Evaluarea Națională 2026, clasa a IV-a. Elevii susțin astăzi proba la Matematică și Științe ale naturii. Cum se desfășoară testarea
Elevii de clasa a IV-a susțin miercuri, 20 mai 2026, proba la Matematică și Științe ale naturii din cadrul Evaluării Naționale organizate la finalul ciclului primar, după ce marți au participat la testarea la Limba română, relatează Edupedu. Examenul se desfășoară în timpul programului obișnuit de curs, iar elevii au la dispoziție 60 de minute pentru rezolvarea subiectelor. Rolul acestui examen este de a arăta nivelul de pregătire al copiilor la finalul clasei a IV-a și de a oferi profesorilor și părinților informații despre competențele elevilor. Rezultatele nu sunt afișate public și nu sunt folosite pentru realizarea unor clasamente, dar acestea sunt incluse în portofoliul educațional al fiecărui elev. Cum se desfășoară probele Potrivit prevederilor Ministerul Educației, evaluările sunt organizate chiar în școlile în care învață copiii, de regulă în sălile de clasă în care aceștia își desfășoară activitatea zilnică, pentru a beneficia de un mediu familiar. Înainte de începerea testării, profesorii pregătesc sălile prin îndepărtarea materialelor care ar putea influența rezolvarea subiectelor, astfel încât evaluarea să se desfășoare în condiții corecte pentru toți elevii. Fiecare probă durează 60 de minute, iar la începutul examenului elevii primesc broșura cu subiectele și completează datele de identificare, precum numele, prenumele și unitatea de învățământ. Cum sunt structurate testele Conform metodologiei Ministerului Educației, elevii de clasa a IV-a susțin trei probe distincte. Prima probă a vizat înțelegerea textului scris în limba română, a doua probă este cea de Matematică și Științe ale naturii, iar ultima testare este destinată verificării competențelor de înțelegere a textului scris în limba maternă. Pentru elevii care aparțin minorităților naționale care studiază în limba maternă, testele la Matematică și Științe ale naturii sunt oferite atât în limba de studiu, cât și în limba română. Cine corectează lucrările Lucrările sunt evaluate în fiecare unitate de învățământ de profesorii desemnați pentru această activitate. Fiecare test este corectat de doi evaluatori, iar unul dintre aceștia poate fi chiar cadrul didactic de la clasă. De asemenea, profesorii implicați în acest proces participă înainte la sesiuni speciale de instruire privind aplicarea baremelor și criteriilor de notare. Cum vor fi comunicate rezultatele Rezultatele obținute la Evaluarea Națională de clasa a IV-a nu sunt afișate public și nici nu sunt trecute automat în catalog. Acestea sunt folosite pentru monitorizarea progresului școlar al fiecărui copil. Fiecare elev primește un rezultat individual, care este inclus ulterior în portofoliul educațional. La cererea părinților sau a reprezentanților legali, punctajele pot fi transformate în calificative sau note. Potrivit procedurilor în vigoare, evaluarea lucrărilor pentru clasele a II-a, a IV-a și a VI-a trebuie finalizată în maximum șapte zile de la ultima probă susținută. Ministerul Educației precizează că rezultatele sunt folosite pentru stabilirea unor măsuri personalizate de învățare, iar profesorii pot decide activități de recuperare, consolidare sau aprofundare, în funcție de nevoile fiecărui elev.
