Biblioteca Academiei Române își deschide porțile printr-o expoziție permanentă dedicată patrimoniului cultural al României
Expoziţia a fost inaugurată cu ocazia împlinirii a 160 de ani de la fondarea Academiei Române și evidenţiază momentele cele mai importante din istoria Bibliotecii, dar și evoluția impresionantului său patrimoniu, de la prima colecţie de carte donată în 1866 la actualul fond de peste 10 milioane de unităţi de bibliotecă. Tezaurul acumulat de Biblioteca Academiei Române este alcătuit din bogate și diverse colecţii de carte, periodice, fonduri de manuscrise şi arhivă, materiale cartografice, piese rare de numismatică, lucrări de artă și obiecte muzeale. „Eu cred că această expoziție va pune în evidență lucrurile deosebite pe care le avem. Avem cărți din anul 1290, avem planul de organizare a Bucureștiului din 1300. Sunt lucruri formidabile! Avem primul document cu privire la înființarea Societății Literare Române care a fost baza Academiei Române”, a declarat prof. ing. Nicolae Șt. Noica, membru de onoare al Academiei Române și director general. Expoziția permanentă a Bibliotecii Academiei Române, FOTO: Mihai Pop „Avem o expoziție permanentă cu oglinda bibliotecii” Specialiștii Bibliotecii au selectat și expus piese reprezentative pentru fiecare colecție în parte: carte veche și rară, manuscrise – de la pagini bizanţine la caietele eminesciene, periodice semnificative româneşti, afişe de teatru din secolul al XIX-lea, foi volante tipărite pe mătase, hărţi istorice privitoare la Ţările Române, fotografii ilustrative pentru viaţa bucureşteană din a doua parte a secolului al XIX-lea, portrete fotografice inedite ale familiei regale, lucrări excepţionale de grafică românească şi străină, semnate de artişti faimoşi, partituri ale unor renumiți compozitori. „Academia, în acest an, are un ciclu de manifestări pentru că a avea peste un secol și jumătate de existență nu este de ici de colo pentru orice instituție europeană, darămite de la noi. Academia Română a pus bazele culturii românești moderne și contemporane, iar Biblioteca este oglinda Academiei Române. M-am întrebat de multe ori cum să facem ca un străin care vine în acest loc să-și facă o idee repede despre comorile de aici și a fost foarte greu. Au reușit ca din cabinetul numismatic să aleagă piese importante și să facă o expoziție permanentă. Avem o expoziție permanentă cu oglinda bibliotecii. Dacă oamenii nu văd repede ce avem noi aici o să aibă impresia că existăm degeaba. Expoziția permanentă a Bibliotecii Academiei Române, FOTO: Mihai Pop Cu excepția tezaurului Băncii Naționale și cu excepția parterului și demisolului Muzeului Național de Istorie, aici sunt cele mai mari valori. Avem numeroase manuscrise medievale europene de la 1200, valori strânse de-a lungul timpului. În acest loc, grație cercetătorilor și specialiștilor bibliotecii, e concentrată esența bibliotecii. Oricine poate vedea ce se află aici”, a precizat fostul președinte al Academiei Române, Ioan Aurel-Pop. „Domnul director Noica a mai deschis o dată cutia cu minuni. De data aceasta printr-o expoziție permanentă și uitându-mă la ce se întâmplă aici mi-au venit în minte două imagini. Prima, cea a revistelor de specialitate din zilele noastre care, pentru a fi atractive, au titlul și o poză sugestivă pentru a ilustra articolul, iar aici avem o colecție de rezumate a ceea ce cuprinde Biblioteca Academiei, tezaur național. Ce-a de-a doua – o analogie a ceea ce s-a întâmplat la Teatrul Național în momentul revenirii la forma inițială și a modernizării lui, atunci când unele săli au dispărut pentru că nu mai aveau sens în modul de organizare a spectacolelor. O sală în care se pictau decoruri a devenit sală de spectacol și se numește Sala Pictura. Aici, Sala Fișierelor a fost transformată”, a spus preşedintele în funcție al Academiei Române, Marius Andruh. Expoziția permanentă a Bibliotecii Academiei Române își deschide porțile tuturor categoriilor de public și poate fi vizitată de luni până vineri, între orele 9-14. Intrarea este liberă. CITEȘTE ȘI: Două seri, o poveste eternă. „Tosca” – iubire, trădare și sacrificiu pe acordurile geniului lui Puccini la Opera Națională București Cât costă să vizitezi Muzeul Național de Istorie a României, unde va fi expus coiful de la Coțofenești
Ministrul Sănătății: Pentru pacienții cronici din programele naționale, toate investigațiile de înaltă performanță vor fi decontate
