Raport: 82% dintre europeni acceptă AI în sănătate, dar încrederea rămâne la medici: viitorul este un model hibrid
La nivelul întregului continent, gradul de satisfacție față de sistemele de sănătate nu și-a revenit: doar 56% dintre europeni se declară mulțumiți, procent similar cu cel din 2025, 58%, ceea ce confirmă stagnarea observată în ultimii ani după scăderea înregistrată în perioada post-pandemie. Întrebați care sunt cele mai mari provocări din sistemul de sănătate al țării lor, 67% dintre respondenți indică deficitul de personal medical și timpii lungi de așteptare care rezultă din această situație. Totodată, accesul la servicii medicale accesibile din punct de vedere financiar este perceput ca fiind amenințat, 43% considerând acest aspect o preocupare majoră, alături de îmbătrânirea populației și creșterea numărului de persoane cu afecțiuni cronice (56%) și de extinderea problemelor de sănătate mintală (53%). Întrebați care ar fi prima măsură pe care ar adopta-o dacă ar fi ministru al sănătății, 58% ar prioritiza reducerea timpilor de așteptare prin creșterea disponibilității personalului medical, iar 49% ar îmbunătăți accesul la serviciile de asistență medicală primară. Ca răspuns la aceste presiuni, europenii își asumă un rol tot mai activ în gestionarea propriei sănătăți. 78% consideră că dispun de cunoștințele și resursele necesare pentru a avea grijă de propria sănătate, iar 94% recurg la automedicație pentru cel puțin unele probleme de sănătate. De asemenea, majoritatea (85%) utilizează unul sau mai multe instrumente de monitorizare a sănătății, de la dispozitive de urmărire a activității fizice până la aparate utilizate acasă pentru măsurarea diferiților parametri de sănătate. Acceptare largă a utilizării AI în domeniul sănătății Pe fondul acestei autonomii crescânde în gestionarea sănătății, inteligența artificială a devenit o prezență obișnuită în viața de zi cu zi: 55% dintre europeni folosesc în prezent AI în legătură cu sănătatea lor, iar 82% sunt deschiși ca aceasta să joace un rol în îngrijirea lor medicală. O proporție semnificativă (43%) s-ar declara chiar dispuși să permită accesul AI la întregul istoric medical pentru a îmbunătăți diagnosticarea, prevenția sau tratamentul, iar 49% au deja încredere sau ar fi dispuși să aibă încredere într-un diagnostic generat de inteligența artificială. În ciuda adoptării AI, încrederea se identifică în continuare cu o dimensiune umană Majoritatea europenilor îi consideră pe medicii de familie (77%) și pe farmaciști (57%) principalele surse de influență în deciziile privind sănătatea, iar aceștia sunt și cei care stabilesc limite clare privind rolul AI în îngrijirea medicală. Deschiderea cea mai mare se înregistrează pentru activități administrative și de monitorizare, precum programarea consultațiilor și gestionarea urmăririi tratamentelor (50%), luarea de notițe în timpul consulturilor medicale și monitorizarea bolilor cronice (36%). Pe scurt, europenii acceptă AI ca asistent în domeniul sănătății, însă își doresc ca deciziile finale să rămână în mâinile oamenilor. De altfel, 38% declară că sunt preocupați de reducerea interacțiunii umane într-un sistem medical bazat pe AI, iar 35% se tem că ar putea scădea calitatea comunicării cu profesioniștii din sănătate. Rolul profesioniștilor din sănătate este în transformare Europenii nu își doresc ca profesioniștii din sănătate să își reducă implicarea odată cu extinderea utilizării AI. Dimpotrivă, așteptările față de aceștia cresc. 41% se așteaptă ca profesioniștii din sănătate să ofere mai multe consultații digitale și la distanță, 30% consideră că aceștia vor deveni și mai importanți ca puncte de contact umane și de încredere, iar 26% îi văd în rolul de consilieri și interpreți ai informațiilor medicale, ajutând pacienții să navigheze printre volume tot mai mari de informații despre sănătate. Doar 20% consideră că importanța profesioniștilor din sănătate va scădea din cauza AI. Cu alte cuvinte, inteligența artificială schimbă rolul acestora, dar îl extinde, nu îl diminuează. Viitorul sănătății: model hibrid între tehnologie și medicină umană Concluziile Raportului de Sănătate STADA 2026 descriu o nouă realitate a sistemului de sănătate, în care pacienții implicați, instrumentele digitale și expertiza umană nu mai reprezintă lumi separate. „Una dintre cele mai clare concluzii ale acestui raport este că această transformare nu este o soluție temporară pentru un sistem suprasolicitat, ci devine noul model de funcționare”, concluzionează Peter Goldschmidt, CEO STADA Group. „Chiar și în rândul celor mai deschiși față de AI, dorința este de a beneficia de sprijin, nu de a înlocui factorul uman. Farmaciile reprezintă unul dintre cele mai accesibile și mai de încredere puncte de contact ale europenilor cu sistemul de sănătate, iar întrebarea nu este dacă se vor schimba, ci cum vor evolua pentru a combina expertiza umană cu viteza și capacitatea instrumentelor digitale”.
