Filmările care zguduie Europa: imagini din laboratoare declanșează apeluri fără precedent pentru oprirea testelor pe animale
Până acum, imaginile obținute și care au fost filmate de un angajat ce nu a mai putut răbda să vadă suferința animalelor au devenit cele mai solide argumente pentru cei care susțin încetarea acestei practici. Un avertizor de integritate care a făcut publice imagini terifiante din laboratoare. Imaginile arată câini, primate, iepuri și rozătoare supuse unor proceduri invazive și repetetae, inclusiv inhalare forțată și administrare orală prin tub. Proceduri invazive, prinse pe cameră Materialele surprind animale imobilizate și expuse unor proceduri care le provoacă suferință fizică și psihologică severă: câini beagle forțați să inhaleze substanțe prin măști fixate pe față maimuțe imobilizate, care se zbat în dispozitive de restricție, în timp ce li se introduc tuburi pe gât iepuri fixați în cilindri pentru perfuzii intravenoase porci cu răni deschise pe care sunt aplicate substanțe testate șoareci imobilizați și expuși la inhalare forțată Dovezile au fost colectate de un fost angajat care, potrivit organizațiilor, a decis să vorbească după ce a fost profund afectat de ceea ce a văzut. În doar două zile de la lansarea campaniei, peste 41.000 de persoane au semnat o petiție pentru încetarea acestor practici. „Tortură prezentată drept știință” Reprezentanții organizațiilor implicate susțin că testele sunt realizate sub pretextul siguranței publice, dar în lipsa unei transparențe reale. „Dacă publicul ar fi cunoscut realitatea testării toxicității pe animale, aceasta s-ar fi încheiat cu mult timp în urmă”, a declarat Lyn White, director global Animals International. La rândul său, Iain Green, director Animal Aid, afirmă că „durerea și agonia acestor animale sunt greu de privit”, descriind fenomenul drept „tortură animală prezentată drept știință”. România: peste 11.500 de animale utilizate în laboratoare Practica nu este limitată la alte state. Datele centralizate de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor arată că, în 2024, în România au fost utilizate 11.503 animale în experimente de laborator. În paralel, Comisia Europeană pregătește o foaie de parcurs pentru eliminarea treptată a testării pe animale în evaluările de siguranță, document așteptat în mai 2026. Inițiativa vine însă după ani de întârzieri și critici privind lipsa unor măsuri concrete. Eficiența științifică a testării pe animale e contestată Criticile nu vizează doar dimensiunea etică, ci și relevanța științifică a testelor. Potrivit datelor invocate de organizații, aproximativ 90% dintre medicamentele care trec testele pe animale eșuează ulterior în studiile clinice pe oameni. Inclusiv oficiali din domeniul reglementării recunosc limitele acestor metode. Comisarul FDA, Marty Makary, a declarat recent că tehnologiile moderne permit depășirea testării pe animale, care „are un istoric slab în predicția siguranței și eficienței la oameni”. Licențe aprobate fără evaluări individuale În Regatul Unit, testele de toxicitate sunt autorizate prin licențe generale emise pe perioade de până la cinci ani, care pot acoperi mii de animale, fără ca autoritățile să analizeze fiecare substanță testată în parte. Date publicate recent arată că doar în 2025 au fost aprobate proiecte care implică zeci de mii de animale, inclusiv mii de câini beagle și primate. Organizațiile acuză o contradicție între declarațiile politice privind reducerea testării și autorizarea continuă a unor programe extinse. Alternativele există și sunt multe, spun specialiștii În paralel, comunitatea științifică dezvoltă metode alternative considerate mai relevante pentru organismul uman: sisteme „organ-on-a-chip” care reproduc funcțiile organelor culturi de celule umane (in vitro) simulări computerizate și modele bazate pe inteligență artificială organoide umane și microdozare pe voluntari Aceste tehnologii sunt deja utilizate și, potrivit specialiștilor, ar putea reduce semnificativ sau elimina necesitatea testelor pe animale, dacă ar beneficia de finanțare și sprijin legislativ adecvat. Presiunea pentru schimbare este din ce în ce mai mare Organizațiile implicate cer suspendarea imediată a noilor teste, revizuirea licențelor existente și stabilirea unui calendar clar pentru eliminarea testării pe animale. „Când un sistem eșuează atât animalele, cât și oamenii, soluția nu este să îl apărăm, ci să îl înlocuim”, a declarat Gabriel Păun, director UE Animals International. Campania deschisă după publicarea imaginilor pune presiune pe autorități într-un moment în care tranziția către metode alternative este deja discutată la nivel european, dar încă departe de implementare.
