Experții au clasificat 400 de profesii după riscul de demență. Rezultatul i-a uimit chiar și pe cercetători
Un job aparent obișnuit ar putea reduce riscul de demență, arată un studiu amplu realizat la Harvard. Cercetătorii au comparat aproape 400 de profesii. Au descoperit că șoferii de taxi și de ambulanță au cea mai mică rată de deces cauzat de Alzheimer. Explicația ține de exercițiul constant de orientare în spațiu, o abilitate care pare să protejeze creierul. Șoferii de autobuz, care circulă pe trasee fixe, nu beneficiază de același avantaj. Ce spun cercetătorii despre legătura dintre orientare și sănătatea creierului? Studiul a fost publicat în British Medical Journal. Autorii au scris că sarcinile frecvente de orientare și procesare în spațiu ar putea proteja împotriva bolii Alzheimer. Un studiu mai vechi de la University College London a arătat altceva. Pregătirea pentru testul „The Knowledge”, obligatoriu pentru șoferii de taxi din Londra, le mărește hipocampul. Această regiune a creierului este responsabilă de navigare și memorie. Ea este și prima afectată de Alzheimer. Hugo Spiers, profesor de neuroștiințe cognitive la UCL, a explicat că orientarea se deteriorează printre primele. Potrivit lui, o rezervă cognitivă mai mare pare să aibă un efect protector. Aceasta se construiește prin educație și prin joburi solicitante mintal. De ce rezultatele trebuie privite cu prudență Cercetătorii au observat că șoferii de taxi și de ambulanță mor, în medie, la vârste mai tinere. Asta ar putea explica parțial rata lor mică de Alzheimer, boală care apare mai ales la vârste înaintate. Cu alte cuvinte, unii dintre ei ar putea muri înainte să apuce să dezvolte boala. Spiers a precizat însă că analiza a fost refăcută, ajustată în funcție de vârstă. Efectul de protecție împotriva Alzheimer s-a menținut și după această corecție, ceea ce sugerează că legătura este reală. Studiul s-a bazat pe date istorice, dintr-o perioadă în care GPS-ul nu era folosit pe scară largă. Spiers a spus că rezultatele s-ar putea schimba. Tot mai mulți șoferi se bazează astăzi pe navigația electronică. Ce recomandă specialiștii pentru un creier sănătos Spiers a recomandat plimbările sau alergările în natură, fără ajutorul aplicațiilor de hărți. Acesta este, spune el, un exercițiu simplu pentru orientarea spațială. El a adăugat că activitatea fizică și timpul petrecut în natură ajută creierul. La fel și legăturile sociale, care contribuie la o îmbătrânire sănătoasă.
Un film realizat aproape integral cu AI provoacă revoltă după premiera The Odyssey a lui Christopher Nolan: O insultă la adresa umanității
Filmul se numește „Odysseus: The Fall” și este produs de startup-ul britanic Fountain O, care se prezintă drept „primul studio cinematografic bazat pe inteligență artificială”. Proiectul este semnat de artistul și dezvoltatorul Ash Koosha și reprezintă o reinterpretare a epopeii lui Homer, realizată aproape exclusiv cu instrumente AI, notează Euronews. Momentul lansării nu pare întâmplător. Trailerul și anunțul oficial au fost publicate chiar înainte ca superproducția lui Christopher Nolan, estimată la aproximativ 250 de milioane de dolari, să intre în cinematografe. Un film de câteva zeci de mii de dolari, lansat în umbra unei superproducții Potrivit realizatorilor, producția AI a costat doar câteva zeci de mii de dolari, o diferență uriașă față de bugetul blockbusterului hollywoodian. Ash Koosha susține că nu încearcă să concureze cu Nolan, ci să demonstreze că inteligența artificială poate democratiza realizarea filmelor. „Un instrument nu a făcut niciodată un film bun. Întotdeauna omul și povestea au fost cele care au contat”, a declarat acesta. Totuși, mulți observatori consideră că alegerea momentului este o strategie de marketing menită să profite de interesul uriaș generat de filmul lui Nolan. Reacțiile au fost devastatoare Trailerul publicat online a atras rapid sute de comentarii critice. Utilizatorii au remarcat personaje fără expresivitate, fețe care își schimbă trăsăturile de la un cadru la altul, dialoguri artificiale și numeroase erori vizuale specifice conținutului generat de AI. Reacțiile au devenit rapid virale: „Asta nu este artă, este un dezastru generat de AI.”