Care este perioada de incubație a hantavirusului. OMS: Acesta nu este coronavirusul. Este un virus foarte diferit”
Joi, directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), Tedros Adhanom Ghebreyesus, a ținut o conferință de presă despre situația actuală privind hantavirus, în care a oferit mai multe informații despre răspândire și șansele de a se ajunge la o nouă pandemie globală. Acesta a confirmat că perioada de incubație a hantavirusului poate ajunge „până la șase săptămâni” și că este „posibil” să apară și alte cazuri în perioada următoare, scrie The Guardian. El a precizat că primul caz a fost semnalat la un bărbat care a prezentat simptome pe 6 aprilie și a decedat pe 11 aprilie. La momentul respectiv nu s-au prelevat probe, deoarece nu se suspecta hantavirusul. Soția acestuia a coborât de pe nava Hondius, care a plecat din Argentina spre Antarctica și apoi a traversat Oceanul Atlantic, prezentând și ea simptome, iar starea ei s-a agravat în timpul zborului spre Johannesburg și a decedat pe 26 aprilie. A treia victimă a fost o femeie de pe aceeași navă care a raportat simptome pe 28 aprilie și a decedat pe 2 mai. Un alt caz, un bărbat care s-a prezentat la medicul navei pe 24 aprilie, a fost evacuat în zilele următoare și se află în continuare la terapie intensivă. „OMS are cunoștință de rapoarte privind alte persoane cu simptome care ar fi putut avea contact cu unul dintre pasageri. În fiecare caz, suntem în strânsă legătură cu autoritățile competente. Având în vedere perioada de incubație a virusului Andes, care poate ajunge până la șase săptămâni, este posibil să fie raportate și alte cazuri.”, a declarat Tedros Adhanom Ghebreyesus. „Nu este vorba de SARS-CoV-2”, asigură o expertă a OMS Maria Van Kerkhove, directoarea interimară a Departamentului pentru amenințări epidemice și pandemice al OMS, a declarat că virusul se răspândește „într-un mod foarte, foarte diferit” față de Covid și gripă și necesită un contact mult mai îndelungat. „Acesta nu este coronavirusul. Este un virus foarte diferit. Cunoaștem acest virus, hantavirusurile există de ceva vreme. Dar vreau să fiu foarte clară: acesta nu este SARS-CoV-2; acesta nu este începutul unei pandemii de Covid.”, a spus ea. Ea a afirmat că este vorba de un focar de mici dimensiuni într-o zonă limitată. „Înțelegem perfect de ce apar aceste întrebări, dar aceasta nu este aceeași situație în care ne aflam acum șase ani. Nu se răspândește în același mod, așa cum o fac coronavirusurile. Este foarte diferit. Este vorba de acel contact strâns, intim, pe care l-am observat. Iar majoritatea hantavirusurilor nu se transmit deloc între oameni.”, a spus ea. Ea subliniază că se iau numeroase măsuri pentru a preveni orice răspândire ulterioară.
