MNIR: Peste 9.000 de persoane au admirat coiful de la Coţofeneşti şi brăţările dacice în perioada 22 aprilie-3 mai
În perioada 22 aprilie-3 mai, peste 9.000 de vizitatori au trecut pragul Muzeului Național de Istorie a României pentru a vedea coiful de Coțofenești și cele două brățări dacice, care au fost readuse recent în țară. Potrivit MNIR, în perioada următoare, coiful de la Coțofenești va fi supus unor analize științifice detaliate, în vederea completării documentației ce urmează a fi înaintată Comisiei Naționale a Muzeelor și Colecțiilor. De asemenea, „coiful de la Coțofenești va fi subiectul unor investigații neinvazive”, care includ examinări macroscopice și microscopice pentru evaluarea stării de conservare, mai menționează MNIR. De asemenea, vor fi utilizate metode moderne precum „spectroscopie cu fluorescență de raze X (XRF) – tehnică de analiză neinvazivă pentru determinarea compoziţiei elementale” și fotogrametria, „prin care se poate construi un model 3D fidel, util pentru documentare, prezentare și arhivare digitală”. MNIR mai precizează că specialiștii vor realiza măsurători detaliate și o cartografiere completă a eventualelor deformări sau intervenții anterioare, urmând ca rezultatele să fie comparate cu cele existente dinaintea furtului, pentru a identifica „eventualele modificări survenite și pentru stabilirea celor mai bune metode și tehnici de restaurare”. Totodată, cei care nu au reușit să ajungă la muzeu pentru a admira tezaurul dacic revenit în țară, vor putea să mai vadă doar cele două brățări dacice din aur. Acestea nu necesită intervenții de restaurare și vor putea fi admirate în expoziția permanentă Tezaurul Istoric. În data de 21 aprilie, coiful de la Coţofeneşti şi două brăţări dacice, recuperate în urma furtului din 2025 de la muzeul Drents din Olanda, au fost readuse în ţară.
Pesticide peste limită în tot mai multe alimente din Uniunea Europeană
Aproximativ 99% dintre probele analizate au respectat limitele stabilite la nivel european, arată raportul Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară, instituția responsabilă cu evaluarea riscurilor alimentare în UE. Cu toate acestea, diferențele dintre produsele din UE și cele importate continuă să atragă atenția autorităților și alimentează discuțiile despre controalele la frontieră. Mai multe produse de bază depășesc limitele Potrivit Politico, printre alimentele la care apar tot mai des astfel de depășiri se numără ardeii dulci, unde numărul cazurilor aproape s-a dublat față de 2018. Tendința este similară și pentru strugurii de masă și uleiul de măsline extravirgin. În plus, ouăle, care nu înregistrau probleme în urmă cu câțiva ani, încep să apară în statistici cu depășiri ale limitelor admise de pesticide. Importurile, respinse mai des Produsele considerate cu risc ridicat la granițele UE sunt respinse mai frecvent decât cele produse în interiorul blocului comunitar, chiar dacă procentul total rămâne redus. Din peste 39.000 de probe analizate în 2024, 3,6% au fost respinse și nu au ajuns pe piață. Cele mai multe probleme au fost identificate la produse precum chimenul din India, rodiile și roșiile din Turcia, dar și în cazul ceaiului verde din China și Vietnam. Substanțele care creează probleme O parte importantă a depășirilor identificate în produsele cultivate în UE este legată de etefon, un regulator de creștere folosit pentru grăbirea coacerii. Substanța a fost depistată frecvent în ardei dulci și banane, deși nu este autorizată pentru utilizare la aceste culturi, ceea ce ridică semne de întrebare privind respectarea regulilor în anumite cazuri. Alte depășiri sunt asociate cu substanțe care sunt, în principiu, permise în Uniunea Europeană, dar doar în limite stricte. Insecticidul flonicamid, utilizat pentru combaterea dăunătorilor, și erbicidul glufosinat, folosit împotriva buruienilor, au fost găsite în concentrații peste pragurile legale. Asta sugerează fie utilizarea unor doze mai mari decât cele autorizate, fie nerespectarea perioadelor de pauză dintre tratamente și recoltare. Raportul indică faptul că astfel de situații nu sunt generalizate, dar apar recurent în anumite culturi și regiuni, ceea ce le transformă într-un punct de atenție pentru autorități. În practică, depășirea limitelor nu înseamnă automat un risc imediat pentru consumatori, însă semnalează probleme de conformare și poate duce la retragerea produselor de pe piață sau la sancțiuni pentru producători. Riscul pentru consumatori Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară subliniază că depășirea limitelor nu înseamnă automat un pericol pentru sănătate. Pragurile sunt stabilite mult sub nivelurile considerate riscante, iar, per ansamblu, riscul pentru consumatori este evaluat ca fiind redus. Raportul a fost publicat într-un moment în care fermierii europeni reclamă concurența importurilor și cer reguli mai stricte, iar Comisia Europeană pregătește măsuri pentru întărirea controalelor la frontieră.