„AI parasite,”„o insultă la adresa umanității” „Încă un exemplu de AI slop,” au scris internauții revoltați. Termenul „AI slop” este folosit tot mai des pentru a descrie imaginile, videoclipurile sau textele produse automat în cantități mari, considerate superficiale și lipsite de creativitate. Reacțiile internauților la adresa filmului creat cu AI „Odysseus: The Fall”. Sursa foto: Yotube/FOUNTAIN 0 studios Christopher Nolan: „Tinerii resping instinctiv AI slop” Controversa vine la doar câteva zile după ce Christopher Nolan și-a exprimat public scepticismul față de utilizarea inteligenței artificiale în cinematografie. Regizorul premiat cu Oscar a declarat recent că generațiile tinere identifică foarte ușor conținutul generat artificial și îl resping aproape instinctiv. „Copiii mei au avut o reacție imediată și foarte dură față de AI slop. Își dau seama imediat ce este”, a spus Nolan într-un interviu acordat AFP. Regizorul consideră că AI poate deveni un instrument util pentru anumite procese tehnice, însă ideea că ar putea înlocui creativitatea umană este, în opinia sa, „o absurditate”. Dezbaterea despre viitorul cinematografiei se intensifică Industria filmului traversează una dintre cele mai tensionate perioade din ultimii ani în ceea ce privește utilizarea inteligenței artificiale. În 2023, AI s-a aflat printre principalele motive care au dus la grevele istorice ale scenariștilor și actorilor de la Hollywood. Sindicatele au cerut garanții că tehnologia nu va fi folosită pentru a înlocui profesioniștii din industrie sau pentru a reutiliza imaginea și vocea actorilor fără acordul acestora. În același timp, startup-uri din întreaga lume investesc masiv în producții generate aproape integral cu AI, mizând pe costuri mult mai mici și pe viteza de realizare. O confruntare simbolică între arta umană și cea generată Lansarea aproape simultană a celor două producții transformă povestea lui Ulise într-un simbol al confruntării dintre două modele de creație. De o parte se află blockbusterul lui Christopher Nolan, filmat în locații reale, cu efecte practice și o distribuție formată din Matt Damon, Tom Holland, Zendaya, Anne Hathaway și Robert Pattinson. De cealaltă parte este o producție realizată aproape exclusiv cu inteligență artificială, care promite să demonstreze că viitorul cinematografiei poate fi construit cu ajutorul algoritmilor. Indiferent de rezultat, disputa depășește deja granițele unui simplu film și deschide una dintre cele mai importante dezbateri ale industriei: poate inteligența artificială să creeze artă sau doar să o imite, fără a oferi niciun fel de valoare emoțională?
Boala poate fi o șansă la o viață mai bună? Cercetătorii spun că da
Boala poate deveni un punct de cotitură, nu doar o suferință, arată un nou proiect italian. „Boala ca oportunitate” reunește psihologi și medici oncologi din Milano. Ce arată psihologia pozitivă despre boală Nu este nevoie să fii sănătos pentru a avea o stare de bine, arată studiile recente. Un eveniment precum boala poate fi perceput ca amenințare sau ca provocare de dezvoltare. Psihologul Antonella Delle Fave spune că boala poate scoate la iveală reziliență și resurse pozitive. Medicul pediatru Giuseppe Masera o descrie drept „o monedă cu două fețe”. Prima fază, a diagnosticului, este dureroasă. A doua poate aduce o nouă perspectivă asupra vieții. Proiectul invită pacienții să povestească Cotidianul italian Corriere a deschis un blog dedicat proiectului. Cititorii sunt invitați să trimită propriile experiențe cu boala, prin e-mail. Accentul cade pe schimbarea pe care boala o produce în viața oamenilor. Organizatorii spun că boala transformă definitiv persoanele afectate. Familiile pot fi și ele afectate pozitiv Oncologul Alberto Scanni atrage atenția că, în spatele fiecărui bolnav, există o familie care suferă. Boala unei persoane dragi poate consolida legăturile de familie, spune el. Poate aduce și noi roluri sau valori redescoperite, adaugă medicul. Nu este însă mereu așa, recunoaște Scanni. Relația medic-pacient, în centrul proiectului Proiectul vrea să mute atenția medicilor de la boală la pacient. Modelul propus ia în calcul nevoile psihologice și sociale ale bolnavului. Medicul trebuie să devină „un promotor al speranței”, spune Masera. Speranța nu înseamnă optimism naiv, ci convingerea că problema poate fi gestionată. La proiect au aderat cercetători și medici din mai multe spitale italiane.