Cât costă să vizitezi Muzeul Național de Istorie a României, unde va fi expus coiful de la Coțofenești
Coiful de la Coțofenești și cele două brățări dacice vor putea fi văzute de public la Muzeul Național de Istorie a României între 22 aprilie și 3 mai. Ulterior, acestea vor fi incluse într-o campanie de prezentare în mai multe regiuni ale țării. Muzeul Național de Istorie a României este deschis de miercuri până duminică, între orele 10:00 și 18:00, iar ultima intrare este la 17:15. Luni și marți este închis. Cât costă biletul Prețurile pentru vizitarea Muzeului Național de Istorie a României sunt: 32 de lei – adulți 16 lei – pensionari 8 lei – elevi și studenți Detalii despre Coiful de la Coțofenești Coiful de la Coțofenești este una dintre cele mai cunoscute piese de aur din patrimoniul României, alături de tezaurul de la Pietroasele, fiind una dintre cele mai reprezentative descoperiri arheologice de pe teritoriul României. Descoperit înainte de 1927, în apropierea satului Coțofenești, județul Prahova, coiful a fost găsit întâmplător de mai mulți copii. Ulterior, piesa a ajuns în posesia unui colecționar, iar în 1929 a fost donată statului și inclusă în colecțiile Muzeului Național de Antichități. Din 1972, coiful a fost expus la Muzeul Național de Istorie a României, unde a fost văzut de milioane de vizitatori. Realizat din aur, coiful datează din secolul al IV-lea î.Hr. și este considerat o capodoperă a artei traco-getice. Specialiștii consideră că piesa a aparținut unui conducător get, fiind un obiect de prestigiu, posibil folosit în ceremonii. De-a lungul timpului, coiful a fost expus și în mari muzee din Europa, contribuind la creșterea notorietății sale internaționale.
Blocaj major în radioterapie în sistemul public din București și Ilfov / Doar 10% din necesar e acoperit
Capacitatea reală de radioterapie din centrele medicale publice din regiunea București-Ilfov acoperă doar puțin peste 10% din necesarul de servicii pentru pacienții oncologici, avertizează Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC), într-o scrisoare deschisă transmisă Ministerului Sănătății și Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Documentul, semnat de președintele FABC, Cezar Irimia, atrage atenția asupra unor disfuncționalități grave în accesul pacienților la servicii esențiale, în special în domeniul radioterapiei – o componentă vitală în tratamentul cancerului. Acces limitat la tratament esențial Potrivit federației, între 50% și 60% dintre pacienții oncologici au indicație de radioterapie. Cu toate acestea, sistemul public nu reușește să răspundă acestei nevoi. „Distribuția resurselor de radioterapie este inegală, regiunile Sud-Muntenia și Sud-Est înregistrând un deficit major de infrastructură, în ciuda concentrării din zona București-Ilfov”, se arată în scrisoarea deschisă. Deși Capitala concentrează cea mai mare parte a infrastructurii, centrele sunt suprasolicitate, deservind pacienți din întreaga jumătate sudică a țării. Presiune uriașă pe București Unitățile medicale din București și Ilfov tratează nu doar pacienți locali, ci și bolnavi din județe fără niciun centru de radioterapie, precum Călărași, Ialomița, Giurgiu și Dâmbovița. Estimările FABC indică un necesar anual de cel puțin 10.000 de pacienți care au nevoie de radioterapie doar în această regiune extinsă. În primele trei trimestre ale anului 2025, peste 9.000 de