Suceava: Expoziție Ștefan Luchian un artist universal, la Muzeul Național al Bucovinei
Expoziția „Ștefan Luchian – un artist universal” va fi deschisă publicului începând cu ora 13:00, la Muzeul de Istorie Suceava, și este prezentată de galeristul și curatorul Damian Florea. Evenimentul este organizat de Muzeul Național al Bucovinei, în colaborare cu mai multe instituții muzeale și organizații din țară, printre care Muzeul Național de Artă al României, Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași, Muzeul Național Brukenthal, Muzeul Județean de Artă Prahova „Ion Ionescu-Quintus”, precum și Fundația Jean Louis Calderon – Galeriile Cornel Florea și Fundația pentru Artă, Natură și Societate. Potrivit organizatorilor, expoziția reunește 42 de lucrări realizate în diferite tehnici și pe diverse suporturi, acoperind o mare parte din creația lui Ștefan Luchian: flori, peisaje, portrete și naturi statice. Expoziția este prima de acest tip organizată la Suceava în ultimele decenii, oferind publicului o perspectivă asupra dimensiunii universale a artistului, considerat unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai artei moderne românești de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX. „Remarcabil reprezentant al artei moderne românești, Ștefan Luchian este considerat un continuator al tradiției inaugurate de Nicolae Grigorescu și Ion Andreescu. Arta sa, rafinată și profund expresivă, emană un umanism cald și o sensibilitate aparte, definindu-l drept unul dintre cei mai valoroși pictori români ai epocii sale. Prin opera lăsată posterității, el a marcat profund pictura românească de la începutul secolului XX și tot ce a urmat după aceea”, a transmis Muzeul Național al Bucovinei.
OMS, CE și UNICEF: Europa marchează 20 de ani de vaccinare, dar cifrele recente ridică semne de întrebare
Declarația a fost semnată de comisarul pentru comisarul european pentru sănătate, Olivér Várhelyi, de directorul regional pentru Europa al OMS, dr. Hans Henri P. Kluge, și de directorul regional pentru Europa și Asia Centrală al UNICEF, Regina De Dominicis. Pe măsură ce începe cea de-a 20-a Săptămână Europeană a Imunizării, semnatarii subliniază progresele realizate în protejarea sănătății publice prin vaccinare în ultimele două decenii și solicită o conducere îndrăzneață și un angajament sporit pentru menținerea acestor rezultate în anii următori. În 2007, Săptămâna europeană a imunizării a fost lansată în 53 de țări din Europa și Asia Centrală, cu scopul de a crește gradul de conștientizare privind necesitatea și dreptul fiecărui copil de a fi protejat împotriva bolilor care pot fi prevenite prin vaccinare. De atunci, inițiativa anuală a contribuit la informarea și protejarea populației din regiunea europeană a OMS, în timp ce programele naționale de imunizare au îmbunătățit sănătatea publică. La nivel global, vaccinarea a salvat aproximativ 154 de milioane de vieți din 1974. În regiunea europeană, acoperirea vaccinală ridicată a redus semnificativ povara bolilor prevenibile. Regiunea a rămas fără poliomielită endemică din 2002, este aproape de eliminarea rujeolei și rubeolei și a înregistrat scăderi importante ale altor boli. Între 2000 și 2024, cazurile de rubeolă au scăzut cu peste 99 %, cele de difterie cu 90 %, iar cele de oreion cu 95 %. Ratele de imunizare sunt în scădere în unele țări Multe țări au extins programele de imunizare pentru a proteja copiii împotriva unor boli grave, precum meningita, pneumonia și infecțiile cu rotavirus. Aproape toate statele din regiune includ vaccinul împotriva papilomavirusului uman (HPV) în programele lor, pentru prevenirea cancerului de col uterin și a altor tipuri de cancer. În același timp, femeile însărcinate pot fi protejate împotriva unor boli precum tusea convulsivă, gripa, COVID-19 și virusul sincițial respirator (VSR), contribuind la protejarea lor și a nou-născuților. Cu toate acestea, documentul atrage atenția că ratele de imunizare sunt în scădere în unele țări, iar numărul statelor afectate de focare de boli prevenibile este în creștere. În 2024, în regiunea europeană a OMS au fost raportate peste 298.000 de cazuri de tuse convulsivă, cel mai mare număr înregistrat vreodată. În același an, cazurile de rujeolă au depășit 127 000, cel mai ridicat nivel din ultimii 27 de ani. Autorii arată că aceste evoluții pot fi legate de lipsa de conștientizare, dezinformare și neîncredere în vaccinuri sau în autoritățile sanitare. În același timp, focarele indică o acoperire inegală a imunizării și deficiențe ale programelor naționale și ale sistemelor de asistență medicală primară. Investițiile în programele de imunizare sunt considerate esențiale pentru menținerea progreselor obținute. Semnatarii subliniază că Europa nu își poate permite să regreseze și că este necesară consolidarea programelor naționale și regionale de imunizare, precum și accelerarea acțiunilor coordonate la nivel global. Comisia Europeană a alocat deja resurse pentru sprijinirea eforturilor de imunizare atât în Uniunea Europeană, cât și la nivel internațional. UNICEF, OMS și Comisia Europeană anunță că vor continua colaborarea cu partenerii pentru a depăși provocările actuale și pentru a sprijini comunitățile marginalizate care nu au acces echitabil la vaccinuri. „Mesajul nostru este simplu și clar: vaccinurile funcționează, salvează vieți și ne protejează comunitățile”, se arată în comunicat.
