Cercetătorii dezvăluie că gena Alzheimer crește riscul pentru încă o afecțiune neurologică majoră
Oamenii de știință au descoperit dovezi clare că APOE4, cel mai important factor genetic de risc pentru boala Alzheimer, este și un factor independent care favorizează delirul, o tulburare bruscă de confuzie adesea declanșată de infecții sau intervenții chirurgicale, scrie Daily Mail. Conform studiului publicat în Nature Aging, delirul nu este doar o complicație a demenței, ci poate accelera semnificativ declinul cognitiv viitor, chiar și la persoane care par sănătoase din punct de vedere mental. APOE4 crește riscul de delir de până la trei ori Folosind date genetice și medicale de la peste un milion de persoane, colectate în mari proiecte internaționale de cercetare, inclusiv UK Biobank, cercetătorii au descoperit că fiecare copie a genei APOE4 crește riscul de delir cu aproximativ 60%. Persoanele cu două copii prezentau un risc aproape triplu față de cele fără această variantă genetică. Legătura directă arată că APOE4 slăbește capacitatea creierului de a se proteja împotriva inflamației, făcând chiar și episoadele medicale scurte capabile să provoace daune neurologice de durată. Inflamația creează un cerc vicios periculos Delirul este caracterizat prin confuzie bruscă, dezorientare și schimbări de personalitate, și afectează până la jumătate dintre vârstnicii spitalizați și peste 70% dintre pacienții din terapie intensivă. Conform studiului, stresul inflamator rezultat din infecții sau intervenții chirurgicale afectează neuronii și bariera hemato-encefalică, imitând mecanismele care duc la demență. Un singur episod poate modifica permanent traiectoria cognitivă a unei persoane. Harta genetică indică o regiune-cheie a ADN-ului Analizând probe de sânge de la 30.000 de persoane și milioane de variații genetice, cercetătorii au identificat o zonă esențială de pe cromozomul 19, care include genele APOE, TOMM40, PVRL2 și BCAM, ca fiind centrală în riscul de delir. Echipa urmărește acum să identifice ținte terapeutice capabile să întrerupă acest proces inflamator înainte de instalarea unor leziuni permanente.
Cât de des ar trebui să îți speli pijamalele? Un microbiolog pune capăt dezbaterii odată pentru totdeauna
Un microbiolog a oferit un răspuns clar dezbaterii aprinse de pe rețelele sociale despre cât de des ar trebui spălate pijamalele, dezvăluind că majoritatea oamenilor poartă hainele de noapte mult mai mult decât este igienic, scrie DailyMail. Deși mulți utilizatori online susțin că schimbarea zilnică este inutilă, noile recomandări științifice arată că purtarea repetată permite acumularea rapidă de transpirație, bacterii, ciuperci și fluide corporale. Pijamalele ar trebui schimbate zilnic pentru majoritatea persoanelor Dr. Primrose Freestone de la Universitatea din Leicester a declarat că, ideal, pijamalele ar trebui schimbate în fiecare noapte, mai ales în cazul celor care transpiră abundent în somn. Ea explică faptul că până și persoanele care fac duș înainte de culcare produc cantități considerabile de transpirație în timpul nopții, creând un mediu cald și umed în care microbii se dezvoltă rapid. Deși cei care transpiră foarte puțin pot întinde purtarea la trei sau patru nopți, Dr. Freestone avertizează că majoritatea se expun mirosurilor neplăcute și potențialelor infecții purtând pijamalele prea mult timp. Normele de igienă pentru pijamale, intens dezbătute pe rețelele sociale Întrebarea privind frecvența spălării hainelor de noapte a generat discuții aprinse online: unii consideră spălarea frecventă exagerată, în timp ce alții văd schimbarea săptămânală drept neigienică. Numeroși utilizatori susțin că transpirația, celulele moarte ale pielii și mirosurile corporale fac schimbarea zilnică necesară, în timp ce alții recunosc că poartă pijamalele până devin vizibil urât mirositoare. Controversa a scos la iveală cât de mult diferă obiceiurile de igienă ale oamenilor. Pijamalele murdare pot răspândi infecții și pot declanșa alergii Cercetări ale London School of Hygiene and Tropical Medicine arată că pijamalele pot transmite infecții, deoarece intră în contact direct cu zona genitală, transpirația și fluidele corporale. Dr. Freestone subliniază că flatulența eliberează particule microscopice de materii fecale în hainele de noapte, care se acumulează în timp și contribuie la mirosuri și creșterea microbiană. Acarienii și ciupercile se hrănesc, de asemenea, cu celulele de piele moarte din țesătură, putând declanșa astm sau infecții pulmonare fungice la persoanele vulnerabile. Cum să speli corect pijamalele pentru a elimina microbii Experții recomandă spălarea pijamalelor la minimum 60°C sau folosirea unui dezinfectant pentru rufe pentru a elimina bacteriile. Pentru o siguranță suplimentară, uscarea la temperatură înaltă sau călcarea cu abur pot distruge agenții patogeni rămași.
