Ce este mai bun pentru febră, ibuprofenul sau paracetamolul?
Sezonul de iarnă a sosit, iar odată cu scăderea temperaturilor, vine și valul de gripă, răceli sau chiar noi creșteri ale cazurilor de COVID, ceea ce face ca tusea, congestia nazală, durerile corporale și febra să fie la ordinea zilei printre simptomele cele mai frecvente. Astfel, este foarte normal ca multe persoane să apeleze la cunoscutele analgezice, dintre care cele mai populare sunt ibuprofenul și paracetamolul, scrie El Economista. Atât ibuprofenul, cât și paracetamolul sunt analgezice bine cunoscute, care se pot cumpăra în mod obișnuit din farmacie, fără rețetă, și care fac parte din compoziția multor alte medicamente, cum ar fi cele antigripale. Totuși, cele două medicamente au diferențe care creează confuzie atunci când trebuie alese și administrate corect. Ce este mai bine pentru răceală sau gripă? Ibuprofenul sau paracetamolul? Ce ar trebui să iau în funcție de simptome? Este unul mai puternic decât celălalt?Cel mai important, pentru a răspunde acestor întrebări, este să ascultăm specialiștii, atât medicul, cât și farmacistul, iar în același timp să folosim bunul-simț: să respectăm dozele din prospect și să acordăm atenție contraindicațiilor și efectelor adverse. Este mai bine să luăm ibuprofen sau paracetamol? În primul rând, paracetamolul face parte din grupul medicamentelor numite analgezice și antipiretice. În prospect este specificat că este recomandat pentru tratarea: Durerilor de intensitate moderată din orice cauză, cum ar fi: dureri postoperatorii și după naștere, dureri reumatice (artroză și artrită reumatoidă), lombalgii, torticolis, sciatică, nevralgii, dureri de spate, dureri musculare, dureri menstruale, dureri de cap și dureri dentare. Stări febrile Disconfort asociat răcelii și gripei De cealaltă parte, ibuprofenul este un antiinflamator nesteroidian (AINS), iar în prospect se precizează că este recomandat pentru tratarea: Febrei Durerilor de intensitate ușoară sau moderată, inclusiv migrene Tratamentul artritei (inflamația articulațiilor, de obicei la nivelul mâinilor și picioarelor, provocând umflare și durere), artritei reumatoide juvenile, artrozei (afecțiune cronică ce provoacă degradarea cartilajului), spondilitei anchilozante (inflamație care afectează articulațiile coloanei vertebrale), inflamației nereumatice și dismenoreei primare (menstruație dureroasă) După cum se poate observa, ambele tratează o simptomatologie asemănătoare. Diferența atunci când alegem între ele este că ibuprofenul este antiinflamator. Prin urmare, pentru tratarea unei răceli cu tuse, febră sau dureri corporale, cel mai potrivit este paracetamolul, care acționează asupra acestor simptome și are o compoziție mai blândă pentru stomac. În schimb, atunci când durerea este mai severă și cauzată de o inflamație, de exemplu atunci când doare gâtul la înghițire din cauza amigdalelor inflamate, se recomandă ibuprofen, deoarece tratează simptomele anterioare și, pe deasupra, reduce inflamația din zona gâtului. Niciodată nu trebuie luat pe stomacul gol. Dozele uzuale Ibuprofen: adulți și adolescenți peste 12 ani (sau peste 40 kg) pot lua 400 mg la fiecare 6–8 ore, fără a depăși 1200 mg în 24 de ore. Paracetamol: se poate lua la fiecare 6–8 ore, după necesitate, fără a depăși 3 g în 24 de ore.
