O simplă înțepătură de țânțar poate deveni fatală. Un medic dezvăluie cele 5 semne de alarmă
Într-o postare pe Facebook, Ciuhodaru atrage atenția că înțepăturile de țânțari pot deveni letale. Medicul precizează că specialiștii de la boli infecțioase se așteaptă la o creștere a numărului de cazuri. Potrivit acestuia, cele trei infecții confirmate au fost deja înregistrate în acest sezon. Un medic avertizează: o simplă înțepătură de țânțar poate avea urmări grave. La ce trebuie să fii atent Ciuhodaru enumeră cinci semne care impun prezentarea de urgență la spital. Printre acestea se numără febra ridicată și durerea de cap intensă. Vărsăturile, starea generală alterată și sensibilitatea la lumină completează lista. Simptomele apar, potrivit medicului, la 2-8 zile după înțepătura de țânțar. Medicul a subliniat că nu există un tratament specific pentru virusul West Nile. Potrivit lui Ciuhodaru, virusul se transmite în principal prin înțepătura țânțarilor. Contactul fizic, precum atingerea sau sărutul, nu poate transmite infecția. Medicul a precizat că transfuziile de sânge pot reprezenta, rar, o sursă de infecție. Aproximativ 90% dintre persoanele infectate nu prezintă simptome, potrivit acestuia. Riscul de boală severă este mai mare la persoanele peste 50 de ani, a mai spus medicul. West Nile face primele victime. Medicul explică ce simptome impun prezentarea imediată la spital Ciuhodaru a recomandat evitarea ieșirilor în aer liber la apus și la răsărit. Hainele cu mâneci și pantaloni lungi oferă, potrivit lui, o protecție suplimentară. Substanțele repelente pot fi aplicate pe piele sau pe haine, a precizat medicul. Plasele de insecte verificate periodic rămân o măsură utilă de protecție. Eliminarea apei stătute din jurul locuințelor reduce, de asemenea, riscul de înmulțire a țânțarilor. Ciuhodaru a legat avertismentul de un proiect de lege pe care l-a depus în Parlament. Inițiativa prevede predarea educației pentru sănătate în toate școlile din România. Proiectul include și noțiuni de prim ajutor pentru elevi. Medicul susține că astfel de cunoștințe ar trebui știute la fel de bine ca alfabetul.
O recenzie sinceră: Merită să vezi Odiseea lui Christopher Nolan?
Înainte de a vorbi însă despre film, merită discutate cele două controverse care au dominat conversația din jurul său: alegerea unei actrițe de culoare în rolul Elenei din Troia și lipsa autenticității istorice. Elena din Troia, fiica unui zeu și un personaj născut dintr-un ou Una dintre cele mai mari controverse a fost distribuirea actriței Lupita Nyong’o în rolul Elenei. Discuția s-a concentrat aproape exclusiv asupra culorii pielii sale, de multe ori înainte ca oamenii revoltați să vadă filmul și să înțeleagă cât de important este, în realitate, personajul. Trebuie spus din capul locului că Elena din Troia nu este o personalitate istorică pentru care avem un portret verificabil, un mormânt identificat sau o genealogie demonstrată. Este un personaj mitologic în sensul deplin al cuvântului. În unele interpretări, Elena este fiica lui Zeus și a Ledei. Zeus ia forma unei lebede, iar Elena se naște dintr-un ou. Alte versiuni o prezintă drept fiica zeiței Nemesis și îi oferă o genealogie diferită. Nici măcar mitologia greacă nu propune o singură poveste definitivă a nașterii sale. În aceste condiții, o dezbatere purtată cu pretenții de rigoare antropologică despre nuanța exactă a pielii Elenei pare lipsită de proporții. Discutăm despre fiica unui zeu care s-a transformat într-o lebădă și care, în unele dintre cele mai cunoscute versiuni ale mitului, a ieșit dintr-un ou. În plus, Elena nu este personajul principal al „Odiseei”. Nici în poem, nici în film nu ocupă centrul poveștii. Apariția sa este relativ scurtă, câteva minute din trei ore, iar Lupita Nyong’o face un rol bun în puținul timp pe care îl are la dispoziție. Zgomotul din jurul alegerii sale a fost mult mai mare decât importanța personajului în film. O vânătoare de vrăjitoare