Rogobete anunță reguli noi pentru secțiile ATI: Mai multă siguranță pentru pacienți și echipe medicale
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat luni publicarea proiectului de Ordin care actualizează Regulamentul de organizare și funcționare a secțiilor și compartimentelor ATI. „Evenimentele din ultimele luni ne-au arătat că avem nevoie de reguli simple și clare”, a declarat Rogobete. Ministrul a menționat în postarea sa pe Facebook că împreună cu specialiștii din domeniu au analizat toate rapoartele de control pentru a identifica vulnerabilitățile și a propune măsuri ferme. Printre principalele modificări se numără introducerea unui mecanism clar de clasificare a secțiilor ATI în trei categorii, în funcție de complexitatea cazurilor și de infrastructura disponibilă, astfel încât pacienții critici să fie direcționați către unitățile cele mai potrivite. De asemenea, fiecare unitate publică sau privată care realizează anestezie va trebui să dețină minimum un pat de supraveghere postanestezie corect dotat, iar toate unitățile trebuie să facă dovada că echipamentele medicale sunt proprii și au contracte de mentenanță valabile. Alexandru Rogobete a precizat că unitățile ATI pentru copii vor fi dotate cu echipamente dedicate profilului pediatric, iar atribuțiile medicilor ATI și ale medicilor cu atestat în terapie intensivă vor fi clarificate. Modificările stabilesc structura echipei multidisciplinare, introducând noi categorii de personal, precum medici specialiști în epidemiologie și farmacologie clinică, farmacist clinic, psihologi sau fizioterapeuți. În plus, pentru controlul infecțiilor nosocomiale, echipa ATI va include un medic infecționist sau epidemiolog și posibilitatea angajării unui asistent dedicat monitorizării infecțiilor asociate asistenței medicale. „Aceste schimbări sunt despre siguranță reală, nu despre birocrație. Sunt măsuri concrete care elimină improvizațiile, reglementează ferm activitățile de anestezie și consolidează protecția pacienților.”, a spus Rogobete. Ministrul a mai precizat că Ministerul Sănătății va continua verificările în toate unitățile care efectuează proceduri de anestezie, publice și private, pentru a se asigura că normele sunt respectate. Proiectul de Ordin a fost elaborat cu sprijinul Președintelui Comisiei de ATI din Ministerul Sănătății, prof. dr. Dorel Săndesc, și al Președintelui Societății Române de Anestezie și Terapie Intensivă.