Spectacolul Faust, a cărui premieră a fost acum 20 de ani, sold out la FITS
Biletele pentru cea de-a 33-a ediție a Festivalului Internațional de Teatru Sibiu, care are loc în perioada 19 – 28 iunie, s-au pus în vânzare de miercuri, 6 mai. Până joi, spectacolele „Faust”, regia Silviu Purcărete, „Ivanov”, regia Eugen Jebeleanu, „Copiii Medeei”, regia Milo Rau, „O noapte cu Morricone”, Centro Coregrafico Nazionale, „Don Quijote” regia Alexandru Dabija și „Metamorfoza”, regia Yuri Kordonsky, sunt deja sold out. 2026 a depășit recordul stabilit în 2025 privind vânzarea de bilete În primele ore s-au vândut cu 25% mai multe bilete decât anul trecut, an care a depășit toate recordurile din istoria FITS. De asemenea, în primele ore s-au vândut și aproximativ 100 de bilete și abonamente pentru spectacolele care vor fi transmise online. Pentru prima dată în istoria FITS, au fost rezervate, încă din prima zi, toate locurile pentru spectacolele din cadrul Festivalului Universităților de Teatru. Aproape 3.000 de utilizatori din 39 de țări au vizitat site-ul sibfest.ro în prima jumătate de oră, cele mai multe accesări fiind din România, Austria, Japonia, SUA, Marea Britanie, Germania și Țările de Jos. În momentul de vârf, 1662 de utilizatori accesau site-ul sibfest.ro concomitent. Tema ediției din 2026 este „SUFLET” „Munca pe care am depus-o în ultimul an, în ciuda tuturor provocărilor pe care le-am avut, este forma noastră de a spune MULȚUMESC publicului care și în acest an vine alături de noi. Anul trecut a fost unul al recordurilor absolute, cu vânzări uriașe în primele ore și nu credeam că putem să depășim acele cifre, dar iată că publicul ne-a demonstrat că este nerăbdător să aibă parte de Miracolul artei. Este o ediție de suflet, pentru suflet, care sperăm să rămână mulți ani în sufletele tuturor celor care vor fi la Sibiu între 19 și 28 iunie.” a declarat Constantin Chiriac, Președintele FITS și directorul general TNRS. Sunt în vânzare ultimele bilete pentru spectacolele: „Visul unei nopți de vară”, „Povestea prințesei deocheate”, „Sex, bani și foame”, „Neasemuita poveste a lui Abul Hossein Yemenitul și a fugii lui în pustie” (reprezentația de la ora 20:00). Tema ediţiei din acest an este „SUFLET” și subliniază că mai presus de tehnologie stă sufletul, fie că e vorba de cel al artistului sau al spectatorului.
Bujorul, floarea națională a României, domină vânzările de primăvară. Cum arată sera de bujori din Vitan
În același timp, bujorii au un impact direct asupra comportamentului de consum. Comenzile care îi includ au o valoare medie cu aproximativ 60% mai mare decât media platformei, iar clienții care îi cumpără comandă mai des și sunt dispuși să cheltuie semnificativ mai mult. Practic, floarea funcționează ca un accelerator al valorii coșului de cumpărături în perioada scurtă în care este disponibilă. Popularitatea lor este alimentată și de componenta culturală puternică. În România, bujorul este asociat frecvent cu ideea de cadou și cu evenimente importante, precum nunți sau aniversări, ceea ce îl transformă într-un produs care generează cumpărături spontane. Cei mai apreciați și căutați bujori sunt cei în culorile roșu, corai și roz, iar florile sunt deseori incluse în buchete mixte sau aranjamente premium. Floris Co cultivă în sera lor imensă din Vitan peste zece tipuri de bujori, alături de alte flori, și exportă în Europa. Pe 15 mai, este sărbătorită anual Ziua Bujorului Românesc. Mai multe regiuni din țară organizează festivaluri dedicate acestei flori, care promovează protejarea și cultivarea ei. Din punct de vedere comercial, bujorul se remarcă printr-o combinație rară în retail: vizibilitate ridicată, sezonalitate scurtă, impact vizual puternic și capacitate de creștere a valorii medii a comenzilor. Toate aceste elemente contribuie la performanța lor în perioada de vârf a primăverii. Cum prelungești durata de viață a bujorilor Pentru a prelungi durata de viață a bujorilor după achiziție, specialiștii recomandă păstrarea acestora într-un vas din sticlă opacă, ferit de curent și de lumina directă a soarelui. De asemenea, tulpinile trebuie tăiate oblic înainte de a fi puse în apă, apa trebuie schimbată la fiecare 1–2 zile, iar frunzele aflate sub nivelul apei ar trebui îndepărtate pentru a preveni deteriorarea mai rapidă a florilor. În aceste condiții, bujorii pot rămâne proaspeți mai mult timp. Sezamo, supermarket online parte din grupul european Rohlik, este platforma care a raportat aceste date, în urma vânzărilor din sezonul de primăvară. Compania activează în România din 2022 și operează ca parte a unei rețele europene de comerț online alimentar. Florile sunt furnizate de Floris Co, producător român cu peste 30 de ani de experiență în cultivarea florilor, care colaborează cu Sezamo pentru livrarea bujorilor către clienți din București și Ilfov.
