Rafila: Statul român poate construi infrastructură medicală modernă
Fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rafila, a participat la inaugurarea unuia dintre cele mai moderne laboratoare de neuroradiologie intervențională din România, la Spitalului Clinic „Prof. Dr. Nicolae Oblu”, din Iași, spital cu competențe regionale ce deservește toată zona Moldovei. „Această investiție marchează o continuitate firească în procesul de retehnologizare, început în anul 2022 , prin proiecte majore care au vizat modernizarea completă a infrastructurii medicale. Aş menționa aici achiziția sistemului Gamma knife, cel mai performant din România, aparatură de imagistică, mobilier, investiții care însumează peste 80 de milioane de lei investiții de la Ministerul Sănătății, în ultimii trei ani”, a transmis pe Facebook Alexandru Rafila. Social-democratul Rafila consideră că spitalul, care are competențe regionale și deservește întreaga Moldovă, reușește astăzi să trateze patologii care altădată păreau imposibil de rezolvat, de la intervenții oncologice, la tratamentul malformațiilor și accidentelor vasculare cerebrale. Fostul ministru al Sănătății a avut cuvinte de apreciere și la adresa personalului medical. „Rezultatele remarcabile sunt posibile datorită unui colectiv de medici dedicați, competenți și vizionari. Așa se construiește un sistem de sănătate solid, prin dezvoltarea centrelor regionale de excelență și prin formarea tinerilor specialiști ”, a spus Alexandru Rafila. El a mai afirmat că Iașul, recunoscut ca mare centru universitar medical, are misiunea și capacitatea de a oferi servicii medicale de cea mai înaltă calitate și de a deveni un model pentru întreaga țară. Exemplul de la Iași arată, spune Rafila că performanța în sănătate este posibilă, că statul român poate construi infrastructură medicală modernă și că profesionalismul medicilor noștri merită sprijinit prin investiții constante și previzibile.
Rogobete participă la Bruxelles la discuții despre rolul farmaciștilor în sănătate
„Astăzi am avut onoarea să particip la Brussels în cadrul Parlamentului European la un eveniment dedicat rolului esențial al farmaciștilor în ecosistemul de sănătate. Discuțiile au vizat extinderea serviciilor de prevenție, inclusiv la nivelul farmaciilor, mecanismele de includere rapidă a noilor molecule în sistemul compensat, precum și alinierea României la standardele europene privind accesul pacienților la tehnologie și inovație”, a notat Rogobete pe Facebook. Acesta a menționat că evenimentul a fost organizat de europarlamentarii români Ștefan Mușoiu și Victor Negrescu. Rogobete a menționat și reîntâlnirea cu Roxana Mînzatu, vicepreședinta Comisiei Europene. În cadrul intervenției sale, Alexandru Rogobete a subliniat importanța reglementării serviciilor farmaceutice și a integrării farmaciștilor în activitățile de prevenție și educație pentru sănătate. Totodată, a vorbit despre nevoia adaptării curriculei universitare la cerințele actuale ale sistemului medical și despre necesitatea unor strategii clare pentru prevenirea și controlul bolilor. „Sunt mândru că, în doar 100 de zile de mandat, am reușit să introducem 37 de molecule noi în lista de medicamente compensate și să realizăm modificări legislative importante, care vin direct în sprijinul pacienților și al accesului lor la tratamente moderne și sigure”, a continuat ministrul. „Aceste rezultate arată că se poate atunci când există voință, profesionalism și colaborare reală între oameni care cred în schimbare. Toate aceste teme ne arată cât de important este să creștem încrederea oamenilor în sistemul de sănătate, să fim uniți, să acționăm pentru oameni și nu pentru interese, să protejăm demnitatea pacienților și să nu îi mai lăsăm singuri”, a conchis Rogobete.