MET Gala, cea mai extravagantă strângere de fonduri din SUA a adunat 42 de milioane de dolari. Ținutele alese de vedete
În fiecare an, acest eveniment extrem de exclusivist adună aproximativ 450 de invitați cu venituri mari din diverse domenii – modă, divertisment, politică, tehnologie, mass-media și sport – pentru ceea ce ar putea fi considerată cea mai „la modă” strângere de fonduri din lume, potrivit Vanity Fair. În acest an s-au strâns nici mai mult, nici mai puțin decât 42 de milioane de dolari, fiind o ediție care a depășit recordurile, potrivit Women’s Wear Daily. La ediția din acest an a Galei MET, un donator care a creat controverse a fost Jeff Bezos. Acesta a și participat la eveniment, dar s-a alăturat invitaților mai târziu în cursul serii. Spre deosebire de celelalte vedete care au participat, el nu a intrat alături de soția sa pe covorul roșu. După ce acesta și-a anunțat participarea, mulți americani i-au boicotat participarea pe rețele sociale, iar în New York au fost chiar și proteste care criticau prezența lui Bezos la gala din acest an. „Gala Met a lui Bezos: realizată prin exploatarea muncitorilor” era scris pe o pancartă, făcând referire la acuzațiile de încălcare a drepturilor angajaților, care umbresc de mult timp activitatea de comerț electronic a companiei Amazon, potrivit 6ABC. Though not walking the carpet together, Jeff Bezos and Lauren Sánchez Bezos didn’t miss the 2026 #MetGala party—sharing a sweet kiss and putting their romance on full display. 💕 pic.twitter.com/JWX7sUqi3E — HouseOfVanity (@HouseOfVanity88) May 5, 2026 Continuând controversele, însă de această dată pe plan vestimentar, vă prezentăm cele mai neobișnuite rochii ale vedetelor invitate la MET Gala 2026. Rihanna a apărut într-o rochie personalizată cu 115.000 de mărgele de cristal, marca casei de modă franceze Maison Margiela, în timp ce partenerul său, A$AP Rocky, era îmbrăcat într-o ținută cu o haină roz flamingo, marca Chanel. Sealed with a Rihanna and Rocky kiss… that’s a wrap on a magical #MetGala! 😘 pic.twitter.com/FR6oq2RqEB — ExtraTV (@extratv) May 5, 2026 Cardi B a apărut la MET Gala, cu o rochie deosebită, dar și cu o pereche de platforme roz, foarte înalte, ambele marca Marc Jacobs. Cardi B has arrived in a lace look at the 2026 Met Gala ✨ pic.twitter.com/I4IbZVpoJI — Page Six (@PageSix) May 5, 2026 Katy Perry a apărut la eveniment cu o rochie, o mască de metal și mănuși lungi, marca Stella McCartney. Ea nu și-a arătat identitatea de la început, iar publicul prezent la intrarea pe covorul roșu a fost surprins de ținuta aleasă de celebra cântăreață. #KatyPerry reveals her face on the #MetGala red carpet 🎭 pic.twitter.com/pGKSWzPjTD — New York Magazine (@NYMag) May 4, 2026 Heidi Klum, care este cunoscută ca model, dar și gazdă de televiziune a avut o apariție neobișnuită, luni, la MET Gala. Modelul germano-american a purtat un costum protetic, realizat de latex și spandex, inspirat de sculpturile din marmură din secolul al XIX-lea. Ținuta lui Klum a adus un omagiu sculpturii din 1847 a lui Raffaelle Monti, intitulată „Vestală cu voal”. Sculptura originală a fost comandată în 1846 și o reprezintă pe o vestală, preoteasă a zeiței romane antice Vesta, potrivit Women’ Wear Daily. If there’s one thing Heidi Klum loves…it’s a theme 😉 #MetGala pic.twitter.com/cP3y3mVCSP — The Hollywood Reporter (@THR) May 4, 2026 Actrița Sarah Paulson, cunoscută pentru rolul în serialul American Horror Story, a avut un accesoriu îndrăzneț, purtând o ținută personalizată de la Matières Fécales, care includea o mască pentru ochi atrăgătoare, realizată dintr-o bancnotă de 1 dolar. Ea a declarat că această bancnotă folosită pe post de mască pentru ochi era menită să reprezinte „1%”, după cum a relatat New York Magazine de pe covorul roșu, potrivit Vanity Fair. Sarah Paulson attends the 2026 Met Gala. pic.twitter.com/ZnE3dYBEtk — 21 (@21metgala) May 5, 2026 Kim Kardashian a purtat o ținută inspirată din anii ’60 Ținuta lui Kim Kardashian din acest an a fost inspirată direct din anii ’60. Inițial a fost concepută ca un model pentru o manechină, iar în această seară a fost adaptată pentru o obișnuită participantă la Met Gala și mondenă. Kardashian a colaborat cu artistul britanic Allen Jones pentru a crea această ținută de un portocaliu aprins pentru tema „Costume Art”, potrivit Vanity Fair. Kim Kardashian makes her way up the #MetGala steps in a look made from body plates crafted in the 1960s by artists Allen Jones + Whitaker Malem See every look: https://t.co/eFX9vJZyQx pic.twitter.com/zh2HlXczc0 — VANITY FAIR (@VanityFair) May 5, 2026 Beyoncé a atras toate privirile la Gala Met 2026 cu ținuta sa. Celebra cântăreață a purtat o rochie transparentă cu schelet din diamante, creată de Olivier Rousteing, asortată cu o haină de blană supradimensionată și o trenă. Ea a completat ținuta cu un colier sculptat din diamante, cercei și o coroană în formă de soare. Ea a participat la eveniment alături de soțul ei, Jay Z, și de fiica lor, Blue Ivy, potrivit Reality Tea. Jayz, Beyoncé and their daughter, blue ivy…. The first family of Newyork 😍✨ pic.twitter.com/GpysOaKooa — Oyindamola🙄 (@dammiedammie35) May 5, 2026 O altă rochie care ne-a atras atenția a fost ținuta tinerei cântărețe Doechii, care a venit desculță la eveniment, având însă pe picioare tatuaje în stil indian henna. Ea a purtat o rochie asimetrică de culoare Burgundy, creată de Marc Jacobs, cu un turban deosebit pe cap. Putem spune că ținuta sa ne-a dat „Anxietate”. Loving Doechii in Marc Jacobs #metgala2026 pic.twitter.com/6694hR2FlV — HYPEBEAST (@HYPEBEAST) May 5, 2026 Bineînțeles, acestea nu sunt singurele ținute deosebite, fiecare dintre vedetele care au asistat, remarcându-se prin îndrăzneala ținutelor purtate, la cea mai deosebită strângere de fonduri din SUA.
Peste 1 milion de români trăiesc cu astm, dar mulți nu primesc tratamentul corect
Deși tratamentele moderne pot preveni majoritatea crizelor, accesul real la acestea și utilizarea corectă rămân provocări importante. Societatea Română de Pneumologie(SRP) atrage atenția că, în România, peste 1 milion de persoane trăiesc cu astm, iar prevalența este estimată între 4% și 9% din populație. Boala afectează semnificativ copiii – fiind cea mai frecventă afecțiune cronică în rândul acestora, cu o prevalență de peste 10% – iar incidența este în creștere constantă. „Astmul nu este doar o boală a simptomelor, ci o boală inflamatorie cronică ce trebuie tratată constant. În practică, vedem frecvent pacienți care folosesc doar medicația de urgență și ignoră tratamentul de fond. Această abordare crește semnificativ riscul de crize severe și spitalizări. Accesul la terapii inhalatorii moderne și terapiile biologice nou apărute este esențial pentru controlul eficient al bolii. Compensarea, de asemenea, este importantă și ajută mult bolnavii din România”, declară prof. dr. Florin Mihălțan, medic primar pneumolog, președintele Societății Române de Pneumologie. Boală subdiagnosticată și subtratată În România, astmul este considerat o boală subdiagnosticată și subtratată. Mulți pacienți ajung la medic abia după episoade severe, iar tratamentul este adesea utilizat incorect sau incomplet. Deși bronhodilatatoarele cu acțiune rapidă oferă ameliorare imediată, acestea nu tratează cauza bolii. Controlul real al astmului se realizează prin medicamente antiinflamatorii inhalatorii (corticosteroizi), care reduc inflamația și previn crizele. „Ziua Mondială a Astmului 2026, cu tema Să facem tratamentele antiinflamatoare inhalatorii accesibile pentru toți, readuce în prim-plan o realitate clinică esențială: controlul astmului nu depinde doar de existența terapiei, ci de accesul real, constant și corect la aceasta. Terapiile antiinflamatoare inhalatorii reprezintă fundamentul managementului modern al astmului și o condiție indispensabilă pentru prevenirea exacerbărilor și reducerea poverii bolii. Asigurarea accesibilității lor, fără bariere economice sau sistemice, trebuie să devină o prioritate de sănătate publică.”, subliniază Prof. Dr. Ruxandra Ulmeanu, medic primar pneumolog, Directorul Școlii SRP. Astmul afectează semnificativ calitatea vieții: • limitează activitățile zilnice și capacitatea de efort • este o cauză importantă de absenteism școlar și profesional • poate duce la spitalizări repetate • în forme severe, poate deveni amenințător de viață Factorii de risc – alergiile, poluarea, infecțiile respiratorii sau fumatul – contribuie la agravarea bolii, iar lipsa monitorizării regulate crește riscul de complicații. Datele epidemiologice arată o evoluție îngrijorătoare: • prevalența astmului crește cu aproximativ 50% la fiecare 10 ani • astmul alergic afectează până la 1 din 5 copii • incidența este mai mare în mediul urban, unde expunerea la poluare este crescută Aceste cifre confirmă necesitatea unor măsuri susținute de prevenție, diagnostic precoce și educație medicală. Specialiștii SRP transmit câteva recomandări clare: • Astmul poate fi controlat dacă este tratat corect • Nu întrerupeți tratamentul fără recomandarea medicului • Folosiți corect inhalatorul – tehnica este esențială • Mergeți periodic la control, chiar dacă vă simțiți bine Ziua Mondială a Astmului, marcată anual sub coordonarea Global Initiative for Asthma (GINA), aduce în prim-plan importanța accesului la tratamentele esențiale. Tema din 2026 – „Acces la inhalatoare antiinflamatorii pentru toți pacienții cu astm – o nevoie încă urgentă” – subliniază faptul că, deși soluțiile există, ele nu ajung încă la toți pacienții care au nevoie. Astmul poate fi controlat. Provocarea este ca fiecare pacient din România să beneficieze de tratamentul corect, la momentul potrivit.