Studiu: Persoanele cu mai multă masă musculară și mai puțină grăsime viscerală au creiere mai tinere
Un nou studiu, care va fi prezentat săptămâna viitoare la reuniunea anuală a Societății Radiologice din America de Nord, a constatat că unul dintre motivele pentru care aceste descoperiri sunt atât de importante este faptul că vârsta cronologică — și, implicit, îmbătrânirea creierului — este „de departe” principalul factor de risc pentru dezvoltarea bolii Alzheimer și a altor forme de demență. „Știm că vârsta unei persoane, în ceea ce privește aspectul fizic, poate să nu corespundă cu vârsta cronologică”, a spus autorul principal al studiului, dr. Cyrus Raji, profesor asociat de radiologie și neurologie la Institutul Mallinckrodt de Radiologie al Facultății de Medicină a Universității Washington din St. Louis. „Se pare că nici vârsta organelor nu corespunde cu vârsta cronologică”, a mai spus acesta, potrivit NBC News. Rezultatele studiului Studiul a implicat 1.164 de persoane sănătoase, cu vârsta medie cronologică de 55 de ani. Aproximativ 52% erau femei și 39% erau persoane de culoare. Toți au fost supuși unei RMN a întregului corp, care a examinat creierul, țesutul adipos și țesutul muscular. Pentru a determina vârsta cerebrală a participanților, Raji și echipa sa de cercetători au utilizat un algoritm care a fost antrenat pe scanările RMN ale 5.500 de adulți sănătoși cu vârste cuprinse între 18 și 89 de ani. Vârsta cerebrală medie a participanților la studiu a fost de 56,04 ani. De asemenea, studiul a mai relevat faptul că la fel cum o masă musculară mai mare și un raport mai mic între grăsimea viscerală și mușchi corespundeau unei vârste cerebrale mai tinere, o masă musculară mai mică și un raport mai mare între grăsimea viscerală și mușchi corespundeau unei vârste cerebrale mai înaintate. În plus, potrivit studiului, această legătură între grăsimea corporală și vârsta creierului era valabilă doar pentru grăsimea viscerală, cunoscută și sub denumirea de grăsime ascunsă, grăsime activă sau grăsime abdominală profundă. Grăsimea subcutanată, stratul de grăsime situat chiar sub suprafața pielii, nu era asociată cu vârsta creierului. Din perspectivă clinică, rezultatele studiului sunt în concordanță cu ceea ce se aștepta dr. Zhenqi Liu, profesorul James M. Moss de diabetologie la Facultatea de Medicină a Universității din Virginia. „Când oamenii sunt foarte tineri și sănătoși, tind să aibă mai multă masă musculară și vor avea o vârstă cerebrală mai tânără”, a spus Liu, care nu a participat la cercetare, potrivit sursei citate. Chiar și așa, studiul confirmă faptul că sănătatea musculară este vitală pentru sănătatea generală, a mai spus Liu.
Specialiștii trag un semnal de alarmă: 8 din 10 episoade de răceală și gripă sunt virale și nu necesită tratament cu antibiotice
În perioada 18–24 noiembrie este marcată Săptămâna Mondială de Conștientizare a Rezistenței Antimicrobiene (WAAW), o campanie a Organizației Mondiale a Sănătății care atrage atenția asupra pericolului reprezentat de folosirea greșită a antibioticelor. Societatea Română de Rinologie și Asociația Română pentru Educație Pediatrică în Medicina de Familie (AREPMF) avertizează că românii continuă să ia antibiotice „după ureche” și transmit mesajul: „Nu lăsa antibioticul să-ți facă rău, în loc să-ți facă bine”. În România, utilizarea medicamentelor „după ureche” încă e la un nivel ridicat Organizațiile medicale explică faptul că rezistența antimicrobiană apare atunci când bacteriile, virusurile, fungii sau paraziții nu mai răspund la tratamente, iar infecțiile devin greu sau imposibil de vindecat. Un studiu publicat în Jurnalul Român de Rinologie arată că 40% dintre adulți au luat antibiotice pentru dureri în gât sau alte probleme respiratorii, iar peste jumătate cred greșit că antibioticele omoară virusurile. În realitate, 8 din 10 răceli și gripe sunt cauzate de virusuri, iar antibioticele nu au niciun efect. Mesajul specialiștilor „Antibioticele sunt eficiente doar împotriva infecţiilor bacteriene, nu şi împotriva celor virale precum răceala sau gripa. Folosirea responsabilă a antibioticelor protejează sănătatea fiecăruia dintre noi şi reduce riscul dezvoltării rezistenţei antimicrobiene”, a declarat Prof. Dr. Codruţ Sarafoleanu, Secretar General al Societății Române de Rinologie. „Îndrumăm pacienţii să utilizeze antibioticele doar la recomandarea medicului, să respecte recomandările de tratament (doza, durata şi medicamentul prescris) şi să contribuie la informarea corectă a celor din jur. Protejând prezentul, asigurăm viitorul”, a spus şi Dr. Raluca Ghionaru, Preşedinte AREPMF.