Ce se întâmplă în creierul tău când te răzgândești
De ce se răzgândesc oamenii? Și de ce unora le e mai ușor să se răzgândească decât altora? Și ce ar putea dezvălui asta despre mintea ta? Păi, să vedem! Să luăm cazul unui concurs și să zicem că, din trei opțiuni de răspuns, concurentul alege opțiunea B. Apoi, gazda concursului îi spune concurentului că una dintre opțiunile rămase (să zicem C) nu conține premiul. Concurentul este întrebat dacă vrea să se răzgândească și să selecteze opțiunea rămasă A sau să rămână la alegerea inițială, B. Aceasta este tipica problemă Monty Hall – o problemă care i-a distrat pe matematicieni timp de decenii, dar aceasta ne poate spune multe și despre cum funcționează creierul nostru. Cercetările privind schimbările de mentalitate utilizează conceptul de „metacogniție” pentru a explica când și cum au loc schimbările de mentalitate. În sens larg, metacogniția se referă la procesele psihologice și biologice care ne informează despre cât de bine îndeplinim sarcina. Într-un fel, metacogniția este acea voce interioară care ne spune fie că suntem pe drumul cel bun, fie că ar trebui să încercăm mai mult. Intuitiv, schimbările de opinie pot fi declanșate de o încredere scăzută în alegerea noastră inițială. Totuși, când cercetătorii au analizat studiile privind schimbările de opinie despre o serie de lucruri, au descoperit că oamenii își schimbă părerea mai rar decât s-ar putea crede. Acest lucru a fost surprinzător, având în vedere cât de des ne simțim nesiguri în privința alegerilor noastre. Metacogniție și sensibilitate metacognitivă Pe de altă parte, atunci când oamenii aleg să se răzgândească, adesea este în bine. Această capacitate de a evalua cu precizie dacă este cazul să se răzgândească este denumită sensibilitate metacognitivă. Cercetările noastre au descoperit că oamenii iau adesea decizii mai bune cu privire la schimbarea sau nu a părerii atunci când sunt puși sub presiunea timpului. Înțelegerea mai multor aspecte despre cum decidem să ne schimbăm mentalitatea poate duce la modalități de a ne antrena mintea pentru a face alegeri mai bune. Creierul nostru arată când ne vom răzgândi O altă întrebare interesantă despre schimbările de opinie este când aleg oamenii să se răzgândească. Răspunsul la această întrebare ar putea părea evident, deoarece oamenii își pot schimba părerea doar după ce au făcut prima alegere. Pentru a afla mai multe despre acest proces, a fost măsurată activitatea cerebrală a oamenilor chiar înainte ca aceștia să facă alegerea inițială într-o sarcină de laborator care implica răspunsul la întrebări despre imagini în mișcare pe un ecran. Autorii studiului au reușit să prezică schimbările de opinie cu câteva secunde înainte ca acestea să fi avut loc. O răzgândire la răzgândire? Aceste descoperiri sugerează că activitatea cerebrală care prezice schimbările de opinie ar putea fi valorificată pentru a îmbunătăți calitatea alegerilor inițiale, fără a fi nevoie de o schimbare de opinie ulterioară. Antrenamentul bazat pe această activitate cerebrală ar putea ajuta persoanele din profesii sensibile, cum ar fi sănătatea sau apărarea, să facă alegeri mai bune.
OMS: Peste 15.000 de pacienți din Gaza au nevoie urgentă de evacuare medicală
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că situația sanitară din Fâșia Gaza continuă să se deterioreze rapid, în contextul infrastructurii medicale grav afectate de conflict. Potrivit datelor publicate marți, mai mult de 15.600 de pacienți necesită evacuare medicală de urgență pentru a primi tratament specializat în afara teritoriului. OMS a precizat că peste 15.000 de persoane au suferit amputarea membrelor în urma războiului, iar condițiile din spitale sunt critice, din cauza lipsei echipamentelor, medicamentelor și a întreruperilor frecvente de curent electric. Organizația a cerut redeschiderea coridoarelor medicale care să permită accesul pacienților către centre de tratament și îngrijire de urgență din afara Gazei, scrie agenția Wafa. De asemenea, a solicitat o monitorizare mai strictă a bolilor și epidemiilor, în condițiile în care riscul de izbucnire a unor focare infecțioase crește constant. OMS avertizează că, în lipsa unei intervenții rapide și a reluării sprijinului medical internațional, criza umanitară și sanitară din Gaza riscă să atingă proporții „catastrofale”.
