Ziua Culturii 2026: unde mergi gratuit la muzeu, teatru și concert
Evenimentele dedicate Zilei Culturii Naționale au loc atât în București, cât și în orașe din întreaga țară, în spațiile și prin programele instituțiilor publice de cultură din subordinea Ministerului Culturii. În București Biblioteca Națională a României propune expoziția „Expresii ale portului tradițional de pe teritoriul României în lucrări de grafică din colecțiile speciale ale Bibliotecii Naționale a României”, o incursiune în splendoarea și diversitatea vestimentației tradiționale, redată în 70 de desene și acuarele din colecțiile speciale. Tot aici are loc conferința cu ateliere „Genealogie și practici culturale” (joi, 15 ianuarie 2026, 14:00–16:10, Sala Mircea Eliade; intrare liberă în limita locurilor disponibile), cu invitați din zone diferite ale culturii – Maia Morgenstern, Filip Florian, Radu Tudorancea și Gabriela Petre. Evenimentul include ateliere dedicate, inclusiv unul construit în jurul fotografiilor de familie (publicul este invitat să participe cu câte o fotografie), iar în timpul întâlnirii vor rula 43 de fotografii din Biblioteca Digitală a BNaR, informeză Ministerul Culturii. Muzeul Național de Artă Contemporană al României (MNAC) invită publicul la un tur ghidat al expoziției „Răsucirea. Triumful provinciei, amurgul imperiilor” (15 ianuarie, 17:30, la parter), alături de curatorul expoziției, Călin Dan, urmat de un DJ set în cafeneaua muzeului (18:30) cu Zadiel. Participarea este gratuită, fără rezervare, iar pentru acest eveniment este permis accesul cu automobilul în curtea Palatului Parlamentului. Ce evenimente gratuite te așteaptă de Ziua Culturii Naționale în București și în țară La Muzeul Național al Țăranului Român, Ziua Culturii Naționale se trăiește în mai multe registre: de la educație muzeală la artă contemporană, de la retrospectivă la film. Publicul este așteptat la workshopul „IA cu povești” (15 ianuarie, 15:00, Sala Irina Nicolau), în cadrul expoziției „Din Bihor la New York”, cu artistul Dorin Negrău și dr. Simona Bala. În aceeași zi au loc vernisajele expozițiilor „In memoriam Corneliu Vasilescu” (17:00, Sala Tancred Bănățeanu) și „Between I and we” (18:00, Sala Media), acesta din urmă fiind însoțit de un program artistic cu soprana Alexandra Tănase (pian: Andra Demidov), Berechet Sisters Band și un performance de dans semnat de Elena Mihaela Zamfirescu. Seara se încheie la Cinema Muzeul Țăranului cu proiecția filmului „Moartea domnului Lăzărescu” (20:00), urmată de Q&A cu echipa filmului. Expoziția „8” La Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, ziua de 15 ianuarie este dedicată întâlnirii dintre știință, natură și cultură: intrare gratuită la expoziția permanentă și la expoziția „8”, iar publicul poate observa aproximativ 80 de specii de tarantule vii. Pentru familii, elevi și cadre didactice, muzeul propune un treasure hunt – „Poezia Naturii” – inspirat de versurile lui Mihai Eminescu (program 10:00–18:00, ultima intrare 17:00). La Muzeul Național de Istorie a României, publicul are acces gratuit și poate vedea, în premieră, un album cu manuscrise ale poetului Vasile Alecsandri, alături de expozițiile permanente (Copia Columnei lui Traian, Tezaurul Istoric, Lapidarium) și de expozițiile temporare: „Dușmance ale poporului”, „RE – MNIR: 50 de ani de Restaurare”, „Capodopere…”, „Ion Dumitrana – Machetator și gravor”, „… la îndeMână.” Spectacole, expoziții și concerte gratuite: programul complet de Ziua Culturii Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi invită publicul pe 15 ianuarie 2026 la vizitare gratuită și la descoperirea expoziției temporare „Zoom in. Zoom out. România în hărți”, curatoriată de Elena Păunoiu și Ioana Zamfir, care propune o călătorie vizuală prin reprezentări cartografice ale teritoriului românesc, între perspectivă de ansamblu și detaliu. La Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”, publicul este invitat la programul „Dor de Eminescu… 176 de ani de la nașterea marelui poet” (de la 11:00), cu momente din lirica eminesciană, recitaluri vocale și instrumentale și participarea unor artiști și elevi din instituții de profil. Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC) organizează pe 16 ianuarie, ora 18:00, la Cărturești, dezbaterea „Consumul cultural & lectura: unde suntem și încotro ne îndreptăm”. Meșterul Manole Centrul Național de Artă „Tinerimea Română” organizează două evenimente: Gala premiilor MUSICRIT, ediția a IV-a (14 ianuarie, ora 19:00, Ateneul Român), în parteneriat cu Uniunea Criticilor, Redactorilor și Realizatorilor Muzicali din România; concertul „Ziua Culturii Naționale” la Palatul Tinerimea Română (15 ianuarie, ora 18:00), susținut de Cvartetul ARCADIA și Corul de cameră PRELUDIU – Voicu Enăchescu. Teatrul Național de Operetă și Musical „Ion Dacian” prezintă, pe 15 ianuarie, de la ora 19:00, opera rock „Meșterul Manole”, o producție care îmbină folclorul autentic românesc cu vibrația muzicii rock. Teatrul Muzical Ambasadorii organizează, pe 15 ianuarie 2026, ora 10:00, spectacolul „Harap Alb” (adaptare Ion Creangă), la Sala Mică a Palatului Național al Copiilor. Două spectacole românești la Teatrul Național „I.L. Caragiale” Teatrul Național „I.L. Caragiale” propune în seara de 15 ianuarie, de la ora 19:00, două spectacole românești „de autor”: „Moroi și păpădii”, text și regie Gavril Pătru (Sala Pictură); „Exil”, text și regie Alexandra Badea (Sala „Ion Caramitru”). Spectatorii de la „Exil” vor putea urmări în foaier un montaj video cu versuri eminesciene în interpretarea unor mari actori ai Teatrului Național. Biletele sunt disponibile la casa de bilete a Teatrului sau online, pe bilet.ro. Tot la TNB: vizite ghidate gratuite la Muzeul TNB (12:00 și 14:00) pentru expoziția „REGINA MARIA LA TEATRU” (acces cu bilet gratuit, în limita locurilor disponibile), tururi ghidate gratuite ale teatrului (13:00, 15:00 și 17:00) și, începând cu ora 17:00, proiecții luminoase pe turnul scenei cu portretele unor personalități ale culturii române. Corul Național de Cameră „Madrigal – Marin Constantin” marchează Ziua Culturii Naționale 2026 prin două evenimente: evenimentul expozițional „Marin Constantin 100”, găzduit de instituțiile culturale române din Madrid (ICR Madrid și Ambasada României în Regatul Spaniei); lansarea celui mai recent videoclip din programul „Muzică contemporană românească în spații antice universale” – episodul V, filmat la Teatrul Roman din Mérida: „Mérida – Efemeride”, în interpretarea Corului Madrigal, pe baza piesei „Efemeride” de Anatol Vieru, în regia lui Emil Pantelimon. În același timp, în toată țara, în cadrul Programului Național Cantus Mundi, corurile de copii vor susține recitaluri dedicate Zilei Culturii Naționale. În țară La Iași, Complexul Muzeal Moldova organizează expozițiile „Pictora” (14 ianuarie – 13 februarie, Muzeul de Artă – Palatul Culturii) și „The Human Condition” (16 ianuarie – 15 februarie, Muzeul Unirii), precum și atelierele de scriere creativă „Eminescu peste generații” (14–18 ianuarie, Palatul
Rebeca Dumitru (Agapes Reign) revine cu o nouă expoziție de pictură, de Ziua Culturii Naționale
Cu o formare profesională multidisciplinară, la intersecția dintre medicină, psihoterapie și artă, Rebeca Dumitru dezvoltă un discurs vizual distinct în pictura contemporană. Practica sa artistică include tehnici precum acrilicul, pastelul și uleiul, uneori îmbinate cu o formulă tridimensională proprie, bazată pe utilizarea unor materiale neconvenționale. Fiecare lucrare propune un parcurs introspectiv, invitând privitorul într-un univers interior marcat de emoții, mecanisme profunde ale psihicului și procese de transformare personală. Demersul său artistic se situează la intersecția dintre expresia plastică și cunoașterea psihologică, generând o experiență vizuală cu impact emoțional și reflexiv. Lucrările Rebecăi Dumitru se