Incident bizar. Pielea unei femei s-a albăstrit după ce a luat un medicament
Pielea unei femei și-a schimbat culoarea după ce a început un tratament oral. Potrivit Live Science, femeii în vârstă de 68 de ani, din SUA, i-au apărut numeroase pete în culorile albastru închis și violet asemănătoare unor vânătăi după ce a luat un medicament. Ea le-a spus medicilor că a luat minociclină, un antibiotic administrat pe cale orală. Petele au apărut pe mai multe părți ale corpului la câteva săptămâni de la începerea tratamentului cu antibiotic. Anchetatorii au stabilit că este un caz de hiperpigmentare, în care unele zone de piele devin mai închise la culoare. De altfel, hiperpigmentarea este pe lista cu posibile efecte secundare ale antibioticului deși nu se știe cum se produce reacția. Cazul femei a atras atenția și a fost considerat unic având în vedere rapiditatea apariției petelor. De obicei, hiperpigmentarea se dezvoltă după luni de tratament. La final, medicii au sfătuit pacienta să întrerupă tratamentul cu antibiotic și să evite expunerea la soare, deoarece lumina poate agrava hiperpigmentarea.
Madama Butterfly, pe scena Operei Naționale București
Acțiunea se deschide în Nagasaki, într-o casă cochetă de pe colină, unde tânăra Cio-Cio-San, numită cu gingășie Butterfly, își unește destinul cu ofițerul american Pinkerton. În timp ce consulul Sharpless îl avertizează pe ofițer asupra seriozității cu care tânăra tratează căsătoria, aceasta își rupe toate legăturile cu familia pentru a-l urma pe bărbatul iubit. Departe de a fi o joacă, dragostea ei devine singurul refugiu într-o lume care o respinge. Trec trei ani în care Butterfly crește singură copilul rod al acestei iubiri, refuzând să accepte că Pinkerton, plecat peste ocean, ar putea s-o fi uitat. Încrederea ei în jurământul lui rămâne neclintită, chiar și atunci când Sharpless, vizibil tulburat, se întoarce cu vestea că ofițerul este acum recăsătorit și revine doar pentru a-și lua fiul. Durerea unei mame devine oglinda unei tragedii universale. După o noapte de așteptare plină de speranță, Butterfly adoarme, iar zorii aduc cu ei sunetul navei care intră în port. Încrezătoare, se pregătește să-și întâmpine soțul, însă Pinkerton apare însoțit de Kate, noua sa soție, iar adevărul crud este dezvăluit. Suzuki, loiala cameristă, înțelege înaintea tuturor că sfârșitul este inevitabil. Cu o demnitate sfâșietoare, Butterfly acceptă realitatea și îi cere lui Pinkerton să-și ia copilul. În timp ce micuțul își așteaptă tatăl, ea își curmă viața, lăsând ca ultim ecou strigătul disperat al celui care a pierdut prea târziu ceea ce nu a știut să prețuiască. Regie: Jean Rânzescu Decor: Theodor Kiriakoff Suruceanu Costume: Elena Feodorov Adaptare scenografică: Cătălin I. Arbore Maeștri de cor: Adrian Ionescu, Ethan Schmeisser Asistent de regie: Alexandru Nagy Dirijor: Daniel Jinga Distribuția: Butterfly: Marta Sandu Ofrim – debut; Pinkerton: Daniel Magdal; Suzuki: Mihaela Ișpan; Kate: Cristina Eremia; Sharpless: Vicentiu Țăranu; Goro: Ioan Coca; Yamadori: Daniel Filipescu; Bonzo: David Miron; Comisarul imperial: Vasile Chișiu; Ofițerul stării civile: Mihai Iacob; Copilul: Nicolas Mamot Cu participarea Orchestrei și a Corului Operei Naționale București. Când emoția devine artă și fiecare notă spune o poveste, ia naștere o experiență care te schimbă pentru totdeauna. Un spectacol copleșitor, o poveste atemporală și o muzică ce pătrunde până în cele mai adânci straturi ale sufletului, ”Madama Butterfly” este opera care nu trebuie ratată, duminică, 10 mai, de la ora 18:30, la Opera Națională București.