Operații pe plămâni prin incizii mici. Ce beneficii aduc față de chirurgia clasică (P)
Operațiile pe plămâni sunt intervenții de chirurgie toracică, percepute adesea ca fiind dificile. În prezent, pentru anumite afecțiuni pulmonare și pleurale, sunt disponibile și opțiuni de tratament chirurgical minim invaziv, atunci când există indicație, care oferă beneficii importante pentru pacient. O tehnică operatorie minim invazivă este chirurgia toracică video-asistată, prescurtată VATS, de la Video-Assisted Thoracoscopic Surgery. Tehnica implică incizii de mici dimensiuni la nivelul toracelui, prin care chirurgul introduce o cameră video și instrumente speciale. O intervenție de chirurgie toracică video-asistată poate fi realizată în scop diagnostic, pentru explorarea cavității pleurale și a structurilor intratoracice, cu prelevarea de biopsii pulmonare sau pleurale, atunci când este necesar, sau în scop terapeutic, pentru rezecții pulmonare sau pleurodeză. Comparativ cu chirurgia toracică deschisă, respectiv toracotomia, VATS este realizată în cazuri selectate, cu durere postoperatorie mai redusă, mobilizare mai rapidă a pacientului, spitalizare mai scurtă și rezultate estetice mai bune, toate datorită inciziilor de mici dimensiuni. În cazuri atent selectate, în special în cancerul pulmonar în stadii incipiente, rezultatele VATS pot fi comparabile cu cele ale chirurgiei deschise, vizualizarea pe monitor ajutând chirurgul să realizeze disecția și rezecția în condiții de precizie. Chirurgia toracică video-asistată poate fi recomandată ca tratament pentru afecțiuni precum un nodul pulmonar care necesită biopsie sau rezecție, revărsate pleurale, pneumotorax, chisturi sau tumori mediastinale, anumite cazuri de cancer pulmonar sau metastaze pulmonare operabile. Este important de menționat că medicul este cel care decide dacă poate fi realizat un tratament prin chirurgie toracică video-asistată sau printr-o altă metodă. În stabilirea metodei chirurgicale optime sunt luate în calcul numeroase aspecte, precum complexitatea cazului, stadiul bolii, funcția respiratorie și starea generală de sănătate a pacientului. Pentru obținerea unor rezultate bune, sunt importante experiența echipei chirurgicale, dotările adecvate și îngrijirea perioperatorie. De aceea, pacienții cu leziuni pulmonare, mediastinale sau pleurale ar trebui să se adreseze unui centru specializat, cu experiență în chirurgie toracică, pentru stabilirea diagnosticului corect și indicarea abordului chirurgical potrivit pentru fiecare caz în parte. La Spitalul Clinic SANADOR, pacienții au acces la intervenții complexe de chirurgie toracică, realizate de medici cu vastă experiență, inclusiv prin intervenții VATS, atunci când există această indicație. Operațiile au loc în unul dintre cele mai bine dotate blocuri operatorii din România, cu sprijinul Secției ATI de categoria I, cu nivel de competență extinsă. Atunci când este recomandat și tratament oncologic în completarea celui chirurgical, pacienții au acces la o abordare multimodală integrată, la Centrul Oncologic SANADOR, conform indicației stabilite pentru fiecare caz în parte.