Dorin Tudoran, despre prețul libertății: Încă mai primesc note de plată
Dialogul publicat în cadrul proiectului „Avangarda, cu Ionuț Vulpescu” reconstruiește cronologic traseul unuia dintre cei mai cunoscuți scriitori disidenți români, de la debutul literar sub cenzura comunistă până la exilul american și criticile dure la adresa „memoriei selective” din România postdecembristă. Autorul mărturisește că opoziția publică față de regimul comunist și apoi față de impostura postcomunistă a avut costuri pe care continuă să le plătească și astăzi: „Sunt foarte piperate. Deși am plătit cu vârf și îndesat costurile cu pricina, încă mai primesc note de plată”. Debut sub cenzură Dorin Tudoran povestește că manuscrisele sale de debut au fost respinse ani la rând pentru că „prezentau probleme”, iar autorul „nu se arăta deschis la sugestiile editorului”. Debutul său editorial a venit târziu și într-o formă mutilată de intervențiile cenzurii. „Volumul de debut, Mic tratat de glorie, a fost atât de prescurtat de Cenzură, încât Editura Cartea Românească publica titlul poeziei pe pagina din stânga și poezia pe pagina din dreapta, pentru ca volumul să nu fie chiar de grosimea unei lame de ras”, spune scriitorul. Experiența cenzurii și climatul ideologic al anilor ”70 l-au împins treptat spre conflictul deschis cu regimul Ceaușescu, a explicat el. „Nu m-am putut adapta” Tudoran spune că ultimul său volum înaintea emigrării în Statele Unite, în 1985, s-a numit ironic „Adaptarea la realitate”, deși tocmai incapacitatea de a se adapta l-a împins spre exil. „Realitatea la care nu m-am putut adapta a fost cea care a determinat dezrădăcinarea mea survenită în 1985”, afirmă acesta. Scriitorul vorbește și despre costul personal al libertății, mărturisind că nu ar mai repeta astăzi aceeași alegere. „Eu, unul, am considerat că libertatea este o valoare pentru care merită să-mi pun destinul în joc. Am greșit însă când n-am ținut cont că pun în joc și viața familiei mele. Aș mai repeta acest pariu? Nu, niciodată”. Exilul și pierderea În dialogul cu Ionuț Vulpescu, Dorin Tudoran vorbește despre exil ca despre o experiență simultană de ruptură și continuitate. „De la Adam și Eva, ne aflăm cu toții în exil”, spune scriitorul, evocând o discuție purtată cu Vintilă Horia la Madrid. „Cine pleacă, pierde. Este regula bursei literare românești”, afirmă Tudoran, explicând că exilul l-a transformat „din scriitor profesionist în scriitor amator” și că plecarea din România a însemnat și o ruptură profesională. Despre disidență și tăcere Scriitorul amintește și slăbiciunea solidarităților intelectuale din România comunistă și postcomunistă. „Cele care mor repede nu sunt, nu au fost cu adevărat solidarități. Sunt (…) simple mimări ale solidarității”, spune acesta. Dorin Tudoran afirmă că nu a crezut niciodată în conceptul de „rezistență numai prin cultură”, criticând intelectualii care au evitat confruntarea directă cu regimul comunist. „Rezistența numai prin cultură nu a fost suficientă”, afirmă acesta, adăugând că după 1989 mulți dintre cei care „au tăcut înțelept” au devenit „profesori de morală ai neamului”. De asemenea, el evocă și unul dintre marile sale regrete morale. „Nu-mi amintesc, dar cel mai apăsător am simțit-o când am tăcut în momentul Paul Goma”, spune Tudoran, întrebat când a simțit pentru prima dată că tăcerea poate deveni complicitate. Memorie și impostură O parte importantă a dialogului este dedicată modului în care memoria colectivă poate fi manipulată și transformată într-un instrument ideologic. „Manipularea memoriei și transformarea ei într-un instrument ideologic este proprie mai ales celor utilizând memoria selectivă”, afirmă Dorin Tudoran. Scriitorul critică și mitologiile construite după 1989 în jurul unor figuri intelectuale și avertizează asupra imposturii morale: „Nu-ți reproșez că nu ai trăit ca mine, dar nu-mi spune că ai făcut-o. Simplu. Cu alte cuvinte, reacționez la impostură”. Prietenii, polemici și Nicolae Manolescu În interviu apar și numeroase referiri la relațiile sale cu scriitori importanți ai literaturii române, de la Nicolae Manolescu și Ștefan Augustin Doinaș la Mircea Dinescu, Nichita Stănescu sau Ion Negoițescu. Despre Nicolae Manolescu, Dorin Tudoran spune că dispariția criticului literar a lăsat „un gol imens”. „Când moare un prieten de asemenea calibru, ca Manolescu, cu el moare și o parte din tine”, afirmă scriitorul. „Cred că polemicile mai mult deformează un autor decât îl formează”, spune acesta, respingând ideea că polemicile l-ar fi definit ca autor. „Există o singură moară de vânt” Finalul dialogului revine la imaginea lui Don Quijote, personaj asociat frecvent cu Dorin Tudoran în exilul românesc. Scriitorul explică însă că adevărata confruntare nu a fost niciodată cu lumea din jur, ci cu el însuși:„Există o singură moară de vânt cu care se luptă Dorin Tudoran – Dorin Tudoran”.