Cinema Marconi, monument Art Deco din București, intră în restaurare cu echipa care a refăcut Notre-Dame de Paris
Una dintre cele mai valoroase clădiri Art Deco din București intră în restaurare cu o echipă franceză de excepție, potrivit cinemamarconi.ro. ARCEN a anunțat lansarea oficială a campaniei pentru salvarea Cinema Marconi – o bijuterie arhitecturală din 1930, situată pe Calea Griviței – și deschiderea platformei cinemamarconi.ro, prin care proiectul poate fi susținut de publicul larg și de mediul de afaceri. Un proiect cu nași uriași Proiectul se desfășoară în parteneriat cu o echipă franceză coordonată de arhitectul Fabien Drubigny, care a participat în ultimul deceniu la unele dintre cele mai importante șantiere de patrimoniu din Europa: restaurarea catedralei Notre-Dame de Paris, a picturilor din Palatul Versailles și a Panthéonului. Firma Aurige a contribuit la reconstrucția săgeții Notre-Dame, ridicată din nou în iarna 2024–2025, iar Atelier Roland Nonnotte își trage genealogia direct din restauratorii plafoanelor de la Versailles din secolul al XVIII-lea. „… fără să mai îndrăznim că poate fi salvată” Bugetul estimat pentru restaurare depășește 10–12 milioane de euro, iar redeschiderea este prevăzută pentru 2030–2031, la centenarul clădirii. „Acum un an, treceam pe lângă această ruină fără să mai îndrăznim să credem că poate fi salvată. Astăzi, împreună cu echipa care a refăcut Notre-Dame și Panthéonul, intrăm în linie dreaptă”, a declarat Edmond Niculușcă, fondatorul ARCEN și coordonatorul proiectului. În viziunea echipei, Cinema Marconi nu va redeveni doar un cinematograf. Proiectul prevede trei săli de cinema, un centru de arte vizuale pentru tineri, spații pentru cursuri, expoziții și dezbateri, dar și restaurant, bar, club și o cafenea cu librărie. „Bucureștiul are cea mai mare densitate de arhitectură Art Deco din Europa” Modelul de inspirație este Le CENTQUATRE din Paris – fostul antrepozit municipal transformat într-un centru cultural care primește 600.000 de vizitatori pe an. O atenție specială va fi acordată copiilor și adolescenților din cartier, cărora, după cum notează inițiatorii proiectului, „de zeci de ani nu li s-a mai oferit nimic”. Miza este, în ochii organizatorilor, una care depășește granițele Bucureștiului. „Bucureștiul are cea mai mare densitate de arhitectură Art Deco din Europa. Ce am moștenit aici aparține și Europei”, a subliniat Niculușcă. Campania de strângere de fonduri este deschisă atât persoanelor fizice – care pot redirecționa 3,5% din impozitul pe venit prin Formularul 230, fără niciun cost – cât și companiilor, care pot redirecționa până la 20% din impozitul pe profit printr-un contract de sponsorizare. Mai multe detalii sunt disponibile pe cinemamarconi.ro.