Zece metode simple care pot reduce riscul de diabet
Cercetările recente arată că reducerea grăsimii viscerale, adică grăsimea abdominală profundă care înconjoară organele interne, joacă un rol important în prevenirea diabetului de tip 2. Această grăsime este mai periculoasă decât cea aflată imediat sub piele, pentru că poate favoriza inflamația și rezistența la insulină. Există însă mai multe măsuri care pot ajuta la reducerea acestei grăsimi și la îmbunătățirea sănătății metabolice, potrivit MediaFeed. Iată 10 metode prin care îți poți reduce riscul de diabet, prin scăderea grăsimii viscerale. Include antrenamentele de forță în rutina ta Antrenamentele de forță pot avea un efect important asupra nivelului de grăsime viscerală. Exercițiile cu greutăți sau alte forme de antrenament de rezistență, făcute de două până la patru ori pe săptămână, ajută la creșterea masei musculare. Mai multă masă musculară înseamnă un metabolism mai activ, inclusiv în repaus, ceea ce poate contribui la arderea grăsimii viscerale. Fă exerciții aerobice în mod regulat Exercițiile aerobice sunt importante pentru reducerea grăsimii viscerale și pentru sănătatea inimii. Mersul rapid, ciclismul sau înotul îmbunătățesc condiția cardiovasculară și pot ajuta la reducerea grăsimii abdominale atunci când sunt practicate constant. Adoptă o dietă mediteraneană Un stil alimentar de tip mediteranean este bogat în nutrienți și poate ajuta la reducerea grăsimii viscerale. Această dietă se bazează pe legume, pește, ulei de măsline și cereale integrale, alimente care susțin sănătatea metabolică. Ai grijă să consumi suficiente proteine Un aport suficient de proteine este important pentru menținerea masei musculare și pentru reducerea grăsimii viscerale. Un consum de cel puțin 100 de grame de proteine pe zi poate susține dezvoltarea masei musculare și metabolismul grăsimilor. Dormi suficient și bine Somnul de calitate este important pentru reducerea grăsimii viscerale și pentru scăderea riscului de diabet. Somnul insuficient sau de slabă calitate este asociat cu acumularea grăsimii viscerale. De aceea, este recomandat un somn odihnitor de 7 până la 9 ore pe noapte. Ține stresul sub control Stresul cronic poate contribui, în timp, la acumularea grăsimii viscerale. Tehnici precum yoga, meditația sau exercițiile de respirație profundă pot ajuta la reducerea stresului și la gestionarea mai bună a acestuia. Măsoară-ți circumferința taliei Circumferința taliei poate arăta mai clar schimbările legate de grăsimea viscerală decât simpla măsurare a greutății. Măsurarea regulată a taliei te poate ajuta să urmărești progresul și să îți ajustezi stilul de viață atunci când este nevoie. Hidratează-te corespunzător Hidratarea are un rol important în procesele metabolice și în reducerea grăsimii corporale. Consumul suficient de apă susține digestia, ajută la controlul apetitului și poate contribui la scăderea grăsimii corporale. Limitează alimentele procesate Alimentele procesate conțin adesea cantități mari de grăsimi nesănătoase și zaharuri, care pot favoriza acumularea grăsimii viscerale. Alege alimente integrale, cât mai puțin procesate, pentru o dietă mai echilibrată și pentru reducerea depozitelor de grăsime dăunătoare. Fă controale medicale regulate Controalele medicale de rutină pot ajuta la monitorizarea sănătății metabolice și la depistarea timpurie a riscului de diabet. Analizele și screeningurile regulate permit intervenții la timp și recomandări adaptate fiecărei persoane.