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat miercuri, într-o postare pe Facebook, că va corecta o măsură care a limitat accesul pacienților cronici la investigații esențiale, după ce datele au arătat o scădere a acestora. Rogobete a spus că restricționarea decontării investigațiilor de tip MONITOR la o singură procedură anuală pentru fiecare pacient a fost o decizie cu efecte negative asupra sistemului. „Limitarea decontării investigațiilor de tip MONITOR la o singură investigație anuală per pacient, propusă strict ca o măsură contabilă, dar fără nuanțe specifice sistemului de sănătate, a produs un efect nedorit și imediat: accesul la investigații esențiale a scăzut abrupt pentru pacienții cronici din programele naționale de sănătate”, a transmis Rogobete. Potrivit ministrului, analiza datelor a confirmat impactul măsurii, numărul investigațiilor fiind mult mai mic față de perioada anterioară. „Am analizat cifrele din luna ianuarie. Numărul acestor investigații a fost cu aproximativ 47% mai mic față de media trimestrului IV 2025. Asta înseamnă o limitare directă a accesului la diagnostic”, a explicat Rogobete. „Economiile la buget nu se pot face din limitarea accesului la diagnostic, pentru că viața unui om nu se poate calcula în deficit bugetar. Când reduci investigațiile, nu reduci costuri, doar le amâni și le faci mai mari, atunci când pacientul ajunge mai târziu la tratament, cu forme mult mai grave”, a afirmat acesta. În acest context, ministrul Sănătății a anunțat o schimbare de abordare, astfel încât pacienții cronici să poată beneficia de investigațiile necesare fără limitări arbitrare. „Pentru pacienții cronici din programele naționale, cu boli cardiovasculare, cerebrovasculare, oncologice, neurologice sau afecțiuni rare, toate investigațiile de înaltă performanță și de medicină nucleară necesare monitorizării vor fi decontate, conform nevoilor medicale, fără limite abstracte de una sau două pe an”, a declarat Rogobete. Acesta a criticat ideea uniformizării tratamentului pentru toți pacienții. „De parcă evoluția bolilor este identică pentru toți și poate fi programată într-un Excel”, a adăugat ministrul. Totodată, Rogobete a anunțat că a pus în transparență decizională o ordonanță de urgență care vizează corectarea acestor probleme din sistem. „Astăzi, cu responsabilitate administrativă, cât încă mai sunt ministru al Sănătății, am decis să pun în transparență decizională Ordonanța de Urgență care vine să corecteze aceste anomalii de funcționare a sistemului de sănătate, chiar dacă, la un moment dat, calculele financiare au ieșit bine”, a transmis acesta.
Prima zi de concediu medical va fi plătită pentru mai multe categorii de pacienți. Rogobete: Pentru mulți, acea primă zi este o alegere imposibilă: mergi bolnav la muncă sau pierzi bani”
Mai multe categorii de pacienți, printre care cei cronici, persoanele incluse în programele naționale de sănătate, urgențele medico-chirurgicale și pacienții care beneficiază de spitalizare de zi, vor primi prima zi de concediu medical plătită, după ce Parlamentul a aprobat excepțiile propuse de Ministerul Sănătății, potrivit ministrului Alexandru Rogobete. „Am încercat să corectăm inechitatea generată cu prima zi de concediu medical neplatită, rapid, prin ordonanță de urgență în Guvern. Nu a trecut. Nu am renunțat și am susținut proiectul în Parlament. Astăzi s-au votat în Plenul Camerei Deputaților excepțiile propuse de Ministerul Sănătății și care au fost introduse de colegii parlamentari”, a scris Alexandru Rogobete, pe Facebook. Camera Deputaților este for decizional, astfel că măsura va intra în vigoare după promulgarea de către președintele Nicușor Dan. După acest pas, prima zi de concediu medical va fi plătită pentru pacienții cronici, cei din programele naționale de sănătate, pacienții aflați în spitalizare de zi și persoanele cu urgențe medico-chirurgicale. Ministrul Sănătății a explicat și care este impactul social al măsurii. „Pentru mulți români, acea primă zi însemna o alegere imposibilă: mergi bolnav la muncă sau pierzi bani. Nu e o alegere corectă. Și nu este un sistem care își protejează oamenii (…) Concediul medical nu este un beneficiu acordat cu jumătate de măsură. Este o formă de protecție reală – pentru pacient, pentru cei din jur și pentru întregul sistem”, a adăugat Alexandru Rogobete.