Lucrările timpurii ale lui Klimt, accesibile publicului pentru prima dată / Turiștii urcă pe schele la Burgtheater din Viena
Zeci de ani accesibile doar conservatorilor și experților, zece picturi în ulei realizate de Gustav Klimt pe tavanele Burgtheater-ului din Viena pot fi văzute acum de aproape de orice iubitor de artă, în cadrul unor tururi ghidate zilnice organizate pe schelele montate pentru restaurarea lucrărilor. Picturile se află la 18 metri înălțime și sunt supuse unui amplu proces de restaurare, după ce au suferit daune cauzate de apă. Lucrările sunt curățate manual, cu bețișoare de bumbac și apă condensată. O comandă de tinerețe „Ni s-a permis să investim câteva sute de mii de euro pentru a-l lăsa pe Gustav Klimt să strălucească din nou în splendoarea sa originală”, a declarat directorul comercial al teatrului, Robert Beutler. Klimt a realizat aceste picturi între 1886 și 1888, la vârsta de 24 de ani, alături de fratele său Ernst și de pictorul Franz Matsch. A fost prima comandă importantă din cariera artistului, care avea să devină ulterior una dintre figurile centrale ale modernismului artistic de la începutul secolului al XX-lea, cunoscut îndeosebi pentru stilul său îndrăzneț de tip Art Nouveau. Klimt, „Romeo și Julieta” și o țigară Lucrările înfățișează scene din istoria teatrului universal. Una dintre cele mai impresionante îl prezintă pe Klimt însuși alături de cei doi colaboratori ai săi, privind o reprezentație a piesei „Romeo și Julieta” la Teatrul Globe din Londra secolului al XVI-lea, în prezența reginei Elisabeta I. Este singurul autoportret cunoscut al artistului. De pe schele, vizitatorii pot descoperi detalii imposibil de observat de la nivelul sălii – figurine fin pictate sau, de pildă, țigara din degetele lui Ernst Klimt, fratele artistului, cunoscut pentru obiceiul său de a fuma. „O experiență pur și simplu unică” „Să fii atât de aproape de aceste picturi proaspăt renovate – o experiență pur și simplu unică”, a mărturisit Susanne Höllinger, una dintre vizitatorii recenți. Tururile ghidate sunt disponibile zilnic până în august, când schelele vor fi demontate. Biletele costă 25 de euro și pot fi achiziționate pe site-ul Burgtheater-ului.
Pulitzer 2026: investigațiile despre Trump și Gaza au adus cele mai importante premii
Premiul Pulitzer, fondat în 1917 de Joseph Pulitzer și administrat de Columbia University, recompensează anual excelența în jurnalism, literatură și muzică. În total, sunt acordate 22 de premii, dintre care 15 pentru jurnalism. Categoria considerată cea mai importantă, „Public Service”, a revenit publicației The Washington Post pentru investigațiile privind modul în care administrația Trump a reorganizat instituțiile federale americane. Juriul a apreciat documentarea detaliată a unui proces descris drept „haotic și lipsit de transparență”, precum și impactul acestuia asupra administrației și societății americane. Congrats to Washington Post reporter Hannah Natanson on winning the Pulitzer for covering the Trump regime, especially Elon Musk’s DOGE. In January, Natanson’s home was raided in an outrageous move by Kash Patel’s FBI, and agents seized her phone, two computers, and even a… pic.twitter.com/1QJEvjzemP — Republicans against Trump (@RpsAgainstTrump) May 5, 2026 The New York Times, trei premii Pulitzer The New York Times a obținut trei premii, inclusiv pentru jurnalism investigativ. Redacția a fost premiată pentru articole despre presupuse conflicte de interese ale lui Donald Trump și despre modul în care acesta și-ar fi favorizat familia și aliații politici. Tot publicația americană a fost recompensată și pentru articole de opinie semnate de jurnalista Masha Gessen, dedicate ascensiunii regimurilor autoritare. Un alt Pulitzer a fost acordat fotografului Saher Alghorra pentru imaginile realizate în Gaza Strip, care surprind efectele războiului și criza umanitară din enclavă. Reuters și Associated Press, premiate pentru investigații internaționale Agenția Reuters a fost recompensată pentru o serie de investigații despre extinderea puterilor executive ale lui Trump și influența cercului său politic. La categoria „International Reporting”, jurnaliști ai Associated Press au fost premiați pentru o anchetă privind tehnologiile de supraveghere dezvoltate în China și utilizate ulterior inclusiv de autoritățile americane de frontieră. Doi jurnaliști Reuters au primit Pulitzerul pentru „Beat Reporting” după o serie de articole despre modul în care Meta expune utilizatorii, inclusiv minori, la fraude și manipulări generate cu ajutorul inteligenței artificiale. Breaking news și alte proiecte premiate Premiul pentru breaking news a fost acordat publicației Minnesota Star Tribune pentru relatarea atacului armat asupra unei școli catolice din Minneapolis, soldat cu moartea a doi copii. La categoria fotografie de reportaj, The Washington Post a fost premiat pentru un material despre o familie afectată de cancer, descris de juriu drept „sfâșietor și de o frumusețe dureroasă”. Printre proiectele premiate s-a numărat și un reportaj în format bandă desenată publicat de Bloomberg, dedicat riscurilor tehnologiilor digitale și supravegherii moderne.