Ilie Dobre spune că recordul său mondial nu va mai fi doborât: Va rămâne pentru istorie
Invitat la podcastul „Altceva cu Adrian Artene”, Ilie Dobre a vorbit despre recordul mondial stabilit în timpul unui meci dintre Steaua și Corvinul. Comentatorul a spus că și-a dorit zeci de ani să depășească pragul de 40 de secunde. „Toată viața m-am chinuit și am vrut, am ținut în mod expres, să ating borna de 40 de secunde, fără respirație, la un gol, în transmisiunea directă a unui gol. Nu am izbutit. Și iată că acum, când am trecut de 72 de ani, după ce am trecut și prin moarte, fiindcă era pe ce să îmi pierd viața în decembrie anul trecut, iată că reușesc acest fabulos record de peste 42 de secunde”, a declarat Ilie Dobre. „Cred că acest record nu va mai fi atins vreodată” Ilie Dobre consideră că performanța sa va rămâne în istoria comentariului sportiv. Acesta a amintit că nici precedentul său record nu a fost egalat. „Mă bucur că am reușit această izbândă, fiindcă nu numai că este de-a dreptul uluitoare, dar va rămâne pentru istorie. Eu cred că acest record, ca și celălalt record mondial de 27 de secunde fără respirație, nu va mai fi atins vreodată de cineva. De fapt, nu mi-a atins nimeni nici măcar primul record”, a afirmat comentatorul. „Nu am imitat pe nimeni” Ilie Dobre a respins și ideea potrivit căreia și-ar fi construit stilul după comentatorii sud-americani. El a spus că și-a creat propriul stil după ce a analizat transmisiunile radio și TV din America de Sud. „Toată lumea a zis că eu am imitat pe sud-americani. Eroare! Nu am imitat pe nimeni, am stilul meu. Am fost în America de Sud și am ascultat transmisiunile de radio și televiziune din aproape toate țările”, a spus acesta. Comentatorul a explicat că recordul anterior aparținea unui jurnalist argentinian, care reușise un gol comentat timp de 19 secunde. Ilie Dobre a declarat că a depășit pentru prima dată această performanță în 2011, într-un meci dintre Gaz Metan Mediaș și KuPS Kuopio, din cupele europene.
De ce nu ar trebui să pui cutia cu ouă direct în frigider. Riscul despre care avertizează specialiștii
Ouăle sunt vândute în cutii de carton cu capacități diferite, de la 10 până la 20 de bucăți, mult peste spațiul disponibil în compartimentul special al frigiderului, care oferă de obicei doar 6 locuri. Pentru a le face loc, mulți oameni pun pur și simplu întreaga cutie în frigider. Este o greșeală, potrivit demotivateur.fr. Ouăle pot fi lăsate la temperatura camerei, în cutia originală, cu câteva precauții. Ce se ascunde, de fapt, pe cutia de ouă Ambalajele de ouă nu sunt foarte curate, iar suprafața de carton e greu de igienizat. Organizația germană de protecție a consumatorilor Zentrale VerbraucherBerlin a atras atenția că pe cutie pot rămâne urme de materii fecale și bacterii precum salmonella, provenite direct de pe cojile ouălor. Aceste urme pot rămâne lipite în alveolele cutiei, iar introducerea ei în frigider riscă să contamineze alte alimente. Specialiștii recomandă să nu clătiți niciodată ouăle înainte de a le pune la păstrare. Coaja are o barieră protectoare subțire care împiedică pătrunderea bacteriilor în interior, iar spălarea poate afecta tocmai această protecție naturală. Ce recomandă specialiștii Cutiile de ouă ar trebui aruncate după utilizare și nu refolosite. De asemenea, este important să vă spălați pe mâini și să curățați ustensilele de bucătărie care au intrat în contact cu ouăle crude, pentru a evita răspândirea bacteriilor pe alte alimente sau suprafețe. Pentru depozitare, fie în frigider, fie la temperatura camerei, sunt recomandate cutiile reutilizabile din sticlă sau plastic, mai ușor de spălat. Odată fierte, ouăle nu mai prezintă niciun risc.