Scriitorul Ștefan Mitroi la 70 de ani: N-am apucat să arestez decât un singur om – pe mine însumi”
Pe 5 mai 1956, în noaptea de Înviere, se năștea în Siliștea, un sat din Teleorman, un băiat care avea să devină scriitor. Astăzi, Ștefan Mitroi împlinește 70 de ani și chiar el remarcă, zâmbind, potrivirea dintre nașterea sa și noaptea Învierii, ca și cum viața și-ar fi anunțat, de la bun început, gustul pentru simboluri. Siliștea lui Mitroi nu este Siliștea-Gumești a lui Marin Preda, deși cele trei sate cu același nume din Teleorman pot crea confuzii. Este o altă Siliște, cu legendele ei proprii: conacul familiei Noica se vedea din curtea casei părintești, peste gârlă. Bunica din cutia de lemn Constantin Noica se născuse acolo cu câteva decenii înainte. „S-au dus și boierul, și boieria din el”, spune Mitroi – o frază care, rostită de el, sună mai mult a elegie decât a constatare. Copilăria din sat a fost vie și nesfârșită – sau cel puțin așa i s-a părut atunci. Moartea a intrat în viața lui odată cu bunica, pusă într-o cutie de lemn și urcată într-o căruță cu flori de gheață pe piept. Mitroi era copil, dar a plâns. „Cu toate că mai aveam mult până să devin om, am plâns și eu, care eram doar copil, și nu pentru că m-am luat după cei mari, ci pentru că așa mi-a venit.” Mașina de scris pe care o putea folosi doar noaptea Astăzi, îi vine câteodată să plângă când se gândește la toți cei pe care i-a pierdut. Dar cel mai greu îl poartă alt gând: că și-a pierdut, „aproape fără să știe cum și când”, copilăria. Primele poeme le-a scris cu ajutorul unui dascăl tânăr, tocmai ieșit de pe băncile Liceului Pedagogic – domnul învățător Chiru Bălan – care i-a descoperit talentul și l-a luat sub aripa lui. Singura mașină de scris din sat se afla la sediul CAP-ului. Președintele le dădea cheia, dar o puteau folosi numai noaptea. „Îmi aduc aminte de o noapte geroasă de iarnă. O lună mare deasupra capetelor noastre și zăpada scârțâind sub picioare. Aș fi vrut să țină la nesfârșit drumul acela. Cu noi doi poleiți de lumina lunii. […] Era ca și cum toată frumusețea acelei nopți o scrisesem eu, iar domnul învățător o bătea la mașină, coborându-se la mintea mea.” A absolvit Facultatea de Drept din Iași și a intrat în magistratură. A durat câteva luni. Renunțarea la toga de procuror rămâne, probabil, cea mai celebră butadă a biografiei sale: „N-am apucat să arestez decât un singur om: pe mine însumi, care mi-am simțit toate visurile de până atunci închise în această profesie.” Tatăl n-a vorbit cu el aproape un an după plecare. Mitroi făcea naveta spre Alexandria, bea cu colegii câteva pahare de vin după-amiaza, și într-o zi și-a văzut viitorul „în golul unuia dintre paharele acelea”. Dar a mai fost un moment decisiv: o femeie de vârsta mamei s-a repezit să-i sărute mâna. „Mă chinui să devin scriitor și acum” „M-a cuprins o mare rușine. Am văzut-o în femeia aceea pe mama. Nu-i sărutasem niciodată mâna mamei, în vreme ce ea îmi săruta lui mâna. Era foarte posibil ca rușinea de care zic să se repete. Ca să fiu sigur că n-o să fie așa, am plecat.” A plecat de la Alexandria la București, să devină ziarist și scriitor. „Mă chinui să devin și acum”, spune la 70 de ani — cu acea modestie pe care unii o vor fi luând în serios, și pe care el o rostește probabil cu un zâmbet. „Mă simțeam trecând din lumea mare a Moromeților în lumea asta mică” Cea mai frumoasă carte din copilărie, mărturisește Mitroi, n-a fost una tipărită. A fost bunica Tudora — „o carte vorbită, pe care o citeam zilnic cu urechile făcute pâlnie”. Năcută în 1890, bătrâna aducea din memorie întâmplări din vechime cu o prospețime de parcă tocmai se petrecuseră. Au urmat „La Medeleni”, „Winnetou”, dar niciuna nu i-a rămas mai aproape decât „Amintiri din copilărie” și „Moromeții”. „Eu mă simt câteodată trecând prin paginile Moromeților, ieșind din lumea lor mare în lumea aceasta mică, deși realitatea le prezintă în mod mincinos invers.” „Premiile nu