pacienți au fost deja tratați în cadrul programului național. Capacitate „pe hârtie” vs. realitate Datele oficiale arată că în București-Ilfov există aproximativ 25 de acceleratoare pentru radioterapie, dintre care 13 în sectorul public. În teorie, acest lucru ar trebui să asigure o acoperire majoritară a serviciilor în sistemul public. În practică însă, situația este radical diferită. „Capacitatea este doar pe hârtie. Centrele publice acoperă în prezent puțin peste 10% din necesarul real, raportat la decontările din programul național”, susține FABC. Mai mult, procentul este în scădere: 15% în 2023 și 12% în 2024. Întrebări fără răspuns Federația ridică semne de întrebare privind funcționarea reală a centrelor publice: De ce capacitatea tehnică nu se reflectă în servicii efective? De ce există activitate raportată, dar tratamentele sunt la un nivel minim? De ce pacienții sunt împinși, indirect, spre sistemul privat? Apel la reformă urgentă În acest context, FABC solicită autorităților: utilizarea tuturor resurselor disponibile, publice și private eliminarea barierelor administrative în accesul la tratament prioritizarea urgentă a pacienților oncologici „Este nevoie de urgentarea accesului la servicii, fără a condiționa acest acces pe criterii pur administrative”, subliniază organizația. Un sistem sub presiune, pacienți în așteptare Situația radioterapiei reflectă o problemă structurală mai amplă a sistemului de sănătate: infrastructură insuficientă, distribuție inegală a resurselor și un decalaj major între capacitatea declarată și cea reală. În timp ce cifrele oficiale sugerează existența unor resurse semnificative, realitatea din spitale arată că mii de pacienți sunt nevoiți să aștepte sau să caute soluții alternative pentru tratament – uneori contra cronometru.
Lize van der Walt, vedeta și atleta din Gladiatorii a murit la vârsta de 60 de ani
Atleta, care a fost diagnosticată cu cancer în 2013, a murit duminică (19 aprilie). Moartea ei a fost anunțată de pagina oficială de socializare a emisiunii, cu mesajul: „Suntem profund întristați să auzim de trecerea în neființă a fetei de aur a serialului Gladiatorii” Van der Walt a fost aleasă dintre mii de candidați pentru a deveni una dintre noii Gladiatori ai emisiunii în 1997, iar un omagiu a spus că „și-a lăsat rapid amprenta”, în ciuda faptului că aparițiile sale au fost întrerupte din cauza unei accidentări. „A dat dovadă de o rezistență incredibilă și, atunci când a concurat, a dovedit că tot ce strălucește era cu adevărat aur”, se arată în declarație, citată de publicația Independent. Van der Walt, născută în Africa de Sud și crescută în Elveția, a primit o medalie de aur la proba de 400 m în 1987, când avea 21 de ani. Era, de asemenea, o aventurieră pasionată. A escaladat Muntele Table din Cape Town înainte de a se muta în Marea Britanie în anii 1990. În timp ce se afla acolo, a lucrat ca antrenor personal și, observând aptitudinile ei pentru fitness, prietenii lui van der Walt au îndemnat-o să răspundă la o cerere de angajare pentru noi membri ai distribuției Gladiatorilor. Noua vedetă a serialului și-a făcut debutul în al șaselea sezon și a apărut în nouă episoade. Muzica ei de intrare a fost „Gold” de Spandau Ballet. După ce a părăsit serialul, van der Walt s-a mutat înapoi în Africa de Sud, unde a urmat o carieră de succes ca artistă și s-a format și ca antrenor psihosocial.