Lungmetrajul lui Radu Jude, Jurnalul unei cameriste, ovaționat minute întregi la Cannes / Sumbru și amuzant
Noul lungmetraj al lui Radu Jude, „Jurnalul unei cameriste”, a fost prezentat în premieră mondială la Festivalul de la Cannes, în cadrul secțiunii Quinzaine des Cinéastes, unde a fost ovaționat minute întregi. Scenariul filmului este inspirat de romanul, publicat în 1900, al lui Octave Mirbeau, un roman despre sclavajul modern și fisura ireparabilă dintre clasele sociale. Celestine Aici, Celestine este filtrul prin care sunt privite toate personajele. Ea vede realitatea dincolo de aparențe și e convinsă că grdinarul Joseph a violat și asasinat o fetiță, motiv pentru care e gata să obțină revanșa, chiar dacă asta înseamnă crimă. Până la Jude, cartea a mai fost adaptată pentru marele ecran de Jean Renoir (1946), Luis Buñuel (1964) și Benoit Jacqot (2015). „Emigrație, sărăcie, Est-Vest” Viziunea lui Jude propune o reinterpretare contemporană a poveștii, cu tot ce înseamnă asta: fenomenul migrației, inegalitățile sociale, dinamica puterii în societatea europeană în ansamblu. Radu Jude însuși a carcaterizat filmul drept „un amestec de teme diverse – emigrația, sărăcia, relația dintre Est și Vest, relația dintre teatru, literatură și cinema”, într-o ecuație „unică”. „La fel ca în filmul Kontinental ’25 de anul trecut, scenaristul și regizorul român abordează temele sale caracteristice, precum inegalitatea economică și putrezirea societală, descoperind în protagonistul său de zi cu zi o luptă comună pentru supraviețuire într-o lume din ce în ce mai dificilă”, scrie Screen Daily, care caracterizează producția drept „reținută, dar sumbră”. „Satira mușcătoare” a lui Jude „Cel mai convențional film al lui Jude de mult timp și, prin montajul abrupt și dialogurile ascuțite, și unul dintre cele mai amuzante ale sale”, scrie International Cinephile Society, adăugând: „Dacă există un om în care poți avea încredere să transforme romanul clasic francez al lui Octave Mirbeau, Jurnalul unei cameriste, într-un film dulce-amar de Crăciun, acela este enfant terrible-ul român Radu Jude”. ICS remarcă „satira mușcătoare” a lui Jude la adresa burgheziei franceze, care se situează în acord cu spiritul romanului lui Mirbeau: „Surprinzător de fidelă unei structuri narative relativ simple, deși lipsită de orice fel de formalism în filmele sale, satira mușcătoare a lui Jude la adresa burgheziei franceze, în concordanță cu romanul lui Mirbeau, dar modernizată pentru secolul XXI, a stârnit cele mai multe râsete de până acum pe Croisette. Adevărul este că și cele mai multe greve; Jude nu este pe placul tuturor”. Pe când în România? Filmul îi are în distribuție pe: Ana Dumitrașcu, Sofia Drăgoman, Ilinca Manolache, Liliana Ghiță, Marie Rivière, Mélanie Thierry și Vincent Macaigne. Imaginea filmului este semnată de Marius Panduru, iar montajul de Cătălin Cristuțiu. În România, filmul va fi prezentat pentru prima oară la Festivalul Internațional de Film Transilvania și va fi lansat în cinematografe în această toamnă.
Maia Sandu intervine în scandalul votului de la Eurovision. Ce a spus despre punctajul dat de juriul din Moldova prestației României
Maia Sandu, președinta Republicii Moldova, a reacționat marți, la Strasbourg, după scandalul punctajului oferit de juriul din Republica Moldova prestației României în finala Eurovision 2026. „Eu cred că nu trebuie să permitem ca ceva sau cineva să deterioreze relațiile dintre țările noastre și cred că este important că poporul Republicii Moldova a dat cea mai mare apreciere muzicienilor din România, deci asta este cel mai important”, a spus președinta Republicii Moldova, întrebată dacă votul juriului moldovean de la concursul Eurovision ar putea afecta relațiile dintre România și Moldova. Maia Sandu i-a felicitat pe reprezentanții României și Moldovei la Eurovision pentru prestațiile avute. Republica Moldova a acordat doar 3 puncte pentru România în finala Eurovision 2026 În data de 16 mai a avut loc finala concursului muzical Eurovision 2026. Reprezentanta României, Alexandra Căpitănescu, a obținut 3 puncte din partea juriului din Republica Moldova, în timp ce punctajul maxim, de 12 puncte, a