Kate Middleton la 44 de ani: Mă surprind reflectând la cât de recunoscătoare sunt
Prințesa de Wales (Kate Middleton, după cum o numește presa britanică) împlinește vineri 44 de ani, ocazie cu care a postat un videoclip emoționant, ultimul dintr-o serie de 4, în care elogiază natura. Sau „Mama Natură”, după cum o numește ea. Videoclipul e intens și personal, după cum observă publicația britanică People. Într-o tulburătoare mărturisire, Prințesa nu se ferește să se declare „profund recunoscătoare” pentru simplul fapt că este în viață. „Iarna aduce liniște, răbdare, contemplare” Videoclipul „Iarna”, ultimul din seria trimestrială de videoclipuri destinate naturii, o arată pe Kate plimbându-se pe un pod, scufundându-și mâna într-un pârâu și arătând gânditoare în timp ce stă într-un câmp înghețat, oferind în același timp o voce din off care reflectează asupra propriei experiențe personale: vindecarea. „Chiar și în cel mai rece și mai întunecat anotimp, iarna are un fel de a ne aduce liniște, răbdare și o contemplare tăcută. Acolo unde pârâul încetinește suficient cât să ne putem vedea propria reflexie. Să descoperim cele mai profunde părți ale ființei noastre, alături de șoaptele și pulsul fiecărei ființe vii”, începe vocea lui Kate. „Râurile din noi curg cu ușurință” „Mă surprind reflectând la cât de profund recunoscătoare sunt”, continuă Kate, care a purtat o haină verde și o șapcă de vânzător de ziare asortată pentru film. Cancer survivor #PrincessCatherine marks 44th birthday with ‘personal’ message about healing after ‘darkest season’ Video By princeandprincessofwales on IGhttps://t.co/6Yk0UcWPvC via @PageSix pic.twitter.com/UPM9OHa1Pc — Brightly (@BrightlyAgain) January 9, 2026 „Căci râurile din noi curg cu ușurință. Fricile sunt spălate, curățate și purificate. Împăcați-vă cu lacrimile noastre și descoperiți ce înseamnă să fii în viață.” „Să fii una cu natura. Un profesor liniștit și o voce blândă care ne îndrumă. În memorie, ajutându-ne să ne vindecăm”, adaugă Prințesa Kate. „Putem învăța de la Mama Natură” Serialul „Mama Natură” a fost o „reflecție profund personală și creativă asupra modului în care natura m-a ajutat să mă vindec, dar și o poveste despre puterea naturii și creativitatea în vindecarea colectivă”. „Putem învăța atât de multe de la Mama Natură, pe măsură ce căutăm să construim o lume mai fericită și mai sănătoasă”, a adăugat ea. „Iarna” – ultimul episod al seriei Colecția „Mama Natură” a fost lansată în 2025, la începutul Săptămânii de Conștientizare a Sănătății Mintale. Acest ultim episod, realizat de Will Warr, vine după anunțul Prințesei privind remisia cancerului de care suferea și pe care-l anunțase în martie 2024. Kate este de multă vreme o susținătoare a conectării cu natura, inclusiv a „băii de pădure”, pe care va continua s-o promoveze și să le și practice, mai ales că, de la diagnostic încoace, relația ei cu natura a căpătat un sens mai profund. Ea a semnat postarea cu „C.”.
De Ziua Culturii Naționale, Muzeul Cotroceni va putea fi vizitat gratuit, dar cu o condiție
Muzeul Național Cotroceni va putea fi vizitat gratuit miercuri, 15 ianuarie, de Ziua Culturii Naționale, de către toți cei care aleg varianta de vizitare individuală, fără ghid, potrivit unei relatări postate pe contul oficial de socializare. Publicul va avea acces atât în spațiile reprezentative ale fostei reședințe regale, cât și în expoziția temporară dedicată regelui Ferdinand și reginei Maria, deschisă până la jumătatea lunii februarie. Pe traseul de vizitare sunt incluse: saloanele oficiale de la primul etaj, apartamentele private ale Familiei Regale, situate la etajul al doilea, expoziția „Lumini și umbre – Ferdinand și Maria”, care propune o perspectivă diferită asupra celor doi suverani. Cum se face accesul Accesul se face exclusiv pe la intrarea din șoseaua Cotroceni, pe baza unui act de identitate valabil sau a pașaportului, prezentat în original. Vizitele se desfășoară din oră în oră, între 9:00 și 16:00, iar cei interesați nu trebuie să își facă rezervare în prealabil. Inițiativa face parte din programul instituției dedicat Zilei Culturii Naționale și își propune să încurajeze publicul să descopere patrimoniul istoric și cultural al Palatului Cotroceni într-un cadru accesibil tuturor.