regăsesc în prezent în colecții private din România și din străinătate, inclusiv în Franța, Elveția și Statele Unite ale Americii, precum și în patrimoniul artistic al unor instituții medicale de prestigiu, publice și private, ca urmare a participării constante la expoziții, vernisaje și a vizibilității în mass-media. Un capitol distinct al creației sale este dedicat portretelor Familiei Regale a României, abordate într-o interpretare personală, inspirată de interesul pentru istorie și de respectul față de tradiția regală și rolul Casei Regale în construcția identității naționale. În acest context, figura Reginei Maria ocupă un loc central, fiind evocată ca simbol al demnității, forței interioare și eleganței feminine, precum și al legăturii durabile dintre Coroană, cultură și spiritul românesc. Seria de lucrări dedicate Familiei Regale a României este expusă la Muzeul Național Bran, în baza unui protocol de colaborare între instituție și artistă. Noua expoziție, deschisă pe 15 ianuarie 2026, propune publicului o explorare a straturilor emoționale și a simbolurilor subtile, printr-un limbaj vizual construit din introspecție și adevăr. Vernisajul va avea loc pe 15 ianuarie 2026, începând cu ora 18.00, în spațiul expozițional M Society, situat pe strada Vasile Conta nr. 14, în zona centrală a Capitalei. Evenimentul artistic este curatoriat de Marius Tița, jurnalist, critic de artă, cadru didactic universitar și redactor-șef la Radio România Internațional. Expoziția va putea fi vizitată până pe 13 februarie 2026, iar accesul publicului este liber.
Mario Iorgulescu, despre ziua care a precedat accidentul din 2019: O succesiune de decizii greșite
Este pentru prima dată când acesta prezintă public, în mod detaliat, contextul și deciziile care au precedat evenimentul. Potrivit declarațiilor sale din interviul exclusiv, în seara respectivă se afla la o petrecere, unde intenționa inițial să rămână peste noapte. Iorgulescu a afirmat că a consumat alcool, precizând că a băut „trei, maximum patru pahare de vin” și că nu a consumat substanțe interzise, susținând că renunțase anterior la acestea în urma unei înțelegeri cu tatăl său. Acesta a declarat că fusese însoțit de un bodyguard, pe care inițial îl chemase să îl însoțească, însă ulterior l-a anunțat că nu mai este nevoie, deoarece urma să rămână la locație. Mario Iorgulescu a relatat că decizia de a pleca a fost luată după ce a fost sunat de Alex Pițurcă, care l-ar fi informat că iubita sa se afla într-un club. El a descris reacția sa ca fiind una impulsivă, generată de gelozie, și a precizat că a decis să meargă personal la club pentru a discuta cu aceasta. „Am luat decizia pe fond emoțional. Am considerat situația o trădare și am reacționat fără să mai analizez consecințele”, a spus Iorgulescu. Acesta a mai afirmat că, deși apropiații săi primiseră indicații să nu îi permită accesul la autoturism, a reușit să obțină cheia invocând un pretext, după care a plecat de la petrecere. Întrebat despre consumul de alcool și eventuale substanțe, Mario Iorgulescu a reiterat că nu a consumat droguri și că în acea perioadă încerca să își schimbe stilul de viață. De asemenea, a confirmat informația potrivit căreia autoturismul îi fusese oferit de tatăl său în urma promisiunii că va renunța la consumul de substanțe interzise. „A existat o succesiune de decizii care, privite retrospectiv, ar fi putut fi evitate”, a declarat acesta, adăugând că a rememorat de numeroase ori ziua respectivă și că își asumă responsabilitatea pentru alegerile făcute. Mario Iorgulescu a fost condamnat la 8 ani și 8 luni de închisoare cu executare, pentru ucidere din culpă și conducerea sub influența drogurilor, în urma unei decizii luate de judecători la data de 18 decembrie 2024. Fiul președintelui LPF, Gino Iorgulescu, nu s-a prezentat în România pentru a-și ispăși pedeapsa și în consecință a fost adăugat pe site-ul Poliției Române la secțiunea „persoane urmărite”.