fost acordat Poloniei. Pe de altă parte, publicul din Republica Moldova a acordat 12 puncte momentului României în finala concursului. Unul dintre membrii juriului de la Chișinău a reacționat, într-o postare pe Facebook, la valul de critici în legătură cu punctajul acordat momentului României din finala Eurovision. Informațiile, pe larg, pot fi citite AICI. Alexandra Căpitănescu, mesaj pentru fanii din Republica Moldova după Eurovision Luni, Alexandra Căpitănescu, reprezentanta României la Eurovision, a transmis un mesaj pe rețelele sociale pentru fanii din Republica Moldova, după reacțiile apărute în urma votului din finala de sâmbătă. „Mulțumim tuturor fanilor din Republica Moldova pentru susținere și pentru că ne-ați votat. Nu suntem supărați pe juriul din Moldova, care a punctat așa cum a știut mai bine, și nu este normal ca un întreg popor să fie tras la răspundere pentru decizia celor 7 persoane”, a scris Alexandra Căpitănescu pe Instagram. Artista a spus că nici reprezentanții Republicii Moldova, nici prezentatorii nu au avut vreo vină pentru votul juriului. „Nici artiștii, nici prezentatorii nu au vina, ba din contră și-au arătat susținerea față de noi, iar Moldova a votat pentru România”, a mai scris Alexandra Căpitănescu. Reprezentantul Moldovei la Eurovision, după valul de critici: Nu alimentați ura Și reprezentantul Republicii Moldova în concursul Eurovision, Satoshi, a lansat un apel după valul de critici legat de punctajul mic acordat de juriul de la Chișinău României: „Nu alimentați ura. Țările noastre au fost și vor fi prietene”. El a vorbit și despre criticile apărute după ce juriul de la Chișinău a acordat României doar 3 puncte, în timp ce publicul a dat 12 puncte. „Publicul din Republica Moldova a oferit României punctajul maxim. Asta reprezintă opinia publică onestă”, a mai spus Satoshi. Directorul televiziunii din Moldova a demisionat în urma scandalului După valul de critici, luni, directorul televiziunii din Republica Moldova, Vlad Țurcanu, și-a anunțat demisia. „Voi transmiste cererea Consiliului de Supraveghere TRM (TeleRadio Moldova). Chiar dacă ne-am disociat de notele juriului, votul exprimat este responsabilitatea noastră și a mea în calitate de conducător al instituției. Am evitat să dau indicații juriului. Ce s-a întâmplat e un lucru grav, ieșit din comun că juriul nu a ținut cont de sensibilitățile care există între noi și cei doi vecini”, a declarat Vlad Țurcanu. „Relațiile de fraternitate pe care le avem cu Romania, precum și considerația noastră pentru Ucraina – rămân nealterate. Atitudinea noastră față de Ucraina nu este de zero puncte, iar sentimentul nostru față de România nu poate fi decât de dragoste”, a mai spus acesta.
Ebola l-a speriat pe Trump: Sunt îngrijorat
Președintele Donald Trump a declarat că este „îngrijorat” de Ebola după ce un american a fost testat pozitiv, potrivit CNBC. „Sunt îngrijorat de orice, dar cu siguranță sunt”, a spus Trump când a fost întrebat despre Ebola. Declarația a fost făcută în timpul unui eveniment la Casa Albă pentru site-ul TrumpRx, dedicat medicamentelor. „Cred că a fost limitată în acest moment la Africa (răspândirea bolii n.r.), dar este ceva care a avut o evoluție”, a mai spus Donald Trump. Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor a anunțat luni că un american a fost testat pozitiv pentru Ebola în timp ce se afla în Republica Democrată Congo. Cu o zi înainte, Organizația Mondială a Sănătății a stabilit că răspândirea virusului care cauzează Ebola în RDC și Uganda constituie o urgență de sănătate publică globală. Totuși, OMS a transmis că situația „nu îndeplinește criteriile de urgență pandemică”, așa cum este definită în Regulamentul Internațional de Sănătate. Americanul și alți pacienți vor fi transportați în Germania. Totodată, oficialii americani au confirmat că nu există cazuri de Ebola pe teritoriul SUA. Până luni, autoritățile africane au raportat cel puțin 118 decese și aproximativ 300 de cazuri suspecte în RDC. De asemenea, au apărut un deces și un caz suspect în țara vecină Uganda. Epidemia de Ebola este provocată de o variantă rară a virusului pentru care nu există vaccinuri sau tratamente aprobate.
