UNITER, despre regretata actriță Dana Tapalagă: O voce sinceră, puternică și discretă
Regretata artistă activa în cadrul Teatrului „Mihai Eminescu” din Botoșani. UNITER a caracterizat-o drept „o voce sinceră, pe cât de puternică, pe atât de discretă în spațiul teatral și cinematografic românesc”. „Devotată scenei botoșănene pe care a slujit-o cu sârg și pasiune, Dana Tapalagă nu s-a pierdut pe sine. A rămas un om bun, blând și recunoscător pentru frumosul pe care viața i l-a oferit”, afirmă sursa citată. „În ciuda piedicilor, Dana Tapalagă nu s-a plâns. A fost un om dârz care a trăit demn și asumat. Dumnezeu s-o odihnească!”, conchide UNITER. Încă din 2014, actrița purta o luptă grea cu cancerul, însă a continuat să urce pe scenă atunci când sănătatea i-o permitea. În afară de teatru și film, Dana Tapalagă a dublat documentare, personaje din filme, sau chiar desene animate. Ea a devenit cunoscută publicului larg pentru rolul său în filmul „După dealuri”, semnat de Cristian Mungiu, premiat la Cannes. Potrivit Cancan, în ultima perioadă, actrița a fost internată la Spitalul Universitar de Urgență București. De-a lungul timpului, colegii și prietenii au organizat campanii de strângeri de fonduri care să o ajute să urmeze tratamentele necesare împotriva cancerului. În cele din urmă, actrița a pierdut lupta cu cancerul. Anunțul decesului său a fost dat, duminică, de regizorul Adrian Roman. „«Să ții minte că și atunci când nu o să mai fiu, te voi iubi». Dana a plecat. În seara asta. Sfârșitul nu-i aici, nu-i așa, Dana?”, se arată în mesajul publicat pe Facebook.
Ce să pui în coșul de cumpărături pentru un creier mai ager: Aceste șapte alimente sunt recomandate de specialiști
Studiul s-a desfășurat pe o perioadă de doi ani pe un eșantion de o mie de adulți cu vârste cuprinse între 60 și 77 de ani din 11 țări din America Latină, care prezentau factori de risc precum hipertensiunea arterială, colesterolul ridicat, fumatul sau vârsta înaintată. Jumătate dintre participanți au efectuat exerciții fizice sub supraveghere de patru ori pe săptămână și au primit, printre altele, și sfaturi personalizate privind alimentația benefică pentru creier. Cealaltă jumătate a primit sfaturi generale de sănătate și a participat la patru întâlniri de câte o oră pe parcursul celor doi ani. În urma studiului, s-a constatat că persoanele care au urmat programul structurat au obținut rezultate mai bune la testele de cogniție, memorie episodică, funcție executivă și viteză de procesare. Prin urmare, specialiștii consultați de DPA recomandă șapte alimente pe care să le punem în coșul de cumpărături pentru a ne îmbunătăți sănătatea creierului. Nucile de Brazilia Nucile, în general, constituie o gustare sănătoasă pentru creier. „Grăsimile sănătoase asigură structura și funcționarea celulelor cerebrale, așa că v-aș recomanda să adăugați nuci pe lista de cumpărături”, a spus, pentru DPA, Lesley Reid, dieteticiană autorizată. Ea recomandă în special nucile de Brazilia, consumate ca atare sau combinate cu un iaurt, întrucât ele conțin toate grăsimile sănătoase, dar sunt și bogate în seleniu, un antioxidant excelent pentru creier. Năutul Creierul are nevoie și de aportul optim de proteine pentru a se păstra sănătos. Cei mai mulți oameni se gândesc la shake-uri proteice, carne și ouă când vine vorba de asigurarea necesarului de proteine, însă și năutul este o sursă excelentă. „Trebuie să ne asigurăm că consumăm suficiente surse de proteine de calitate, deoarece proteinele sunt descompuse în aminoacizi, iar aminoacizii sunt elementele constitutive ale tuturor celulelor noastre. Conservele de năut sunt o sursă foarte bună de proteine și