Nancy Sinatra îl critică pe Donald Trump după ce a folosit piesa My Way: Este un sacrilegiu
Fostul președinte american Donald Trump a publicat pe platforma sa socială un clip cu Frank Sinatra interpretând piesa „My Way”, fără a oferi vreun context. Postarea, apărută în timpul nopții, a generat numeroase reacții online, inclusiv speculații legate de semnificația alegerii melodiei, în contextul tensiunilor geopolitice actuale, arată Euronews. Reacția familiei Sinatra Nancy Sinatra, fiica legendarului artist, a reacționat public pe rețeaua X, criticând utilizarea piesei. „Este un sacrilegiu”, a scris aceasta, într-un mesaj devenit rapid viral. Ulterior, ea a precizat că nu există prea multe opțiuni pentru a opri utilizarea melodiei, menționând că doar deținătorii drepturilor de autor pot interveni în astfel de situații. This is a sacrilege. https://t.co/cPWoXiu0V6 — Nancy Sinatra (@NancySinatra) April 19, 2026 Nu este prima dată când Donald Trump este criticat pentru folosirea unor piese celebre fără acordul artiștilor. De-a lungul anilor, numeroși muzicieni, printre care Neil Young, Adele sau Rihanna, au cerut public ca melodiile lor să nu mai fie asociate cu evenimente sau campanii politice ale acestuia. În unele cazuri, artiștii au transmis notificări oficiale sau au luat măsuri legale pentru a opri utilizarea pieselor. Ce spune legea din SUA În Statele Unite, politicienii pot folosi anumite melodii în cadrul evenimentelor publice dacă dețin licențe generale obținute de la organizații de gestiune a drepturilor de autor. Acest cadru legal permite accesul la un catalog vast de piese, chiar și fără acordul direct al artiștilor, ceea ce a generat frecvent tensiuni între lumea politică și industria muzicală. Postarea lui Trump a atras atenția și prin alegerea piesei „My Way”, ale cărei versuri despre final și bilanț personal au fost interpretate de unii comentatori ca având o semnificație simbolică. În lipsa unei explicații oficiale, momentul rămâne deschis interpretărilor, dar reacția familiei Sinatra confirmă încă o dată sensibilitatea utilizării operelor artistice în context politic.
Coiful de la Coțofenești este expus pentru prima dată după revenirea sa în țară
„Începând cu data de 22 aprilie și până pe 3 mai 2026, aceste piese excepționale, recuperate, vor putea fi admirate de publicul larg, la Muzeul Național de Istorie a României, în timpul programului de vizitare, de miercuri până duminică, în intervalul orar 10.00 – 18.00”, a transmis instituția. Piesele vor fi prezentate mai întâi presei, marți seară, la Muzeul Național de Istorie a României, aceasta fiind prima prezentare după revenirea lor în țară. Coiful de la Coțofenești și trei brățări dacice au fost furate în ianuarie 2025 de la Muzeul Drents din Assen, unde erau expuse în cadrul expoziției „Dacia – Regatul aurului și argintului”. Hoții au folosit explozibili pentru a forța accesul în muzeu, apoi au spart vitrinele și au sustras obiectele. Coiful și două dintre brățări au fost recuperate la începutul lunii aprilie 2026, după mai bine de un an de la furt. Obiect unicat al lumii getice Coiful de la Coțofenești este considerat unul dintre cele mai spectaculoase artefacte din patrimoniul arheologic al României, o piesă cu valoare „arheologică, istorică și artistică excepțională”, potrivit muzeului. Realizat din aur și datat în secolul al IV-lea î.Hr., coiful este decorat cu motive complexe, inclusiv o pereche de ochi apotropaici pe partea frontală și scene de sacrificiu pe obrăzare, părțile laterale ale coifului, care acoperă obrajii. Specialiștii îl consideră un obiect unicat, asociat elitei getice, și o mărturie a legăturilor culturale dintre spațiul carpato-dunărean și lumea greacă sau scitică. Descoperit în anii 1920 în județul Prahova, coiful a devenit una dintre cele mai reprezentative piese ale tezaurului istoric al României.