sunt aducătoare de prieteni” Despre premii vorbește cu detașare – ba chiar cu o ușoară ironie: „Premiile nu te fac scriitor. Mai degrabă te strică. Bașca faptul că nu sunt aducătoare de prieteni. Au totuși și ele un merit: îi îndepărtează de tine pe unii dintre cei care pretindeau că-ți sunt.” „A deschide ochii este egal cu a deschide o carte” Iar despre viitorul cărții tipărite, Mitroi este senin, dar are o condiție: „cel puțin câtă vreme vom supraviețui și noi”. Despre tehnologie spune că este o unealtă pe care oamenii o însuflețesc și că școala ar trebui să-i învețe pe copii să păstreze distanța, „nu împingându-i spre trecut, ci deschizându-le ochii spre viitor”. La 70 de ani, concluzia lui Ștefan Mitroi e simplă și rotundă, cum sunt lucrurile la care te gândești o viață întreagă: „Între a deschide ochii și a deschide o carte poate fi pus, fără teama de a greși, semnul egalității.” Scriitorul și jurnalistul Ștefan Mitroi, colaborator permanent al Ziarului Lumina al Patriarhiei Române, a fost distins în 2024 cu Ordinul Sanctus Stephanus Magnus. Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop vicar patriarhal, i-a înmânat distincția acordată de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, într-o ceremonie desfășurată la Palatul Patriarhiei.
Cum se tratează modern hernia de disc (P)
Una dintre afecțiunile care pot duce la dureri de spate este hernia de disc. O hernie de disc apare atunci când învelișul fibros al unui disc intervertebral se fisurează sau se rupe, iar conținutul gelatinos din interior poate ieși și poate comprima sau irita rădăcinile nervoase. În funcție de localizare, există hernie de disc lombară, hernie cervicală și hernie de disc toracală. Manifestările clinice pot include, pe lângă durerea de spate, senzații de furnicături și amorțeală la nivelul membrelor, iar în cazul unei hernii lombare mai severe pot să apară, spre exemplu, și slăbiciune musculară la un picior, stenoză lombară sau chiar sindromul de coadă de cal, o urgență medicală care provoacă incontinență urinară și fecală și necesită tratament prompt. În cele mai multe situații, tratamentul pentru hernia de disc este unul conservator, prin medicație, proceduri de recuperare medicală și, în cazuri selectate, infiltrații epidurale cu corticosteroizi, la indicația medicului. În cazuri mai grave, când simptomele sunt severe, dacă au apărut complicații sau manifestările clinice nu cedează la alte metode de tratament, medicul poate recomanda o intervenție chirurgicală. În prezent, operațiile pentru hernie de disc sunt realizate de cele mai multe ori mai puțin invaziv, microchirurgical sau prin chirurgie endoscopică, cu traumatism tisular redus, în funcție de indicația stabilită. Acest abord asigură o recuperare mai rapidă a pacientului, cu mobilizare și reluarea activităților într-un timp mai scurt. În urma evaluării medicale detaliate, medicul neurochirurg stabilește care este cea mai potrivită tehnică chirurgicală pentru fiecare caz în parte. Intervenția realizată clasic, deschis, implică o incizie de dimensiuni mai mari la nivelul pielii comparativ cu alte tehnici, pentru acces la discul intervertebral deteriorat. Operația minim invazivă, care poate fi realizată prin mai multe metode, inclusiv endoscopic sau microchirurgical – cu ajutorul unui microscop operator – necesită o incizie de mici dimensiuni, cu traumatism redus la nivelul țesuturilor. Indiferent de tehnica utilizată, intervenția chirurgicală are ca scop îndepărtarea fragmentului de disc intervertebral herniat, eliminând astfel compresia asupra rădăcinilor nervoase, cu ameliorarea progresivă a simptomatologiei, reluarea activităților obișnuite și prevenirea complicațiilor. Este important ca după tratamentul chirurgical, pacientul să urmeze programul de recuperare medicală recomandat de medic, să revină periodic la control și să respecte indicațiile medicale, pentru a preveni o eventuală recidivă prin suprasolicitarea coloanei. La SANADOR, pacienții beneficiază de consultații de neurochirurgie, realizate de medici experimentați și de investigațiile recomandate pentru stabilirea diagnosticului. În funcție de indicație, la Spitalul Clinic SANADOR, pacienții au acces la programe personalizate de recuperare medicală și la intervenții de chirurgie spinală realizate inclusiv prin abord minim invaziv, într-unul dintre cele mai bine dotate blocuri operatorii din România, cu echipamente de ultimă generație, precum două microscoape operatorii Zeiss Kinevo 900, pentru obținerea celor mai bune rezultate pe termen lung.