sunt destul de ieftine. Le poți prăji, le poți adăuga într-o salată sau le poți pasa și transforma în humus”, explică Reid pentru sursa citată. Afinele Afinele intră pe lista alimentelor pe care trebuie să le ai în coșul de cumpărături, întrucât sunt pline de proprietăți benefice pentru creier, inclusiv flavonoide precum antocianinele și quercetina. „Cercetările sugerează că antocianinele reduc inflamația cerebrală, stimulează creșterea de noi celule cerebrale și îmbunătățesc fluxul sanguin către zonele responsabile de memorie și concentrare”, spune Priya Kannath, nutriționistă autorizată, pentru DPA. Afinele congelate sunt o opțiune excelentă, deoarece se păstrează mult mai mult timp decât cele proaspete. „Le poți adăuga în smoothie-uri, le poți consuma împreună cu terciul de ovăz sau le poți mixa cu puțin iaurt”, recomandă Kannath. Varza/spanacul Legumele cu frunze verzi sunt versatile și reprezintă o sursă bună pentru sănătatea creierului. „Legumele cu frunze verzi, precum varza și spanacul, sunt bogate în magneziu, au un conținut ridicat de vitamine din complexul B și contribuie foarte mult la producția de energie și la funcționarea sistemului nervos. De asemenea, au un conținut foarte ridicat de vitamina C și oferă acea protecție antioxidantă, așa că sunt foarte benefice pentru funcționarea creierului”, spune Reid. Uleiul de măsline extravirgin Uleiul de măsline extravirgin este un produs alimentar care nu trebuie să lipsească din bucătărie, mai ales datorită proprietăților sale antiinflamatorii care pot contribui la menținerea sănătății vasculare, esențială pentru sănătatea creierului. „Aș recomanda să stropiți puțin ulei de măsline extravirgin peste o salată”, a spus Kannath pentru sursa citată. Peștele gras Peștele gras conține acizi grași omega-3, iar un aport mai mare al acestora a fost asociat cu niveluri mai scăzute de proteine beta-amiloide, asociate la rândul lor cu boala Alzheimer. Kannath recomandă în acest sens sardinele și somonul. „Aș recomanda să consumați cel puțin două porții de pește gras pe săptămână pentru a beneficia de aceste beneficii ale omega-3”, a spus Kannath pentru DPA. Ciocolata neagră Nu orice ciocolată are beneficii pentru sănătatea creierului, ci un tip în mod special: ciocolata neagră. Kannath recomandă alegerea unei ciocolate care are un conținut de cacao de cel puțin 70%. „Cu cât ciocolata neagră conține mai mult cacao, cu atât este mai bună. Ciocolata neagră conține flavonoide care pot susține funcția cognitivă și, de asemenea, pot îmbunătăți fluxul sanguin către creier. Aș recomanda consumul unui pătrățel de ciocolată neagră pe zi, după cina”, sugerează specialistul.
Noul film Odiseea, regizat de Christopher Nolan, provoacă un val de controverse în Grecia. Ce i-a nemulțumit pe eleni
Producția, în care Matt Damon îl interpretează pe Ulise (Odiseu), urmărește călătoria de zece ani a eroului grec spre casă după războiul troian și beneficiază de un buget estimat la aproximativ 250 de milioane de dolari. O parte importantă a filmărilor a avut loc în Grecia, în locuri emblematice precum Palatul lui Nestor din Pylos, plaja Voidokilia, Castelul Methoni și Acrocorint, arată Politico. Alegerea actriței pentru rolul Elenei din Troia a aprins disputa Cele mai multe controverse au apărut după ce rolul Elenei din Troia a fost atribuit actriței mexicano-kenyano-americane Lupita Nyong’o. Pentru o parte a opiniei publice din Grecia, alegerea nu reflectă imaginea tradițională a personajului descris de Homer și reprezintă o reinterpretare prea îndepărtată de sursa originală. Alți comentatori susțin însă că mitologia greacă aparține patrimoniului cultural universal, iar