Volumul Dreptul la iluzie. Manuscrise duminicale… a fost lansat în ziua în care regretatul scriitor basarabean Nicolae Dabija ar fi împlinit 78 de ani
În acest sens, Elena Dabija a anunțat lansarea volumului „Dreptul la iluzie. Manuscrise duminicale…”, lucrare realizată de Lili Bobu, sub egida Asociației Culturale ,,Regal d’Art”, în parteneriat cu Centrul Academic Internațional „Mihai Eminescu” din Chișinău, și prefațată de academicianul Mihai Cimpoi. ”Dreptul la iluzie. Manuscrise duminicale…” reprezintă o apariție editorială de colecție, o punte emoționantă între cuvânt și formă, oferind publicului o perspectivă intimă asupra universului artistic al regretatului academician Nicolae Dabija. Această lucrare bibliofilă reunește o comoară ascunsă: patruzeci și trei de manuscrise ale poemelor sale. Scrise cu sensibilitatea specifică zilelor de duminică – momente de reflecție, liniște și conectare cu absolutul – poemele își păstrează pe pagină amprenta directă a inspirației de moment, oferind cititorului privilegiul de a vedea textul exact așa cum a prins viață sub penița autorului. Dimensiunea literară a volumului este dublată și potențată de o valoroasă componentă estetică. Textele sunt însoțite de douăzeci și una de lucrări de artă inedite, constând în portrete ale poetului, realizate în tehnici diferite de artiști apreciați: Constanța Abălașei-Donosă, Iurie Brașoveanu, Florin Buciuleac, Mihai Cătrună, Doru Cristian Deliu, Nicolae Guțu, Paul Mecet-Ciuciumiș, Bogdan-Dragoș Mihai, S. Moisei, Stelian Onică, Gheorghe Oprea, Nana Plămădeală, Leonid Popescu, Corina Preda-Perianu, Paul Surugiu-Fuego. ”Aceste imagini nu doar ilustrează, ci dialoghează profund cu versurile, o îmbinare armonioasă dintre poezia de factură filosofică și arta portretistică, transformând fiecare pagină într-o experiență multisenzorială. Portretele capturează stări, priviri și trăiri, reflectând în plan vizual nostalgia, profunzimea și măreția temelor abordate de poet. „Dreptul la iluzie” nu este doar o carte de citit, ci o operă de privit, de simțit și de păstrat ca o moștenire culturală de preț. Dincolo de valoarea sa literară și artistică, volumul se distinge printr-o ținută grafică de o eleganță rară, fiind conceput ca un album-eveniment, ca un obiect de cultură unicat. Fiecare detaliu reflectă respectul pentru memoria poetului și pentru exigențele colecționarilor, cu materiale de o calitate excepțională, de la texturile fine ale hârtiei alese pentru a reproduce fidel manuscrisele și culorile tablourilor, până la finisajele impecabile ale legătoriei, lucrarea realizată de Printhaus Iași, sub grija doamnei Maria Petrariu. Coperta I este înnobilată cu o medalie aurită, reprezentând efigia poetului – un simbol al prețuirii veșnice și un reper vizual de o mare noblețe – lucrată la Romberfil Ploiești, de către Filip Mărgărit. Rafinamentul execuției tehnice și armonia compoziției transformă acest volum într-o adevărată piesă de colecție pentru bibliofili, o operă de artă în sine, care îmbogățește estetic orice bibliotecă. Descoperiți o succesiune grafică și lirică unică, o pledoarie pentru frumos și pentru acel esențial drept la iluzie”, a punctat Elena Dabija, director al Centrului Academic Internațional „Mihai Eminescu” din Chișinău. Farmecul manuscriselor duminicale dabijiene În prefațarea volumlui, academicianul Mihai Cimpoi a notat: ”Putem găsi, firește, un răspuns promt la întrebarea: de ce Nicolae Dabja consacră anume duminicile scrierii poemelor sale inspirate? Știm că scria, fără excepție, tot timpul: acasă, la redacție, pe la ședințe de tot felul, în mașină, pe file de blocnotes, pe coli de format mare, pe șervețele (à la Nichita Stănescu ) sau pe bucăți de ziar. Fiind un artist și totodată un trauver (în sensul lui B.P. Hașdeu), scrisul sau scriitura (precum s-a mai spus în noua critică) era, pentru el, un mod de existență, datorită și credinței sale, devenită programatică – adevărat crez estetic – că poetul este scris de cuvinte si nu viceversa. Ne vine, ca justificare, și sensul etimologic al vocabulei duminica: de la latinescul domenica, dias = Ziua Domnului. Scrisul, scriitura era, în concepția lui, o religie sui generis, un prilej fericit de a comunica și a se cumineca, a se raporta la Divinitate, căci Heidegger stabilește autoritar că „ctitoria ființei este legată de semnele zeilor”. Duminicile îl întăreau în convingerea că, în contextul neprielnic ființei de azi, „mai există ceva sfânt” și că ni se oferă un reazem existențial: atât „Cât mai avem ceva sfânt, / Vom