire atentă a alimentelor sprijină atât prevenirea cancerului, cât și longevitatea generală.