Patru factori de risc preced 99% dintre infarcte și AVC-uri, arată un studiu major din 2025
Analiza, realizată pe baza datelor a peste 9 milioane de adulți din Statele Unite și Coreea de Sud, contrazice ideea că evenimentele cardiovasculare apar „din senin” și subliniază importanța controlului timpuriu al riscurilor, scrie Science Alert. Cercetarea evidențiază patru factori de risc cardiovasculari majori care preced 99% dintre evenimentele cardiovasculare: hipertensiunea arterială, colesterolul crescut, glicemia ridicată și fumatul (actual sau în trecut). Chiar și în rândul femeilor sub 60 de ani, categoria cu cel mai scăzut risc, peste 95% dintre infarcte și accidente vasculare cerebrale au fost asociate cu cel puțin unul dintre acești factori de risc cardiovasculari. Hipertensiunea, cel mai frecvent dintre factorii de risc Dintre toți factorii de risc cardiovasculari analizați, hipertensiunea arterială s-a dovedit a fi cea mai răspândită. În ambele țări incluse în studiu, peste 93% dintre persoanele care au suferit un infarct, un AVC sau insuficiență cardiacă aveau tensiune arterială crescută anterior evenimentului. Această constatare consolidează ideea că monitorizarea și controlul tensiunii arteriale sunt esențiale în prevenția bolilor cardiovasculare. Factorii de risc sunt aproape întotdeauna prezenți „Studiul arată foarte convingător că expunerea la unul sau mai mulți factori de risc cardiovasculari neoptimi înainte de aceste evenimente este aproape de 100%”, a declarat cardiologul Philip Greenland, autor principal și profesor la Northwestern University. El anunță că prioritatea sistemelor de sănătate trebuie să fie controlul acestor riscuri modificabile, nu căutarea unor cauze greu de tratat sau neconfirmate. De ce este vital să acționăm Autorii studiului contestă afirmațiile recente potrivit cărora ar exista o creștere a evenimentelor cardiovasculare fără factori de risc. Potrivit lor, aceste concluzii ar putea proveni din diagnostice ratate sau din neglijarea unor valori aflate sub pragurile clinice. Într-un editorial asociat, cardiologul Neha Pagidipati de la Duke University subliniază că gestionarea timpurie a factorilor de risc cardiovasculari poate salva vieți: „Putem – și trebuie – să facem mai bine”.
Ziua Culturii Naționale 2026 deschide oficial anul finanțărilor pentru cultură. Ministerul Culturii anunță calendarul și noile reguli
Ziua Culturii Naționale, 15 ianuarie 2026, marchează un nou început pentru finanțările culturale din România. Ministerul Culturii va publica, în această dată, cadrul complet al finanțărilor nerambursabile pentru anul 2026, oferind predictibilitate și reguli clare operatorilor culturali. Ministerul Culturii își propune ca Ziua Culturii Naționale să devină, începând cu acest an, un reper anual de planificare și transparență pentru întregul sector cultural. Obiectivul este acela de a asigura continuitate, stabilitate și timp suficient pentru dezvoltarea unor proiecte culturale relevante. Calendarul finanțărilor culturale 2026, publicat pe 15 ianuarie În data de 15 ianuarie 2026, Ministerul Culturii va face publice: tipurile de finanțări disponibile în anul 2026; calendarul estimativ al sesiunilor de finanțare; regulile și criteriile de accesare a fondurilor nerambursabile. Finanțări prin scheme de minimis și ajutor de stat, gestionate digital Începând cu 2026, finanțările acordate în baza Ordonanței Guvernului nr. 51/1998 vor fi derulate prin: scheme de minimis; scheme de ajutor de stat. Gestionarea acestora se va face exclusiv prin SDFC – Sistemul Digital pentru Procesele de Finanțare a Culturii, cu scopul de a simplifica procedurile administrative și de a crește transparența. Două sesiuni de finanțare pentru programul prioritar al Ministerului Culturii Pentru programul prioritar de finanțare, Ministerul Culturii are în vedere organizarea a două sesiuni de finanțare în anul 2026, fiecare cu: bugete clar definite; reguli și criterii transparente de acordare; respectarea legislației în vigoare și a schemelor de ajutor de stat aplicabile. Beneficiarii eligibili ai finanțărilor culturale Sesiunile de finanțare se vor adresa: persoanelor fizice autorizate; întreprinderilor individuale și familiale; persoanelor