Copiii strigă „ajutor!” Prisum Healthcare răspunde (P)
Proiectul inițiat de Fundația Metropolis reprezintă cea mai amplă investiție filantropică dedicată sănătății mintale a copiilor și a adolescenților din România. Valoarea estimată a proiectului este de 16,5 milioane de euro. Noua clădire va include saloane sigure și moderne, cabinete de terapie, inclusiv cu tehnologie VR, spații educaționale și senzoriale, precum și o secție specială pentru tratarea adicțiilor substanțe nocive în rândul adolescenților. Un pas firesc pentru Prisum Healthcare, un salt imens pentru sănătatea copiilor În contextul dublării numărului de copii diagnosticați cu tulburări psihice grave în ultimii ani, Prisum Healthcare sprijină activ proiectul dedicat celor mai tineri pacienți. Astfel, compania își reafirmă misiunea de a investi în sănătatea și în bunăstarea inclusiv a generațiilor viitoare de pacienți. Susținerea inițiativei „Spitale publice din bani privați” se înscrie în programul nostru amplu de responsabilitate socială, prin care susținem proiecte dedicate sănătății copiilor, educației medicale și accesului echitabil la tratamente moderne. „E o onoare să fim parte dintr-un proiect care schimbă fundamental modul în care România privește sănătatea mintală a copiilor. Acest spital nu înseamnă doar infrastructură medicală nouă, ci o speranță și o șansă în plus la o viață echilibrată pentru mii de copii și familii”, a declarat Ionela Nicolau, CEO Prisum Healthcare. „Pentru orice companie, rezultatele financiare sunt importante. Dar pentru Prisum Healthcare este la fel de important și impactul pozitiv asupra comunității. Iar acest proiect subliniază grija, solidaritatea și responsabilitatea specifice companiei noastre”, a adăugat Sumer Tyagi, Director de Dezvoltare Prisum Healthcare. Parteneriat pentru un viitor sănătos Noua clinică de psihiatrie pediatrică din cadrul Spitalului „Prof. Dr. Alexandru Obregia” va deveni un reper național în tratarea afecțiunilor psihice la copii și adolescenți. La desfășurarea bună a proiectului contribuie instituții publice, companii private și organizații non-guvernamentale, demonstrând că marile transformări se pot realiza prin colaborare și implicare autentică. În acest context, Prisum Healthcare continuă să susțină inovația și excelența în domeniul sănătății, precum și responsabilitatea socială, valori care ne-au definit parcursul în cei peste 31 de ani de activitate.
Ministrul Sănătății: Indicatorii de performanță pentru spitale, incluși în pachetul 2 de reforme
Alexandru Rogobete anunță actualizarea indicatorilor de performanță după 14 ani și introducerea feedback-ului pacienților în evaluarea spitalelor și medicilor. Rogobete a anunțat că pachetul 2 de reforme în sistemul sanitar va include actualizarea indicatorilor de performanță pentru spitale, primele modificări după 14 ani, și introducerea evaluării făcute de pacienți ca criteriu în aprecierea unităților medicale și a medicilor. „În pachetul doi introducem indicatorii de performanță. Aceștia există și acum, dar nu s-au mai schimbat de 14 ani”, a declarat ministrul la Digi24. Noutatea acestor criterii constă în faptul că vor fi aprobate la nivelul Ministerului Sănătății și se vor aplica în mod uniform tuturor spitalelor, indiferent de forma de organizare sau de subordonare. Indicatorii minimali vor fi stabiliți de Ministerul Sănătății. O componentă complet nouă o reprezintă introducerea feedback-ului pacientului în evaluarea spitalelor. „Impresia pacientului va fi cuantificată într-un indicator numeric”, a explicat Rogobete. Se lucrează la formulare care vor fi disponibile în format online, prin SMS sau tipărit. Evaluările se vor raporta la Ministerul Sănătății, iar la finalul fiecărui an va fi transmis setul de indicatori și rezultatul obținut. „Rezultatul va avea o pondere importantă în evaluarea spitalului, managerului și șefului de secție”, a subliniat ministrul. „Prima variantă a platformei pentru indicatorii de performanță va fi disponibilă anul acesta, dar vor intra în evaluare anul viitor, avem nevoie de 12 luni”, a anunțat ministrul.