trăi pe-acest pământ”. Fiind axată pe un mesaj divin arhetipal, poezia scrisă în Ziua Domnului ne duce la Logosul Primordial: ea alimentează permanent speranța că prin frumsețea graiului poeții se pot apropia de lucrurile izvodite de Domnul. Ființei i se oferă, în această zi, un dar deosebit: de a se elibera, prin cuminecare, sinonimizată cu comunicarea, de toate necazurile cotidiene aduse de celelalte zile, de a se mântui, în ce-i privește pe poeți, ctitorii Ființei, prin cântec, prin puterea sfântă a acestuia, demonstrată de Orfeu. Nicolae Dabija a avut prin excelență conștiința că prin poeme, inclusiv cele duminicale, întrunite aici de pasionata de Frumos Lili Bobu, se află mereu pe urmele cântărețului divin”. „Bucuroasa tristețe” a manuscriselor duminicale În plus, Lili Bobu, de la Asociația Culturală Regal dʼArt, a subliniat, în cadrul postfeței, faptul că ”Într-o epocă a ecranelor reci și a textelor virtuale, prezentul volum își propune să recupereze și să restituie publicului cititor acea vibrație unică a scrisului de mână, o invitație în laboratorul intim al unui spirit ales, un poet al punților între pământ și cer, între trecut și viitor, între durerea basarabeană și speranța neamului întreg. Fiecare pagină inclusă în această ediție – document este o hartă a unei neliniști metafizice, o mărturie vie în care cuvântul se luptă să prindă forma rimei perfecte și a metaforei mântuitoare. Manuscrisele duminicale, liturghii ale înălțării cuvintelor, ne oferă cheia spre sanctuarul lăuntric al creației poetului, unde ,,timpul blând curgea – napoi’’, într-un spațiu de reculegere și confesiune, o întoarcere la esențe, la acea ,,bucuroasă tristețe’’ care constituie ,,firea și natura talentului său”, o „caligrafie a interiorității prin descrierea spectaculoaselor peisaje ale sufletului, prin zeificarea trăirii și poetizarea Universului prin beatificare”. Cititorul nu mai este un receptor pasiv, ci martorul clipelor de grație sau de zbucium în care s-au născut capodoperele dabijiene. ”Poetul este ca preotul care aduce ploaia/pe arșiță,/cântând-o…”, iar aceste manuscrise sunt rugăciunile sale tăcute, acel ”cer lăuntric” al creației, purificat de fulgerul inspirației. Așa cum spunea Grigore Vieru despre Nicolae Dabija, ”sunt vremuri când lipsește și preotul, și oșteanul, și învățătorul, și filosoful. Și atunci, poetul trebuie să-i suplinească pe toți”.
Au fost acordate premiile Regal Literar 2026. Horia Roman-Patapievici, Miguel Gane, Nichita Danilov și Eugenia Vodă, printre laureați
În urma procesului de nominalizare din cadrul ediției a VII-a, desfășurat în perioada 15 martie – 30 iunie 2026, juriul a desemnat un număr de 43 de laureați ai Premiilor Regal Literar. Numărul acestora a reflectat diversitatea domeniilor reprezentate și convingerea că valoarea autentică nu poate fi limitată la un număr restrâns de nume. Selecția laureaților a fost realizată în urma analizării a peste 150 de nominalizări, primite din partea colaboratorilor, cititorilor și instituțiilor culturale, precum și a propunerilor formulate de membrii juriului. Procesul de evaluare a avut în vedere excelența, impactul cultural, originalitatea și contribuția durabilă adusă patrimoniului intelectual românesc. Lista din acest an prezintă autori, cercetători și personalități culturale din România și Republica Moldova, precum și din spațiul internațional, ale căror lucrări și activități au marcat cultura contemporană. Premiul „Opera Omnia” Nichita Danilov – pentru contribuția sa excepțională la înnoirea și afirmarea poeziei române contemporane, devenind una dintre cele mai importante și influente voci lirice ale timpului nostru. Iulian Filip – pentru înalta slujire a culturii române din Basarabia și pentru o operă aflată sub semnul dăinuirii, prin care a apărat, cu discreție și demnitate, puterea limbii române de a păstra memoria, identitatea și speranța unui neam. Distincția „Magister Concordiae”– Acad. Ion Tighineanu (Președintele Academiei de Științe a Moldovei) – pentru excelență științifică și edificarea unității academice a românilor. Premiul „Myosotis” pentru poezie – Miguel Gane – pentru volumul „Albastru” (Editura Alice Books, 2026). Distincția Culturală Dr. Tessa Dunlop – pentru contribuția excepțională la promovarea culturii, istoriei, limbii române și identității românești în spațiul internațional, printr-un remarcabil demers de diplomație culturală și apropiere între popoare. Elena Dabija – pentru devotamentul și viziunea prin care a consacrat Centrul Academic Internațional „Mihai Eminescu” din Chișinău drept un reper al eminescologiei contemporane și o veritabilă cetate a memoriei culturale românești. Floriana Jucan – pentru activitatea editorială desfășurată în publicația Q Magazine, prin realizarea de interviuri, eseuri publicistice și materiale dedicate culturii, memoriei și identității românești, cu contribuții semnificative la promovarea dialogului dintre cultură, spiritualitate și spațiul public contemporan. Distincția „Theologiae Sublimis” – Diac. asist. univ. dr. Costin-Ciprian Apintiliesei – pentru îmbogățirea literaturii românești cu opere de înaltă ținută intelectuală și pentru contribuția sa originală la aprofundarea și punerea în lumină a învățăturii și gândirii creștine fundamentale. Premiul „Dumitru Stăniloae” – Pr. Prof. Univ. Dr. Cristinel Ioja – pentru trilogia fundamentală O istorie a Dogmaticii în Teologia Ortodoxă Română (2025), dedicată istoriei dogmaticii ortodoxe românești, operă de sinteză care recuperează și analizează contribuția marilor teologi români, oferind culturii naționale un reper academic și spiritual de excepție. Premiul „Iustin Filosoful” – Horia-Roman Patapievici – pentru opera prin care a îmbogățit patrimoniul cultural românesc și european, afirmând, prin erudiție, spirit creator și vocație intelectuală, valorile durabile ale culturii, libertății și demnității umane. Premiul „Ad Fontes” – Prof. univ. dr. Ioan Bolovan (membru corespondent al Academiei Române) – pentru volumul „Lumile” lui Ioan Slavici. Între „loialismul” prohabsburgic și devotamentul național. Cu Dosarele integrale de anchetare a lui Ioan Slavici (Editura Școala Ardeleană, 2025). Premiul „Tudor Vianu” – Prof. univ. dr. Corin Braga (membru corespondent al Academiei Române) – pentru opera academică prin care a îmbogățit studiile imaginarului și literatura comparată, afirmând cu originalitate prestigiul cercetării umaniste românești în spațiul internațional. Premiul „Sf. Cuv. Sofronie Saharov” – PS Ignatie Trif – pentru contribuțiile academice la aprofundarea teologiei palamite și la interpretarea teologică a evenimentelor fundamentale care au schimbat istoria lumii. Premiul „Zoe Dumitrescu-Bușulenga” – PS Benedict Vesa – pentru lucrările de exegeză patristică, studiile dedicate Sfântului Isaac Sirul și tradiției siriace și siro-orientale, precum și pentru volumele de interpretare a personalităților duhovnicești contemporane și pentru reflecțiile asupra figurilor biblice și asupra vieții ascetice în spiritualitatea creștină răsăriteană. Distincția de Excelență (pentru autori) Dr. Cătălin-Ștefan Popa (cercetător științific la Institutul de Istorie a Religiilor al Academiei Române) – pentru erudiția și perseverența cu care readuce în atenția lumii academice românești moștenirea siriacă și complexitatea experienței religioase orientale, integrând-o în circuitul marilor dezbateri contemporane despre memorie, identitate și spiritualitate. Adrian Alui Gheorghe – pentru contribuția de excepție la afirmarea și îmbogățirea literaturii române contemporane, printr-o operă reprezentativă de poezie, proză, eseu și publicistică, precum și pentru exemplara slujire a culturii române și a valorilor spiritului național. Premiul „Sf. Cuv. Paisie Velicicovschi” – Pr. Protos. dr. habil. Agapie Corbu – pentru volumul „De la citirea Scripturii la rugăciunea inimii. Exegeză patristică și hermeneutică biblică” (Editura Sfântul Nectarie, Arad, 2025) Premiul „Nicolae Iorga” – Prof. univ. dr. Ionuț-Alexandru Tudorie – pentru întreaga opera științifică și eseistică, dedicată studiului Bizanțului târziu și al istoriei Bisericii, cu accent pe analiza relațiilor dintre autoritatea imperială și instituția eclezială în Imperiul Bizantin, precum și pe studiile de istorie a teologiei și dialog interconfesional creștin, reflectate în lucrări publicate la edituri și în reviste academice internaționale. Premiul „Nicolae Steinhardt” – Prof. univ. dr. habil. Mihai Valentin Vladimirescu – pentru contribuția excepțională la cercetarea filologică, biblică și umanistă, precum și pentru aportul deosebit adus cunoașterii și valorificării marilor texte ale culturii universale. Premiul „Jean Boboc” – Prof. univ. dr. Sebastian Moldovan – pentru contribuția la dezvoltarea antropologiei creștine, teologiei morale și bioeticii contemporane. Premiul „Regal Cultural” Marina Constantinescu – pentru promovarea valorilor culturale românești prin dialoguri de profundă sensibilitate și rafinament, care au transformat emisiunea „Nocturne” într-un reper al televiziunii