woke Întregul scandal pare alimentat de oameni care nu au plecat la film pentru a ajunge la o concluzie, ci au plecat de la o concluzie deja formată și au încercat să transforme producția într-o confirmare a propriilor prejudecăți. Distribuirea unei actrițe de culoare într-un rol mitologic a devenit automat dovada că filmul este „woke”. Nu a mai contat interpretarea, contextul sau dimensiunea rolului. Concluzia fusese stabilită dinainte, iar filmul trebuia doar să ofere pretextul. În viziunea mea, seamănă mai mult cu o vânătoare de vrăjitoare woke decât cu o analiză sinceră a unei adaptări cinematografice. Asta nu înseamnă că orice alegere de casting trebuie acceptată automat sau că un film nu poate fi criticat. Înseamnă doar că analiza ar trebui să pornească de la interpretare, coerența lumii construite și calitatea rolului, nu exclusiv de la culoarea pielii actorului. Nyong’o construiește o Elena conștientă că numele și frumusețea ei au fost transformate în justificarea unui război purtat, în realitate, pentru putere, orgoliu și control. În puținele sale scene, actrița oferă personajului suficientă gravitate încât întregul scandal să pară și mai lipsit de substanță. Armurile nu sunt autentice. Dar nici Homer nu făcea arheologie A doua controversă privește armurile. Da, echipamentul folosit de Nolan nu reprezintă o reconstrucție fidelă a armurilor din secolul al XII-lea î.Hr., perioada în care este plasată în mod tradițional legenda războiului troian și călătoria lui Ulise. Coifurile, platoșele și costumele provin din perioade diferite sau au fost reinventate pentru film. Este o observație corectă. Problema apare când această observație este transformată în verdictul că Nolan ar fi trădat un original perfect precis din punct de vedere istoric. Un asemenea original nu există. Nu știm cu certitudine cine a fost Homer sau dacă numele desemnează un singur autor. Ar putea fi vorba despre un poet, un pseudonim sau despre rezultatul unei tradiții construite de mai mulți rapsozi. „Odiseea” a circulat timp de secole pe cale orală, fiind spusă, modificată și recompusă înainte de a fi fixată în forma pe care o cunoaștem astăzi. Nici Homer, indiferent cine a fost, nu a trăit în perioada în care ar fi avut loc războiul troian. Poemele sale amestecă amintiri ale epocii bronzului, realități din epoci ulterioare, convenții poetice, mitologie și invenție. Cu alte cuvinte, nici opera adaptată de Nolan nu este corectă istoric în sensul modern al expresiei. Nici grecii antici nu îl îmbrăcau „corect” pe Ulise Mai există un aspect care face indignarea legată de armuri și mai greu de susținut. Nici grecii antici nu îi reprezentau mereu pe Ulise, Ahile și ceilalți eroi în echipamentul exact al finalului epocii bronzului. Artiștii din perioadele arhaică și clasică îi înfățișau adesea purtând armuri și costume familiare propriului public. În reprezentări realizate în secolele în care Atena și Sparta se luptau cu perșii, Ulise apare îmbrăcat ca un războinic al epocii respective, nu ca rezultatul unei reconstrucții arheologice a lumii miceniene. Ar trebui să-i acuzăm și pe atenieni că nu au respectat istoria? Ar trebui să le reproșăm că nu l-au reprezentat pe Ulise cu armura exactă de la sfârșitul epocii bronzului? Evident că nu. Pentru ei, mitul era o poveste vie, nu o piesă sigilată într-o vitrină. Putem spune că nu ne place designul armurilor lui Nolan. Putem considera că o reconstrucție miceniană ar fi fost mai interesantă. Aceasta este o discuție estetică legitimă. Dar să ne plângem de „trădarea istoriei” într-un film despre o legendă grecească transmisă în nenumărate forme, cu zei, ciclopi, sirene, vrăjitoare, călătorii în lumea morților și personaje născute din ouă este, în viziunea mea, ipocrizie selectivă. Un mit trăiește numai dacă poate fi spus din nou „Odiseea” nu a ajuns până la noi pentru că fiecare generație a repetat-o mecanic, fără să schimbe nimic. A supraviețuit pentru că fiecare epocă a găsit în ea altceva și a spus-o în propriul limbaj. Chiar și în Grecia, unde poemul este studiat sistematic în școli, profesori și cercetători au apărat ideea reinterpretării. Profesorul Christos Tsagalis, specialist în literatura greacă veche, a arătat că operele lui Homer au devenit universale tocmai fiindcă au fost repovestite și reinterpretate de generații succesive. Acum că am explicat controversele, să trecem la film! Până la urmă acesta este subiectul Trei ore care trec fără să le simți Filmul urmărește drumul lui Ulise spre casă după distrugerea Troiei. Regele