Cercetătorii japonezi dezvăluie un aliment obișnuit care ar putea reduce riscul de demență
Un nou studiu realizat în Japonia indică faptul că consumul regulat de brânză ar putea fi asociat cu un risc ușor mai scăzut de a dezvolta demență la vârste înaintate, scrie ScienceAlert. Cercetarea, comandată de compania alimentară Meiji Co. și desfășurată pe un eșantion de 7.914 persoane de 65 de ani sau peste, se adaugă altor dovezi că obiceiurile alimentare pot influența semnificativ sănătatea cognitivă pe termen lung. Deși rezultatele arată o asociere și nu o cauzalitate certă, ele oferă un element important în discuțiile privind prevenția demenței. Consumul săptămânal de brânză, asociat cu mai puține cazuri de demență Participanții au fost monitorizați timp de trei ani. Jumătate au declarat că mănâncă brânză cel puțin o dată pe săptămână, iar cealaltă jumătate au spus că nu consumă deloc. În rândul consumatorilor de brânză, 3,4% au dezvoltat demență, comparativ cu 4,5% dintre neconsumatori, o diferență modestă care echivalează cu aproximativ 10 cazuri suplimentare la 1.000 de persoane. Cercetătorii au ținut cont de variabile precum vârsta, sexul, nivelul de educație și veniturile, iar asocierea a rămas semnificativă chiar și după ajustarea pentru calitatea generală a dietei. Nutrienții și microbiomul intestinal pot explica efectul protector Brânza conține nutrienți cunoscuți pentru sprijinul acordat funcției cerebrale, printre care vitamina K, precum și bacterii benefice pentru intestin, care ar putea influența sănătatea cognitivă. Studii anterioare au asociat produsele lactate fermentate cu o sănătate cardiovasculară mai bună, un factor considerat important în riscul de demență. Deși studiul actual nu a analizat mecanisme biologice, cercetătorii spun că profilul nutritiv al brânzei oferă explicații plauzibile pentru tendința observată. Rezultatele arată că este nevoie de cercetări suplimentare Specialiștii subliniază că datele nu indică brânza drept un tratament sau o garanție împotriva demenței, ci doar un posibil factor alimentar benefic printre altele. În contextul creșterii numărului de cazuri de demență, mai ales în țări cu populație îmbătrânită, precum Japonia, cercetătorii spun că sunt necesare studii mai ample pentru a analiza tipurile de brânză, cantitățile recomandate și mecanismele implicate.
Cine are rezultate mai bune: cei care se culcă târziu sau cei care se trezesc devreme?