Sculptura lui Constantin Brâncuși s-a vândut cu 107,6 milioane de dolari la Christies. Record istoric pentru artistul român
Lucrarea „Danaïde”, una dintre piesele vedetă ale unei licitații organizate de Christie’s, a depășit rapid precedentul record al lui Brâncuși, de 71,2 milioane de dolari, notează CNN. Vânzarea a făcut parte dintr-o seară spectaculoasă pentru piața de artă, în care Christie’s a obținut în total peste 1,1 miliarde de dolari din două sesiuni de licitații desfășurate la New York. Nicole Kidman, implicată în promovarea sculpturii lui Brâncuși Unul dintre elementele neobișnuite ale evenimentului a fost implicarea actriței Nicole Kidman într-un clip promoțional dedicat sculpturii „Danaïde”. Potrivit CNN, Christie’s a realizat un videoclip inspirat dintr-un film suprarealist al lui Man Ray din anii 1930, în care Kidman interacționează artistic cu bustul realizat de Brâncuși. Casa de licitații a mizat pe această campanie pentru a atrage atenția asupra uneia dintre cele mai importante opere scoase la vânzare în acest an. Nicole Kidman, fascinated by Brâncuși’s “Danaida” A sculpture by Constantin Brâncuși #Danaida #brancusi #NicoleKidman pic.twitter.com/6cXHt35Idf — Vice I. (@thatvicentiu) May 17, 2026 Ce reprezintă „Danaïde” Lucrarea lui Brâncuși este inspirată din mitologia greacă și din legenda fiicelor lui Danaus, condamnate să care apă la nesfârșit într-un vas imposibil de umplut. „Danaïde” este considerată una dintre creațiile importante ale perioadei moderniste ale sculptorului român și a fost inclusă în celebra colecție a magnatului media american S.I. Newhouse. Seara a adus și un record uriaș pentru Jackson Pollock. Lucrarea „Number 7A, 1948” s-a vândut pentru 181,2 milioane de dolari, devenind cel mai scump tablou al artistului adjudecat vreodată la licitație. În cadrul aceleiași sesiuni au fost vândute opere semnate de Pablo Picasso, Andy Warhol, Henri Matisse și Mark Rothko. Potrivit Christie’s, peste 20.000 de persoane au vizitat expoziția organizată înaintea licitației, un record pentru casa de licitații.
Evaluarea Națională 2026, clasa a IV-a. Elevii susțin astăzi proba la Limbă și comunicare. Cum se desfășoară testarea
Elevii de clasa a IV-a susțin marți, 19 mai 2026, proba la Limbă și comunicare din cadrul Evaluării Naționale organizate la finalul ciclului primar. Testarea are loc atât pentru elevii care studiază în limba română și pentru cei care învață în limbile minorităților naționale și se desfășoară în timpul programului normal de curs. Conform regulilor stabilite de Ministerul Educației, elevii au la dispoziție 60 de minute pentru rezolvarea subiectelor. Rezultatele nu sunt făcute publice și nu sunt folosite pentru realizarea unor clasamente între elevi, dar sunt incluse în portofoliul educațional al fiecărui copil, pentru a arăta nivelul de pregătire la finalul clasei a IV-a. Cum se desfășoară probele Evaluările sunt organizate chiar în școlile în care învață elevii, de cele mai multe ori în sălile de clasă în care aceștia își desfășoară activitatea zilnică, pentru a avea un mediu familiar și mai puțin stresant pentru cei mici. La începutul probei, fiecare elev primește broșura cu subiectele și datele de identificare completate. Înainte de testare, profesorii pregătesc sala și îndepărtează orice materiale care ar putea influența rezolvarea cerințelor. Cum sunt structurate testele Potrivit metodologiei Ministerului Educației, structura testelor diferă în funcție de limba în care elevii au studiat. Pentru copiii care au urmat cursurile în limba română, evaluarea include două probe: competențe de înțelegere a textului scris la Limba română Matematică și Științe ale naturii Elevii care studiază în limbile minorităților naționale susțin trei probe: Limba română Matematică și Științe ale naturii înțelegerea textului scris în limba maternă În cazul acestora, testele la Matematică și Științe ale naturii sunt oferite în limba de studiu, dar și în limba română, pentru a asigura condiții egale de evaluare. Cine corectează lucrările Lucrările sunt evaluate în fiecare unitate de învățământ de profesorii desemnați pentru această activitate. Fiecare test este corectat de doi evaluatori, iar unul dintre aceștia poate fi chiar învățătorul sau profesorul de la clasă. Înainte de începerea corectării, cadrele didactice participă la sesiuni de instruire privind aplicarea baremelor și criteriilor de evaluare. Cum sunt comunicate rezultatele Punctajele obținute de elevi nu sunt afișate public și nu sunt trecute automat în catalog. Rezultatele au rol orientativ și sunt folosite pentru monitorizarea progresului școlar al fiecărui copil. Fiecare elev primește un rezultat individual, care este inclus ulterior în portofoliul educațional. La solicitarea părinților sau a reprezentanților legali, punctajele pot fi transformate în note sau calificative. Potrivit metodologiei, evaluarea lucrărilor pentru clasele a II-a, a IV-a și a VI-a trebuie finalizată în cel mult șapte zile de la ultima probă. Ministerul Educației precizează că rezultatele sunt folosite pentru stabilirea unor măsuri personalizate de învățare, precum activități de recuperare, consolidare sau aprofundare. De asemenea, elevii și părinții primesc feedback individual pentru adaptarea parcursului școlar la nevoile fiecărui copil.