Doctorii nu se pot spăla pe mâini că nu au unde, anunță ministrul Sănătății despre scandalul de la Iași
„Doctorii nu se pot spăla pe mâini că nu au unde”, spune ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, despre condițiile de la secția ATI din Spitalul de Copii Iași, unde saloanele nu au chiuvete, soluțiile dezinfectante nu erau în concentrația conformă. „Așa cum am cerut public președintelui Consiliului Județean și celor implicați, demiterea de urgență a celor care au condus acel spital din Iași cu indolență era necesară. Nu poți să lași în funcție pe cineva care nu a făcut nimic după ce s-au infectat copiii”, a declarat Rogobete la Digi 24. Ministrul a dezvăluit că secția de ATI nu respecta normele și nu trebuia făcută recepția. „În saloane nu există chiuvete. Că există în baie, posibil, dar nu în salon. Doctorii nu se pot spăla pe mâini că nu au unde”, a explicat Rogobete. „Dosarul e acum la DNA și sunt sigur că își vor face treaba rapid. Am certitudinea că șefa ATI a fost pusă ilegal, ea nu este cadru universitar”, a declarat ministrul Sănătății. „Mai grav, timp de două săptămâni nici conducerea spitalului, nici epidemiologul, nici DSP Iași nu au făcut nimic. Soluțiile utilizate nu erau în concentrația conformă, haos administrativ și procedural”. Rogobete a precizat că toate protocoalele au fost aprobate de conducere. „Toată perioada în care nu au aplicat nicio măsură este strict culpa conducerii. Nu pot arunca vina pe medici și asistente că nu au primit niciun protocol de la nimeni”, a conchis ministrul.
Rogobete anunță controale în cabinetele medicale cu săli de operație improvizate
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat, vineri seara, la Digi24, că va începe controale de urgență în toate cabinetele medicale care dispun de săli de operație improvizate, în special în cele situate la parterul blocurilor. „Voi demara un control care va verifica toate blocurile operatorii din astfel de locuri. Și sper să avem un raport disponibil săptămâna viitoare”, a declarat ministrul. Rogobete a precizat că procedura nu va dura mult, deoarece nu există un număr mare de astfel de cabinete. Ministrul a subliniat că obiectivul este realizarea unei mapări complete a acestor spații medicale. „Dorim să facem o mapare. Dacă vor fi găsite nereguli, operatorii vor fi sancționați sau chiar închis”, a avertizat Rogobete. Ministrul a explicat că secțiile de Anestezie și Terapie Intensivă (ATI) funcționează după un normativ foarte bine stabilit. „Fiecare salon trebuie să aibă chiuvetă, echipamente minimale. La fel este și pentru sălile de operație care funcționează în afara spitalului”, a precizat ministrul. Pentru a se asigura că normele sunt respectate, Ministerul Sănătății a trimis o actualizare a ordinului care reglementează aceste spații. „Orice fel de sală de operație trebuie să dispună de un pat bine dotat pentru a sprijini pacientul dacă situația se complică”, a subliniat Rogobete. Ministrul a atras atenția asupra unei probleme serioase: „Există un număr important de cabinete la parterul blocurilor, unde au o sală de operație improvizată, care nu asigură echipamentele necesare”.