juridice de drept privat, din România sau din state membre ale Uniunii Europene. Noua abordare vizează: proceduri administrative simplificate; flexibilitate sporită privind cheltuielile eligibile; sprijin pentru dezvoltarea capacității administrative și profesionale a operatorilor culturali. Programul „Vintilă Mihăilescu” pentru persoane fizice Pentru beneficiarii persoane fizice, Ministerul Culturii va lansa Programul „Vintilă Mihăilescu” pentru Cercetare și Mobilitate Culturală, care va include: burse de studii pentru dezvoltare, cercetare și inovare; granturi de mobilitate; stagii de formare și rezidențe artistice. Evenimente culturale de Ziua Culturii Naționale 2026 Instituțiile publice de cultură din subordinea Ministerului Culturii, precum Opera Națională București, Muzeul Național al Țăranului Român sau Corul Național de Cameră „Madrigal – Marin Constantin”, vor organiza, pe 15 ianuarie: expoziții; concerte extraordinare; vizionări de film; recitaluri și lansări de videoclipuri. „Ziua Culturii Naționale 2026 devine astfel un prim pas, firesc, către un mod de lucru mai clar, mai transparent, mai predictibil și mai util pentru cei care construiesc, zi de zi, viața culturală din România, în pregătirea trecerii la implementarea finanțărilor multianuale. Expresia artistică și dialogul direct cu publicul trebuie lăsate în seama acelora care le dau viață, zi de zi. Instituțiile publice de cultură din subordinea Ministerului Culturii, precum Opera Națională București, Muzeul Național al Țăranului Român sau Corul Național de Cameră „Madrigal – Marin Constantin”, vor organiza de Ziua Culturii Naționale: expoziții, vizionări de film, concerte extraordinare, lansare de videoclip, recitaluri corale etc. Susținând astfel de inițiative, ne asumăm, în mod consecvent, rolul de a crea cadrul, direcțiile și instrumentele necesare traversării, prin Cultură, a oricăror vremuri, oricât ar fi ele de dificile”, se arată în finalul comunicatului.
Sportul, la fel de eficient ca pastilele antidepresive? Ce arată cel mai recent studiu
Un studiu recent arată că o singură schimbare în rutina zilnică poate avea un impact puternic asupra sănătății creierului. Cercetătorii au analizat rezultatele obținute de aproape cinci mii de persoane diagnosticate clinic cu depresie sau care prezentau scoruri ridicate ale simptomelor depresive, scrie NYPost. „Această nouă analiză aproape dublează baza de dovezi existentă și confirmă faptul că exercițiile fizice pot fi la fel de eficiente ca antidepresivele și terapia cognitiv comportamentală” afirmă autorul principal Andrew Clegg. Echipa a evaluat studii în care participanții urmau programe de mișcare timp de câteva săptămâni sau luni, cu activități variate. De la mers alert sau grădinărit până la antrenamente cardio intense, precum alergare în ritm rapid sau fotbal, rezultatele au fost similare. Mișcarea a redus semnificativ simptome precum tristețea accentuată și izolarea socială. „Cercetarea demonstrează că activitatea fizică reprezintă o opțiune reală pentru persoanele cu simptome depresive și confirmă beneficiile comparabile cu tratamentele standard” explică Clegg după analiza rezultatelor. Cercetătorii au comparat eficiența exercițiilor cu rezultatele obținute prin terapie cognitiv comportamentală și medicamente antidepresive. Concluzia a fost clară. Mișcarea constantă funcționează cel puțin la fel de bine ca tratamentele deja recomandate. Mișcare moderată mai eficientă decât efortul intens Analiza a scos în evidență un detaliu surprinzător. Activitatea moderată pare să funcționeze mai bine decât efortul intens. O explicație poate fi faptul că mersul vioi sau exercițiile accesibile sunt mai ușor de menținut pe termen lung, în timp ce antrenamentele dure duc frecvent la epuizare și renunțare. Un alt rezultat interesant vine din compararea tipurilor de mișcare. Specialiștii au notat că antrenamentele de rezistență, precum ridicarea greutăților, au efecte mai pronunțate decât cardio simplu. Aceste activități stimulează eliberarea de substanțe numite miokine, cunoscute pentru rolul lor în reducerea inflamației și susținerea sănătății cerebrale. „Mișcarea stimulează eliberarea unui compus numit factor neurotrofic derivat din