Mario Iorgulescu: În clinici e mai greu decât în pușcărie
„Ce s-a întâmplat, s-a întâmplat. Șase ani de zile m-am chinuit, am plătit pedeapsa”, afirmă Iorgulescu în interviul exclusiv pentru Cancan.ro, declarând că perioada petrecută în unități medicale a fost, în opinia sa, mai dificilă decât detenția propriu-zisă. El descrie experiența din clinicile în care a fost internat ca fiind una extrem de dură, lipsită de repere și de contact real cu exteriorul. „Șase ani e mult prin ce am trecut eu în clinici. Mai greu decât la pârnaie. Crede-mă că n-ai cu cine să stai de vorbă, n-ai ce să faci. Ești sedat, nu înțelegi nimic ce se întâmplă cu tine”, spune acesta. În continuare, Mario Iorgulescu susține că așteaptă ca situația sa medicală să fie luată în considerare de autorități, invocând existența unei leziuni cerebrale grave. „Bă, măcar acum să se facă dreptate. Să se ia în calcul actul meu medical, că am o leziune pe lobul frontal al creierului și e 100% ireversibilă”, declară el. El invocă inclusiv prevederi legale și drepturi fundamentale, sugerând că procesul său ar trebui suspendat din motive medicale. „Legea spune că dacă eu am actul acesta medical, procesul trebuie să se suspende pentru că ai drept la viață. Primul lucru, ai drept la viață. Procesul trebuie să se suspende până mă fac bine”, afirmă Iorgulescu. Întrebat de Dan Capatos de ce a ales tratamentul în Italia și nu în România, Mario Iorgulescu susține că în țară nu ar fi existat infrastructura medicală necesară pentru afecțiunea sa. „Pentru că nu avem clinici. Noi am descoperit boala pe care o am eu, că era din copilărie”, explică acesta. El face legătura între afecțiunea sa neurologică, comportamentul violent din trecut și stilul de viață pe care l-a avut, inclusiv practicarea sporturilor extreme. „Eu de-aia aveam ieșiri violente. Când mă mai îmbătam și mă provoca cineva, eu eram violent. Din cauza leziunilor pe creier, pentru că eu făceam foarte multe sporturi extreme și de la căzăturile în cap pe care le-am avut, multe, s-au acumulat și mi s-a creat o leziune pe lobul frontal”, mai spune Mario Iorgulescu. Mario Iorgulescu a fost condamnat la 8 ani și 8 luni de închisoare cu executare, pentru ucidere din culpă și conducerea sub influența drogurilor, în urma unei decizii luate de judecători la data de 18 decembrie 2024. Fiul președintelui LPF, Gino Iorgulescu, nu s-a prezentat în România pentru a-și ispăși pedeapsa și în consecință a fost adăugat pe site-ul Poliției Române la secțiunea „persoane urmărite”. Inreviul integral poate fi urmărit aici.
Avertismentul experților: Timpul excesiv petrecut în fața ecranului limitează vocabularul copiilor mici
Timpul excesiv petrecut în fața ecranului afectează capacitatea copiilor mici de a vorbi, a constatat primul studiu britanic de acest gen. Potrivit cercetării realizate la comanda guvernului britanic, copiii de doi ani care petreceau cinci ore pe zi în fața ecranelor cunoșteau semnificativ mai puține cuvinte decât cei care se uitau la televizor mai puțin de o oră, notează The Telegraph. Studiul urmărește 8.500 de copii născuți în Anglia din 2020 și până în prezent, evaluând abilitățile copiilor la vârsta de nouă luni și doi ani. Aceștia vor fi evaluați din nou la vârsta de trei, patru și cinci ani. Informația vine în contextul în care datele arată că în Marea Britanie, un copil de doi ani urmărește în medie peste două ore de televiziune, videoclipuri și conținut digital pe zi. Recomandarea OMS în cazul copiilor cu vârste cuprinse între doi și patru ani este aceea de a nu sta mai mult de o oră pe zi în fața ecranului. Totuși, doar 34% dintre copiii de doi ani îndeplinesc această recomandare, în scădere față de 46% în urmă cu un deceniu. Conform studiului, un copil de doi ani petrece în medie 127 de minute pe zi în fața ecranelor. Acest timp crește la 140 de minute dacă se iau în calcul jocurile pe computer. De asemenea, timpul petrecut în fața ecranului era, de asemenea, mai mare în rândul copiilor cu părinți de culoare sau asiatici. În plus, copiii mai săraci erau mai predispuși să petreacă mai mult timp în fața ecranului. Datele au fost compilate de cercetători de la universitățile din Oxford și Cambridge, precum și de la University College London, alimentând în acest sens îngrijorarea crescândă cu privire la efectele ecranelor asupra copiilor. Părinții vor primi îndrumări în acest sens În aceste condiții, părinții vor primi îndrumări din partea guvernului cu privire la timpul petrecut în fața ecranului de către copiii sub cinci ani, iar recomandările vor fi elaborate cu ajutorul părinților, copiilor și specialiștilor în educația timpurie. „Aceste îndrumări nu au scopul de a spune familiilor ce să facă, de a diminua valoarea tehnologiei sau de a judeca deciziile părinților. Scopul este de a oferi părinților sfaturi avizate cu privire la modul în care utilizarea ecranelor poate fi un instrument valoros atunci când este folosită în siguranță și de a se asigura că copiii nu pierd activitățile care sunt atât de importante pentru dezvoltarea lor”, a spus ministrul britanic al educației, Bridget Phillipson, potrivit sursei citate.