Noi dovezi științifice contestă ideile înrădăcinate despre cine performează mai bine, matinalii sau nocturnii, și dezvăluie o relație mult mai complexă între ritmul biologic de somn, funcțiile cognitive și sănătate, scrie Times of India. Deși societatea îi laudă adesea pe matinali pentru disciplină și productivitate, cercetările recente arată că ritmurile naturale de somn, determinate biologic, influențează puternic performanța, capacitatea cognitivă și starea de bine pe termen lung. Cei care se culcă târziu obțin scoruri mai mari la inteligență și procesare mentală Un studiu amplu realizat de Imperial College London pe peste 26.000 de adulți a descoperit că persoanele care se identifică drept „păsări de noapte” au obținut scoruri semnificativ mai mari decât matinalii la teste care evaluau raționamentul, memoria și viteza de procesare a informației. Cercetătorii au subliniat că tiparul natural de somn, modelat de factori genetici și circadieni, influențează semnificativ momentul în care oamenii funcționează la capacitate cognitivă maximă. Persoanele cu un ritm de somn intermediar (persoane care nu sunt nici matinale, nici nocturne) i-au depășit, de asemenea, pe matinali, sugerând avantaje care depășesc normele tradiționale ale productivității matinale. Oamenii cu program de somn nocturn sunt expuși unor riscuri de sănătate mai mari În ciuda performanțelor cognitive mai bune, persoanele care se culcă târziu prezintă constant riscuri crescute pentru afecțiuni metabolice și cardiovasculare. Studii publicate în Frontiers leagă tipul nocturn de un IMC (Indice de Masă Corporală) mai mare, glucoză crescută, niveluri ridicate de colesterol total și scăderea colesterolului HDL. Alte cercetări asociază culcatul târziu cu obezitate viscerală, rezistență la insulină și mortalitate mai mare, sugerând că nepotrivirea dintre ritmul intern și programul social produce un stres metabolic cronic. Cei care se trezesc devreme au un profil metabolic mai sănătos și un stil de viață mai stabil Deși matinalii nu excelează întotdeauna în sarcini cognitive, mai multe studii de cohortă arată că aceștia au profile metabolice mai sănătoase, inclusiv IMC mai scăzut, circumferință abdominală mai mică, markeri metabolici îmbunătățiți și o sănătate cardiovasculară mai bună. Aceste rezultate reflectă avantajele alinierii naturale la programele de lucru moderne și la ciclurile de lumină naturală. Poți să-ți schimbi tiparul de somn? Deși tiparele naturale de somn nu pot fi schimbate complet, cercetătorii afirmă că rutinele consecvente pot ajuta oamenii să își armonizeze ritmul natural cu cerințele zilnice. Alinierea somnului la programul social poate îmbunătăți atenția, dispoziția și markerii metabolici, fără a forța schimbări extreme care contrazic biologia personală.
Efecte metabolice surprinzătoare. Microbiomul intestinal transformat în fabrică de longevitate
O echipă de cercetători a descoperit o metodă de a transforma bacteriile din sistemul digestiv în mini-fabrici de longevitate capabile să genereze compuși care susțin o viață mai lungă. Testele preliminare arată efecte metabolice surprinzătoare declanșate de un antibiotic simplu, neabsorbit. Meng Wang, liderul grupului senior Janelia, și colegii săi s-au concentrat pe biologia îmbătrânirii. Au dorit să exploreze modul în care descoperirile lor despre compușii care sporesc longevitatea ar putea fi aplicate în situații reale. O abordare a implicat încurajarea microbiotei intestinale – comunitatea diversă de bacterii din tractul digestiv care produce numeroase substanțe chimice – să producă metaboliți care influențează pozitiv animalele în care trăiesc. Ținta inițială a fost acidul colanic. E un compus bacterian intestinal care s-a dovedit anterior că prelungește durata de viață a viermilor rotunzi și a muștelor de fructe. Antibioticul care transformă bacteriile în fabrică de longevitate Într-o nouă cercetare, echipa lui Wang arată că bacteriile produc în exces acizi colanici atunci când sunt expuse la doze mici de antibiotic cefaloridină. Viermii rotunzi tratați cu cefaloridină au trăit mai mult decât cei netratați. Au transformat practic microbiomul intestinal într-o fabrică de