Motivul străvechi pentru care o oră are 60 de minute
În octombrie 1793, nou-înființata Republică Franceză s-a angajat într-un experiment nereușit. A decis să schimbe ora. Revoluționarii au decis că ziua va fi acum împărțită la 10 ore, nu la 24. Fiecare oră va avea 100 de minute decimale, alcătuite la rândul lor din 100 de secunde decimale, notează BBC. Sistemul orar făcea parte dintr-un calendar revoluționar mai amplu, care urmărea raționalizarea (și decreștinizarea) structurii anilor, incluzând o nouă săptămână de 10 zile. În curând au început lucrările de conversie a ceasurilor existente la sistemul zecimal . Primăriile au instalat ceasuri zecimale, iar activitățile oficiale au fost înregistrate folosind noul calendar. „A început rapid să provoace nenumărate dureri de cap”, spune Finn Burridge, comunicator științific la Muzeele Regale Greenwich din Londra, Marea Britanie, sediul Observatorului Regal și locul unde a fost stabilit timpul mediu Greenwich. Reproiectarea și convertirea ceasurilor existente s-au dovedit extrem de dificile. Sistemul a izolat Franța de țările vecine, în timp ce populația rurală ura ca ziua de odihnă să devină doar o dată la a 10-a zi. În cele din urmă, timpul zecimal a durat abia mai mult de un an în Franța. Pentru a înțelege cum am început să numărăm, și cum numărăm și astăzi, 24 de ore într-o zi, 60 de minute într-o oră și 60 de secunde într-un minut, trebuie să dăm înapoi ceasul într-o epocă anterioară începuturilor măsurării timpului. Pentru că povestea unuia dintre cele mai vechi sisteme numerice ne-a pus pe această cale – și explică de ce acest sistem ciudat a supraviețuit mult civilizațiilor care l-au inventat. O bază de 60 La origine se află sumerienii, un popor antic care a trăit în Mesopotamia (aproximativ Irakul de astăzi) între anii 5300-1940 î.Hr. și una dintre primele civilizații care au format orașe. Împreună cu multe alte invenții, inclusiv irigațiile și plugul, lor li se atribuie crearea primului sistem de scriere cunoscut. Acesta a inclus și un sistem de numerotare bazat pe conceptul de 60. Ține mâna în față, îndoiește un deget și vei vedea că are trei articulații. Numără toate articulațiile degetelor unei mâini (fără a include degetul mare) și vei ajunge la 12. Numără aceste 12 ca fiind una singură folosind un deget de la cealaltă mână și reia numărătoarea de la 12 la prima mână, până când toate cele cinci degete de la a doua mână sunt folosite. Până la ce ai numărat? Șaizeci. Aceasta este una dintre teoriile speculative despre motivul pentru care sumerienii și-au bazat sistemul matematic emergent pe 60, nu pe 10 – o decizie care are încă implicații asupra modului în care măsurăm timpul astăzi. Dezvoltarea numerelor scrise a fost determinată de nevoia de a ține evidențe pentru sistemul agricol din ce în ce mai mare și mai complex care susținea orașele lor în creștere, spune Martin Willis Monroe, expert în culturi cuneiforme (sistemele de scriere timpurii ale Orientului Mijlociu antic) de la Universitatea din New Brunswick din Canada. Au început să folosească tăblițe mici de lut, adesea de dimensiunea unui smartphone sau mai mici, pentru a ține evidența numerelor, imprimând detaliile în lut moale. Alte notații picturale au urmat curând, dezvoltându-se în faimosul text cuneiform al sumerieni. Abia la mijlocul secolului al XIX-lea aceste tăblițe de lut au fost descoperite și au început să fie descifrate. Ele arată că sumerienii foloseau o întreagă gamă de sisteme numerice, spune Monroe, dar cel mai important pentru matematică și, în cele din urmă, pentru astronomie și timp, a devenit rapid așa-numitul sistem sexagesimal. Sumerienii foloseau