libertatea artistică permite reinterpretări moderne ale unor opere vechi de aproape trei milenii. Elon Musk a intervenit în dezbatere Controversa a depășit rapid granițele Greciei după ce Elon Musk a criticat public filmul pe platforma X. Miliardarul a acuzat producția că ar fi sacrificat fidelitatea față de opera lui Homer pentru a respecta criterii asociate curentului „woke”, afirmații care au alimentat și mai mult dezbaterea din jurul filmului. Elon Musk acuzat producția că ar fi sacrificat fidelitatea față de opera lui Homer. Sursa foto: Hepta Un alt reproș adus producției este faptul că niciun actor grec nu face parte din distribuția principală, deși filmul adaptează una dintre cele mai importante opere ale culturii elene și a fost filmat parțial în Grecia. Publicații și organizații ale diasporei elene au descris această alegere drept o oportunitate ratată de a implica artiști din țara care a dat naștere epopeii lui Homer. Guvernul grec apără finanțarea filmului Producția a beneficiat de aproximativ 6,5 milioane de euro din partea statului grec, prin programul de sprijin destinat marilor producții internaționale filmate în Grecia. Decizia a fost criticată inclusiv de partidul conservator Niki, care a susținut că fondurile publice nu ar trebui folosite pentru o producție acuzată că denaturează patrimoniul cultural al Greciei. Ministrul Culturii, Lina Mendoni, a respins însă aceste critici și a declarat că statul nu trebuie să intervină în modul în care un regizor își interpretează artistic o operă sau un mit. Controversa nu i-a afectat succesul În ciuda disputelor, interesul pentru film este foarte ridicat. La premiera din Grecia, biletele s-au epuizat rapid, iar librăriile au raportat o creștere a cererii pentru edițiile moderne ale „Odiseei”, semn că noua adaptare cinematografică a readus în atenția publicului una dintre cele mai influente opere ale literaturii universale.
Ce pun nutriționiștii în farfurie pentru o viață mai lungă. Lista alimentelor recomandate
Alimentația influențează direct modul în care organismul îmbătrânește. Trei nutriționiști au identificat nouă superalimente pentru longevitate, bogate în antioxidanți și nutrienți esențiali. Superalimentele oferă vitamine, minerale și antioxidanți care mențin energia și starea de bine, conform Real Simple. O nutriționistă explică faptul că majoritatea își câștigă acest statut prin conținutul de antioxidanți și fibre. Aceste beneficii devin tot mai importante odată cu înaintarea în vârstă. Kimchi este bogat în probiotice, care sprijină microbiomul intestinal și reduc inflamația. Curcuma conține curcumină, un compus cu efecte antiinflamatoare și protectoare pentru creier. Afine, avocado și spanac. Cele 9 alimente care susțin o îmbătrânire sănătoasă Afinele au antocianine, asociate cu un risc mai mic de infarct și diabet. Avocado aduce grăsimi mononesaturate, benefice pentru inimă și colesterol. Spanacul conține luteină și zeaxantină, utile pentru sănătatea ochilor. Varza kale furnizează vitaminele A, C și K, importante pentru oase și imunitate. Lintea are fibre și proteine vegetale, care mențin masa musculară. Cele 9 alimente care încetinesc îmbătrânirea, potrivit experților în nutriție Semințele de chia oferă omega-3 și calciu, pentru oase și inimă sănătoase. Tempeh este bogat în proteine și probiotice rezultate din fermentare. Este suficient să mănânci doar superalimente? Nutriționiștii avertizează că obiceiurile alimentare generale contează mai mult decât alimentele izolate. Consumul zilnic de cinci porții de fructe și legume, reducerea zahărului și cerealele integrale rămân recomandările de bază pentru o îmbătrânire sănătoasă.