Ilie Dobre explică de ce a refuzat întotdeauna comentariul din studio: Eu am comentat numai de pe teren
Invitat la podcastul „Altceva cu Adrian Artene”, Ilie Dobre a explicat că a comentat întotdeauna meciurile direct de pe stadion. Acesta consideră că rolul unui comentator radio este să îi ofere ascultătorului imaginea completă a partidei. „Eu întotdeauna am respectat adevărul de pe teren și ceea ce este foarte important este că eu am o viziune asupra transmisiunilor directe de fotbal. Sigur că transmisiunea directă radio este altfel decât cea de televiziune. Comentatorul de radio trebuie să-l facă pe cel care îl ascultă să vadă meciul”, a declarat Ilie Dobre. El a spus că nu este de acord cu transmisiunile realizate din studio. „Eu întotdeauna am comentat numai de pe teren. Nu accept comentariul din studio”, a afirmat comentatorul. De ce a preferat să comenteze singur Ilie Dobre a dezvăluit și de ce a ales să comenteze singur cele aproape 2.000 de meciuri din carieră. Acesta spune că prezența unui al doilea comentator îi putea afecta concentrarea. „Dacă aș comenta cu altcineva, probabil că m-ar trage în jos. Fiindcă eu trebuie să fiu atent și la mine și la ce spune el. Și el, de multe ori, poate să spună invers și după câteva minute se constată că a zis invers decât ce a zis acum câteva minute”, a explicat Ilie Dobre. El consideră că un comentator trebuie să urmărească în primul rând desfășurarea jocului și să evite informațiile care distrag atenția de la fazele importante. „În primul rând, după opinia mea, un comentator trebuie să reflecte exact realitatea, trebuie să se țină de circulația mingii, sigur să ofere anumite detalii în timpul meciului, dar numai în momentul în care situația o impune, nu în detrimentul circulației mingii”, a spus acesta. A decis din copilărie că va deveni comentator Ilie Dobre a povestit că și-a descoperit pasiunea pentru comentariul sportiv în copilărie, într-un sat din județul Vâlcea. El a spus că, deși în localitatea în care locuia nu exista electricitate, asculta transmisiunile sportive la radioul unui vecin. „Acolo am ascultat eu prima transmisiune efectuată de maestrul Ion Ghițulescu. Și mi-a plăcut așa de tare transmisiunea, încât am rămas lipit de aparatul de radio și am spus că în viață, eram în clasa a treia, eu voi fi comentator de fotbal la Radio România”, a declarat Ilie Dobre.
Cerneala care nu mai pleacă. Ce spun medicii despre tatuaje și efectele lor asupra sănătății
Deși oamenii își tatuează corpul de mii de ani, pentru motive spirituale, culturale sau personale, știința încă descoperă implicațiile medicale ale acestei practici tot mai populare. Introducerea pigmentului de tatuaj în piele declanșează imediat un răspuns al sistemului imunitar. Particulele de cerneală ajung în derm, stratul median al pielii, unde sunt recunoscute ca substanțe străine. Organismul trimite celule imunitare pentru a le elimina, însă acestea sunt prea mari pentru a fi distruse complet. Acest proces explică permanența tatuajelor, dar și faptul că organismul se află într-o stare de inflamație cronică de intensitate scăzută. Cerneala ajunge în ganglionii limfatici Cercetările arată că particule de cerneală pot migra prin sistemul limfatic și se pot acumula în ganglionii limfatici, centre-cheie ale imunității, scrie Science Alert. Un exemplu recent este cel al artistului Machine Gun Kelly, care a declarat că, după un tatuaj masiv de tip blackwork în zona trunchiului și a axilelor, a suferit reacții severe, inclusiv îngălbenirea pielii și stare accentuată de rău. Compoziția chimică a cernelurilor Potrivit microbiologului medical Manal Mohammed, într-un articol publicat în The Conversation, cernelurile moderne sunt un amestec complex de pigmenți, solvenți, conservanți și impurități. Mulți pigmenți au fost inițial dezvoltați pentru vopsele industriale, materiale plastice sau tonere de imprimantă, nu pentru injectarea în pielea umană. Analizele de laborator au identificat urme de metale grele precum nichel, cobalt, crom și, rar, plumb. În cantități mari, acestea pot provoca toxicitate, leziuni ale organelor interne, efecte neurologice și un risc crescut de cancer. În unele cazuri, au fost raportate reacții alergice severe, mai ales în urma utilizării cernelurilor colorate. Riscuri pe termen lung Cernelurile roșii, galbene și portocalii sunt asociate mai frecvent cu inflamații cronice, mâncărimi persistente și granulomatoză. Pigmenții azoici, utilizați pentru culori intense, se pot degrada sub acțiunea radiațiilor UV sau a laserului, formând amine aromatice, substanțe corelate în studii de laborator cu cancerul și deteriorarea ADN-ului. Deși nu există dovezi ferme care să lege direct tatuajele de cancer la oameni, un studiu observațional recent a indicat un risc cu 29% mai mare de melanom la persoanele tatuate, rezultat care necesită investigații suplimentare. Nevoia de informare și reglementare Specialiștii avertizează că procesul de tatuare presupune și riscuri de infecție, în condițiile în care pielea, barieră naturală împotriva bacteriilor și virusurilor, este perforată. În multe țări, industria tatuajelor rămâne slab reglementată. „Tatuajele sunt o formă puternică de exprimare personală, dar implică o expunere chimică pe viață”, avertizează Mohammed, subliniind necesitatea unei reglementări mai stricte și a unor cercetări științifice continue.