Tot mai multe țări europene anulează concertele lui Kanye Ye West. Turneul din UE, sub semnul întrebării
Seria de anulări continuă pentru Kanye „Ye” West, după ce Polonia și Elveția au decis să renunțe la concertele programate în această vară. Artistul urma să urce pe scenă pe 19 iunie, pe stadionul Silezia din Chorzów, însă evenimentul a fost anulat din „motive formale și legale”. Decizia a venit în contextul criticilor dure formulate de oficiali polonezi. Ministrul Culturii a subliniat că trecutul artistului și declarațiile sale nu pot fi ignorate într-o țară marcată de istoria Holocaustului, mai transmite Euronews. În Elveția, clubul FC Basel a confirmat că nu va găzdui concertul programat, invocând valorile instituției și refuzul de a oferi o platformă unui artist controversat. Presiuni crescânde după interdicții și amânări Anulările vin după ce autoritățile britanice i-au interzis accesul în Regatul Unit, ceea ce a dus la anularea participării la festivalul Wireless. În Franța, concertul programat la Marsilia a fost amânat. Aceste decizii reflectă o presiune tot mai mare asupra organizatorilor și autorităților din Europa, pe fondul reacțiilor generate de declarațiile și acțiunile controversate ale artistului din ultimii ani. Declarații controversate și consecințe internaționale Controversele legate de Kanye West datează din 2022, când artistul a făcut o serie de declarații antisemite în mediul online. Ulterior, a fost suspendat de pe platforme sociale și a pierdut contracte importante cu branduri internaționale. Situația s-a agravat în 2025, când artistul a lansat produse și conținut asociate simbolurilor naziste, generând reacții critice la nivel global și măsuri restrictive din partea unor state. Deși West și-a cerut scuze public și a invocat probleme de sănătate mintală, reacțiile rămân împărțite, iar multe instituții culturale refuză să colaboreze cu el. Turneul european, în incertitudine În prezent, doar câteva concerte mai sunt programate în Europa, inclusiv în Turcia, Olanda, Italia, Spania și Portugalia. Cu toate acestea, pe fondul valului de anulări, există tot mai multe semne de întrebare privind desfășurarea completă a turneului. Organizatorii și autoritățile locale analizează situația, iar viitorul concertelor rămâne incert în contextul reacțiilor publice și politice.