De la hărți din 1500 și armuri medievale la astronomie și instalații multimedia. Cum arată Noaptea Muzeelor 2026 în România
Potrivit organizatorilor Nopții Muzeelor 2026, manifestările programate sâmbătă, 23 mai, reunesc peste 250 de muzee și spații culturale din 36 de județe, în cadrul celei de-a 22-a ediții desfășurate în România. Evenimentul are loc anual în apropierea datei de 18 mai, declarată de ICOM (Consiliul Internațional al Muzeelor) drept Ziua Internațională a Muzeelor. Bucureștiul care n-a mai fost, la Primăria Capitalei În București, Primăria Capitalei își deschide sediul pentru public cu tururi ghidate, expoziții și muzică live. Vizitatorii vor putea descoperi istoria clădirii monument istoric, construită între 1906 și 1910, după planurile arhitectului Petre Antonescu. Publicul va putea vizita și expoziția „Bucureștiul care n-a mai fost”, dedicată unor proiecte arhitecturale care nu au mai fost realizate, dar și seria „Primari de seamă ai Bucureștiului”. În curtea interioară va fi amplasată instalația participativă „București ACUM”, unde vizitatorii sunt invitați să lase mesaje, idei și imagini despre orașul în care trăiesc, într-un proiect colectiv dedicat Bucureștiului contemporan. Seara va fi completată de concerte și sesiuni de muzică live. O seară în lumea lui Bacovia și Arghezi Evenimente speciale sunt pregătite și de instituțiile culturale din subordinea Primăriei Municipiului București. La Muzeul Național al Literaturii Române sunt programate vernisaje, concerte și discuții în grădina muzeului, iar casele memoriale „George și Agatha Bacovia” și „Tudor Arghezi -Mărțișor” vor putea fi vizitate până la miezul nopții. Arcul de Triumf va fi deschis gratuit pentru vizitatori, inclusiv cu expoziția temporară dedicată participanților din Primul Război Mondial. La ARCUB, centrul cultural al Primăriei Capitalei, artiștii Dan Perjovschi și Lia Perjovschi vor susține tururi ghidate pentru expoziția „DRAFT pentru o retrospectivă comună”. Tot în Capitală, Muzeul Hărților propune una dintre cele mai interactive experiențe ale serii: hărți istorice, inclusiv o piesă datată 1525, aplicația de realitate augmentată „Călătoria Novei”, puzzle-uri și activități pentru copii, într-o atmosferă completată de muzică mixată live. Soldații Romei, la Alba Iulia În Alba Iulia, Garda Apulum va readuce la viață atmosfera orașului antic prin demonstrații și reconstituiri istorice cu echipamente romane și momente interactive organizate de Muzeul Național al Unirii. Cerul, prin telescop, la Pitești Observațiile astronomice prin telescoape instalate în curtea Muzeul Județean Argeș se numără printre atracțiile pregătite la Pitești, alături de reconstituiri istorice cu daci, romani și soldați din primul război mondial. Programul include și un concert al Orchestrei de Cameră a Filarmonicii Pitești. Traseu cultural prin Galați La Galați, ediția „Focus Galați”, coordonată de Muzeul de Artă Vizuală, transformă orașul într-un traseu cultural nocturn care reunește muzee, teatre, galerii, biblioteci și spații alternative. Organizatorii au anunțat dans contemporan, concerte, ateliere și intervenții artistice desfășurate simultan în mai multe puncte ale orașului. Podoabe neolitice și flori de mină, la Oltenița O incursiune în preistorie este pregătită la Muzeul Civilizației Gumelnița, unde vizitatorii vor putea vedea podoabe neolitice realizate din scoica Spondylus, adusă în urmă cu mii de ani din Marea Mediterană și Marea Egee. Programul include și expoziția „Magia cristalelor”, adusă de la Muzeul de Mineralogie din Baia Mare și dedicată florilor de mină din Maramureș. Pian, șah și balet la Târgu Jiu Recitaluri de pian și arii de operă, teatru de păpuși, ateliere de astronomie, șah și balet, dar și instalații vizuale contemporane pe fațadele clădirilor sunt pregătite la Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu”, unde organizatorii promit vizitatorilor o experiență multisenzorială. Robotică la Noaptea Muzeelor din Chișinău Evenimente speciale sunt organizate și în Republica Moldova. Muzeul Național de Istorie a Moldovei organizează ediția din acest an sub tema „Muzeele care unesc o lume divizată”, cu un program care combină istoria, tehnologia și tradițiile internaționale. Vizitatorii vor participa la ateliere de origami și ikebana, demonstrații medievale de tir cu arcul, expoziții dedicate culturilor indiană, poloneză și ucraineană, dar și la prezentarea proiectelor „FIRST LEGO League Challenge Moldova 2026”, competiție internațională de robotică și educație STEM dedicată copiilor și adolescenților.