Mărturia lui Mario Iorgulescu, la șase ani de la accidentul mortal: Am încercat să-mi iau viața
Interviul a fost difuzat în cadrul emisiunii „Dan Capatos Show” de la CANCAN.RO. Mario Iorgulescu a declarat că, în perioada imediat următoare accidentului, a trecut printr-o perioadă de depresie severă, care a necesitat internarea într-o clinică de specialitate. În cadrul internării, acesta a recunoscut că a încercat să își pună capăt zilelor, dar a fost salvat prin intervenția medicilor. „Am avut o perioadă în care am plâns zilnic, timp de trei luni. Am ajuns la spital și am primit tratament pentru a-mi stabiliza starea. În această perioadă, am primit sprijin medical constant”, a declarat Iorgulescu. Acesta a precizat că, pe durata internării, pacienții nu beneficiază de pază permanentă, ci sunt supravegheați de personal medical și primesc tratament psihiatric pentru a preveni incidentele. De asemenea, a menționat că a fost martor la situații dificile ale altor pacienți din clinică. În prezent, Mario Iorgulescu urmează un tratament medicamentos adaptat, care include antidepresive și terapii complementare, și a remarcat că ameliorările stării sale au fost progresive, dar limitate. „Din toți acești ani, doar recent au fost mici îmbunătățiri ale stării mele”, a explicat el. Citește mai mult pe CANCAN.RO.
Testamentul lui Iuliu Maniu
Există oameni care intră în istorie printr-un gest spectaculos și oameni care o modelează printr-o viață întreagă de consecvență. Iuliu Maniu aparține celei de-a doua categorii. Nu a fost un politician al improvizației și nici un lider al pasiunilor de moment, a fost, mai degrabă, un constructor răbdător al ideii de unitate națională, un om pentru care România nu a fost un simplu teritoriu, ci o responsabilitate morală. În fiecare decizie a sa s-a simțit presiunea unei conștiințe care știa că istoria nu iartă derapajele făcute în numele comodității. Iuliu Maniu s-a născut la 8 ianuarie 1873, în Șimleul Silvaniei, într-o familie ardeleană de veche tradiție nobiliară și intelectuală, profund ancorată în viața politică și culturală a românilor din Transilvania, mediu care i-a oferit încă din primii ani ai copilăriei repere morale ferme, o educație riguroasă și convingerea că destinul personal nu poate fi separat de destinul colectiv al neamului românesc. Familia Maniu, cunoscută inițial sub numele de Man și înnobilată la sfârșitul secolului al XVII-lea, a evoluat de-a lungul generațiilor printr-o succesiune de figuri implicate în viața publică, juridică și ecleziastică a Ardealului, legătura de sânge cu Simion Bărnuțiu – una dintre cele mai luminoase minți ale românilor ardeleni – conferind acestei familii nu doar prestigiu, ci și o misiune istorică asumată. Tatăl său, Ioan Maniu, jurist de formație solidă și personalitate respectată în Șimleul Silvaniei, crescut și format sub directa îndrumare a lui Simion Bărnuțiu, și-a consacrat viața studiului și aplicării dreptului, iar prin căsătoria cu Clara Coroianu a consolidat alianțe familiale cu alte nume de referință ale elitei politice românești transilvănene, influențând decisiv mediul în care avea să se formeze tânărul Iuliu. Crescut într-o atmosferă dominată de rigoare morală, spirit critic și atașament profund față de valorile naționale, Iuliu Maniu și-a petrecut copilăria la Șimleul Silvaniei, urmând apoi școala primară la Blaj, centrul spiritual al Școlii Ardelene, și studiile liceale la Zalău, unde disciplina severă și cultura umanistă l-au format ca intelectual lucid și ca viitor lider politic. Continuând