culturale românești. Eugenia Vodă – pentru contribuția excepțională la edificarea unei arhive a elitelor culturale românești prin emisiunea „Profesioniștii”, model de excelență jurnalistică și memorie culturală. Victor-Andrei Dochia – pentru contribuția remarcabilă la promovarea și documentarea evenimentelor cultural-religioase majore prin jurnalism televizat de înaltă ținută, precum și pentru rolul său de realizator, producător și moderator în promovarea dialogului dintre Biserică, cultură și spațiul public contemporan. Premiul „Regal Literar” Dr. Viorel Achim (cercetător științific la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române) – pentru contribuția la înnoirea istoriografiei românești prin cercetarea riguroasă a istoriei minorităților și recuperarea unor capitole sensibile ale trecutului național. Nicolae Oprea – pentru contribuția la cunoașterea, interpretarea și promovarea literaturii române. Pr. Prof. univ. emerit Ștefan Buchiu – pentru opera de
88% dintre părinți se tem de același lucru în vacanță. Soluția durează cinci minute
Antrenorul de fitness Joe Wicks îi îndeamnă pe părinți să facă mișcare împreună cu copiii lor în această vară. Un nou sondaj arată că majoritatea părinților este îngrijorată de inactivitatea copiilor. Wicks promovează o serie gratuită de exerciții de doar cinci minute, numită „Activate”, conform The Independent. Ce arată sondajul despre inactivitatea din vacanță Sondajul a fost realizat de Censuswide, în prima săptămână a lunii iulie, pe 2.000 de părinți din Anglia. Copiii lor au vârste între 4 și 11 ani. 88% dintre părinți își fac griji că cei mici vor petrece prea mult timp sedentar în vacanța de vară. Mai puțin de unul din cinci părinți, adică 18%, cred că micuții vor face o oră de mișcare zilnic, în fiecare zi a săptămânii. Wicks a explicat că scopul programului său este să creeze resurse care să îi facă pe copii activi. Potrivit lui, mulți părinți se străduiesc să-și țină copiii activi în vacanța de vară. Antrenorul își dorește ca mai multe familii să facă mișcare împreună. De ce contează chiar și cinci minute Wicks a vizitat o școală primară din nordul Londrei, alături de secretarul pentru sănătate James Murray. El a explicat că una dintre cele mai mari bariere pentru oameni este percepția că mișcarea necesită mult timp sau echipamente speciale. Pentru exercițiile din „Activate” este nevoie doar de greutatea propriului corp. Wicks a subliniat: „Cinci minute sunt mai bune decât niciun minut”. Chiar și sesiuni scurte au un impact important asupra energiei, sănătății fizice și mentale a copiilor. Ce spune secretarul pentru sănătate James Murray a declarat că perioadele scurte de exercițiu fizic contează pentru sănătatea oamenilor. El a subliniat că aceste doze se adună în timp și fac o diferență reală. Potrivit lui Murray, în timpul școlii copiii au activități fizice structurate, dar vara programul dispare.
Cele mai realiste chipuri romane antice au fost dezvăluite la o expoziție din Budapesta
Șaisprezece chipuri din orașul roman Aquincum au fost readuse la viață într-o nouă expoziție din Budapesta, notează Euronews. Analiza ADN-ului și antropologia criminalistică dezvăluie diversele origini ale locuitorilor orașului antic. Fețele, recreate cu ajutorul imprimantei 3D și a plastilinei Vizitatorii au examinat cranii din epoca romană, expuse alături de reconstituiri faciale realiste. Sculptorul Emese Gábor a recreat fețe antice folosind cranii imprimate 3D și plastilină, potrivit sursei. Expoziția are loc la Muzeul Aquincum din Budapesta și este intitulată „Odată eram ca tine”. În cadrul acesteia, sunt prezentate 16 reconstituiri faciale din cranii găsite în antica așezare romană Aquincum. Șase dintre ele sunt modele hiperrealiste din silicon realizate de Gábor. Curatorii Peter Vamos și Lorant Vass au folosit ADN-ul și analiza antropologică pentru a urmări origini diverse, precum Italia, Scoția, Siria și triburile sarmatice și celtice. Expoziția este deschisă până pe 31 octombrie, mai menționează sursa citată. Expoziția vrea să rescrie modul în care ajung exponatele la muzeu Vass a declarat că oasele excavate ajung de obicei catalogate în depozite, fără viață sau suflet. Astfel, expoziția își propune să schimbe această situație. Inflamația osoasă sugerează că majoritatea locuitorilor au îndurat muncă grea și foame, plasându-i în clasa de mijloc inferioară a societății romane, au spus curatorii. Cu toate acestea, numele și meseriile expuse rămân ficțiune informată istoric, potrivit aceleiași surse.