numărul 60 într-un mod comparabil cu modul în care folosim noi acum numărul 10. Când ajungem la nouă, ne mutăm peste un spațiu la stânga, scriem un unu și adăugăm zero la dreapta, spune Erica Meszaros, care a absolvit recent un doctorat în istoria științelor exacte și antichității la Universitatea Brown din SUA. „[Este] același lucru cu sexagesimalul: ajung până la 59 și în loc să aibă un număr mai mare decât 59, folosesc doar un unu, dar cu o poziție mai sus.” Orele, minutele și secundele sunt o moștenire utilă din timpuri străvechi, atât de adânc înrădăcinată încât schimbarea sistemului acum ar fi probabil prea mult de gestionat. În ciuda teoriei tentante a numărării cu degetele, prezentată mai sus, nu este clar de ce sumerienii au optat pentru un sistem de bază 60. „Nu există o mulțime de dovezi de unde provine numărul 60”, spune Monroe. Unii cercetători au sugerat că sistemul sexagesimal ar fi putut exista înainte de sumerieni. Ușurința sa în utilizare este însă evidentă. Șaizeci poate fi împărțit la unu, doi, trei, patru, cinci, șase, 10, 12, 15, 20, 30 și 60 fără a fi nevoie de fracții sau zecimale. Comparați acest lucru cu 10, care poate fi împărțit doar la unu, doi, cinci și 10, iar avantajele sale încep să devină clare. „Dacă dezvoltați numere în scopuri foarte practice, cum ar fi contabilitatea, impozitele sau măsurarea câmpurilor și împărțirea câmpurilor pentru moștenirea fiilor dvs., o modalitate ușoară de a face aceste operații matematice poate fi de mare ajutor”, spune Meszaros. Originea timpului Nu există dovezi clare că sumerienii foloseau timpul, deși probabil că măsurarea timpului a existat în regiune înainte de prima utilizare documentată a cadranelor solare și a ceasurilor cu apă de către babilonieni (o civilizație mesopotamiană antică care a venit după sumerieni) în jurul anului 1000 î.Hr., spune Monroe. Prima civilizație cunoscută care a împărțit ziua în ore a fost cea a vechilor egipteni, spune Rita Gautschy, arheoastronomă la Universitatea din Basel, Elveția, iar acest lucru apare în texte religioase din jurul anului 2500 î.Hr. Primele obiecte cunoscute legate de ore s-au referit inițial la cele 12 ore ale nopții: acestea erau ceasuri stelare diagonale găsite pe capacul interior al sicrielor nobililor egipteni din perioada cuprinsă între anii 2100 și 1800 î.Hr., spune Gautschy. Cele mai vechi instrumente cunoscute pentru măsurarea timpului, cadranele solare și ceasurile cu apă, au apărut în Egipt în jurul anului 1500 î.Hr. Unele erau folosite în timpul muncii zilnice , dar majoritatea erau „probabil mai mult legate de sfera religioasă și de ritualuri” decât de măsurarea timpului,
O piesă nouă semnată Prince, lansată la 10 ani de la moartea artistului
Artistul a murit pe 21 aprilie 2016, la vârsta de 57 de ani, în urma unei supradoze accidentale. Zece ani mai târziu, echipa care administrează catalogul său muzical publică materiale nelansate până acum, într-un efort de a valorifica arhiva impresionantă lăsată în urmă, scrie Euronews. O piesă din arhivă, readusă la viață, legătura cu Céline Dion Potrivit descrierii oficiale, piesa a fost înregistrată în 1991, la celebrul complex Paisley Park, și a fost recent remixată pentru lansare. „Înregistrată în 1991 la Paisley Park și recent mixată, piesa îl surprinde pe Prince în plină formă, scriind, producând și interpretând fiecare notă”, se arată în comunicarea oficială. Balada, dominată de pian, evidențiază stilul emoțional și rafinat al artistului, fiind considerată de fani o piesă reprezentativă pentru perioada sa creativă din anii ’90. Interesant este faptul că piesa nu este complet necunoscută publicului. O