longevitate naturală. Efecte metabolice surprinzătoare la șoareci La șoareci, doze mici de cefaloridină au indus transcripția într-o porțiune a genomului bacteriilor intestinale responsabile de sintetizarea acizilor colanici. Acest lucru a dus la efecte metabolice surprinzătoare la animale. A crescut colesterolul bun și a scăzut colesterolul rău la masculi. La femele, s-a redus și nivelul de insulină la femele. Aceste efecte metabolice surprinzătoare sugerează că fabricile de longevitate create în intestin pot avea un impact major asupra sănătății generale. Avantajul major: fără efecte secundare Deoarece cefaloridina nu este absorbită de organism dacă este ingerată pe cale orală, antibioticul induce modificări în microbiomul intestinal. Nu afectează restul corpului animalului. Acest lucru elimină efectele secundare și toxicitatea asociate cu medicamentele tradiționale care acționează direct asupra organismului. O nouă abordare în dezvoltarea medicamentelor Cercetătorii afirmă că noua lucrare evidențiază o cale promițătoare pentru utilizarea medicamentelor care vizează bacteriile în scopul promovării longevității. Ei speră că aceasta poate inspira o nouă modalitate de gândire în ceea ce privește dezvoltarea medicamentelor. În loc să dezvolte medicamente care vizează direct organismul, cercetarea sugerează că oamenii de știință ar putea proiecta compuși care vizează microbiota, transformând-o într-o adevărată fabrică de longevitate care produce compuși benefici pentru animalele gazdă. Studiul a fost publicat de cercetătorii de la Howard Hughes Medical Institute pe 16 noiembrie 2025 și deschide noi perspective în înțelegerea legăturii dintre microbiomul intestinal și procesul de îmbătrânire sănătoasă.
Studiu: Opt feluri diferite în care se manifestă efectele pe termen lung ale COVID-19
O nouă analiză realizată de National Institutes of Health (NIH) a identificat opt tipare diferite ale simptomelor asociate efectelor pe termen lung ale COVID-19, marcând una dintre cele mai cuprinzătoare evaluări de până acum privind modul în care această afecțiune se dezvoltă și persistă, scrie Axios. Concluziile, publicate în Nature Communications, provin din inițiativa RECOVER, un proiect amplu de cercetare lansat în SUA în 2021 și care ar putea fi afectat de reducerile bugetare recente. Studiul urmărește evoluția efectelor pe termen lung ale COVID-19 pe parcursul a 15 luni Cercetătorii au monitorizat 3.659 de participanți, dintre care 69% femei, între trei și 15 luni după infecție, aproape toate cazurile fiind din perioada variantei Omicron. Ei au descoperit că efectele pe termen lung ale COVID-19 nu reprezintă o afecțiune unitară, ci o colecție de traiectorii simptomatice distincte. Unii participanți au prezentat simptome persistente și intense, în timp ce alții au observat dispariția lor în câteva luni. Unele tipare au arătat fluctuații bruște, iar un grup mic a avut simptome atât de rare încât nu au îndeplinit niciodată criteriile oficiale pentru a fi încadrați în categoria efectelor pe termen lung ale COVID-19. Opt tipare de simptome identificate Studiul a conturat opt evoluții: simptome persistente și intense, simptome fluctuante, ameliorare treptată, simptome timpurii care dispar în șase luni, agravare progresivă, simptome declanșate de epuizare post-efort, creștere treptată fără a depăși pragul diagnostic, și simptomatologie minimă pe toată durata monitorizării. Oamenii de știință spun că definirea acestor traiectorii este „crucială” pentru dezvoltarea unor tratamente țintite și pentru identificarea celor mai vulnerabile persoane. Cele mai frecvente simptome și tendințele actuale ale COVID Specialiștii au subliniat că mecanismele biologice din spatele efectelor pe termen lung ale COVID-19 rămân neclare, însă simptomele frecvente includ oboseala, ceața mentală, amețeala, problemele gastrointestinale, palpitațiile și durerile toracice, modificările dorinței sexuale, setea accentuată, tusea persistentă și pierderea gustului sau mirosului. Între timp, datele Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) arată o creștere a activității COVID în 19 state americane, deși nivelurile sunt încă sub cele din 2024.