Muzeul Orsay din Paris inaugurează un spațiu dedicat operelor jefuite de naziști
Marți, Muzeul Orsay din Paris deschide un spațiu expozițional, dedicat operelor găsite în Germania după al Doilea Război Mondial, unele dintre ele jefuite, pentru a transmite mai departe amintirea acelei perioade, relatează Le Figaro. Printre tablourile expuse, se regăsesc lucrări realizate de Renoir, Degas și Boudin, dar și de pictori mai puțin cunoscuți. Operele vor fi expuse într-o sală intitulată „Cui aparțin aceste opere?”. „În spatele acestei simple întrebări se ascunde o anchetă uneori dureroasă, care face apel la memorie, investigație și speranța justiției”, a explicat, luni, cu ocazia prezentării sălii, Annick Lemoine, președinta muzeului, potrivit aceleiași surse. Localizarea proprietarilor, tot mai dificilă Muzeul Orsay deține încă 225 din cele aproximativ 2.200 de lucrări încredințate muzeelor franceze, în cadrul programului MNR („Musées Nationaux Récupération”). Acestea sunt lucrările care nu au fost recuperate de proprietarii lor, dintre cele aproximativ 100.000 de bunuri culturale declarate jefuite de la evrei sau achiziționate în Franța în timpul ocupației. Dintre acestea 60.000 au fost recuperate după război și returnate, în timp ce statul a vândut unele dintre celelalte la începutul anilor 1950. „La mai bine de 80 de ani de la sfârșitul războiului, localizarea proprietarilor devine din ce în ce mai dificilă”, explică François Blanchetière, curator-șef al secției de sculptură din cadrul muzeului. Cu toate acestea, procesul de urmărire a operelor de artă continuă, în special prin intermediul internetului și al inteligenței artificiale, cu aproximativ 30 de cazuri aflate în prezent în curs de examinare în Franța. Un proces real de investigație „Este un proces de investigație real, uneori foarte complex”, subliniază experta Inès Rotermund-Reynard, responsabilă de acest caz la Muzeul Orsay. Acest lucru este demonstrat de cercetările efectuate pentru a determina proveniența tabloului „Le Souper au bal” („Cina la bal”), un tablou de Edgar Degas, cumpărat de un colecționar evreu deportat la Auschwitz, dar revândut la o dată necunoscută și apoi achiziționat de un muzeu german, mai precizează sursa. La începutul lunii aprilie, Curtea Supremă a statului New York a ordonat restituirea unui tablou de Modigliani către moștenitorul său unic, un fermier francez care locuiește în Dordogne, după ce a fost jefuit în timpul războiului de la un comerciant de antichități evreu britanic.
Expoziția Brâncuși 150, dedicată marelui sculptor, se deschide la Biblioteca Națională a României
Expoziția reunește lucrările a 29 de artiști contemporani români, realizate în tehnici tradiționale de gravură, și propune o reinterpretare modernă a universului artistic brâncușian. Evenimentul are ca obiectiv promovarea valorilor artei românești printr-un dialog între tradiție și expresia artistică actuală. Proiectul este organizat de Fundația Inter-Art Aiud, în parteneriat cu Muzeul Național Constantin Brâncuși și sub patronajul Ministerul Culturii. Inițiativa face parte dintr-un demers internațional mai amplu, care include expoziții similare desfășurate în mai multe regiuni ale lumii. Vernisajul va avea loc vineri, 8 mai, de la ora 16:00, la sediul Bibliotecii Naționale din București, în prezența organizatorilor și a unor invitați din mediul cultural. Curatorul expoziției este Anca Sas, iar la deschidere vor lua cuvântul, printre alții, Bogdan Gheorghiu, directorul general al instituției gazdă, Denisa Șuță, managerul muzeului din Târgu Jiu, și Ștefan Balog, președintele Fundației Inter-Art Aiud. Expoziția va putea fi vizitată până la 8 iunie 2026. Organizatorii subliniază că proiectul își propune să reafirme relevanța operei lui Constantin Brâncuși în patrimoniul cultural universal și să sprijine promovarea artiștilor români contemporani pe plan internațional.