Relaxarea pe telefon, o iluzie confirmată de neurologie. Ce face telefonul cu creierul tău
Telefonul a devenit „partenerul” constant al majorității oamenilor. Este primul lucru atins dimineața și ultimul seara. Mulți îl folosesc deliberat ca metodă de relaxare după o zi epuizantă. Problema este că această relaxare este o iluzie, potrivit dr. Priyanka Sehrawat, neurolog. Ce se întâmplă în creier când derulezi pe telefon Derularea conținutului expune creierul la o cantitate uriașă de informații într-un interval foarte scurt. Tipul de informații se schimbă la fiecare câteva secunde. Creierul procesează continuu, fără pauză. „Dacă îți folosești telefonul mobil pentru a te relaxa mental, faci exact opusul pentru creierul tău”, a explicat dr. Sehrawat pe Instagram. „Cum pot atât de multe tipuri diferite de informații să relaxeze creierul? De fapt, ajunge să te epuizeze mental”. Dopamina eliberată în timpul derulării maschează acest efect. Senzația de plăcere acoperă temporar oboseala reală. Creierul pare satisfăcut, dar este de fapt tot mai epuizat. Efectele asupra sănătății Timpul crescut petrecut în fața ecranului, mai ales seara, are consecințe vizibile. Dr. Sehrawat enumeră tulburările asociate: anxietate, depresie, migrene, dureri de cap și un somn de calitate slabă. Lumina ecranului perturbă producția de melatonină. Somnul devine superficial. Ziua următoare începe cu un deficit de odihnă acumulat. Ce poți face în schimb Renunțarea la telefon pare imposibilă pentru mulți. Dr. Sehrawat nu cere asta. Recomandă înlocuirea treptată cu activități care permit creierului să se odihnească cu adevărat. Lista propusă de neurolog include exerciții de respirație profundă și ținerea unui jurnal. Notarea gândurilor înainte de culcare descarcă mintea. Cititul – indiferent de gen – este o alternativă validă. Alte opțiuni: o conversație cu cineva apropiat, o plimbare scurtă sau ascultarea muzicii. Toate acestea implică creierul într-un mod diferit. Stimularea este mai lentă, mai ordonată, mai odihnitoare. Dependența de ecran Telefonul a devenit o dependență reală. Gestionarea ei este dificilă, recunoaște dr. Sehrawat. Dar nu imposibilă. Cheia este conștientizarea. Știind ce face ecranul cu creierul tău, decizia de a pune telefonul jos devine mai ușoară. Nu este vorba de disciplină extremă. Este vorba de a înțelege că relaxarea reală arată altfel.
Bagheta franceză pierde teren: schimbările din alimentație afectează consumul tradițional
Consumul de pâine în Franța a scăzut constant în ultimele decenii. Dacă după Al Doilea Război Mondial media era de aproximativ 700 de grame pe zi de persoană, astăzi a ajuns la circa 100 de grame, adică mai puțin de jumătate de baghetă zilnic. Un sondaj recent, citat de CNN, arată că peste o treime dintre francezi și-au redus consumul de pâine în ultimii ani. Specialiștii pun această schimbare pe seama stilului de viață modern și a alimentației tot mai orientate spre fast-food. Tinerii schimbă tradiția Experții spun că generațiile tinere nu mai păstrează ritualul zilnic al cumpărării unei baghete. În trecut, acest gest era la fel de obișnuit ca spălatul pe dinți. Astăzi, mulți tineri gătesc mai rar și preferă să mănânce în oraș sau să consume produse rapide, precum burgeri, kebab sau sushi. Bagheta rămâne apreciată, dar mai ales în weekend sau în contexte familiale. Brutării fără baghete O altă schimbare majoră vine din apariția așa-numitelor „neobrutării”. Acestea pun accent pe pâini artizanale, cu fermentație lentă, făină organică și cereale vechi. Unele brutării au renunțat complet la baghete, considerându-le mai puțin nutritive, cu termen scurt de valabilitate și generatoare de risipă alimentară. În locul lor, vând pâini mari, care rezistă mai mult și sunt mai ușor de digerat. Această abordare a stârnit reacții puternice în rândul clienților, pentru care absența baghetei dintr-o brutărie este greu de acceptat. Pâine mai bună, dar mai scumpă Noile produse artizanale sunt însă mai scumpe. O baghetă clasică costă în jur de un euro, în timp ce o pâine specială poate ajunge și la 7 euro. Acest lucru limitează accesul unei părți a populației, iar experții spun că brutăriile moderne se adresează în principal unui public urban, cu venituri medii și mari. Chiar dacă consumul scade, specialiștii nu cred că bagheta va dispărea. Dimpotrivă, aceasta se adaptează noilor tendințe. Sandvișurile cu baghetă au devenit tot mai populare, iar unele brutării experimentează cu variante inovatoare, inclusiv baghete colorate sau reinterpretate. Concluzia industriei este clară: francezii mănâncă mai puțină pâine, dar de o calitate mai ridicată. Iar bagheta, simbol al culturii franceze, rămâne prezentă – chiar dacă într-o formă schimbată.