3 carbohidrați care te ajută să slăbești și 4 pe care ar trebui să-i eviți
Un studiu de la Universitatea Harvard arată care carbohidrați ajută la controlul greutății. Cercetătorii au urmărit peste 136.000 de oameni, timp de până la 28 de ani. Rezultatele arată clar care alimente ajută și care îngrașă. Carbohidrații buni 1. Legume fără amidon Exemple: broccoli, spanac, ardei, roșii, conopidă, castraveți. Au puține calorii și sunt bogate în vitamine și minerale. Un consum de 100 de grame pe zi poate reduce creșterea în greutate în timp. 2. Alimente bogate în fibre Exemple: linte, fasole, năut, semințe de chia, mere cu coajă. Un plus de 10 grame de fibre pe zi poate reduce creșterea în greutate. Fibrele te fac să te simți sătul mai mult timp. 3. Cereale integrale Exemple: ovăz, quinoa, orez brun, pâine integrală, hrișcă. Au mai multe fibre și nutrienți decât cerealele rafinate. Ajută la controlul greutății pe termen lung. Un caz special Legume cu amidon Exemple: cartofi, porumb, mazăre, dovleac. Pot fi sănătoase, dar contează modul în care sunt gătite. Fierte sau coapte sunt mai bune decât prăjite. Carbohidrații de evitat 1. Cereale rafinate Exemple: pâine albă, orez alb, paste albe, produse de patiserie. Nu au fibrele din cerealele integrale și cresc glicemia mai repede. 2. Zaharuri adăugate Exemple: dulciuri, prăjituri, cereale îndulcite pentru micul dejun, sosuri gata preparate. Nu au beneficii nutriționale, dar adaugă calorii în plus. 3. Alimente procesate Exemple: chipsuri, mezeluri, mâncare fast-food, produse congelate gata preparate. Cresc glicemia rapid și pot duce la creștere în greutate. 4. Băuturi îndulcite cu zahăr Exemple: sucuri carbogazoase, băuturi energizante, ceaiuri îndulcite la pet. Au calorii, dar puțini nutrienți. Cresc semnificativ riscul de îngrășare. Concluzia studiului Cheia stă în echilibru, nu în restricții dure. O dietă variată, cu alimente bogate în nutrienți, ajută pe termen lung. Tipul de carbohidrați contează la fel de mult ca și cantitatea.
Nutriționiștii dezvăluie cele trei reguli alimentare pe care le respectă zilnic și cele trei greșeli pe care le evită
Nutriționiștii spun că formula unei farfurii sănătoase este esențială pentru mese gustoase și hrănitoare. Sasha Watkins și Jesse Kempner au explicat pentru The Independent principiile de bază. Regula 1: formula farfuriei sănătoase Aroma contează în primul rând, deoarece un gust neplăcut reduce șansele ca oamenii să mănânce sănătos. Mesele ar trebui să conțină cel puțin 20 de grame de proteine, potrivit lui Watkins. Fibrele provin din cereale integrale, fasole, leguminoase și legume, arată specialista citată. Majoritatea oamenilor consumă mult sub doza zilnică recomandată de 30 de grame de fibre. Jumătate din farfurie ar trebui umplută cu verdețuri, potrivit ghidului vizual recomandat de experți. Un sfert din farfurie trebuie să conțină proteine, iar celălalt sfert cereale integrale sau carbohidrați cu fibre. Diversitatea alimentelor colorate oferă vitamine, minerale și polifenoli diferiți, explică Watkins. Regula 2: adaugă A doua regulă recomandă concentrarea pe alimentele adăugate în dietă, nu doar pe cele eliminate. Restricțiile alimentare stricte duc adesea la abandonarea rapidă a programului de alimentație sănătoasă. Adăugarea de alimente nutritive poate înlocui treptat alimentele mai puțin sănătoase din dietă, arată specialiștii. Ben Carpenter a redus pofta de dulciuri mâncând zilnic un măr după cină. Watkins recomandă înlocuirea gustărilor obișnuite cu iaurt grecesc, fructe de pădure sau nuci amestecate. Regula 3: apa, băutura principală A treia regulă este ca apa să devină băutura principală pe parcursul zilei. Băuturile îndulcite și cele energizante adaugă multe calorii, cu o valoare nutrițională redusă, spune Watkins. Renunțarea la câteva băuturi dulci pe zi poate elibera sute de calorii, potrivit specialistei. Greșeala 1: prea multă atenție pe calorii Prima greșeală de evitat este concentrarea exclusivă pe calorii, în detrimentul nutrienților. Consumul unei varietăți de alimente integrale asigură majoritatea vitaminelor și mineralelor necesare organismului. Două mese cu același număr de calorii pot avea cantități diferite de proteine și fibre, explică Watkins. Greșeala 2: neglijarea micului dejun și a prânzului A doua greșeală este neglijarea micului dejun și a