Rezultate de excepție pentru elevii români la Olimpiada Internațională de Matematică: o medalie de aur, trei de argint şi două de bronz
Elevii români au obținut rezultate remarcabile la Olimpiada Internațională de Matematică 2026, desfășurată la Shanghai, în China. Echipa României a cucerit o medalie de aur, trei medalii de argint și două de bronz. Anunțul a fost făcut luni de Ministerul Educației, care a felicitat membrii echipei pentru performanțele obținute în cadrul uneia dintre cele mai prestigioase competiții școlare din lume. „O medalie de aur, trei de argint şi două de bronz pentru România, la Olimpiada Internaţională de Matematică 2026! Bravo, David-Vlad Mărghidan, Liceul Internaţional de Informatică Bucureşti, medalie de aur; Mihai Alexandru Ardelean, Colegiul Naţional «Onisifor Ghibu» Oradea, judeţ Bihor, medalie de argint; Radu Ionuţ-Stoleriu, Colegiul Naţional «Emil Racoviţă» Iaşi, medalie de argint; David Ghibu, Liceul Internaţional de Informatică Bucureşti, medalie de argint; Emanuel Mazăre, Colegiul Naţional «Alexandru Odobescu» Piteşti, Argeş, medalie de bronz; Andrei Vila, Liceul Internaţional de Informatică Bucureşti, medalie de bronz”, a scris Ministerul Educaţiei, luni, într-o postare pe Facebook. Echipa României a fost coordonată de conf. univ. dr. Cătălin Gherghe, de la Facultatea de Matematică și Informatică a Universității din București, în calitate de lider al lotului. Din echipa de coordonare au mai făcut parte lectorul Mihai Chiș, de la Facultatea de Informatică din Timișoara, în rol de deputy leader, și Lucian Țurea, reprezentant al Societății de Științe Matematice din România. Cea de-a 67-a ediție a Olimpiadei Internaționale de Matematică s-a desfășurat în perioada 10-21 iulie, la Shanghai, și a reunit 666 de concurenți din peste 120 de țări. La nivelul Ministerului Educației și Cercetării, coordonarea participării României a fost asigurată de Direcția Olimpiade, Concursuri, Parteneriate și Educație Extrașcolară, prin profesoara Elisabeta Ana Nagy, inspector MEC. Ministerul Educației a precizat că susține participarea loturilor naționale la competițiile internaționale prin acoperirea taxelor de participare, a cheltuielilor de deplasare și a diurnelor, dar și prin organizarea etapelor locale, județene și naționale care preced olimpiadele internaționale.
Cum faci sport în siguranță pe caniculă. Recomandările specialiștilor pentru zilele cu temperaturi extreme
Temperaturile ridicate din timpul verii fac tot mai dificilă desfășurarea activităților fizice în aer liber. Specialiștii avertizează că efectele nu se limitează doar la disconfortul resimțit pe moment, potrivit BBC. Pe termen lung, renunțarea la mișcare din cauza căldurii ar putea avea consecințe serioase asupra sănătății populației. Un exemplu al provocărilor pe care le aduce canicula este și Cupa Mondială din 2026, organizată în Statele Unite, Canada și Mexic. Din cauza temperaturilor ridicate, jucătorii beneficiază de pauze suplimentare de hidratare, introduse la 22 de minute după începerea fiecărei reprize. Să continui să alergi sau să joci fotbal pe o căldură extremă poate fi nu doar inconfortabil, ci și periculos, având în vedere că te expui riscului de insolație. „Mersul pe jos, ciclismul, exercițiile fizice în aer liber și chiar rutinele zilnice, cum ar fi naveta pe jos, devin mai solicitante din punct de vedere fizic și mai puțin confortabile atunci când temperaturile sunt ridicate”, explică Christian García-Witulski, epidemiolog specializat în stilul de viață și mediu la Universitatea Pontificală Catolică din Argentina. Potrivit unui studiu realizat de García-Witulski și colegii săi, reducerea activității fizice pe fondul schimbărilor climatice ar putea contribui la aproximativ 470.000-700.000 de decese premature în fiecare an până în 2050. Fă mișcare mai devreme Specialiștii spun că cea mai simplă soluție este schimbarea momentului în care sunt făcute exercițiile fizice. Dimineața devreme și seara sunt cele mai potrivite perioade ale zilei, când temperaturile sunt mai scăzute. De asemenea, ai putea alege momentele în care zona în care îți place să faci mișcare se află la umbră, spre deosebire de momentele când este expusă direct și puternic la soare. „Această