Dosarul morții Mădălinei Manole se redeschide / Detectivul Mihaela Brooks: Avem dovezi solide. Nici măcar fratele Mădălinei nu știe ce am descoperit
Detectivul particular Mihaela Brooks susține că echipa sa a obținut noi dovezi în cazul morții cântăreței Mădălina Manole și că acestea vor sta la baza unei solicitări de redeschidere a dosarului. Anunțul a fost făcut chiar de ziua de naștere a artistei. „Nu am abandonat lupta” Într-o postare publicată pe rețelele de socializare, Mihaela Brooks le-a transmis celor care urmăresc cazul că lipsa actualizărilor din ultimele luni nu înseamnă că investigațiile au fost oprite. „Faptul că în ultima perioadă nu am mai postat nimic pe rețelele de socializare despre caz nu înseamnă că am abandonat lupta, ci din contră: echipa noastră a lucrat neîncetat și mult mai intens”, a scris aceasta. Potrivit Mihaelei Brooks, echipa sa a identificat „noi dovezi solide, imperios necesare, ca acest caz să fie redeschis pe baza noilor descoperiri științifice pe care le-am obținut”. Raportul va ajunge la tribunal Mihaela Brooks afirmă că documentația este aproape finalizată și va fi depusă în instanță în perioada imediat următoare. „În aceste momente, echipa finalizează ultimele detalii ale raportului, care urmează să fie depus la tribunal în cel mai scurt timp – o zi, două”, a precizat ea. Potrivit acesteia, scopul este redeschiderea dosarului pe baza noilor probe și a concluziilor rezultate din investigațiile desfășurate în ultima perioadă. Detaliile rămân confidențiale Mihaela Brooks spune că, până la înregistrarea oficială a dosarului, nu va face publice informațiile descoperite. „Nu vom răspunde la absolut nicio întrebare pe social media, în mass-media sau prin mesaje private. Detaliile tehnice și noile descoperiri sunt complet confidențiale în acest moment; nici măcar fratele Mădălinei nu cunoaște ce am descoperit, până când raportul nu devine oficial”, a transmis detectivul. Ea a precizat că echipa va reveni cu informații după înregistrarea cererii în instanță. „Vom face un anunț public imediat ce dosarul va fi înregistrat oficial la instanță. Vă mulțumim pentru susținere!”, a încheiat Mihaela Brooks.
Un simplu vaccin te poate ține departe de Alzheimer și demență / De ce e important
Un vaccin folosit pentru prevenirea zonei zoster ar putea deveni o armă importantă împotriva demenței, relatează The Economist. Tot mai multe studii arată că persoanele vaccinate au un risc cu aproximativ 20% mai mic de a dezvolta boala Alzheimer sau alte forme de demență, o descoperire pe care cercetătorii o consideră una dintre cele mai promițătoare din ultimii ani. Vaccinul împotriva Zonei Zoster, asociat cu un risc mai mic de demență Demența, al cărei principal tip este boala Alzheimer, este una dintre cele mai temute afecțiuni ale vârstei înaintate. Deși estimările actuale indică faptul că numărul persoanelor cu demență ar putea ajunge la 153 de milioane până în 2050, specialiștii spun că riscul individual este, de fapt, în scădere în multe țări dezvoltate, datorită prevenției și tratamentului mai eficient al factorilor de risc. În acest context, vaccinul împotriva virusului varicelo-zosterian, responsabil atât de varicelă, cât și de zona Zoster, atrage o atenție tot mai mare. Analizele publicate în ultimii ani arată că o schemă completă de vaccinare poate reduce cu aproximativ o cincime riscul de apariție a demenței. De