Ilie Dobre: Ion Cristoiu mi-a aruncat articolele la coș mai bine de o lună. Fotbalul i-a schimbat cariera
Ilie Dobre a povestit la podcastul „Altceva cu Adrian Artene” că, înainte de a ajunge comentator sportiv la radio, a fost nevoit să demonstreze că poate face presă scrisă. El a spus că primul sfat l-a primit de la jurnalistul Gheorghe Minoiu. „M-am dus și am spus: «Domnul Minoiu, uite, eu vreau să comentez fotbal». Și mi-a spus: «Tăticule, aici nu vine oricine și îl trecem direct la microfon. Scrie, publică!»”, și-a amintit Ilie Dobre. Ion Cristoiu i-a respins articolele timp de peste o lună Ulterior, Ilie Dobre a ajuns la redacția revistei „Viața Studențească”, unde redactor-șef adjunct era Ion Cristoiu. Acesta spune că primele sale materiale au fost respinse unul după altul. „Am scris și s-a uitat pe ea și a aruncat-o la coș. Și așa… A doua zi m-am dus iară. Mi-a dat să scriu despre o competiție studențească. Am scris eu, tot așa, s-a uitat, a citit și a aruncat-o la coș. Și asta am pățit cam o lună și ceva”, a povestit comentatorul. Ilie Dobre spune că nu a renunțat și s-a întors în redacție în fiecare zi. Articolul despre fotbal i-a schimbat cariera La un moment dat, i-a cerut lui Ion Cristoiu să îi permită să scrie despre fotbal. Dobre spune că acel articol i-a schimbat parcursul profesional. „Într-o zi am zis: «Dați-mi să scriu și eu ceva despre fotbal». Mi-a dat să scriu despre o serie studențească la fotbal. Am scris și imediat l-a oprit. A făcut ochii mari. «Aici rămâi». Fiindcă eram în elementul meu”, a declarat Ilie Dobre.