diferență poate fi cu până la 12-15°C mai mare decât temperatura aerului la umbră”, spune Ollie Jay, directorul Centrului de Cercetare a Căldurii și Sănătății de la Universitatea din Sydney. Nu doar temperatura contează, ci și umiditatea Experții atrag atenția că umiditatea joacă și ea un rol la fel de important. Principala modalitate prin care corpul tău pierde căldură este evaporarea transpirației de pe piele, proces care ajută la scăderea temperaturii corporale. Însă, în condiții de umiditate ridicată, acest proces este afectat, fiindcă evaporarea care îți răcește corpul scade. „Există mai multă umiditate în aer și, prin urmare, forța motrice [evaporativă] este atenuată”, explică Ollie Jay. Totodată, și circulația aerului este importantă. De aceea, exercițiile făcute în spații închise, unde ventilația este redusă, pot deveni mai solicitante decât cele desfășurate afară, într-un loc care este bine aerisit. Mai puțin efort și mai multe pauze În zilele foarte călduroase, cercetătorii recomandă reducerea intensității și duratei antrenamentelor. O plimbare mai scurtă sau exercițiile ușoare în interior pot fi variante mai sigure decât respectarea unei rutine obișnuite. „Uneori, o plimbare mai scurtă dimineața sau puțină mișcare ușoară în interior sunt mai sigure și mai realiste decât încercarea de a respecta rigid aceeași rutină. Condițiile mai calde creează o presiune termică mai mare. Oamenii obosesc mai ușor, transpiră mai mult, se pot simți amețiți sau inconfortabili, adesea dorm mai prost, iar mișcarea zilnică devine pur și simplu mai puțin atrăgătoare și, în unele cazuri, mai puțin sigură”, spune García-Witulski. Rebecca Stearns, specialistă în kinesiologie la Institutul Korey Stringer din cadrul Universității din Connecticut, recomandă ca pauzele să fie făcute în locuri răcoroase. „Dacă puteți intra într-un mediu cu aer condiționat sau chiar doar la umbră cu apă rece și un ventilator, acordați-vă timp pentru a începe să vă răcoriți”, spune aceasta. Răcorește-te mai inteligent Pentru a te răcori în moduri mai eficiente, mulți oameni aleg să folosească pungi cu gheață sau comprese reci, însă acestea nu sunt întotdeauna cele mai bune soluții. Rebecca Stearns explică faptul că, deși sunt foarte reci la atingere, acestea răcoresc doar o suprafață mică a corpului. Dar specialiștii recomandă scufundarea mâinilor și antebrațelor în apă rece sau turnarea apei pe corp. „Dacă iei apă și o aplici pe suprafața pielii, iar apoi apa se evaporă, asta face de fapt treaba de a transpira fără a fi nevoie să transpiri”, explică Ollie Jay. Acest proces permite organismului să direcționeze mai mult sânge către mușchi, ceea ce îmbunătățește aportul de oxigen în timpul efortului. O altă metodă recomandată de experți este folosirea unui prosop rece și umed, pe care îl aplici succesiv pe brațe, picioare și trunchi. Răcorește-te în prealabil Și răcirea prealabilă a corpului înainte de a ieși afară este benefică. Studiile arată că scăderea temperaturii corporale înainte de efort oferă o rezervă termică mai mare înainte ca situația să devină periculoasă. „O ușoară scădere a temperaturii corpului înainte de a te expune la căldură îți oferă un răgaz mai mare până când condițiile devin periculoase”, afirmă Stearns. Acest lucru se poate realiza și prin consumul de amestec de gheață și lichid (apă cu gheață), metodă despre care s-a constatat că răcește corpul și îmbunătățește performanța în timpul efortului fizic. Lasă-ți corpul să se adapteze Creșterea graduală a intensității efortului fizic pe vreme caldă îi permite organismului să se adapteze la aceste condiții. Procesul se numește aclimatizare la căldură. În general, explică Stearns, după șapte până la 14 zile de exerciții regulate efectuate pe căldură, temperatura internă a corpului în stare de repaus scade, rata transpirației crește, iar volumul plasmei sanguine se mărește. „Apare o nevoie uriașă de flux sanguin. Iar sângele este, în cele din urmă, elementul care va susține și va asigura funcționarea tuturor acestor procese fiziologice în condiții de căldură”, afirmă ea. Această adaptare ajută organismul să reacționeze mai bine, pentru că ajută atât la îmbunătățirea performanței, cât și la reducerea riscului de stres termic, adaugă ea.