Carmen – prăbușirea unui destin, pe scena Operei Naționale București
În dragoste și în război orice este permis! Chiar este permis orice? Și atunci ce este dragostea? O joacă, un capriciu, gelozie, furie, ură, nesăbuință, nebunie? Să fie disperare căutând să păstrezi cu ultimele puteri ceea ce a mai rămas din ceea ce a fost? Să fie slăbiciune lăsându-te pradă capriciilor, bănuielilor, jocului meschin? Și dacă este un joc meschin, mai este dragoste? Îți este permis să cânți și să dansezi cu toată forța și pasiunea, așa cum doar tu știi, dar nu de unul singur, îți este permis, să zâmbești, să crezi, să taci, să vorbești, să asculți, să alini, să ai încredere și să primești la rândul tău toate acestea. Îți este permis, chiar după ce creezi, să distrugi? Îți este permis să zbori… Și dacă în timpul acestui zbor ceva din toate acestea se pierde, ești liber să pleci, ești liber să devii altul, ești liber să crezi în alte idealuri, ești liber să fii tu însuți – ești liber să fii liber, de celălalt? Este permisă chiar și moartea? Opera „Carmen” de Georges Bizet surprinde ciocnirea devastatoare dintre dorință și datorie: Don José, prins între inocența trecutului și magnetismul nestăvilit al lui Carmen, își abandonează identitatea pentru o iubire care promite libertate, dar cere totul. Într-o lume a pasiunilor extreme, Carmen trăiește fără compromisuri, refuzând să fie posedată, în timp ce Don José se prăbușește într-o obsesie care îi consumă rațiunea. Destinele lor se înlănțuie într-un dans fatal, unde fiecare alegere îi apropie inevitabil de moarte. Bine și rău, avânt și decădere, fericire și nebunie, dragoste și ură, viață și moarte. DUALITATE – ai mai putea fi același după ce îți ucizi iubirea? Ai mai putea iubi? Te-ai mai putea iubi chiar și pe tine? Regie artistică și light design: Ada Lupu Hausvater Scenografie: Helmut Stürmer Costume: Corina Grămoșteanu Coregrafie: Flavia Giurgiu Asistent dirijor: Mircea Pădurariu Asistent de regie: Alexandru Nagy Asistent de coregrafie: Alexandra Gavrilescu Asistent scenografie costume și decor: Dariana Pau Dirijori cor: Adrian Ionescu, Ethan Schmeisser Dirijor cor copii: Smaranda Morgovan Dirijor: Ciprian Teodorașcu Distribuția: Carmen: Mihaela Ișpan/Sorana Negrea; Don José: Liviu Indricău/Lucian Corchiș; Micaela: Diana Rad – invitată/Andreea Bucur; Escamillo: Alexandru Constantin; Frasquita: Andreea Guriță Novac; Mercedes: Sidonia Nica; Le Dancaïre: Andrei Lazăr; Le Remendado: Ciprian Pahonea/Ioan Coca; Zuniga: Alexandru Matei; Moralès; Florin Simionca Cu participarea Orchestrei, Corului, Ansamblului de Balet și a Corului de Copii ale Operei Naționale București. Iubirea absolută, trăită fără limite, devine o forță care nu eliberează, ci distruge tot ce atinge. Miercuri, 22 aprilie, și joi, 23 aprilie, de la ora 18:30, găsiți posibile răspunsuri în opera „Carmen”, la Opera Națională București.
De ce pun oamenii oțet pe înțepăturile de țânțar. Explicația pe care mulți nu o știu
Pui oțet pe înțepăturile de țânțar? Iată ce spune știința despre acest remediu popular. Sezonul cald aduce inevitabil înțepăturile de țânțar. Mâncărimea și umflarea zonei afectate sunt simptome neplăcute, dar care dispar de obicei în câteva zile, potrivit El Economista. Lista remediilor casnice este aproape infinită. Printre cele mai populare se numără oțetul de mere, aplicat direct pe piele pentru a calma mâncărimea. Cum se aplică corect Metoda recomandată este simplă. Înmuiați o cârpă sau un tifon în oțet. Aplicați-l direct pe zona afectată. Evitați aplicarea pe zonele sănătoase din jur. Oțetul poate provoca iritații pe pielea neafectată. Dacă apare orice reacție, întrerupeți imediat tratamentul. Spălați zona cu apă din abundență. Oțetul acționează și ca dezinfectant natural. Este util mai ales dacă au apărut răni din cauza scărpinatului excesiv. Ce spune știința Aici intervine rezerva specialiștilor. Nu există dovezi științifice suficiente care să confirme efectele oțetului asupra înțepăturilor de țânțar. Unele studii atestă proprietățile antimicrobiene ale oțetului. Acestea vizează în special curățarea alimentelor. Alte cercetări confirmă efecte asupra tensiunii arteriale și controlului glicemiei. Niciun studiu nu a demonstrat însă eficiența sa specifică în cazul înțepăturilor de insecte. Remediul rămâne popular, dar neconfirmat științific. Când trebuie să mergi la medic Înțepăturile de țânțar sunt inofensive în majoritatea cazurilor. La unele persoane pot declanșa însă reacții alergice severe. Mayo Clinic recomandă consultarea unui medic dacă înțepătura este însoțită de febră. Durerile intense de cap, durerile corporale generalizate sau semnele de infecție locală sunt alte motive de îngrijorare. Persoanele cu alergii cunoscute trebuie să fie mai atente. O reacție severă poate apărea rapid și necesită intervenție medicală imediată.