tradiția familiei, Iuliu Maniu a urmat studii juridice la Cluj, Budapesta și Viena, obținând doctoratul în drept în 1896, perioadă în care a acumulat cunoștințe juridice temeinice și a intrat în contact cu personalități și idei politice europene, experiențe care i-au consolidat viziunea democratică și i-au definit stilul de gândire echilibrat, pragmatic și profund responsabil. Implicarea sa timpurie în viața politică a românilor ardeleni, manifestată încă din anii studenției prin participarea activă la mișcarea memorandistă și prin conducerea societăților academice românești, l-a așezat pe Iuliu Maniu în centrul luptei pentru drepturi naționale, transformându-l rapid dintr-un tânăr intelectual promițător într-un lider respectat, capabil să îmbine idealismul patriotic cu o analiză lucidă a realităților politice ale vremii. Jurământul solemn prin care și-a legat întreaga existență de cauza românească, rostit într-un moment de intensă emoție națională, nu a fost pentru Maniu un simplu gest retoric, ci un angajament definitiv care i-a guvernat fiecare decizie majoră, determinându-l să-și subordoneze viața personală, aspirațiile afective și confortul propriu unei misiuni istorice asumate cu rigoare aproape ascetică. Format intelectual în marile centre universitare ale Europei Centrale, dar profund ancorat în tradiția politică și spirituală a românilor greco-catolici din Transilvania, Iuliu Maniu a devenit expresia unei sinteze rare între modernitate și continuitate istorică, între gândirea juridică occidentală și ethosul național românesc, sinteză care avea să-l transforme într-unul dintre cei mai echilibrați, consecvenți și morali oameni de stat ai României moderne. Născut într-un spațiu aflat la intersecția culturilor și a tensiunilor politice, Iuliu Maniu a înțeles de timpuriu că lupta pentru drepturile românilor nu se putea câștiga prin violență sau populism, ci prin lege, argument și perseverență. Educația sa juridică și formarea sa intelectuală l-au transformat într-un adversar redutabil al nedreptății, dar și într-un politician care refuza compromisul facil. Pentru el, unitatea națională nu era un slogan, ci o datorie istorică și o obligație față de generațiile viitoare. Marea Unire de la 1918 a fost rezultatul unei voințe colective organizate cu minuțiozitate. În spatele entuziasmului popular, al discursurilor și al imaginilor simbolice s-au aflat oameni care au știut să transforme aspirația într-un act politic legitim, iar Iuliu Maniu a fost unul dintre acești oameni, căci fără rigoarea și echilibrul unor astfel de lideri, elanul popular ar fi riscat să se risipească în haos. Iuliu Maniu a înțeles că unirea nu putea fi doar o declarație plină de emoție, ci trebuia să fie recunoscută juridic, administrativ și internațional și a contribuit decisiv la organizarea structurilor politice care au preluat conducerea Transilvaniei după destrămarea imperiului, asigurând o tranziție ordonată și democratică. Maniu nu a urmărit gloria personală. Discursurile sale nu erau menite să inflameze mulțimile, ci să le responsabilizeze, vorbind despre drepturi, dar și despre obligații; despre libertate, dar și despre lege. Într-un moment istoric dominat de emoție, el a adus rigoare. După realizarea Marii Uniri, mulți lideri ar fi considerat misiunea încheiată. Pentru Iuliu Maniu, însă, adevărata provocare abia începea, deoarece construirea statului unitar cerea mai mult decât entuziasm: era nevoie de instituții solide, administrație corectă și respect față de cetățeni. El nu a