Când este recomandată imagistica cerebrală avansată (P)
Pe lângă imaginile anatomice obținute în urma unui RMN de cap standard, imagistica cerebrală avansată implică secvențe RMN dedicate și tehnici de postprocesare, care contribuie la o evaluare mai detaliată, esențială pentru un diagnostic diferențial și pentru monitorizarea evoluției unei afecțiuni. Tehnicile de imagistică cerebrală avansată sunt utile în special atunci când există o suspiciune la care un RMN obișnuit nu poate oferi suficiente informații. Astfel, printre situațiile în care poate fi recomandat un RMN cerebral cu protocol avansat se numără afecțiuni neurodegenerative precum boala Alzheimer, dar și epilepsia, scleroza multiplă sau unele tumori cerebrale, care necesită o evaluare mai detaliată. Există mai multe tehnici de imagistică cerebrală avansată, recomandate în funcție de caz și de suspiciunea clinică. Volumetria cerebrală RMN măsoară volumul unor structuri, ajutând la cuantificarea atrofiei cerebrale din anumite regiuni ale creierului. Morfometria cerebrală RMN analizează și forma, grosimea corticală sau alte caracteristici structurale ale creierului, pentru o monitorizare pe termen lung a modificărilor cerebrale. Spectroscopia RMN oferă informații despre profilul metabolic al unei regiuni cerebrale, iar un RMN funcțional măsoară modificările în fluxul de sânge și în oxigenarea de la nivelul creierului în timpul unor sarcini sau stimulări specifice, indicând ce zone sunt active. Toate aceste tehnici avansate asigură echipei medicale date foarte importante pentru o evaluare mai detaliată în neurologie și oncologie, dar și pentru planificarea unei intervenții neurochirurgicale sau pentru monitorizarea pe termen lung a unor afecțiuni. Este important de reținut însă că imagistica cerebrală avansată nu este recomandată în orice situație, iar rezultatele trebuie interpretate de medic în context clinic. De multe ori, modificările imagistice nu sunt specifice pentru o singură boală, astfel încât imagistica trebuie să fie precedată mereu de consultul neurologic pentru a se obține un diagnostic diferențial. La Spitalul Clinic SANADOR și în Clinica SANADOR Floreasca, pacienții beneficiază de imagistică cerebrală avansată, realizată cu echipamente de ultimă generație, precum RMN 3 Tesla, care furnizează imagini de înaltă rezoluție. Rezultatele sunt interpretate de medici radiologi experimentați, în funcție de caz, pentru o evaluare corectă și completă. De asemenea, la recomandarea medicului, la SANADOR, pacienții au acces la investigații suplimentare. Pentru obținerea celor mai bune rezultate, abordarea este integrată, multidisciplinară și adaptată nevoilor fiecărui caz în parte.
Beni Mihai De la cântăreț în cor bisericesc, la Drag Queen care cântă pop, dar și rock al anilor ’80
„Când eram mic, eram pus de maică-mea să cânt la biserică. Nu am fost pasionat de chestia asta. Pe parcurs, între adolescență și maturitate, am început să prind o pasiune pentru Celine Dion, de exemplu. Și de acolo, efectiv, m-am «aruncat» în visul ăsta”, spune Beni Mihai, pentru MEDIAFAX. Beni compune muzică de mai bine de 15 ani. „Am compus și muzică religioasă înainte, cânt muzică clasică, internațională, pop și așa mai departe”, spune artistul. La început, a cântat într-un bar din Timișoara, la invitația unei prietene, însă nu se simțea apreciat pentru că lumea nu venea la concerte. „Nu am fost bine primit. Am încercat să am spectacole, lumea nu venea. Artiștii de pe scena locală chiar sufereau și atunci și suferă și acum. Dar eu nu m-am transformat în caracter de Drag Queen din cauza asta”, mărturisește Beni. Totul s-a schimbat pentru tânărul artist, în urmă cu trei ani, când a primit invitația să cânte ca Drag Queen la un bar din București, deținut de un patron norvegian. „Mi-am dat seama că pot să evoluez ca voce, că nu mai am anxietate, nu mai îmi tremură mâinile pe scenă, pot să-mi construiesc singur peruci, accesorii, ținute – chestii pe care eu nu le-am făcut deloc, înainte. Și cumva te face te face să te simți bine în pielea ta, ca să zic, te liniștești”, mărturisește Beni. Ușile s-au deschis, spune el De atunci, Beni a participat