Scrisorile de dragoste scrise de un poet celebru în 1819 au fost returnate proprietarului după ce au fost furate în anii 80
Scrisorile lui Keats, inclusiv prima scrisoare pe care i-a scris-o vreodată lui Brawne, sunt datate între 1819 și 1820. Evaluate la aproximativ 2 milioane de dolari, cele 37 de scrisori sunt păstrate într-un portofoliu legat cu marocan aurit. Brawne a fost vecinul lui Keats din Hampstead, de care s-a îndrăgostit și a fost ridicată la rang de muză și zeiță, notează The Guardian. Descendenții muzei lui Keats au vândut scrisorile la licitație Printre cele mai faimoase poezii ale lui Keats se numără odele sale din 1819, Oda către o privighetoare, Oda pe o urnă grecească și Către toamnă, care constituie o piatră de temelie a poeziei romantice. Însă scrisorile sale către Brawne – în care dorul său romantic este înfrățit de melancolie – se numără printre cele mai memorabile ale sale. Brawne a devenit logodnica lui Keats, dar acesta a murit de tuberculoză în februarie 1821, la vârsta de 25 de ani. La moartea ei, în 1865, Brawne a lăsat moștenire scrisorile copiilor ei, care le-au vândut la licitație în 1885. Vânzarea lor l-a inspirat pe Oscar Wilde să scrie un sonet, „Despre vânzarea prin licitație a scrisorilor de dragoste ale lui Keats”. Portofoliul a fost descoperit printre 17 cărți rare care au reapărut în Manhattan în ianuarie 2025, când o persoană anonimă, care a susținut ulterior că a moștenit cărțile de la bunicul său, a încercat să le vândă la doi comercianți de cărți rare separați, B&B Rare Books și Adam Weinberger Rare Books. Aceștia au raportat tentativa de vânzare lui Alvin Bragg, procurorul districtual din Manhattan, după ce au descoperit că acele cărți erau listate în Registrul Pierderilor de Artă. „Manhattan este capitala culturală a lumii, găzduind muzee, galerii și comercianți care expun opere de artă și antichități incredibile”, a declarat Bragg într-un comunicat. „Totuși, integritatea acestei piețe este subminată atunci când sunt expuse obiecte furate. Nu vom permite ca orașul nostru să fie un centru pentru artă și antichități traficate.” Ce se știe despre furt Cărțile au fost apoi confiscate în baza unor mandate de percheziție, iar la începutul acestui an, un judecător de la Curtea Supremă din New York a autorizat predarea cărților către moștenitorii lui John Hay Whitney și ai soției sale, Betsey Whitney. Cărțile includ un exemplar din „Finnegans Wake” de James Joyce din 1939; patru scrisori de Wilde care nu au fost incluse în „De Profundis”; scrisorile pe care Wilde i le-a scris iubitului său, Lord Alfred Douglas, din închisoarea Reading, în timpul încarcerării sale pentru „indecență gravă”; și un exemplar din „White Stains” de ocultistul Aleister Crowley din 1898. Moștenitorii lui Whitney au declarat că cărțile, evaluate împreună la aproape 3 milioane de dolari, vor fi vândute, iar veniturile vor fi donate. Se știu puține lucruri despre furt, dar la un moment dat între 1982 și 1989, cel puțin 28 dintre cărți au fost furate din moșia lui Whitney din Long Island, iar poliția a fost contactată. Whitney, care a fost ambasador al SUA între 1957 și 1961 și a fost editorul publicației New York Herald Tribune, era cunoscut ca un colecționar de artă pasionat și a moștenit sute de cărți rare de la mama sa. Furtul de artă era un sport al gentlemanilor Descoperirea și returnarea cărților au fost gestionate de unitatea de trafic de antichități din Manhattan, condusă de Matthew Bogdanos, un fost colonel al Marinei, care a condus biroul timp de peste un deceniu. Unitatea de trafic de antichități a recuperat până acum peste 6.200 de comori culturale, inclusiv cărți