privit statul ca pe un trofeu al victoriei, ci ca pe o lucrare fragilă care trebuia apărată zilnic și, ajuns în poziții de conducere la nivel național, a rămas fidel aceleiași credințe: puterea nu este un privilegiu, ci un serviciu, refuzând să transforme funcția politică într-un instrument de îmbogățire sau dominare. Într-o perioadă marcată de instabilitate, corupție și rivalități acerbe, a fost adeseori incomod tocmai pentru că nu negocia principiile. A intrat în conflict cu tendințele autoritare, indiferent de forma pe care acestea o îmbrăcau. Fie că era vorba de presiunea monarhică, de populism sau de extremismele vremii, Maniu a ales mereu calea legalității și a democrației, chiar și atunci când aceasta îl izola politic. Istoria nu este blândă cu oamenii verticali. În vremuri de criză, cei care refuză compromisul devin ținte, iar Iuliu Maniu a trăit această realitate până la capăt. După instaurarea regimului comunist, nu a fost tratat ca un fost lider al națiunii, ci ca un obstacol care trebuia eliminat,
Cercetătorii maghiari au pus la punct un medicament anticancer surprinzător de eficient / A distrus o tumoră canceroasă de sân extrem de agresivă de la prima doză
O echipă de cercetători maghiari a anunțat progrese semnificative în dezvoltarea unui medicament anticancer experimental care ar putea oferi o abordare nouă în tratarea unor forme de cancer dificil de tratat. Medicamentul, numit LiPyDau, se bazează pe o versiune modificată a unui compus folosit în chimioterapie, care s-a dovedit de până la 1.000 de ori mai puternic în distrugerea celulelor tumorale decât medicamentele convenționale. Cum funcționează Problema inițială cu acest compus foarte toxic a fost că, în forma sa simplă, ar afecta și celulele sănătoase, ceea ce l-ar face periculos pentru pacienți. Cercetătorii au rezolvat această provocare folosind o tehnologie specială de livrare a medicamentului: încapsularea în particule liposomale — mici „bule” formate dintr-un material similar grăsimilor. Aceste particule protejează țesutul sănătos și eliberează substanța activă în mod mai concentrat în zona tumorii, unde vasele sanguine slabe permit medicamentului să iasă din fluxul sanguin și să acționeze direct asupra celulelor canceroase. Rezultate promițătoare la animale Testele efectuate pe animale arată rezultate surprinzător de bune. Tumorile de sân, piele și plămâni au încetat să mai crească după tratament, iar la un cancer de sân extrem de agresiv, tumora a dispărut complet și nu a revenit. Cercetătorii subliniază că unele rezultate au fost obținute după o singură doză, ceea ce arată eficacitate puternică în fazele inițiale ale testelor. Ce urmează Deși rezultatele sunt promițătoare, LiPyDau se află în prezent în faza de teste preclinice, adică pe animale — încă nu a început studiul pe oameni. Cercetătorii speră să continue testele pe modele mai mari și apoi să obțină aprobările necesare pentru studii clinice pe pacienți, ceea ce ar putea dura câțiva ani. Dacă totul merge bine, acest medicament ar putea deveni unul dintre primele tratemente anticancer dezvoltate în Ungaria și ar putea oferi opțiuni noi pentru pacienți cu tumori greu tratabile. Ce înseamnă pentru pacienți Medicamentele convenționale de chimioterapie pot avea efecte secundare puternice și nu funcționează la toate tipurile de tumori. Noua abordare caută să maximizeze distrugerea celulelor canceroase fără a afecta prea mult țesutul sănătos, ceea ce ar putea duce la tratamente mai eficiente și mai puțin toxice decât chimioterapia tradițională.