Depresia de vară există și poate fi la fel de gravă ca cea din sezonul rece. Ce spun specialiștii
Depresia sezonieră este asociată, de cele mai multe ori, cu lunile reci de iarnă, însă specialiștii atrag atenția că această afecțiune poate apărea și în timpul verii. Valurile de căldură, nopțile tropicale, dar și temperaturile ridicate pot declanșa simptome care, în unele cazuri, devin la fel de severe ca cele întâlnite în depresia sezonieră din sezonul rece, potrivit Euronews. Dacă ne-am gândi din punct de vedere al sănătății mintale, la nivel mondial, peste un miliard de persoane se confruntă cu probleme din această sferă, iar numărul acestora continuă să crească, în special din cauza anxietății și depresiei. Tulburarea afectivă sezonieră (TAS) este o formă de depresie care apare într-o anumită perioadă a anului și este considerată o afecțiune medicală serioasă, îngrijorătoare. Deși este întâlnită mai ales iarna, când zilele sunt mai scurte iar oamenii petrec mai puțin timp în aer liber, există și cazuri în care simptomele apar vara. Cum se manifestă depresia de vară Un studiu recent arată că depresia sezonieră de vară este un subtip mai rar, care afectează în jur de 0,57% din populația globală, comparativ cu depresia sezonieră de iarnă, care afectează aproximativ 5% dintre oameni. Potrivit cercetătorilor, temperaturile extreme și nopțile foarte călduroase pot favoriza apariția simptomelor supărătoare. Acestea pot varia de la o stare accentuată de tristețe până la manifestări severe, precum insomnie, pierderea poftei de mâncare, anxietate și agitație. Psihologul clinician Adam Borland, de la Cleveland Clinic, recomandă menținerea unei rutine zilnice, evitarea expunerii prelungite la căldură și acordarea unei atenții sporite odihnei. În situațiile în care simptomele devin severe sau persistă, acesta recomandă consultarea unui specialist. În același timp, datele privind sănătatea mintală la nivel mondial sunt tot mai îngrijorătoare. O analiză publicată în revista The Lancet, bazată pe Studiul Global privind Povara Bolilor, arată că aproximativ 1,2 miliarde de persoane, adică aproape 15% din populația lumii, trăiau cu o afecțiune psihică în 2023. Comparativ cu anul 1990, numărul cazurilor a crescut cu 95%, iar tulburările mintale au urcat de pe locul 12 pe locul 5 în clasamentul principalelor cauze de pierdere a sănătății la nivel mondial. Cele mai mari creșteri au fost înregistrate în cazul depresiei majore și al tulburărilor de anxietate, care au crescut cu 131%, respectiv 158%, devenind cele mai răspândite afecțiuni de sănătate mintală.
Un diagnostic modern schimbă povestea uneia dintre cele mai faimoase muze din istorie
Aceasta este concluzia unui studiu recent, care contestă teoria larg acceptată potrivit căreia tânăra, decedată în 1476, a fost răpusă de tuberculoză, o boală frecventă și mortală în acea perioadă. O echipă internațională de cercetători propusese deja o explicație alternativă încă din 2019, arată Euronews. Folosind un algoritm de recunoaștere facială aplicat picturilor, cercetătorii au analizat portretele femeii, reprezentată de Botticelli în numeroase lucrări, inclusiv în celebra „Nașterea lui Venus”. Echipa a urmărit modificările trăsăturilor sale de-a lungul timpului. De asemenea, au studiat documente istorice din epocă. Opinia unui endocrinolog Studiul a evidențiat „o schimbare treptată a trăsăturilor sale somatice”. Potrivit endocrinologului Paolo Pozzilli, unul dintre autorii studiului, aceste modificări sunt „tipice pacienților cu adenom hipofizar, o tumoră a glandei pituitare, situată la baza creierului și responsabilă de producția hormonilor”. „Am suspectat prezența unei tumori care secreta atât hormon de creștere, cât și prolactină. Excesul acestor hormoni poate modifica treptat conturul feței și, în unele cazuri, poate provoca lactație neașteptată”, fenomen care ar fi fost ilustrat și în unele opere ale lui Botticelli. Potrivit cercetătorilor, adenomul