Ultimele antibiotice își pierd eficiența în fața unei maladii vechi, care revine în forță
Oamenii de știință avertizează că Salmonella Typhi, bacteria care provoacă febra tifoidă, evoluează într-un ritm îngrijorător, devenind rezistentă la aproape toate tratamentele existente. Tulpinile XDR – tulpini extrem de rezistente la majoritatea antibioticelor – nu mai răspund la tratamentul obișnuit. Un studiu amplu, citat de Science Alert, a analizat genomurile a aproximativ 3.500 de tulpini colectate între 2014 și 2019 din Nepal, Bangladesh, Pakistan și India. Concluzia cercetătorilor a fost ca tulpinile XDR se răspândesc accelerat, înlocuind rapid variantele mai slabe, care încă pot fi tratate. Iar fenomenul nu se limitează la Asia de Sud. „Viteza cu care tulpinile extrem de rezistente au apărut și s-au răspândit este un real motiv de îngrijorare”, a atras atenția Jason Andrews, cercetător în boli infecțioase la Universitatea Stanford. Rezistență la antibiotice noi și vechi Inițial, antibioticele precum ampicilina sau cloramfenicolul erau eficiente. Ulterior, medicii s-au bazat pe chinolone – antibiotice care blochează multiplicarea bacteriei – și pe cefalosporine, din familia penicilinelor, folosite în infecțiile severe. De asemenea, s-au folosit și macrolide, care opresc producerea proteinelor necesare dezvoltării bacteriei. Dar până la începutul anilor 2000, peste 85% dintre cazurile din Asia de Sud și Singapore prezentau mutații care anulau efectul antibioticelor. În prezent, singurul antibiotic oral care mai funcționează este azitromicina. „Însă nu pentru mult timp”, spun medicii. Studiul arată că mutațiile care conferă rezistență la azitromicină încep deja să circule. „Aceste modificări amenință eficacitatea tuturor antimicrobienelor orale pentru tratarea tifoidei”, explică autorii. Dacă aceste mutații ajung în tulpinile XDR, tratamentele orale ar putea deveni complet inutile. Risc în întreaga lume, nu doar local COVID-19 ne-a demonstrat cât de ușor se pot răspândi bolile într-o lume globalizată, iar scenariul pare să se repete. Deși 70% dintre cazuri provin din Asia de Sud, tulpinile rezistente au fost depistate în Africa, Asia de Sud-Est. Au fost raportate cazuri inclusiv în SUA, Canada și Marea Britanie. Din 1990 încoace, au fost documentate aproape 200 de cazuri de răspândire internațională. Vaccinul pot preveni o criză majoră Experții insistă că soluția nu este doar dezvoltarea de noi antibiotice, ci și extinderea accesului la vaccinuri. Pakistanul a fost prima țară care a introdus vaccinarea anti-tifoidă de rutină, iar alte câteva state încep să îi urmeze exemplul. Potrivit CDC – cea mai importantă agenție americană de sănătate publică, Organizația Mondială a Sănătății a pre-calificat patru vaccinuri conjugate împotriva tifoidei, recomandate pentru programele naționale de imunizare din țările endemice. Un alt studiu, din India, arată că vaccinarea copiilor în zonele urbane ar putea reduce cu până la 36% cazurile și decesele provocate de infecția cu Salmonella Typhi. Un avertisment fără echivoc Rezistența la antibiotice provoacă deja mai multe decese decât HIV/SIDA sau malaria. Iar în 2024 au fost raportate peste 13 milioane de cazuri de tifoidă la nivel modial. „Nu este timp de pierdut”, avertizează autorii studiului. Fără măsuri rapide, lumea s-ar putea confrunta cu o nouă criză sanitară majoră, una pentru care armele terapeutice încep deja să se epuizeze.