Sofia Vicoveanca a fost internată de urgență la spital / Cântăreața a suferit un infarct
Sofia Vicoveanca, interpreta de muzică populară extrem de iubită de români, a suferit un infarct miocardic în timpul nopții, relatează monitorulsv.ro. Ea a fost preluată cu ambulanța de un echipaj medical și transportată la Spitalul Clinic de Urgență „Sf. Ioan cel Nou” de la Suceava. Potrivit declarațiilor medicului Tiberius Brădățan, preluat de publicația citată, purtătorul de cuvânt al spitalului, Sofia Vicoveanca este, la această oră, în stare stabilă. Cine este Sofia Vicoveanca Sofia Vicoveanca este născută în Cernăuți (astăzi – Ucraina), unde a trait drama refugiului cu mama sa, după ce Bucovina de Nord a fost anexată de Uniunea Sovietică și tatăl ei a fost luat prizonier. Mai târziu, s-a stabilit cu familia ei la Vicovu de Jos (județul Suceava). De aici și-a luat și numele de scenă – Vicoveanca – un semn de iubire și de respect pentru pământul care a adoptat-o. O carieră de peste 60 de ani Sofia Vicoveanca (84 de ani) are o carieră muzicală de peste 60 de ani. A început în 1959 ca solistă a ansamblului „Ciprian Porumbescu” din Suceava. În 1965 și-a lansat primul său album. Actriță și poetă În repertoriul său sunt incluse o gamă largă de stiluri tradiționale – de la doină și balade la cântece de nuntă, de leagăn, colinde, piese de bucurie. Sofia Vicoveanca a jucat în câteva filme românești și a publicat mai multe volume de versuri și proză, inspirate din viața și tradițiile satului. Esența românismului autentic Pe parcursul impresionantei sale cariere, a susținut numeroase concerte și turnee în țară și în străinătate: SUA, Franța, Danemarca, Germania, Israel, etc..). Sofia Vicoveanca este una dintre ultimele redute ale cântecului popular românesc. În muzica ei se concentrează esența folclorului românesc, spiritul viu și arzător al bucovineanului authentic, al românului autentic.
Creștere alarmantă a cazurilor de gripă și infecții respiratorii în România, față de aceeași perioadă a anului trecut / 11 decese cauzate de gripă de la începutul anului
Circulația virusurilor gripale continuă să se intensifice în România, arată datele publicate de Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) pentru săptămâna 29 decembrie 2025 – 4 ianuarie 2026. În acest interval au fost raportate 10.570 de cazuri de gripă clinică, de peste două ori mai multe decât în aceeași perioadă a sezonului trecut și de aproape patru ori peste media ultimilor cinci ani. În total, în aceeași săptămână au fost raportate 61.016 cazuri de infecții respiratorii (gripă, infecții acute de căi respiratorii superioare și pneumonii), cu 36,9% mai multe față de aceeași perioadă a sezonului precedent, deși INSP avertizează că există o probabilă subraportare din cauza sărbătorilor de iarnă. Cele mai multe cazuri, în București, Cluj și Constanța Cazuri de gripă clinică au fost raportate din toate județele țării. Cele mai multe cazuri au fost raportate în București – 1.283 de cazuri, Cluj – 688 de cazuri, Constanța – 688, Prahova – 550. Totodată, au fost înregistrate 44 de cazuri de infecții respiratorii acute severe (SARI), cu 21 mai multe decât în aceeași săptămână a sezonului trecut. Peste 570 de cazuri confirmate de laborator De la începutul sezonului gripal au fost confirmate de laborator 572 de cazuri de gripă, majoritatea fiind cu virus gripal de tip A. Dintre acestea: 221 sunt cu subtipul A(H3), 30 cu A(H1), 316 sunt virus gripal A nesubtipat, 4 sunt virus gripal B, 1 este coinfecție A+B. La toate cazurile confirmate cu virus gripal A(H3) și secvențiate la Institutul Cantacuzino a fost identificată subclada K. 11 decese confirmate cu virus gripal În ultima săptămână au fost raportate 8 decese noi, numărul total al deceselor confirmate cu virus gripal, ajungând la 11 de la începutul sezonului. Dintre acestea, 9 au fost la persoane de peste 65 de ani, 1 la grupa de vârstă 50–64 de ani și 1 la grupa 15–49 de ani. Peste 1,27 milioane de persoane vaccinate Până la 4 ianuarie 2026, în Registrul Electronic Național de Vaccinări erau înregistrate 1.273.616 vaccinări antigripale, dintre care aproape 1,25 milioane la persoane din grupele eligibile pentru compensare. Ce recomandă INSP Autoritățile subliniază că supravegherea epidemiologică continuă să fie raportată săptămânal la nivel european, pentru a permite un răspuns rapid în cazul agravării situației. Între timp, recomandă, vaccinarea fără întârziere a persoanelor eligibile, mai ales a celor cu risc crescut, tratamentul antiviral precoce al cazurilor pentru a reduce riscul de complicații, utilizarea măștilor în spitale și centre de îngrijire în perioadele de circulație intensă a virusurilor, respectarea igienei mâinilor și a etichetei respiratorii.