creier. Acesta ajută la regenerarea celulelor nervoase și ar putea contribui la restructurarea tiparelor de gândire negativă” explică autorii studiului în raportul publicat. Un singur obicei cu beneficii multiple Studiul subliniază însă și limitele sale. Numărul de participanți, deși important, nu este încă suficient pentru concluzii definitive. În plus, voluntarii știau dacă fac parte din grupul activ sau din cel de control, ceea ce poate genera un efect placebo. Totuși, rezultatele continuă să confirme descoperiri anterioare. Activitatea fizică reduce riscul de boli cronice, scade inflamația, previne declinul cognitiv și prelungește speranța de viață. Aceeași rutină moderată de mișcare ajută la prevenirea diabetului de tip 2, a bolilor cardiovasculare și a unor forme de cancer. În contextul în care depresia a crescut cu 60% în rândul adolescenților și adulților din Statele Unite în ultimul deceniu, concluziile studiului aduc o rază de speranță. Mișcarea accesibilă, regulată și ușor de adaptat poate deveni o parte importantă a tratamentului pentru milioane de oameni. Cercetătorii spun că sunt necesare investigații suplimentare pentru a stabili programele cele mai eficiente în funcție de cauza depresiei. Până atunci, un mesaj rămâne clar. Fiecare pas contează.
Când teritoriile se vindeau și SUA le achiziționau: De ce Groenlanda nu poate fi cumpărată
Anunțul fostului președinte american privind intenția de a cumpăra Groenlanda a fost întâmpinat în Europa cu surprindere, ironie și critici. Deși pare o idee desprinsă dintr-o altă epocă, istoria arată că SUA au realizat de mai multe ori astfel de tranzacții teritoriale. Diferența esențială este că aceste exemple aparțin unei perioade în care principiul autodeterminării și normele internaționale nu erau atât de puternic consacrate ca în prezent, arată Il Post. Autodeterminarea, principalul obstacol Groenlanda, parte a Regatului Danemarcei, se bucură de o autonomie extinsă. Orice transfer de suveranitate ar necesita nu doar acordul guvernului danez, ci și aprobarea populației locale. Iar aceasta deține dreptul la autodeterminare. Sondajele indică o respingere categorică din partea majorității groenlandezilor privind ideea de a deveni stat american, ceea ce face ca un asemenea scenariu să fie, practic, de neimplementat în actualul cadru juridic internațional. În trecut, statele își extindeau frontierele prin tratate și cumpărări. Statele Unite au fost printre cei mai activi participanți la astfel de acorduri. În 1803, au realizat celebra achiziție a Louisianei de la Franța, un teritoriu vast pe care astăzi se află părți din 15 state americane. Au urmat înțelegeri cu Spania, prin care au obținut Florida și alte regiuni din sudul actualului teritoriu american. După conflictul cu Mexicul, Washingtonul a primit teritorii întinse, plătind despăgubiri financiare. Alaska a fost investiția profitabilă a SUA Un episod notoriu este cumpărarea Alaskăi de la Rusia, în 1867, pentru 7,2 milioane de dolari. Deși tranzacția a fost privită cu scepticism la momentul respectiv, resursele naturale ale regiunii au transformat-o ulterior într-un avantaj strategic și economic major pentru SUA. Nu toate achizițiile au fost lipsite de conflicte. Filipinele, cedate de Spania în 1898, au cunoscut o perioadă lungă de revoltă împotriva administrației americane, până la obținerea independenței în 1946. Ultima cumpărare teritorială a SUA a fost în 1917, când au achiziționat Insulele Virgine de la Danemarca. Schimbarea regulilor după 1945 Toate aceste tranzacții au avut loc înainte de adoptarea Cartei ONU, în 1945, document ce consacră principiul autodeterminării popoarelor. Din acest moment, vânzarea sau cumpărarea de teritorii a devenit incompatibilă cu normele internaționale moderne. Interesul american pentru Groenlanda nu este recent. În secolul XIX și chiar în 1946 au existat demersuri și negocieri secrete pentru cumpărarea insulei, respinse de fiecare dată de Danemarca. Astăzi, însă, dincolo de precedente istorice, un astfel de acord ar contraveni direct principiilor fundamentale ale ordinii internaționale actuale. Ceea ce odinioară era un instrument diplomatic acceptat este, în secolul XXI, un scenariu aproape imposibil.