10 dezvăluiri surprinzătoare despre uleiul de pește omega-3
Un studiu recent pune la îndoială eficacitatea suplimentelor cu ulei de pește omega-3. Americanii cheltuie peste 1 miliard de dolari anual pe aceste produse. Cercetarea a fost realizată de Keck Medicine, din cadrul Universității din Southern California. Cercetătorii au analizat impactul uleiului de pește la persoane în vârstă. Participanții erau expuși unui risc crescut de a dezvolta Alzheimer, conform mediafeed.co. Studiul a urmărit dacă acizii omega-3 ajung, de fapt, la creier. Nivelurile de DHA din lichidul cefalorahidian au crescut cu 17%. Rezultatul arată că suplimentele au fost absorbite eficient de organism. Drumul până la creier nu s-a tradus însă în beneficii cognitive clare. De ce nu s-au observat îmbunătățiri ale memoriei Participanții nu au avut rezultate mai bune la testele cognitive. Nu a existat o diferență față de grupul care a primit placebo. Imagistica cerebrală nu a arătat o încetinire a îmbătrânirii creierului. Suplimentele nu au prevenit nici atrofia hipocampului, zona legată de memorie. Aproape jumătate dintre participanți purtau gena APOE4, legată de riscul de Alzheimer. Această genă poate influența modul în care creierul procesează omega-3. Cercetătorii spun că sunt necesare studii suplimentare, pentru confirmare. Cercetătorii sugerează că omega-3 ar putea fi mai benefic prin alimentație. Dieta mediteraneană este bogată, în mod natural, în acești nutrienți. Combinația cu alți nutrienți ar putea spori beneficiile pentru creier. Ce recomandă, de fapt, cercetătorii pentru sănătatea creierului Sănătatea generală rămâne esențială pentru reducerea riscului de Alzheimer. Exercițiile fizice, somnul de calitate și alimentația echilibrată sunt recomandate constant. Obiceiurile sănătoase de viață sunt comparate cu întreținerea regulată a unei mașini. Cercetătorii explorează și medicamente care ar ajuta creierul să folosească mai bine omega-3. Studiul sugerează o reevaluare a rolului suplimentelor cu omega-3 pentru creier. Acestea nu par să fie măsura preventivă pe care mulți o sperau. Cercetătorii recomandă, în schimb, schimbări mai ample ale stilului de viață. Omega-3 ajunge în creier, dar efectele sunt limitate. Nu îmbunătățește memoria și nici performanțele cognitive. Nu încetinește îmbătrânirea creierului. Genetica (APOE4) poate influența eficiența suplimentelor. Dieta mediteraneană ar putea fi mai benefică decât suplimentele. Exercițiile, somnul și alimentația sunt mai importante pentru sănătatea creierului. Stilul de viață sănătos reduce riscul declinului cognitiv. Se caută tratamente care să valorifice mai bine omega-3. Modul în care creierul folosește omega-3 este complex și diferă de la o persoană la alta. Omega-3 nu este soluția miraculoasă pentru prevenirea bolii Alzheimer.
Ilie Dobre, verdict dur despre fotbalul românesc: Este în scădere. Ce spune că trebuie schimbat
Invitat la podcastul „Altceva cu Adrian Artene”, Ilie Dobre a afirmat că nivelul fotbalului românesc a scăzut în ultimii ani. Acesta consideră că situația este rezultatul unor decizii greșite luate în timp. „Din păcate, fotbalul românesc este ca standard în scădere și la acest fapt au contribuit multe cauze, care au dus la ajungerea în această situație tristă”, a declarat el. „Nu s-a acordat atenția cuvenită centrelor de copii și juniori” Comentatorul a enumerat principalele probleme care, în opinia sa, au afectat dezvoltarea fotbalului românesc. El susține că investițiile în formarea jucătorilor și promovarea valorii au fost neglijate. „Nu s-a acordat atenția cuvenită la timp centrelor de copii și de juniori, arbitrilor de valoare, s-a acordat prioritate impresarilor, aducerii din afară a unor valori răsuflate etc. Și, mai ales, n-a primat criteriul valoric în promovarea jucătorilor”, a afirmat Ilie Dobre. „Sper să prind acele zile” Fostul comentator sportiv spune că România poate reveni în elita fotbalului european, însă doar dacă va urma exemplul altor țări. „În momentul în care ne trezim, așa cum s-au trezit ungurii cu câțiva ani în urmă sau polonezii, ne vom reveni. Eu sper să prind acele zile în care fotbalul românesc să revină în elită, acolo unde a fost și acolo unde, după opinia mea, i-ar fi locul”, a declarat acesta. Ilie Dobre consideră însă că actualul sistem trebuie schimbat. „Conjuctura actuală nu permite. Ar trebui schimbată. Să vedem”, a conchis comentatorul. Ilie Dobre este unul dintre cei mai cunoscuți comentatori sportivi din România, cu aproape 2.000 de meciuri comentate în direct. De-a lungul carierei, el a urmărit evoluția fotbalului românesc atât din postura de jurnalist, cât și de observator al marilor competiții internaționale.