Au început înscrierile în competiția europeană de jurnalism de investigație. Premiul: 20.000 de euro
Parlamentul European a dat startul înscrierilor pentru premiul de jurnalism de investigație acordat anual în memoria jurnalistei Daphne Caruana Galizia. Termenul-limită pentru depunerea materialelor este 31 iulie 2026. Cine poate participa Competiția este deschisă jurnaliștilor profesioniști și echipelor jurnalistice, indiferent de naționalitate. Pot fi înscrise materiale de investigație publicate sau difuzate de instituții media din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene. Scopul premiului este să susțină jurnalismul profesionist și să evidențieze rolul acestuia în protejarea unor valori precum libertatea, egalitatea sau demnitatea umană. Cum este ales câștigătorul Câștigătorul este desemnat de un juriu independent format din reprezentanți ai presei și ai societății civile din toate statele membre ale UE, precum și din membri ai organizațiilor europene de jurnaliști. Premiul, în valoare de 20.000 de euro, este acordat anual în jurul datei de 16 octombrie, zi care marchează asasinarea jurnalistei Daphne Caruana Galizia. Aceasta a fost ucisă într-un atentat cu bombă în Malta, în 2017, după ce a publicat mai multe anchete despre corupție și crimă organizată. PE: Presa liberă, esențială pentru democrație Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a atras atenția că jurnaliștii continuă să fie ținta amenințărilor la nivel global. „La nouă ani de la uciderea brutală a lui Daphne Caruana Galizia, jurnaliștii din întreaga lume sunt în continuare hărțuiți, amenințați și chiar uciși. Parlamentul European este alături de ei în lupta pentru dreptate. Premiul care îi poartă numele rămâne un simbol puternic al acestui angajament”, a declarat Metsola. Ea a subliniat că libertatea de exprimare și libertatea presei sunt esențiale pentru funcționarea democrației. Protecția presei la nivel european Parlamentul European atrage atenția că pluralismul media este supus unor presiuni tot mai mari, atât în interiorul, cât și în afara Uniunii Europene. Instituția a condamnat în repetate rânduri atacurile la adresa jurnaliștilor și încercările de limitare a libertății presei. În acest context, UE a adoptat o serie de reguli menite să protejeze independența mass-media și siguranța jurnaliștilor. Printre acestea se numără actul european privind libertatea mass-media, intrat în vigoare în mai 2024, precum și directiva împotriva proceselor abuzive, care trebuie transpusă de statele membre până la 7 mai 2026. Aceasta vizează așa-numitele procese abuzive (SLAPP), prin care jurnaliștii sau organizațiile civice sunt acționați în instanță pentru a fi intimidați și descurajați să publice informații de interes public, și introduce mecanisme de respingere rapidă a acestor acțiuni, precum și măsuri de protecție, inclusiv posibilitatea de a solicita despăgubiri. Câștigători anteriori În ultimii ani, premiul a fost acordat unor investigații jurnalistice cu impact internațional, axate pe teme sensibile și de interes public major. Printre acestea se numără proiectul „Pegasus”, o anchetă amplă despre utilizarea programelor de spionaj împotriva jurnaliștilor și activiștilor, investigații privind influența Rusiei în Africa sau anchete despre naufragii și migranți dispăruți în Europa. Au fost premiate și proiecte transfrontaliere, realizate de consorții de jurnaliști din mai multe țări, axate pe corupție, rețele economice opace sau încălcări ale drepturilor omului. Temele recurente includ supravegherea ilegală, migrația, securitatea, precum și activități economice ascunse, ceea ce arată că sunt apreciate investigațiile solide, bine documentate și cu impact la nivel european.