ce ar putea funcționa vaccinul? Mecanismul exact nu este încă pe deplin înțeles, însă cercetătorii iau în calcul două explicații principale. Prima ipoteză este că virusul varicelo-zosterian poate provoca inflamații sau leziuni la nivelul sistemului nervos chiar și atunci când rămâne latent în organism, iar vaccinarea limitează aceste efecte. O a doua teorie susține că vaccinul stimulează sistemul imunitar, activând celulele responsabile de apărarea organismului și oferind protecție indirectă împotriva altor infecții care ar putea contribui la dezvoltarea demenței. Un beneficiu major pentru un vaccin deja disponibil Experții subliniază că o reducere de 20% a riscului este remarcabilă pentru o intervenție atât de simplă. În plus, vaccinul previne și zona Zoster, o boală dureroasă care afectează între 20% și 30% dintre persoanele nevaccinate. În prezent, varianta modernă a vaccinului este Shingrix, administrată în două doze. Acesta a înlocuit în mare parte vaccinul mai vechi, realizat din virus viu atenuat, și este considerat mai sigur deoarece nu poate provoca infecția. Unele cercetări sugerează că Shingrix ar putea fi chiar mai eficient în reducerea riscului de demență. Specialiștii cer extinderea vaccinării În ciuda rezultatelor promițătoare, multe sisteme de sănătate oferă vaccinul doar unui număr limitat de persoane. De exemplu, în Uniunea Europeană doar 17 dintre cele 27 de state membre recomandă vaccinarea împotriva zonei zoster, iar în mai multe țări aceasta este destinată exclusiv persoanelor de peste 65 de ani. Autorii analizelor consideră că această abordare ar trebui reconsiderată, deoarece vaccinarea ar putea reduce nu doar cazurile de zona zoster, ci și povara tot mai mare a demenței asupra sistemelor de sănătate. Cercetătorii spun că sunt necesare studii clinice suplimentare pentru a confirma beneficiile, a stabili vârsta optimă pentru vaccinare și a vedea dacă sunt necesare doze de rapel. Până atunci, însă, dovezile disponibile indică faptul că vaccinul împotriva zonei zoster ar putea deveni una dintre cele mai simple și eficiente metode de reducere a riscului de demență.
Telefonul îți distruge degetele mari. Cum poți preveni acest lucru
Modul în care folosim smartphone-urile ne face rău la mâini. Poate provoca dureri la degetul mare, tunel carpian sau tendinita De Quervain, spun medicii citați de Euronews. Folosirea excesivă a telefonului provoacă o serie de dureri specifice: rigiditate, dureri de articulații și o senzație de blocaj la îndoirea degetului. Netratată, solicitarea repetitivă poate duce la tunel carpian sau la tendinita De Quervain. Chirurgul Eugene Tsai spune că mâinile noastre nu au fost făcute pentru a folosi telefonul toată ziua. Telefoanele moderne sunt mai mari și mai grele decât cele vechi, iar timpul petrecut pe ecran a crescut mult. Cum îți poți schimba postura Menținerea încheieturilor și coatelor în aceeași poziție ore în șir provoacă dureri la baza degetului mare. Telefonul ținut vertical solicită și celelalte degete. Specialista Maureen O’Shaughnessy recomandă adaptarea obiceiurilor, nu renunțarea completă la telefon. Cea mai simplă soluție este limitarea timpului pe ecran sau pauze scurte între sesiuni. Poți schimba mâna cu care ții telefonul sau poți folosi degetul arătător în loc de cel mare. Funcțiile de accesibilitate, precum transformarea vocii în text, reduc efortul de tastare. Accesoriile distribuie mai uniform greutatea telefonului pe mână. Exerciții simple pentru mâini Întinderile zilnice pot ameliora durerea după ore petrecute pe telefon. Flexează încheietura înclinând palma spre tine și în direcție opusă, cu rezistență ușoară din cealaltă mână. Desenează cercuri mici cu degetele mari și flexează fiecare deget în parte. Pentru durerea de la baza degetului mare, așază palma pe o suprafață plană. Trage degetul mare în direcție opusă celorlalte, timp de 30 de secunde. Dacă durerea sau amorțeala persistă, e nevoie de consult medical.