versiune interpretată de Céline Dion a fost inclusă pe albumul acesteia din 1992. Artista a reacționat la lansarea versiunii originale, spunând că melodia a fost un cadou prețios din partea lui Prince și că audierea variantei originale este „un moment cu adevărat special”. Parte dintr-un proiect mai amplu Reprezentanții moștenirii artistului au anunțat că această lansare este doar începutul. Piesa ar putea face parte dintr-un album complet, compus exclusiv din materiale nelansate anterior. „‘With This Tear’ marchează începutul unei serii de înregistrări nelansate, care vor apărea anul acesta, ca parte a unui proiect de album complet nou”, au transmis administratorii catalogului muzical. Deși nu au fost oferite detalii suplimentare despre dată sau conținut, interesul fanilor este deja ridicat, având în vedere amploarea arhivelor lăsate de artist. În paralel, numele lui Prince a fost implicat recent și într-o controversă legată de utilizarea muzicii sale. Administratorii drepturilor au refuzat includerea unei piese într-un proiect cinematografic asociat cu președintele american Donald Trump. Potrivit producătorilor, decizia a fost motivată de faptul că artistul nu ar fi dorit ca muzica sa să fie asociată cu astfel de contexte.
Tosca – iubire, trădare și sacrificiu pe acordurile geniului lui Puccini la Opera Națională București
Considerată una dintre cele mai dramatice și iubite opere ale sale, ”Tosca” reunește tot ceea ce are viața mai intens, iubire, gelozie, trădare și moarte, într-un spectacol care atinge sufletul fiecărui spectator. Acțiunea este plasată în Roma, în anul 1800, într-o perioadă de tulburări politice. Floria Tosca, o cântăreață celebră, este îndrăgostită de pictorul Mario Cavaradossi, un idealist care susține libertatea și justiția. În încercarea de a-l salva pe prietenul său Angelotti, un fugar politic, Cavaradossi devine ținta Baronului Scarpia, crudul șef al poliției romane. Scarpia, obsedat de Tosca, o manipulează pentru a-și atinge scopul: arestarea lui Cavaradossi. Într-un moment de disperare, Tosca devine pradă capcanei întinse de Scarpia: îi promite eliberarea iubitului ei în schimbul onoarei. Însă, copleșită de oroare, îl ucide pe tiran. Crezând că a obținut libertatea pentru Mario, află prea târziu că a fost trădată. Într-un final de o forță tragică, Tosca moare alături de iubitul ei ucis de plutonul închisorii. Această producție a Operei Naționale București promite o experiență totală, o îmbinare perfectă între dramatismul scenei și frumusețea muzicii pucciniene. Decorurile elaborate redau atmosfera Romei baroce, iar costumele de epocă și regia atentă vor transporta publicul direct în inima poveștii. Aria ”Vissi d’arte”, interpretată de Tosca, este un strigăt sfâșietor către divinitate, o rugăciune a unei femei care iubește și suferă, iar ”E lucevan le stelle”, cântată de Cavaradossi înainte de moarte, rămâne una dintre cele mai tulburătoare mărturisiri de dragoste din istoria operei. Regie, decor, costume și light design: Mario De Carlo Dirijor: Daniel Jinga Distribuția: Floria Tosca: Madeleine Pascu/Iulia Isaev; Mario Cavaradossi: Alin Stoica/Andrei Manea – invitat; Scarpia: Ștefan Ignat; Cesare Angelotti: Marius Boloș; Sacrestano: Ion Dimieru; Spoletta: Andrei Lazăr; Sciarrone: Dan Indricău; Un carceriere: Filip Panait; Un pastore: Monica Luca Cu participarea Orchestrei și Corului și a Corului de Copii al Operei Naționale București. „Tosca” este o confesiune a sufletului omenesc, o călătorie prin cele mai adânci trăiri și o dovadă că arta poate învinge timpul. Pe 25 și 26 aprilie, scena Operei Naționale București devine templul unei emoții nemuritoare.