Locul secret din Delta Dunării unde Ivan Patzaichin trăiește în continuare. Povestea muzeului ridicat în satul său natal
Muzeul Ivan Patzaichin – Centru de Inovare Comunitară a fost deschis publicului în mai 2024, la Mila 23, comuna Crișan, în inima Deltei Dunării. Muzeul este amplasat pe locul casei părinților lui Ivan Patzaichin și a fost gândit ca un pol de dezvoltare locală, idee născută din discuțiile dintre Ivan Patzaichin și Teodor Frolu, fondatorii Asociației Ivan Patzaichin – Mila 23. În cadrul infotripului „TU redescoperi Tulcea”, organizat de ANAT și OMD Municipiul Tulcea, reprezentanții muzeului ne-au povestit cum a apărut acest spațiu și de ce locul are o semnificație aparte pentru memoria sportivului. „Aici, să știți, în această curte, era a doua casă părintească a lui Ivan. A doua, nu prima. Nu că avea el multe case, ci pentru că acea casă inițială, cea în care s-a născut Ivan a fost afectată de inundațiile mari din 1970, iar părinții lui Ivan Patzaichin s-au mutat într-o curte aflată ceva mai sus”, au explicat reprezentanții muzeului. Când Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23 a preluat spațiul, locul era departe de imaginea actualului centru cultural. „Noi, Asociația Ivan Patzaichin, când am preluat acest spațiu, nu mai era decât o căsuță părăginită. Așa că tot ceea ce vedeți am construit de la zero. Și am deschis acest muzeu în 2024”, au spus reprezentanții muzeului, în timpul vizitei de la Mila 23. Un muzeu construit ca o promisiune Muzeul nu s-a născut doar din dorința de a conserva memoria unui campion, ci și dintr-un proiect mai amplu dedicat comunității. Reprezentanții locului spun că Ivan Patzaichin își dorea un spațiu în care oamenii din Deltă să se poată întâlni, învăța, lucra împreună și dezvolta proiecte locale. „Ivan a fost, într-adevăr, un foarte mare sportiv, dar a fost și un om cu o inimă excepțional de mare. Și el ce își dorea fundamental era să dea înapoi ceva oamenilor”, au mărturisit reprezentanții muzeului. De aceea, una dintre clădirile complexului poartă rolul de Centru de Inovare Comunitară. Nu este un simplu anexă, ci, după cum spun cei care administrează spațiul, „sufletul locului”. Muzeu Ivan Patzaichin bucatarie „Aceste clădiri pe care le vedeți, clădirile acestea care seamănă cel mai tare cu clădirile tradiționale din Deltă, acestea se numesc Centrul de Inovare Comunitară. De fapt, acesta este sufletul locului în care vă aflați acum. Și este clădirea pe care și-o dorea Ivan pentru această zonă. Pentru că Ivan își dorea să dea ceva înapoi comunității, să dea un loc în care să ne strângem la tot felul de ateliere, traininguri, cursuri, proiecții”, au explicat reprezentanții muzeului. Proiectul i-a fost oferit simbolic lui Ivan Patzaichin în anul în care a împlinit 70 de ani. Campionul a apucat să afle că viitoarea clădire fusese aprobată, însă nu a mai ajuns să o vadă finalizată. „În anul în care el a făcut 70 de ani, i-am oferit acest proiect cadou. A apucat să afle că această clădire fusese aprobată cu puțin înainte să plece dintre noi. Și ne-am asumat să o construim și să-i continuăm visul. Și după ce această clădire s-a aprobat, am vrut totuși să continuăm să-i spunem și povestea. Și așa a ajuns să existe clădirea din spatele meu, Muzeul Ivan Patzaichin”, au povestit reprezentanții instituției. „După chipul și asemănarea lui Ivan” Muzeul Ivan Patzaichin are o arhitectură aparte. Elementul central este un turn-observator din lemn, înalt de 18 metri, care se ridică deasupra Tezaurului, spațiul unde sunt păstrate unele dintre cele mai importante medalii și distincții ale sportivului. Turnul este construit exclusiv din lemn, iar Tezaurul este realizat din beton armat și tencuit cu lut. Pe fiecare nivel sunt ilustrate momente-cheie din viața și cariera lui Ivan Patzaichin. În timpul vizitei, reprezentanții muzeului au descris construcția într-o formulă care surprinde esența locului. „Ne place să spunem că am făcut un muzeu după chipul și asemănarea lui Ivan. Adică la mare înălțime, cu deschidere spre natură și cu