Expoziția Straturi ale sinelui, la Galeria de Arte Corvin din Hunedoara: O călătorie introspectivă prin arheologia identității și a memoriei
Evenimentul a debutat prin vernisajul care a avut loc în data de 30 aprilie, la ora 17:00, moment ce a marcat deschiderea expoziției practice de specialitate pentru publicul larg. Departe de a fi o simplă prezentare de imagini statice, selecția de lucrări propune o cartografie a teritoriului interior personal. Dana Csiri aduce, în orașul natal, o interogație profundă asupra identității. Artista nu caută doar să răspundă la întrebarea „cine sunt”, ci investighează o temă mult mai complexă, anume „din ce sunt construit?”. În locul portretelor clasice, artista utilizează obiecte simbolice și straturi de vopsea pentru a sugera prezența umană prin urme și fragmente. Tematica centrală se bazează pe ideea că sinele este un flux continuu de materie, aflat într-o transformare permanentă între sfera corporală și cea abstractă. Născută în Hunedoara, Daniela Silvia Florescu are o carieră artistică de peste patru decenii, debutând cu prima expoziție personală în anul 1983. Formarea sa academică s-a desfășurat la Alba Iulia, iar parcursul său include prezențe internaționale de prestigiu, precum o expoziție la New York și diverse proiecte în Franța. De la debutul cu proiectul „Cântecul Penelului”, artista a explorat constant diverse medii de la cultură și grafică până la design, obiecte și instalații.
Kontinental 25, desemnat cel mai bun film de lungmetraj la Premiile Gopo 2026. Lista completă a câștigătorilor
„Kontinental ’25” a fost desemnat cel mai bun film de lungmetraj la Gala Premiilor Gopo 2026, eveniment care recompensează cele mai importante realizări ale cinematografiei românești. Filmul s-a impus și la categoriile de interpretare, Eszter Tompa fiind premiată pentru cea mai bună actriță în rol principal, iar Gabriel Spahiu pentru cel mai bun actor în rol secundar. Premiul pentru cea mai bună regie i-a revenit lui Igor Cobileanski, pentru filmul „Comatogen”, producție care a câștigat și trofeul pentru cel mai bun scenariu, semnat de Igor Cobileanski și Alin Boeru. La categoria cel mai bun actor în rol principal, câștigător a fost Ben Schnetzer, pentru rolul din „Cravata galbenă”. Filmul s-a numărat printre marii câștigători ai serii, obținând premii pentru cele mai bune decoruri, cel mai bun sunet, cele mai bune costume, cel mai bun machiaj și cea mai bună coafură, precum și cel mai bun montaj. „Cravata galbenă” a primit și Premiul publicului. Marina Palii a fost recompensată cu premiul pentru cea mai bună actriță în rol secundar, pentru „Dinți de lapte”, film care i-a adus Emmei Ioana Mogoș trofeul Tânăra speranță. Producția a câștigat și premiul pentru cea mai bună muzică originală, semnată de Marius Leftarache și Nicolas Becker. Premiul pentru cea mai bună imagine a fost acordat filmului „Catane”, prin George Dascălescu, iar aceeași producție, regizată de Ioana Mischie, a fost desemnată cel mai bun film de debut. Premiul RSC pentru cea mai bună imagine i-a revenit lui Marius Panduru, pentru „The Return”. La categoria documentar, câștigător a fost „Tata”, regizat de Lina Vdovîi și Radu Ciorniciuc. Cel mai bun film de scurtmetraj a fost desemnat „Nebunul”, în regia lui Igor Cobileanski, iar premiul pentru cel mai bun scurtmetraj de animație a mers la „Magicianul”, regizat de Bogdan Mureșanu. Premiul pentru cel mai bun film european a fost acordat producției „Sirât”, distribuită de Transilvania Film. Gala a inclus și distincții onorifice. Dorina Lazăr și Ovidiu Schumacher au primit premii pentru întreaga carieră, iar Laurențiu Damian a fost recompensat cu Premiul pentru întreaga activitate. Premiul special le-a fost acordat lui Sebastian Coșor și Ștefan Popescu, de la studioul de VFX Safe Frame. Lista castigatori Premiile Gopo 2026: Cel mai bun film de lungmetraj: „Kontinental ’25” Cea mai buna regie: Igor Cobileanski pentru „Comatogen” Cea mai buna actrita in rol principal: Eszter Tompa pentru „Kontinental ’25” Cel mai bun actor in rol principal: Ben Schnetzer pentru „Cravata galbena” Cea mai buna actrita in rol secundar: Marina Palii pentru „Dinti de