Târgul de Sfântul Gheorghe: un nou eveniment dedicat produselor tradiționale românești, gusturilor autentice și producătorilor locali
Timp de trei zile, curtea MADR se transformă într-un spațiu de întâlnire între producători și consumatori, unde vizitatorii pot descoperi produse realizate în diverse regiuni ale țării. Producători din județe precum Alba, Argeș, Botoșani, Brașov, Brăila, Cluj, Dâmbovița, Giurgiu, Mureș, Neamț, Prahova, Sibiu, Suceava, Vâlcea și Vrancea vor aduce o ofertă variată, de la fructe și legume proaspete până la preparate din carne, lactate și produse apicole. Oferta târgului include, de asemenea, pește și produse din pește, articole artizanale pe bază de lavandă, dulciuri și produse de patiserie, dar și alte specialități agroalimentare care reflectă specificul gastronomic românesc. Participarea producătorilor din zona Bucovinei va aduce în prim-plan produse locale precum lactate, preparate din carne, miere, conserve și produse din lavandă, prezentate în cadrul Pieței Volante „Din Drag de Bucovina”. Printre produsele promovate se regăsesc și preparate recunoscute la nivel european pentru calitate și autenticitate, precum Magiunul de prune Topoloveni, cu Indicație Geografică Protejată, și Telemeaua de Sibiu, un alt produs cu statut IGP. De asemenea, vor fi prezente produse din agricultura ecologică, inclusiv sortimente de miere și preparate apicole, dar și produse certificate tradițional. Vizitatorii vor putea găsi și produse atestate tradițional precum preparate pescărești, fructe uscate sau afumate, produse lactate și din carne, dar și Cozonacul Domnesc din județul Botoșani, cunoscut pentru rețeta sa autentică. Atmosfera de sărbătoare va fi completată de flori de sezon aduse de producători locali, care vor adăuga culoare și prospețime evenimentului. Organizatorii îi invită pe vizitatori să participe la târg și să descopere o experiență autentică în care tradiția, gustul și calitatea se întâlnesc într-un cadru dedicat producătorilor români.
Directorul MNIR respinge speculațiile: Nu există nicio îndoială asupra autenticității coifului de la Coțofenești
Întrebat despre informațiile apărute în presa olandeză privind modul în care ar fi fost găsit coiful de la Coțofenești, directorul muzeului a precizat că nu poate confirma astfel de detalii, deoarece țin de ancheta autorităților. „Astea sunt zvonuri pe care eu nu le pot confirma. Poate la un moment dat autoritățile, cei care s-au ocupat de caz, le vor putea confirma. Dar asta nu este treaba mea acum”, a spus Cornel Constantin Ilie. El a subliniat că specialiștii muzeului au verificat coiful de la Coțofenești și cele două brățări dacice și nu există dubii privind autenticitatea acestora. „Ceea ce vă pot spune, că din punctul nostru de vedere, al profesioniștilor, noi nu avem în momentul de față absolut nicio îndoială că aceste obiecte sunt obiectele originale”, a explicat directorul MNIR. Potrivit acestuia, artefactele au fost analizate în detaliu, inclusiv microscopic, și comparate cu datele existente anterior furtului. „După ce au fost făcute inclusiv analize microscopice pe acest obiect, după ce au fost verificate absolut toate particularitățile acestui obiect, inclusiv partea de restaurare, nu avem nicio îndoială asupra autenticității”, a subliniat Constantin Ilie. Detaliul care confirmă autenticitatea coifului „Și vă dau doar un singur element care să vă convingă, că deja s-a mai vorbit despre obiecte ca fiind copii sau ce se mai vehiculează, este deja absurd. Acea bucată de obrăzar care s-a desprins atunci când a fost scos din vitrină, scăpat din mână, ce s-a întâmplat cu el, deci s-a desprins pe urma veche de restaurare. Dacă priviți și în vitrină, pentru că noi am făcut exact această operațiune, acea zonă care este restaurată se potrivește perfect cu zona care… deci se îmbină perfect. Dacă cineva poate să-mi spună că s-a replicat coiful din aur, dar au fost atât de maniaci, ca să zic așa, încât au restaurat și urma veche de restaurare a coifului, atunci dați-mi voie să am mari îndoieli că se putea întâmpla acest lucru. Deci, ca să fie foarte clar, din punctul nostru de vedere, după ce am văzut foarte clar și am analizat și am stabilit toate detaliile, toate elementele, acestea sunt obiectele originale și noi nu avem absolut nicio îndoială asupra autenticității”, a mai spus Cornel Constantin Ilie.