Ciprian Ciucu continuă deblocarea concursurilor pentru directorii teatrelor din București: O să concepem niște caiete de indicatori, în baza cărora să organizăm concursurile
„Am decis, în urma consultării cu specialiștii din teatre din primăvară, să facem lucrurile ca la carte, și, mai înainte să concepem niște caiete de obiective relevante, cu indicatori, în baza cărora să organizăm concursurile”, notează pe Facebook edilul. Documentele vor fi adaptate specificului fiecărui teatru și vor include indicatori de performanță care să permită evaluarea obiectivă a proiectelor de management. De asemenea, Ciucu a anunțat formarea unui grup care va fi responsabil de această etapă a numirii directorilor de teatre. Din grupul de lucru vor face parte Aura Corbeanu (UNITER), Corina Dragomir (Federația Teatrelor Metropolitane),Iulia Popovici (critic teatru), Mihaela Michailov (dramaturgă) și Corina Șuteu (expertă în politici culturale). Primarul a anunțat că documentele emise de grupul de lucru vor fi supuse dezbaterii publice și că procedurile de selecție vor începe după constituirea comisiilor de evaluare. „Noi împreună, vom supune dezbaterii publice caietele de obiective. Lansarea concursurilor se va face după constituirea comisiilor care vor evalua concursurile de management. Vom organiza concursurile pe rând”, conchide edilul.
Singurătatea poate fi la fel de periculoasă ca fumatul. Cercetătorii spun de ce medicii nu o pot vindeca singuri
Lipsa legăturilor sociale are un impact asupra sănătății comparabil cu fumatul a 15 țigări pe zi. Este una dintre concluziile citate într-un nou studiu al Universității din Michigan, publicat în revista Social Problems. Izolarea socială și singurătatea cresc riscul de deces prematur cu aproximativ 30 la sută, potrivit cercetărilor citate în studiu, citat de medicalxpress.com. Îngrijirea vârstnicilor afectați de singurătate costă sistemul american Medicare circa 6,7 miliarde de dolari anual. Cercetătoarea Sofia Hiltner a analizat peste zece ani de rapoarte media, reviste medicale și lucrări academice pe această temă. Ce greșeală arată studiul Hiltner spune că transformarea singurătății într-un diagnostic medical a produs un „salt logic” greșit. Oamenii presupun automat că, dacă o problemă afectează sănătatea, sistemul medical trebuie să o rezolve. Medicii pot evalua pacienții și îi pot îndruma către servicii de sprijin. Nu pot însă reconstrui comunități sau reduce programul de lucru al oamenilor, spune ea. Cercetătoarea a descoperit chiar studii clinice care testau o „pastilă împotriva singurătății”. De ce contează cine rezolvă problema Un grup de cercetători a împins subiectul spre sistemul medical, arată Hiltner. Riscul, spune ea, este ca resursele limitate să se ducă spre clinici. Cauzele reale rămân neatinse: comunități slăbite, program de lucru încărcat, lipsă de structură socială pentru vârstnici. Hiltner a pornit cercetarea după ce bunica ei a rămas singură și izolată, fără prieteni sau activități, după moartea soțului. Ce cere cercetătoarea factorilor de decizie Hiltner îndeamnă factorii de decizie să intervină la sursa singurătății, nu doar prin cabinete medicale. „Sistemul de sănătate poate ajuta, dar are limitele sale”, spune ea.