un pic de invitație spre mișcare, că așa este foarte frumos pentru un sportiv”, au spus aceștia. Turnul-observator este modul de a spune povestea lui Ivan pe verticală. Vizitatorii urcă, treptat, prin etapele vieții sale: copilăria în Mila 23, performanța olimpică, perioada de antrenorat și implicarea în proiecte de antreprenoriat social și ecoturism. Medaliile, distincțiile și obiectele care spun povestea unui campion Ivan Patzaichin rămâne una dintre figurile uriașe ale sportului românesc. Acesta a cucerit șapte medalii olimpice, patru de aur și trei de argint, la cinci ediții ale Jocurilor Olimpice: Mexico 1968, München 1972, Montreal 1976, Moscova 1980 și Los Angeles 1984. La Mila 23, o parte din acest palmares este expus în zona de Tezaur a muzeului. Nu toate medaliile se află însă acolo, iar explicația oferită de reprezentanții muzeului spune multe despre felul de a fi al lui Ivan Patzaichin. „În prima încăpere avem majoritatea marilor medalii ale lui Ivan. Nu toate. M-a întrebat cineva câte medalii a avut Ivan și adevărul este că nici el nu prea mai știa câte medalii a avut, pentru că de-a lungul timpului Ivan venea de la câte o competiție mai puțin relevantă pentru el, să o zicem așa. Nu era o Olimpiadă, nu era un Mondial. Se mai întâlnea cu un prieten și îi mai oferea câte o medalie. Așa că nici Ivan nu-și mai deținea toate medaliile”, au povestit aceștia. Chiar și așa, muzeul păstrează suficiente obiecte pentru a contura dimensiunea performanței sale. „Avem o încăpere întreagă cu suficient de multe medalii încât să-i impresionăm”, au mai spus reprezentanții instituției. Pagaia ruptă de la München, simbolul încăpățânării bune Una dintre piesele centrale ale muzeului este celebra pagaie ruptă, legată de episodul de la Jocurile Olimpice de la München din 1972. Povestea este una dintre cele mai cunoscute din sportul românesc: Ivan Patzaichin a avut probleme cu pagaia în proba de calificare, dar a continuat cursa, s-a calificat și apoi a câștigat aurul olimpic. Reprezentanții muzeului au ținut să precizeze un detaliu important: pagaia s-a rupt în calificări, nu în finală. „Dacă ați auzit vreodată de povestea celebrei pagaie rupte, avem și pagaia ruptă. Ea e originală, vă promitem. Și
Jaful de la Luvru va fi adaptat într-un film, la șapte luni de la jaful secolului
Regizorul francez Romain Gavras a anunțat, vineri, că furtul bijuteriilor din Muzeul Luvru, din octombrie anul trecut, va fi adaptat într-un film, relatează Le Figaro. Potrivit lui Gavras, va fi adaptată o carte scrisă despre furt, intitulată „Main basse sur le Louvre” („Nu luați Luvrul”), scrisă de autorii Jean-Michel Décugis, Jérémie Pham-Lê și Nicolas-Charles Torrent, carte ce va fi lansată în librării la data de 27 mai. Cartea vorbește despre „o incursiune palpitantă și extrem de sensibilă” legată de jaful din data de 19 octombrie 2025, care este bazată pe „documente secrete și rapoarte explozive”, arată sursa. Momentan, nu există informații despre titlul filmului, distribuția sau data în care va apărea, însă se vehiculează că ar putea apărea în cinematografe în anul 2028. Regizorul apelează la producători renumiți Aceeași sursă arată că Romain Gavras scrie scenariul alături de Simon Jacquet și Mourad Winter, iar producătorii la care a apelat regizorul au fost selectați la Festivalul de Film de la Veneția, din 2022. Vestea adaptării unui film vine la șapte luni după ceea ce presa franceză a numit „jaful secolului”, când patru hoți au furat mai multe bijuterii din Muzeul Luvru din Paris. Potrivit anchetatorilor, pierderile sunt estimate la 88 milioane de euro, iar directoarea muzeului, Laurence des Cars, și-a dat demisia, din cauza problemelor legate de securitatea din muzeu. Luvru se pregătește să demareze un proiect uriaș de renovare, estimat la 800 de milioane de euro, inclusiv 80 de milioane de euro pentru securitatea operelor sale de artă. Această inițiativă va fi susținută de lansarea proiectului Louvre-Noua Renaștere, a cărui echipă de arhitecți a fost numită luni dimineață, mai precizează sursa.