Simonettei s-ar fi dezvoltat timp de mai mulți ani. S-a transformat în cele din urmă într-o masă tumorală mare care i-ar fi provocat moartea subită. Indiciile care susțin noul diagnostic Studiul susține că moartea femeii a fost provocată de apoplexia hipofizară, o afecțiune care apare atunci când o tumoră a hipofizei sângerează sau se umflă brusc. „Această situație poate provoca simptome precum dureri severe de cap, pierderea vederii, confuzie și o deteriorare rapidă a stării de sănătate din cauza colapsului reglării hormonale”, a explicat Pozzilli. Ipoteza, formulată la o distanță de aproximativ 550 de ani de la moartea acesteia, se bazează pe trei categorii de dovezi. Argumentele aduse de cercetători În primul rând, cercetătorii au observat schimbări fizice în picturile realizate de-a lungul anilor 1470 și până la „Nașterea lui Venus”, terminată după moartea ei. Sunt vizibile modificări subtile ale maxilarului, frunții și țesuturilor faciale, care sugerează evoluția unei tumori. În al doilea rând, relatările istorice despre boala sa menționează dureri de cap, halucinații, vărsături și febră. Aceste simptome corespund mai bine tabloului clinic al apoplexiei hipofizare decât tuberculozei, care produce de regulă un declin lent și evident. La acestea se adaugă două evenimente documentate în lunile dinaintea morții. Scrisori schimbate între Piero Vespucci și Lorenzo de’ Medici descriu un episod în care Simonetta s-a prăbușit în timpul unui dans. Există și mărturii despre o presupusă agresiune comisă de Alfonso al II-lea de Aragon, duce de Calabria. Cercetătorii consideră că ambele incidente ar fi putut declanșa o hemoragie sau o creștere bruscă a tumorii. Autorii studiului subliniază că nimic nu poate fi demonstrat cu certitudine absolută. Totuși, moartea rapidă și neașteptată a unei femei tinere, despre care se credea că era sănătoasă, susține această nouă ipoteză medicală, care ar putea schimba interpretările istorice consacrate și ar putea deschide calea reevaluării unor evenimente din trecut prin prisma cunoștințelor medicale moderne.
Există și sindromul inimii fericite. Poate imita un infarct și pune viața în pericol
O femeie de 65 de ani a ajuns la urgențe cu dureri în piept după nunta fiicei sale. Medicii au crezut inițial că suferă un atac de cord, dar cauza reală a fost cu totul alta, conform Science Alert. Timp de trei zile după eveniment, femeia a avut dureri în piept și dificultăți de respirație. Analizele au arătat un flux sanguin redus către inimă, semn tipic pentru un cheag de sânge. Medicii nu au găsit însă niciun cheag. În schimb, ventriculul stâng prezenta o umflătură neobișnuită, care slăbea inima. A crezut că emoțiile de la nuntă vor trece. Trei zile mai târziu a ajuns la Urgențe Afecțiunea se numește cardiomiopatie takotsubo (TTS) și imită îndeaproape un atac de cord. Este declanșată de emoții intense, fie pozitive, precum o nuntă, fie negative, precum o despărțire. Varianta negativă e cunoscută drept „sindromul inimii frânte”, iar cea pozitivă, „sindromul inimii fericite”. Afecțiunea e reversibilă, dar poate pune viața în pericol dacă nu e tratată corect. Aproximativ 1-3% dintre pacienții suspectați de infarct, dar fără cheag de sânge, suferă de fapt de TTS. Doar 4% din cazurile de TTS sunt declanșate de emoții pozitive. Sindromul a fost documentat prima dată în 1983, la Hiroshima, în Japonia. Numele provine de la capcanele japoneze pentru caracatițe, a căror formă seamănă cu ventriculul afectat. Prea multă fericire poate afecta inima. Medicii explică de ce nu este doar o expresie Simptomele sindromului inimii fericite sunt de obicei mai puțin severe decât cele ale sindromului inimii frânte. Din acest motiv, medicii le pot ignora, deși evoluția poate fi periculoasă. Cardiologul John Madias, de la Mount Sinai din New York, avertizează că medicii trebuie să fie mai atenți la acest sindrom. Femeia din studiu și-a revenit complet și duce în continuare o viață sănătoasă.