Semnele și simptomele precoce ale cancerului uterin pe care trebuie să le aveți în vedere
În Marea Britanie, numărul persoanelor diagnosticate cu cancer uterin a crescut cu 12% în ultimii 10 ani, potrivit organizației caritabile The Eve Appeal. Boala, denumită uneori și cancer endometrial, afectează mucoasa uterului și reprezintă al patrulea tip de cancer cel mai frecvent la femei în Marea Britanie, după cancerul de sân, de plămâni și de intestin. Cancerul de uter este un tip de cancer care apare cel mai frecvent în mucoasa uterină, fiind cunoscut drept cancer endometrial, declară Sangeeta Khinder, consultant obstetrician și ginecolog la London Gynaecology, potrivit The Independent. Cancerul endometrial se dezvoltă atunci când celulele din mucoasa uterului cresc necontrolat, adesea din cauza dezechilibrelor hormonale. Nivelurile ridicate de estrogen, în special când nu sunt contracarate de progesteron, pot provoca îngroșarea excesivă a endometrului, crescând riscul de modificări canceroase. Factorii care contribuie la acest dezechilibru includ obezitatea, sindromul ovarului polichistic (PCOS) și terapia de substituție hormonală numai cu estrogen. De asemenea, afecțiuni precum diabetul și antecedentele familiale de cancer uterin sau colorectal pot crește acest risc. Principalul simptom al cancerului de uter este sângerarea vaginală anormală. Aceasta include: Orice sângerare neașteptată, în special după menopauză Sângerări între menstruații Menstruații prelungite sau mai abundente decât de obicei Secreții vaginale anormale, în special în timpul menopauzei Secreții vaginale pătate cu sânge sau de culoare roz sau maro. Conform Cancer Research, majoritatea femeilor diagnosticate cu cancer de uter au trecut prin menopauză și au vârste cuprinse între 75 și 79 de ani. Riscul pe durata vieții de a dezvolta cancer endometrial este de 1 la 100, iar incidența maximă este după menopauză, între 50 și 60 de ani. Alți factori de risc includ indicele de masă corporală ridicat, diabetul și sindromul ovarului polichistic (PCOS). O veste bună este aprobarea unui test mai puțin invaziv pentru diagnosticarea cancerului de uter, numit WID-easy, care folosește o tehnologie similară cu cea din testele Covid. Procesul implică un simplu tampon trimis la laborator pentru analiza ADN-ului, identificând modificările care pot indica cancerul de uter. Cel mai frecvent tratament pentru cancerul de uter este histerectomia, care constă în îndepărtarea chirurgicală a uterului. Pentru cancerele în stadiu incipient, o histerectomie laparoscopică implică incizii minuscule, o spitalizare scurtă și o recuperare rapidă. În unele cazuri, poate fi necesară radioterapie suplimentară pentru a minimiza riscul de reapariție. Specialiștii subliniază importanța conștientizării și a depistării precoce pentru îmbunătățirea șanselor de vindecare și a calității vieții pacientelor.
Un studiu amplu arată că femeile prezintă un risc genetic mult mai mare de depresie majoră decât bărbații
Studiul, publicat în revista Nature Communications, a fost realizat pe aproximativ 200.000 de persoane diagnosticate cu depresie în Australia, Europa, Marea Britanie și SUA. Oamenii de știință au identificat aproape de două ori mai multe semnale genetice de alarmă pentru depresie în ADN-ul femeilor comparativ cu cel al bărbaților, scrie ABC News. Cercetătorii au identificat aproximativ 7.000 de modificări în ADN care ar putea cauza tulburări depresive majore la ambele sexe și aproximativ 6.000 de modificări care ar putea cauza boli mentale doar la femei. De asemenea, rezultatele studiului mai arată că bărbații și femeile au experimentat depresia în mod diferit. Autorii studiului au constatat că femeile erau mai predispuse să prezinte creșteri în greutate, somnolență excesivă în timpul zilei și apetit crescut. Pe de altă parte, bărbații diagnosticați cu depresie manifestau mai frecvent furie, agresivitate, comportamente riscante și abuz de substanțe. Bărbații, mai puțin predispuși să caute ajutor de specialitate Coordonatorul studiului, neurogeneticianul Jodi Thomas, a spus că descoperirile genetice nu au neglijat rolul diferitelor experiențe de viață ale bărbaților și femeilor în dezvoltarea depresiei majore, cum ar fi riscul crescut de abuz sexual la femei. Dr. Thomas a mai subliniat că studiul lor a ținut cont de faptul că bărbații sunt mai puțin predispuși să caute ajutor de specialitate sau să dezvăluie simptomele depresive, iar acel lucru duce la subdiagnosticare. Dr. Martin, care este purtătorul de cuvânt al organizației de sprijin pentru sănătate mintală Beyond Blue, a evidențiat faptul că deși tratamentele existente pentru depresie „funcționează pentru multe persoane”, acestea nu ajung să fie eficiente pentru toată lumea. Persoanele pot reduce probabilitatea de a suferi de depresie menținând legăturile sociale, făcând mișcare, dar și alimentându-se sănătos.