Jumătate din răspunsurile chatboților IA despre cancer sunt problematice / Pacienții sunt îndemnați să renunțe la chimioterapie
Aproape jumătate dintre răspunsurile oferite de asistenții virtuali bazați pe inteligență artificială în legătură cu tratamentul cancerului conțin erori sau informații incomplete, potrivit unui studiu recent publicat în revista BMJ Open, o publicație științifică cu acces deschis, editată de grupul British Medical Journal, unul dintre cele mai prestigioase grupuri de presă medicală din lume. Revista publică exclusiv cercetări originale evaluate de experți independenți. Concluzia cercetătorilor este îngrijorătoare: aceste sisteme pot orienta pacienții spre terapii alternative nevalidate, în detrimentul tratamentelor medicale standard. Lundquist Institute for Biomedical Innovation este recunoscut pentru cercetări în oncologie Studiul a fost realizat de cercetători de la Lundquist Institute for Biomedical Innovation, din cadrul Harbor-UCLA Medical Center, și a testat unele dintre cele mai utilizate platforme de inteligență artificială la nivel global: Grok (xAI), ChatGPT (OpenAI), Gemini (Google), Meta AI și DeepSeek. Lundquist Institute for Biomedical Innovation este un centru independent de cercetare medicală afiliat Harbor-UCLA Medical Center din Los Angeles, specializat în studii clinice și translaționale. Institutul colaborează cu Universitatea California și este recunoscut pentru cercetări în oncologie, boli infecțioase și sănătate publică. Răspunsuri „parțial problematice” și „foarte problematice” Răspunsurile generate de aceste sisteme au fost evaluate de specialiști oncologi, care au constatat că 30% dintre ele au fost considerate „parțial problematice” — în mare parte corecte, dar incomplete — iar 19,6% au fost catalogate drept „foarte problematice”, conținând erori semnificative și lăsând loc interpretărilor subiective. Cum au fost testate chatboturile Cercetătorii au formulat întrebări concepute să conducă sistemele spre informații eronate, abordând teme frecvent vehiculate în spațiul public: legătura dintre tehnologia 5G sau utilizarea antiperspirantelor și cancer, siguranța steroizilor anabolizanți sau riscurile vaccinurilor. Rezultatele au relevat un tipar îngrijorător Întrebate despre terapii alternative pretins mai eficiente decât chimioterapia, chatboturile au oferit inițial răspunsuri corecte, avertizând că astfel de opțiuni nu sunt susținute de dovezi științifice. În pasul următor însă, au enumerat aceste terapii — acupunctură, medicină pe bază de plante, diete prezentate ca având efecte anticancer — și, în unele cazuri, au furnizat chiar referințe către clinici care promovează astfel de tratamente și resping chimioterapia. „Echilibrul fals” — capcana algoritmilor Cercetătorii atrag atenția asupra unei tendințe sistematice a acestor platforme de a prezenta un „echilibru fals”: acordarea unei importanțe egale surselor științifice validate și surselor nevalidate, precum bloguri, forumuri sau postări din social media. Această abordare, aparent neutră, poate induce în eroare pacienții și îi poate îndepărta de tratamentele aprobate medical. „Chatboturile evaluate au avut rezultate slabe în domenii medicale unde riscul de dezinformare este ridicat”, concluzionează autorii studiului, adăugând că utilizarea lor fără educație publică și supraveghere adecvată poate amplifica, nu reduce, răspândirea informațiilor eronate. Un sfert dintre americani caută sfaturi medicale la chatboturi Miza acestor constatări este cu atât mai mare cu cât utilizarea inteligenței artificiale pentru informații medicale este în creștere rapidă. Un sondaj Gallup arată că aproximativ unul din patru adulți din Statele Unite apelează la astfel de instrumente pentru sfaturi legate de sănătate, adesea în căutarea unor răspunsuri rapide sau din cauza dificultății de acces la servicii medicale. Nivelul de încredere în răspunsurile IA rămâne, totuși, limitat Nivelul de încredere rămâne însă limitat: doar o treime dintre utilizatori declară că au încredere în răspunsurile primite, în timp ce majoritatea manifestă rezerve. Specialiștii avertizează că informațiile eronate despre terapii alternative și suplimente sunt deja răspândite în mediul online, iar unele dintre aceste produse — neevaluate de autoritățile de reglementare — pot avea efecte adverse grave, inclusiv asupra ficatului sau metabolismului. Mai mult, utilizarea lor poate întârzia accesul la tratamentele standard, cu consecințe potențial fatale. Au fost semnalate și cazuri în care răspunsurile incorecte ale chatboților IA au generat îngrijorare inutilă în rândul pacienților, inclusiv prin estimări eronate privind prognosticul bolii.