rare, opere de artă și antichități, evaluate la peste 485 de milioane de dolari, și a returnat peste 5.900 dintre acestea proprietarilor sau țărilor de origine. În 2017, Bogdanos a ordonat confiscarea unei vaze vechi de 2.300 de ani, cunoscută sub numele de Vasul Python, de la Muzeul Metropolitan de Artă din New York. Doi ani mai târziu, peste o duzină de artefacte legate de traficantul Subhash Kapoor au fost confiscate dintr-o galerie de la Universitatea Yale. Într-un interviu acordat ziarului The Guardian din 2022, Bogdanos a spus că dealerii, colecționarii privați și muzeele au trăit ani de zile indecise în ceea ce privește antichitățile ilicite. „Ar spune: «O, e puțin cam dubios, dar cui îi pasă. Nimeni nu se uită.» Dar oamenii se uită și spun că nu merită.” El a adăugat că traficul cu antichități furate „odinioară era un sport al gentlemenilor, făcut de gentlemeni pentru gentlemeni. Acum, acești domni și doamne din domeniu sunt încătușați.”
Paradox. De ce tocmai fructele și legumele pot crește riscul de cancer pulmonar la nefumători
Concluzia aparține unui studiu al USC Norris Comprehensive Cancer Center, prezentat la reuniunea anuală a Asociației Americane pentru Cercetarea Cancerului. Recomandarea de a consuma cât mai multe fructe, legume și cereale integrale este un pilon al nutriției sănătoase. Un nou studiu american o pune însă sub semnul întrebării, cel puțin pentru un anumit grup de populație, conform news.keckmedicine.org. Cercetătorii de la USC Norris Comprehensive Cancer Center au descoperit că tinerii nefumători sub 50 de ani care mănâncă mai sănătos decât media sunt mai predispuși să dezvolte cancer pulmonar. O descoperire contraintuitivă „Persoanele tinere nefumătoare care consumă mai multe alimente sănătoase sunt mai predispuse să dezvolte cancer pulmonar”, a declarat dr. Jorge Nieva, oncolog și cercetător principal al studiului. Descoperirea a ridicat imediat o întrebare: ce anume din aceste alimente ar putea crește riscul? Răspunsul suspectat de cercetători: pesticidele. Fructele, legumele și cerealele integrale neecologice sunt mai susceptibile să conțină reziduuri de pesticide decât carnea, lactatele sau alimentele procesate. Un argument suplimentar vine din statistici. Lucrătorii agricoli expuși cronic la pesticide au rate mai ridicate de cancer pulmonar. Cine este cel mai afectat Studiul a analizat 187 de pacienți diagnosticați cu cancer pulmonar înainte de 50 de ani. Majoritatea nu fumaseră niciodată. Cercetătorii au folosit Indicele de Alimentație Sănătoasă pentru a compara dieta pacienților cu media națională americană. Tinerii bolnavi au obținut un scor mediu de 65 din 100, față de media națională de 57. Femeile tinere sunt cel mai afectat grup. Ele au atât scoruri alimentare mai ridicate, cât și o incidență mai mare a cancerului pulmonar față de bărbații de aceeași vârstă. O nouă tendință îngrijorătoare Cancerul pulmonar afectează în mod tradițional persoanele în vârstă, fumătorii și bărbații. Vârsta medie de debut este de 71 de ani. Rata de fumat a scăzut constant din anii 1980. Numărul cazurilor de cancer pulmonar a scăzut și el, cu o singură excepție. Nefumătorii sub 50 de ani, în special femeile, înregistrează o creștere a incidenței. Ce urmează Cercetătorii nu au testat direct pesticidele din alimente. Au estimat expunerea pe baza datelor publice despre nivelurile medii de pesticide pe categorii de produse. Următorul pas este măsurarea directă a pesticidelor în sânge și urină. Scopul este identificarea substanțelor care cresc cel mai mult riscul. „Speranța noastră este ca aceste informații să ghideze recomandările de sănătate publică”, a spus dr. Nieva.