la o serie de concursuri muzicale. În martie 2025 a participat la X factor, în octombrie a câștigat cea de-a opta ediție a emisiunii „The Ticket” și s-a calificat în finală, prestația sa fiind apreciată de jurați. . El spune că experiența i-a schimbat „complet” viziunea ca artist. „Mi-a dat încredere enormă și n-aș putea să fiu mai recunoscător cu tot ce s-a întâmplat acolo. Toți m-au iubit, m-au susținut, mi-au dat timp să mă pregătesc. Cred că cea mai mare provocare din viața mea a fost această experiență. Aș repeta-o zi de zi fără să mă plictisesc”, spune artistul. Semifinalist la Eurovision În 2026, Beni s-a calificat la Eurovision, acolo unde a ajuns până în semifinală. A participat cu propriul cântec, numit „Angels”. „Nu m-am dus cu așteptări. M-am dus să-mi prezint talentul artistic și mă bucur că s-a întâmplat chestia asta și că sunt primul Drag Queen din România care să ajungă și la Eurovision”, spune Beni. Rolul de Drag Queen l-a schimbat El spune că rolul de Drag Queen l-a schimbat: „Nu există persoană în lumea asta care să abordeze un caracter de Drag și să nu se simtă încrezător. Arta asta te transformă, indiferent de cine ești. Poți să fii sărac sau milionar – când ești pus în caracter «Drag» ești altcineva. Ești omul pe care tu-l creezi ca atitudine. Este o mască puternică de protecție, de exprimare”, declară cântărețul. Întrebat despre cum își gestionează critice legate de arta sa mai puțin obișnuită, Beni mărturisește că nu-l deranjează să primească critici, cu toate că la început, înainte să facă „Drag”, acestea îl deranjau. „Nu am întâlnit niciodată un om care are niște studii superioare sau un nivel de educație, care să mă jignească sau mă critice. Chiar îmi doresc să se întâmple lucrul ăsta. Prefer să vină un val de hate pentru că mă propulsează să ajung la publicul care mă apreciază”, spune Beni. „La început aveam chestia asta când nu eram «Drag» artist”, recunoaște Beni, referindu-se la faptul că părerile negative îl deranjau înainte să se apuce de acest gen de spectacole. „Îmi cunosc nivelul. Știu că eu cânt din pasiune și voi aduce arta «Drag» ca lucru bun în România”, spune Beni. Arta „Drag”, de la o soluție a unei interdicții, la un mod de exprimare De la o alternativă inedită a unei interdicții din Evul Mediu, spectacolele de „Drag” au devenit un adevărat mod de exprimare artistică. În Anglia secolului XVI-lea, pe vremea Reginei Elisabeta, când piesele de teatru ale lui William Shakespeare erau puse în scenă, în fața a mii se spectatori ai teatrelor publice, femeile nu aveau voie să urce pe scenă, rolurile feminine erau interpretate de bărbați, cu machiaj strident și rochii, care erau nevoiți să se bazeze pe voce și gesturi pentru a da impresia de realism. Câteva secole mai târziu, arta „Drag” a fost reluată și în SUA. Prima competiție de acest gen s-a desfășurat în anul 1867, cunoscută drept Balul de la Hamilton Lodge, din renumitul cartier istoric Harlem din New York. Între anii ’20 – ’30, scena a evoluat, câștigând popularitate în SUA. Atunci, termenul a început să fie preluat de comunitatea homosexualilor Unul dintre cei mai cunoscuși artiști „Drag” de la acea vreme era Francis Renault. Acesta a cântat pe scenele teatrelor de cabaret din 42 de țări și era cunoscut pentru garderoba sa stridentă, formată din rochii cu pene de struț. O singură rochie costa, la acea vreme, 5.000 de dolari, potrivit Struthers Library Theatre. În anii ’50, spectacolele au început să fie organizate în baruri din spații mai tolerante, precum „Black Cat” din San Francisco. În următorii ani, aceste localuri au fost special amenajate pentru comunitatea homosexualilor, iar fenomenul s-a extins chiar și în lumea cinematografiei, cele mai marcate filme, dar și documentare, cele mai marcante fiind „Pink Flamingos” (1972), „Paris is Burning” (1990), sau chiar „Mica Sirenă” (1989), care îl avea în distribuție pe Drag Queen-ul cunoscut sub numele de Devine, care a stat la baza personajului „Ursula”. Arta culturii „Drag” a fost promovată chiar și la TV în SUA, în cadrul emisiunii „RuPaul’s Drag Race”, ale cărei versiuni de spin-off, continuă chiar și în prezent, numărând 18 sezoane.