Ora la care iei cina poate decide dacă slăbești sau te îngrași
Ora cinei poate influența sănătatea mai mult decât credem, spun nutriționiștii. Intervalul ideal este între 17:00 și 19:00, potrivit dr. Dana Cohen, medic integrativ. Cu cât timp înainte de culcare ar trebui să mănânci Ora exactă depinde de ora la care te culci, spune dieteticiana Michelle Routhenstein. Ea recomandă cina cu două-trei ore înainte de somn, pentru o digestie mai bună, conform Prevention. Noaptea, organismul gestionează mai greu zahărul, iar mesele târzii pot crește glicemia. Tractul digestiv încetinește seara, ca parte a ritmului circadian, spune Gretchen Zimmermann. Mâncatul chiar înainte de culcare poate provoca balonare și arsuri la stomac. Totuși, nici cina prea devreme nu e ideală: mersul la culcare flămând afectează somnul, atenționează Mayo Clinic. Nu mai lua cina târziu. Specialiștii spun că îți afectează metabolismul și somnul Persoanele care au mâncat la 17:00 au ars cu 60 de calorii mai mult pe zi decât restul. Este concluzia unui studiu publicat în Cell Metabolism. Un studiu al NYU Langone leagă mesele mai devreme de o sănătate metabolică mai bună. Un alt studiu arată însă că mesele târzii pot favoriza creșterea în greutate, potrivit The American Journal of Clinical Nutrition. Ce beneficii mai are cina devreme O masă mai devreme poate aduce un somn mai bun și mai puține arsuri la stomac. Persoanele cu reflux gastroesofagian ar trebui să aștepte cel puțin trei ore înainte de culcare. Glicemia rămâne mai stabilă peste noapte dacă ultima masă e servită devreme. Ce să mănânci la cină și ce gustări să alegi Dr. Cohen recomandă mese echilibrate, în stil mediteranean: legume, cereale integrale, pește și ulei de măsline. Dacă ți se face foame seara, alege gustări ușoare precum budincă de chia, kiwi sau iaurt cu fructe de pădure. Cireșele și fisticul stimulează melatonina, hormonul somnului, spune Routhenstein. Evită chipsurile, dulciurile grase și alcoolul seara, care îngreunează digestia și pot perturba somnul.
Operație spectaculoasă la Sibiu: O tumoră cât găleata a fost extirpată cu succes
O intervenție chirurgicală de mare complexitate a fost realizată în cadrul Secției Clinice Chirurgie I a Spitalului Clinic Județean de Urgență Sibiu, unde medicii au reușit să îndepărteze o tumoră retroperitoneală uriașă, cu un diametru de aproximativ 25 de centimetri și o greutate estimată între 9 și 10 kilograme. Tumoră de „dimensiunea unei găleți” Potrivit reprezentanților spitalului, formațiunea tumorală avea dimensiuni comparabile cu cele ale unei găleți și reprezenta „un risc major pentru viața pacientei, atât prin dimensiuni, cât și prin localizarea profundă”. Intervenția a fost coordonată de profesorul Ciprian Tănăsescu, împreună cu medicii Spiridon Eremeev, Mihai Faur, Ana Maria Neaga și Paul Șiancu, medic oncolog. Managementul anestezic a fost asigurat de conferențiarul Alina Bereanu. Pacienta, externată la cinci zile după intervenție Operația s-a desfășurat fără complicații, iar evoluția postoperatorie a fost favorabilă. Pacienta a fost externată la cinci zile după intervenție, fără evenimente adverse. „Acest caz evidențiază capacitatea Secției Clinice Chirurgie I din cadrul SCJU Sibiu de a gestiona cazuri chirurgicale complexe, cu rezultate excelente pentru pacienți”, au transmis reprezentanții unității medicale. Conducerea spitalului a felicitat întreaga echipă implicată în intervenție și a subliniat că astfel de reușite „confirmă angajamentul constant al spitalului pentru excelență în actul medical și pentru oferirea celor mai bune șanse pacienților”.
Moara din Valeapai, veche de 120 de ani, restaurată și transformată într-un muzeu al morăritului
Clădirea, aflată în comuna Ramna, a avut timp de generații un rol important în viața comunității, însă în prezent se află într-o stare avansată de degradare, după ani de vandalizare. Asociația a preluat moara în concesiune de la Primăria Ramna și intenționează să amenajeze aici un muzeu al morăritului din Banat, să conserve mecanismele tradiționale și să creeze un spațiu demonstrativ în care vizitatorii să poată urmări procesul transformării grâului în făină și al făinii în pâine. De la grâu la pâine „Ne dorim ca Moara Valeapai să macine din nou, în scop demonstrativ. Va fi un loc în care vom păstra vie istoria morăritului din Banat și unde generațiile viitoare vor putea descoperi toate etapele, de la grâu la pâine”, a declarat Radu Trifan, președintele Asociației Acasă în Banat. Prima etapă a proiectului vizează conservarea clădirii și oprirea degradării, în special prin intervenții la acoperiș, pentru a permite ulterior restaurarea completă a monumentului. În acest scop, Asociația Acasă în Banat organizează sâmbătă, 18 iulie, o acțiune de voluntariat la Valeapai. Participanții vor curăța zona din jurul morii și vor pregăti amplasamentul pentru viitoarele lucrări de restaurare.