lapte” Cel mai bun actor in rol secundar: Gabriel Spahiu pentru „Kontinental ’25” Cel mai bun scenariu: „Comatogen” – Igor Cobileanski, Alin Boeru Cea mai buna imagine: „Catane” – George Dascalescu Cele mai bune decoruri: „Cravata Galbena” – Vlad Vieru Cel mai bun sunet: „Cravata Galbena” – Constantin Fleancu, Cristinel Sirli Cele mai bune costume: „Cravata Galbena” – Alessandro Lai, Alina Cristina Dan, Oara Gorunescu, Carmen Moldovan Cel mai bun film de debut: „Catane” (regia Ioana Mischie) Cel mai bun film documentar: „Tata” (regia Lina Vdovîi, Radu Ciorniciuc) Tanara speranta: Emma Ioana Mogos pentru „Dinti de lapte” Cea mai buna muzica originala: „Dinti de lapte” – Marius Leftarache, Nicolas Becker Cel mai bun film de scurtmetraj: „Nebunul” (regia Igor Cobileanski) Cel mai bun scurtmetraj de animatie: „Magicianul” (regia Bogdan Muresanu) Cel mai bun machiaj si cea mai buna coafura: Lynda Armstrong, Margo Stefan, Bianca Boeroiu, Gabriela Cretan, Clara Tudose pentru „Cravata Galbena” Cel mai bun montaj: Mircea Olteanu pentru „Cravata Galbena” Cel mai bun film european: „Sirât” distribuit de Transilvania Film Pentru RSC pentru cea mai buna imagine: Marius Panduru pentru „The Return” Premiul publicului: „Cravata Galbena” Premiul pentru intreaga cariera: Dorina Lazar Premiu pentru intreaga cariera: Ovidiu Schumacher Premiul pentru intreaga activitate: Laurentiu Damian Premiul special: Sebastian Cosor si Stefan Popescu (studioul de VFX Safe Frame)
De ce postul intermitent ne poate ajuta să trăim mai mult și ce se întâmplă în corp după ce mâncăm din nou
Un studiu publicat în Nature Communications răspunde la o întrebare surprinzătoare: beneficiile postului nu vin neapărat din faptul că arzi grăsimi – ci din faptul că oprești arderea lor la momentul potrivit. Ce știam până acum De multă vreme, oamenii de știință știu că postul intermitent – adică perioadele deliberate fără mâncare prelungește viața și reduce riscul multor boli. Explicația clasică era simplă: când nu mâncăm, corpul arde grăsimile stocate pentru energie, iar acest proces de „curățenie metabolică” ar fi cel care aduce beneficiile. Ce au descoperit cercetătorii Studiul, intitulat „Silencing lipid catabolism determines longevity in response to fasting”, a fost realizat pe C. elegans – un vierme microscopic folosit frecvent în cercetarea îmbătrânirii, ale cărui mecanisme biologice de bază sunt surprinzător de similare cu cele umane. Concluzia centrală este contraintuitivă: prelungirea vieții ca urmare a postului nu depinde de activarea susținută a arderii grăsimilor, ci de oprirea acestui proces atunci când hrana redevine disponibilă. Cu alte cuvinte, nu e suficient să arzi grăsimi în timpul postului – corpul trebuie să știe și când să se oprească. Cum funcționează mecanismul Cercetătorii au identificat o enzimă-cheie, numită KIN-19 (echivalentul uman: casein kinase 1 alpha), care acționează ca un „întrerupător”: atunci când hrana revine după post, KIN-19 dezactivează un receptor nuclear numit NHR-49, cel responsabil de arderea grăsimilor. Când expresia KIN-19 a fost blocată experimental, animalele au rămas blocate într-o stare cronică de ardere a grăsimilor – și au pierdut complet beneficiile de longevitate ale postului. Imaginează-ți un motor de mașină: postul „pornește” arderea combustibilului de rezervă. Dar dacă motorul nu poate fi oprit nici după ce rezervorul principal e plin din nou, uzura devine mai mare, nu mai mică. De ce contează pentru noi Descoperirea sugerează că flexibilitatea metabolică – adică abilitatea corpului de a trece rapid și eficient de la arderea grăsimilor înapoi la starea normală – ar putea fi la fel de importantă ca postul în sine. Aceasta deschide o direcție nouă de cercetare: în loc să căutăm doar cum să activăm arderea grăsimilor, ar trebui să înțelegem și cum să o controlăm. Mecanismele descoperite la C. elegans sunt conservate evolutiv, ceea ce înseamnă că enzime similare există și la oameni – dar sunt necesare studii suplimentare pentru a confirma dacă același principiu ni se aplică și nouă. Studiul a fost publicat în ianuarie 2026 în revista Nature Communications și este disponibil în acces deschis.