Ciorba de burtă – Război și pace în farfurie
În perioada Imperiului Otoman, trupele de elită ale sultanului, ienicerii, erau hrănite cu o zeamă, o fiertură, o supă din stomac de vită, foarte populară, adesea consumată după nopți lungi, ca remediu pentru mahmureală: İşkembe çorbası. De aici s-a răzpândit în toată zona balcanică: la greci, la bulgari și la români, pentru că asta înseamnă să fii imperiu – un schimb tacit de taxe, impozite și rețete. De unde vine „beef-ul” În Bulgaria, ciorba asta se cheamă „șkembe ciorba”, iar în Grecia – patsas. Sunt variante ale rețetei de bază: zeamă clară, usturoi, oțet, uneori, ardei iute. Fără îndoială, ciorba asta a traversat imperii, a schimbat nume și, na, poftim!, a reaprins rivalitatea dintre state. De curând, Grecia a dorit să protejeze rețeta ca patrimoniu cultural la UNESCO, dar Ankara a sărit cât colo: nu poți revendica o moștenire comună, mai ales că rețeta originală e turcească, nu grecească. Istoric vorbind, Turcia are dreptate. Dar! Ciorba de burtă – subiect de negociere diplomatică Acuma, Turcia e puțin exagerată: i-a plăcut să fie imperiu, să ia tot ce se poate, să distrugă tot ce se poate, dar să nu dea nimic înapoi: nici măcar o ciorbă, fie ea de burtă. Iată cum devine ciorba de burtă un subiect de negociere diplomatică nu doar în tratate, ci și în farfurie. Modesta fiertură reaprinde „beef-ul” (asta înseamnă și „neînțelegere”, dar și „vită” – ironia sorții!) între Turcia și Grecia, de data asta în privința acestei moșteniri otomane: cui aparține și cine o face mai bună? Când se bagă și România în ciorbă Dar când doi se ceartă, al treilea câștigă. Doamnelor și domnilor, în ring intră România, cu un rol cu totul diferit. România nu revendică paternitatea, dar România revendică prefecționarea. România reinterpretează în stil propriu această zeamă destul de aspră în stilul său și așa se face că asistăm acum la o transformare-spectacol: baza devine mai bogată prin fierberea îndelungată a oaselor și se echilibrează gustul prin adăugarea unui „liezon” alcătuit din smântână și gălbenuș de ou, care-i potolește asprimea. Eficientizarea săracului animal Apar, de asemenea, elemente locale ca gogoșarul murat, iar ce iese la final este nu o ciorbă, ci o experiență spirituală. Pentru că, să nu uităm, stomacul de vită – burta – era considerat un ingredient marginal, un ceva ce era folosit doar ca să nu se arunce, așa că fiertura asta a apărut, de fapt, din dorința de eficientizare a săracului animal. România aduce ciorba la nivelul următor Ciorba de burtă aparține, așadar, unei gastronomii a necesității, nu a ethosului. Însă ce face România este să aducă preparatul la nivel înalt, mai ales în a doua jumătate a secolului XX, când restaurantele au standardizat rețeta, iar, pentru bucătari, aceasta a devenit testul suprem în bucătărie. Vechea mâncare de cazarmă s-a îmbrăcat cu haine bune, de duminică. Dacă în Turcia, ciorba de burtă era despre disciplină și funcționalitate, în Grecia e despre autenticitate, simplitate și tradiție, iar în România – despre adaptare, rafinare, echilibrare. Ciorba de burtă ca manifest de țară Și uite cum a ajuns ciorba de burtă un manifest de țară, pentru că, prin sine, rețetele celor trei state vorbesc despre influența lor în regiune. Diplomația trece, alături de alte sentimente, tot prin farfurie. Ciorba de burtă românească e singura care a transformat utilitarul în complex, austerul în reconfortant, perifericul în emblematic. La români, ciorba asta a dat Rădăuțeana, iar la greci – Avgolemono – aceeași Mărie cu altă pălărie. Plus lămâie.