prânzului, în favoarea cinei. Subestimarea proteinelor și legumelor la prânz poate duce la gustări suplimentare mai târziu, avertizează specialista. Neuroscientistul David Cox recomandă un mic dejun consistent și o cină servită mai devreme. Un studiu francez a arătat că lipsa micului dejun crește riscul bolilor de inimă. O cină copioasă seara poate reduce eficiența răspunsului la insulină, potrivit lui Cox. Acest lucru poate favoriza acumularea de grăsime viscerală în timp, arată cercetarea citată. Greșeala 3: perfecționismul la fiecare masă A treia greșeală este să crezi că o singură masă îți poate strica întreaga dietă. Watkins recomandă concentrarea pe tiparul alimentar general, nu pe perfecțiunea fiecărei mese în parte. Planificarea din timp facilitează pregătirea unor mese echilibrate, chiar și atunci când timpul este limitat. Alimentele de bază, precum legumele congelate sau ouăle, ajută la mese rapide și sănătoase. O singură masă nesănătoasă nu afectează sănătatea generală, la fel cum una hrănitoare nu o transformă. Cheia este să mănânci suficient de bine, cât mai des posibil, conform recomandărilor specialiștilor.
Muzeul Național de Istorie deschide o expoziție despre relațiile dintre România și SUA. Când are loc vernisajul
Muzeul Național de Istorie a României organizează expoziția „SUA – România. Istorie, diplomație și drumul spre democrație”, dedicată aniversării a 250 de ani de la proclamarea independenței Statelor Unite ale Americii. Evenimentul este organizat sub Înaltul Patronaj al Președintelui României și sub egida Ambasadei Statelor Unite ale Americii în România. În 2026, SUA marchează 250 de ani de la adoptarea „Declarației de independență” din 4 iulie 1776. Acest document a promovat principiile egalității și drepturilor inalienabile ale omului și a influențat evoluția politică și socială din America, Europa și restul lumii. Potrivit comunicatului de presă, expoziția urmărește istoria relațiilor dintre România și Statele Unite, de la primele informații despre „Lumea Nouă” ajunse în Țările Române, până la Parteneriatul Strategic dintre cele două state. Sunt prezentate influența Declarației de Independență din 1776 și a Constituției SUA din 1787 asupra românilor, în momente importante precum Revoluția de la 1848 și Războiul de Independență din 1877-1878. Vizitatorii vor descoperi și povești despre diplomație, comerț, cultură și divertisment, dar și despre perioadele dificile din relațiile româno-americane. Expoziția va fi și despre contribuția românilor care au emigrat în Statele Unite, au participat la menținerea unității federale, au contribuit la dezvoltarea economică a țării și au devenit parte a culturii americane. Printre exponate se regăsesc documente și obiecte legate de începuturile relațiilor diplomatice și comerciale dintre cele două state, activitatea Crucii Roșii Americane pe frontul românesc în Primul Război Mondial, Regina Maria, prima suverană europeană care a cucerit publicul american, confruntările din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, perioada Războiului Rece, postul „Vocea Americii”, Clauza națiunii celei mai favorizate, răcirea relațiilor din anii ’80 și relansarea cooperării după 1989. Expoziția amintește și de zecile de mii de români care au plecat peste Ocean în căutarea unei vieți mai bune și care, în perioada interbelică, au format cea mai mare comunitate românească din lume. Sunt prezentate și influențele culturale adoptate din America, precum foxtrot-ul și jazz-ul, fascinația pentru Hollywood, dar și personalități românești care sunt apreciate în SUA, printre care Constantin Brâncuși, George Enescu, Maria Tănase și Nicolae Iorga. Organizatorii precizează că expoziția spune povestea transformării relației dintre cele două țări, „de la o simplă știre de gazetă despre o țară îndepărtată, până la o alianță strategică ce leagă două popoare prin valori comune, aceasta este povestea pe care o spune expoziția noastră. O poveste despre curaj, idei și speranțe care au trecut Oceanul, în ambele sensuri.” Vernisajul va avea loc joi, 16 iulie 2026, de la ora 17:00, la Muzeul Național de Istorie a României, din Calea Victoriei nr. 12. Evenimentul este sponsorizat de Dacia Romanian Dining. Expoziția va putea fi vizitată în perioada 17 iulie – 30 septembrie 2026, de miercuri până duminică, între orele 10:00 și 18:00.