Stranger Things pierde titlul de cel mai urmărit serial de pe Netflix. Care este noul lider
Potrivit datelor furnizate de FlixPatrol, platformă care monitorizează în timp real popularitatea conținutului de streaming, „Run Away”, noul serial Netflix de tip mister-thriller, a urcat pe primul loc, detronând producția care a scris istorie pentru serviciul de streaming. Miniseria britanică „Run Away” a avut premiera pe 1 ianuarie, aceeași zi în care episodul final din „Stranger Things” a devenit disponibil în România și în alte piețe internaționale, din cauza diferenței de fus orar față de Statele Unite. Un thriller intens bazat pe Harlan Coben „Run Away” este adaptarea romanului omonim publicat în 2019 de Harlan Coben, unul dintre cei mai vânduți autori de thrillere din lume, cu peste 90 de milioane de exemplare comercializate global. Serialul urmărește povestea lui Simon, a cărui viață aparent perfectă este distrusă atunci când fiica sa, Paige, fuge de acasă și este găsită drogată într-un parc. Căutările disperate ale tatălui îl conduc într-o lume interlopă periculoasă, unde violența și secretele ies la suprafață. Netflix mizează tot mai mult pe universul lui Coben, creând inclusiv o categorie dedicată – „Colecția Harlan Coben” – care include mai multe adaptări de succes, precum „Fool Me Once”, unul dintre cele mai populare seriale ale anului 2024. Succes de public, reacții împărțite la critici Din punct de vedere critic, „Run Away” se bucură de o rată de aprobare de 83% pe Rotten Tomatoes, semn că producția este bine primită, chiar dacă nu unanim lăudată. The Guardian remarcă ritmul alert și finalurile de episod pline de suspans, care îi determină pe spectatori să continue vizionarea. În schimb, The Wall Street Journal critică lipsa de coerență logică a unor decizii ale personajelor, avertizând că acest aspect poate afecta implicarea publicului. Pe IMDb, „Run Away” are o notă medie de 7 din 10, bazată pe peste 8.000 de evaluări. Succesul „Run Away” demonstrează încă o dată apetitul publicului pentru povești întunecate, pline de suspans și răsturnări de situație. Detronarea „Stranger Things” din fruntea clasamentului arată că, deși producțiile fantasy au un public loial, thrillerele realiste continuă să atragă masiv atenția abonaților Netflix.