Duminica Tomii. Semnificația sărbătorii și tradiții și obiceiuri
Duminica Tomii, celebrată în cadrul Săptămânii Luminate, este prăznuită de biserica ortodoxă la o săptămână după Paște, iar în acest an cade pe 19 aprilie. Denumirea sărbătorii vine de la Apostolul Toma, cunoscut pentru faptul că s-a îndoit de Învierea lui Iisus Hristos până când a văzut cu ochii lui rănile Mântuitorului. Potrivit tradiției creștine, în această zi, Mântuitorul Iisus Hristos li S-a arătat pentru a doua oară ucenicilor, deși ușile erau încuiate. În urma acestei întâlniri, Apostolul Toma Îl mărturisește fără ezitare pe Iisus Hristos drept Domnul și Dumnezeul său. În Duminica Sfântului Apostol Toma, în multe zone din țară se păstrează mai multe tradiții legate de pomenirea celor adormiți. În această zi, după slujba Utreniei, preoții sfințesc ouăle roșii și colacii aduși de credincioși. Un obicei des întâlnit este ciocnitul ouălor roșii la cimitir, în semn de comuniune între cei vii și cei morți. De asemenea, se spune că este bine să se dea de pomană pentru sufletele celor adormiți. În Moldova și în zonele apropiate de granița estică, sărbătoarea este marcată de vizite la cimitir, mese întinse pe morminte și împărțirea de pachete. În Muntenia, accentul cade mai mult pe mersul la biserică și pomeniri, în timp ce în Transilvania, tradițiile sunt centrate pe rugăciune și curățarea mormintelor. Ce nu e bine să faci în Duminica Tomii În această zi nu se spală haine și nu se face muncă grea în gospodărie, nu se ceartă și nu se folosesc cuvinte urâte, nu se refuză pomana oferită, nu este bine să fii zgârcit sau să ignori pomenirea morților și nu se organizează petreceri zgomotoase sau evenimente nepotrivite. În plus, se spune că această zi trebuie trăită cu liniște, respect și recunoștință față de cei care nu mai sunt.
Smoothie-uri, sucuri sau fructe întregi? Care este cea mai sănătoasă modalitate de a consuma fructe?
În contextul creșterii alarmante a bolilor netransmisibile și a ratelor de obezitate la nivel global, specialiștii atrag atenția asupra obiceiurilor alimentare zilnice, scrie Euronews. Recomandările internaționale indică un consum de cel puțin 400 de grame de fructe și legume pe zi pentru persoanele de peste 10 ani, însă nu toate formele de consum oferă aceleași beneficii. Ce arată studiul Un studiu recent publicat în Frontiers in Nutrition a analizat legătura dintre consumul de fructe și diferite rezultate asupra sănătății. Cercetarea a inclus peste 400 de participanți, împărțiți în patru categorii: consumatori reduși de fructe, consumatori de sucuri de fructe, consumatori de smoothie-uri și consumatori de fructe întregi. Rezultatele indică faptul că persoanele care consumă puține fructe au cele mai slabe rezultate în ceea ce privește sănătatea generală, fiind urmate de consumatorii de sucuri. Aceștia au prezentat o prevalență mai mare a hipertensiunii, bolilor cardiovasculare, diabetului și colesterolului crescut. De asemenea, indicele de masă corporală a fost mai ridicat în rândul celor care preferă sucurile sau consumă rar fructe, comparativ cu cei care aleg fructele întregi sau smoothie-urile. Impact asupra stării mintale Diferențele nu s-au limitat doar la sănătatea fizică. Participanții care consumau puține fructe sau preferau sucurile au raportat mai frecvent probleme de sănătate mintală, niveluri scăzute de energie și o calitate mai slabă a somnului. Cercetătorii explică aceste rezultate prin faptul că sucurile oferă sațietate redusă și un aport energetic mai mic, comparativ cu fructele întregi sau smoothie-urile. Diferența majoră dintre smoothie-uri și sucuri constă în conținutul de fibre. Procesul de stoarcere elimină mare parte din fibrele fructelor, în timp ce blenduirea le păstrează. Fibrele sunt esențiale pentru digestie, controlul glicemiei și senzația de sațietate. Smoothie-urile pot crește și biodisponibilitatea unor nutrienți importanți, precum vitamina C și folatul. Specialiștii subliniază că moderația este esențială. Recomandările actuale indică limitarea consumului de sucuri și smoothie-uri la maximum 150 ml pe zi. Beneficiile pot varia și în funcție de tipul de fruct utilizat, unele fiind mai bogate în antioxidanți, vitamine sau compuși benefici pentru sănătate.