Sărbătoare nouă în Biserica Ortodoxă Română / Soborul Sfintelor Femei Românce
Biserica Ortodoxă Română va celebra, în acest an, pentru prima dată Soborul Sfintelor Femei Românce, sărbătoare introdusă recent în calendarul ortodox prin hotărârea Sfântului Sinod din 27 martie 2025, potrivit basilica.ro. Noua sărbătoare este fixată în Duminica a treia după Paști, zi dedicată tradițional și Sfintelor Femei Mironosițe, și marchează recunoașterea contribuției spirituale a femeilor românce care au dus o viață sfântă. Slujbe speciale la Catedrala Patriarhală Programul liturgic de la Catedrala Patriarhală din București va urma tipicul obișnuit: sâmbătă, de la ora 16:00, va fi oficiată Vecernia unită cu Litia, iar duminică, de la ora 09:00, Sfânta Liturghie. Mesajul Patriarhului Daniel Patriarhul Daniel a transmis un mesaj dedicat acestei duble sărbători, subliniind modelul spiritual oferit de sfintele femei românce. Potrivit acestuia, ele „prin viețuirea lor virtuoasă și prin curajul lor s-au făcut următoare Sfintelor Femei Mironosițe, mărturisind, prin rugăciune, cuvânt și faptă, pe Hristos Cel înviat”. Patriarhul a evidențiat diversitatea acestor modele de sfințenie: mucenițe, monahii, soții, mame, doamne sau femei simple din popor, cunoscute sau necunoscute, unite prin credință, smerenie și jertfelnicie. Canonizări recente Evenimentul vine după ce, anul trecut, Sfântul Sinod a decis canonizarea a 16 femei românce cu viață sfântă. Proclamarea solemnă a avut loc la 6 februarie 2026, la Catedrala Patriarhală, urmând și proclamări locale. Printre noile sfinte din Arhiepiscopia Bucureștilor se numără: Sfânta Doamnă Maria Brâncoveanu Sfânta Cuvioasă Filofteia de la Pasărea Sfânta Cuvioasă Muceniță Evloghia de la Samurcășești Sfânta Cuvioasă Elisabeta de la Pasărea În acest an, la mănăstirile Pasărea și Samurcășești din județul Ilfov au fost deshumate moaștele a două dintre aceste sfinte. 2026, an dedicat femeilor cu viață sfântă Sfântul Sinod a proclamat anul 2026 drept Anul comemorativ al femeilor cu viață sfântă, incluzând mironosițe, mucenițe, monahii, soții și mame. În acest context, icoana Soborului Sfintelor Femei Românce a fost desemnată drept icoana oficială a anului comemorativ, reprezentând patru categorii de sfinte: mucenițe, monahii, femei din popor și doamne sau principese. Un nou reper în calendarul ortodox românesc Introducerea Soborului Sfintelor Femei Românce marchează un moment important pentru Biserica Ortodoxă Română, prin recunoașterea rolului spiritual și istoric al femeilor în viața religioasă și în tradiția creștină a țării.