Melatonina ar putea reduce durerea cronică. Studiul care arată că suplimentul pentru somn are beneficii neașteptate
Concluzia aparține unei echipe de cercetători de la Universitatea din Sydney, Australia, care a analizat rezultatele a 23 de studii clinice publicate anterior. Rezultatele, publicate în revista științifică Pain, sugerează că melatonina poate reduce intensitatea durerii și poate îmbunătăți calitatea somnului la persoanele care suferă de afecțiuni cronice ale mușchilor, oaselor, articulațiilor, tendoanelor și ligamentelor. Specialiștii susțin că acest supliment, deja utilizat pe scară largă pentru tratarea tulburărilor de somn, ar putea deveni un tratament complementar în gestionarea durerii cronice, reducând astfel necesitatea utilizării unor medicamente cu risc mai mare de efecte adverse, titrează Science Alert. Melatonina ar putea reduce durerea cronică la fel de eficient ca unele analgezice Meta-analiza a inclus date provenite de la 2.028 de participanți din mai multe țări, diagnosticați cu afecțiuni precum durerile lombare cronice, osteoartrita sau fibromialgia. Participanții au primit fie melatonină, fie placebo sau alte medicamente utilizate în mod obișnuit pentru controlul durerii. Potrivit cercetătorilor, melatonina a demonstrat o eficiență comparabilă, în anumite cazuri, cu cea a unor analgezice consacrate, inclusiv opioide, antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) și paracetamol. Analiza arată că persoanele care suferă de dureri musculo-scheletice cronice au raportat o reducere medie de aproximativ nouă puncte pe o scară a durerii de la 0 la 100. În schimb, beneficiile nu au fost semnificative statistic în cazul pacienților care se recuperau după intervenții chirurgicale, ceea ce sugerează că efectul melatoninei este mai pronunțat în cazul durerii cronice decât al celei acute. Efectele sale antiinflamatoare și prin îmbunătățirea somnului Cercetătorii cred că efectele benefice ale melatoninei nu se limitează la reglarea ciclului somn-veghe. Hormonul are și proprietăți antioxidante și antiinflamatoare, contribuind la reducerea stresului oxidativ și a inflamației din organism. Totodată, un somn mai odihnitor poate favoriza relaxarea musculaturii și recuperarea organismului, ceea ce ar putea explica reducerea intensității durerii la unele persoane. „Melatonina este deja prezentă în multe locuințe, este accesibilă ca preț și știm că este sigură pentru utilizarea pe termen scurt. Ceea ce este cu adevărat promițător este faptul că ar putea contribui și la controlul durerii cronice”, a declarat Kangchao Wu, coordonatorul studiului și cercetător în domeniul durerii musculo-scheletice la Universitatea din Sydney. Medicii recomandă prudență Deși rezultatele sunt încurajatoare, autorii studiului atrag atenția că melatonina nu trebuie să înlocuiască tratamentele prescrise pentru durerea cronică. Suplimentul este considerat sigur pentru utilizare pe termen scurt, de aproximativ una până la două luni, în cazul persoanelor care nu sunt însărcinate sau care nu alăptează. Totuși, datele privind administrarea pe termen lung rămân limitate, iar cercetătorii solicită desfășurarea unor studii mai ample. În plus, în timpul studiilor analizate au fost raportate și unele reacții adverse ușoare, precum greață, dureri de cap și amețeli. Specialiștii recomandă ca administrarea melatoninei pentru controlul durerii să fie făcută doar la recomandarea medicului și ca tratament complementar, nu ca alternativă la terapiile deja validate. Cercetătorii consideră că sunt necesare studii clinice suplimentare pentru a înțelege mecanismele prin care melatonina influențează percepția durerii și pentru a identifica categoriile de pacienți care ar putea beneficia cel mai mult de acest tratament.