Spray-urile nazale pot provoca leziuni permanente. Aproape toată lumea le folosește incorect Spray-urile nazale creează dependență
Un sondaj britanic relevă că aproape 60% dintre oameni nu știu că spray-urile nazale trebuie folosite maxim 7 zile. Depășirea acestei perioade declanșează probleme serioase de sănătate, avertizează experții citați de DailyMail. Ingredientele active din spray-urile nazale tradiționale strâng vasele de sânge din nas, reducând rapid umflarea. Respirația revine la normal în câteva minute, dar efectul ascunde o problemă periculoasă. Cercul vicios al dependenței Când efectul spray-ului dispare, vasele de sânge se umflă și mai mult decât înainte. Congestia nazală se agravează, iar pacientul simte că nu poate respira fără spray. Se declanșează un cerc vicios: persoana recurge din nou și din nou la spray-ul nazal, devenind dependentă de el. Fără produs, senzația de sufocare devine insuportabilă. Utilizarea pe termen lung poate provoca leziuni permanente ale mucoasei nazale, Nu toate spray-urile sunt periculoase Doar spray-urile care conțin oximetazolină și xilometazolină provoacă deteriorare pe termen lung. Aceste substanțe active sunt responsabile pentru efectul de constricție vasculară și pentru dependența care apare. Preparatele saline sau cele care conțin steroizi sunt mai sigure pe termen lung. Acestea nu creează dependență și pot fi folosite perioade mai îndelungate fără risc de leziuni. Spray-urile saline hidratează mucoasa nazală fără să afecteze vasele de sânge. Variantele cu steroizi reduc inflamațiagradual, fără efectul de constricție bruscă. Ce trebuie să faci Respectă strict regula celor 7 zile maxim pentru spray-urile cu oximetazolină sau xilometazolină. Citește cu atenție eticheta produsului înainte de utilizare. Dacă simți că ai devenit dependent de produsul nazal, consultă imediat medicul. Oprirea bruscă agravează congestia, iar procesul de recuperare necesită supraveghere medicală. Alternativele sigure includ preparatele saline, care pot fi folosite fără restricții de timp. În sezonul de răceli și gripă, acestea reprezintă opțiunea cea mai sănătoasă pentru ameliorarea congestiei nazale. Multe persoane caută soluții rapide pentru respirație ușurată, dar ignoră avertismentele de pe prospect. Consecințele utilizării incorecte pot fi grave și permanente.
Un cunoscut regizor maghiar, apreciat de celebrul Martin Scorsese, a murit la 70 de ani
Cunoscut regizor Béla Tarr a murit la 70 de ani. El suferea de mult timp de o boală, potrivit Le Figaro. Considerat un maestru al cinematografiei alb-negru, regizorul s-a remarcat cu Satantango (1994), o epopee amplă despre declinul comunismului. „Oameni reali, conflicte umane reale, probleme reale.” Aceasta este imaginea pe care Béla Tarr, dezamăgit de filmele pe care le-a văzut în tinerețe, a vrut să o imortalizeze pe ecran. A făcut-o în filmele sale, în alb-negru, cu o regie magistrală și o melancolie tulburătoare, așa cum consideră specialiștii. Béla Tarr s-a născut în 1955, în timpul regimului comunist. Înainte de a urma școala de film din Budapesta, el a avut diferite locuri de muncă. Încă de tânăr s-a manifestat ca un adept al Noului Val Francez și a evoluat de la cinematografia critică socială la un lirism sumbru, mai spun experții. Filmele sale au avut succes în Franța, Italia, Canada și Statele Unite, fiind lăudate în special de critici. Cunoscutul regizor a fost apreciat de Scorsese Principalele sale filme sunt Damnation (1987), Werckmeister Harmonies (2000) și That Man from London (2007). Ultimul film este bazat pe un roman de Georges Simenon și a fost selectat pentru Festivalul de Film de la Cannes. De asemenea, s-a remarcat cu Satantango (1994), un film epic de peste șapte ore, considerat uneori capodopera sa, care descrie prăbușirea comunismului în Europa de Est. Satantango este o adaptare după un roman al laureatului Nobel, László Krasznahorkai, unul dintre colaboratorii săi. În timpul carierei sale, a fost remarcat de cineaști celebri precum Martin Scorsese și Gus Van Sant. În plus, László Nemes i-a fost asistent înainte de a deveni el însuși un regizor renumit. Béla Tarr și-a luat rămas bun de la cinematografie cu The Torino Horse, care a câștigat Ursul de Argint la Festivalul de Film de la Berlin în 2011.