Brașovul se pregătește pentru Parada Junilor. Restricții de circulație pe traseu
Brașovul intră în atmosfera de sărbătoare înaintea unuia dintre cele mai importante evenimente tradiționale ale orașului, Parada Junilor, care va avea loc duminică și va aduce „zeci de mii de brașoveni și turiști” în centrul istoric și pe traseul coborârii călare din cartierul istoric Șchei către zona de agrement Pietrele lui Solomon. Trafic restricționat în centrul orașului În pregătirea evenimentului, autoritățile au stabilit și restricții de circulație. Primarul George Scripcaru a precizat că planul de mobilitate a fost finalizat și că măsurile sunt necesare pentru buna desfășurare a paradei și pentru siguranța participanților și a publicului. Acesta a cerut șoferilor să elibereze traseul paradei și să nu parcheze în zonele vizate în dimineața evenimentului, avertizând că autoturismele lăsate neregulamentar vor fi ridicate. „Fac un apel către toți deținătorii de autovehicule din această zonă să elibereze traseul și să nu parcheze mașinile, indiferent dacă sunt personale sau de serviciu, începând de duminică dimineața”, a transmis edilul Brașovului. În caz contrar, autoturismele vor fi ridicate de echipele Primăriei, au menționat autoritățile brașovene. Acces limitat pentru riverani Restricțiile vor fi introduse progresiv în cursul dimineții de duminică, pe măsură ce alaiul Junilor pornește din centrul orașului către punctul final al paradei, iar circulația va fi oprită temporar pe principalele artere ale traseului. De asemenea, mai multe parcări din zona centrală vor fi închise pe durata desfășurării evenimentului. Riveranii vor avea acces controlat în anumite intervale, înainte de începerea paradei și după trecerea coloanei de juni. Apel la prudență în preajma cailor Parada Junilor va debuta în prima parte a zilei și va urma traseul tradițional până în zona de agrement de la Pietrele lui Solomon, unde sunt așteptați mii de spectatori. Reprezentanții celor șapte cete de juni au subliniat importanța evenimentului pentru identitatea locală și au făcut apel la public să respecte regulile de siguranță, în special să evite apropierea de cai în timpul deplasării alaiului. Tradiție veche de secole în Brașov Parada Junilor are o tradiție veche de secole în Brașov Parada Junilor și marchează simbolic coborârea tinerilor din cartierul istoric Șchei în centrul vechi al orașului. Manifestarea are origini în tradițiile comunității românești din Șcheii Brașovului și era legată de afirmarea identității și a coeziunii acestei comunități, care trăia în afara vechii cetăți a orașului. Evenimentul îmbină elemente de ceremonial, costume tradiționale și defilări călare, fiind considerat una dintre cele mai reprezentative manifestări culturale ale orașului și un punct major de atracție pentru turiști.
Mici schimbări cu un impact mare: Un cardiolog recomandă trei fructe pentru seară
Somnul corect este esențial pentru o sănătate bună, iar alimentația din ultimele ore ale zilei joacă un rol mai important decât credem. Pe lângă activitățile liniștite și evitarea băuturilor stimulante, alegerea fructelor potrivite poate face diferența, iar un cardiolog spune exact ce fructe să alegi, potrivit El Economista. „Acestea sunt cele trei fructe care se potrivesc cel mai bine seara, când obiectivul este să nu se modifice nivelul de glucoză sau de insulină”, explică Rojas. „Vrei să îmbunătățești somnul, atât de important pentru inima noastră”. Kiwi – vitamina C și adormire mai ușoară Prima recomandare a cardiologului este kiwi. Fructul are un conținut ridicat de vitamina C, precursor al serotoninei, și un indice glicemic foarte scăzut. Studiile științifice l-au asociat cu o adormire mai ușoară și o calitate mai bună a somnului. Vitamina C din kiwi joacă și un rol important în susținerea sistemului imunitar, mai ales în perioadele cu virusuri și răceli frecvente. Afinele – antiinflamatoare care protejează inima A doua opțiune sunt fructele roșii, în special afinele. Sunt bogate în polifenoli cu efect antiinflamator, care protejează inima. Un avantaj important: „nu generează vârfuri de glucoză și nici nu activează sistemul nervos noaptea”, potrivit cardiologului. Mărul cu coajă – sațietate fără a deranja somnul Al treilea fruct recomandat este mărul, „de preferință bine spălat, cu coajă”. Conținutul ridicat de pectină – o fibră solubilă – încetinește digestia și oferă senzație de sațietate pentru mai mult timp. Nu interferează cu somnul și permite trezirea „cu mult mai puțină foame”. Ce fructe trebuie evitate seara Rojas recomandă limitarea fructelor cu conținut ridicat de zaharuri: banane, struguri, mango sau ananas. Acestea cresc răspunsul insulinic și pot fragmenta odihna. Rezultatul: deși ai dormit, dimineața te simți epuizat, iar inima are de suferit. „Mici schimbări cu un impact mare asupra sănătății tale”, concluzionează cardiologul.
Kanye West își amână concertul din Marsilia din cauza declarațiilor sale antisemite
„După îndelungi reflecții și analize, este decizia mea exclusivă să amân spectacolul meu din Marsilia, Franța, pe o perioadă nedeterminată”, se arată în mesajul publicat pe X de Kanye West. Evenimentul urma să fie singurul concert al artistului în Franța, însă a fost pus sub semnul întrebării și de autorități. Ministrul de Interne, Laurent Nuñez, a anunțat marți că analizează „toate posibilitățile” pentru a interzice desfășurarea concertului, în urma controverselor generate de declarațiile artistului, notează AFP. Concertul artistului american a generat o reacție și din partea primarului din Marsilia. „Refuz să permit ca Marsilia să fie o scenă pentru cei care promovează ura și nazismul. Kanye West nu este binevenit la Vélodrome, templul nostru al comunității și al tuturor marsiliezilor”, a transmis Benoît Payan. Kanye West s-a confruntat cu o situație asemănătoare privind participarea sa la la Festivalul Wireless din Regatul Unite. Guvernul de la Londra a anunțat săptămâna trecută că îi interzice lui Kanye West accesul în Regatul Unit pentru concertele programate în iulie, invocând declarațiile sale antisemite din ultimii ani. Rapperul american s-a confruntat cu consecințele declarațiilor sale controversate. Printre acestea se numără declarații din 2023 în care susținea că „adoră naziștii”, comercializarea unui tricou cu simboluri naziste și lansarea, în mai 2025, a unei piese intitulate „Heil Hitler”.
Pare desprins dintr-un science fiction: noile tratamente de imunoterapie care elimină cancerul
Dacă totul funcționează corect, aceasta ar trebui să includă și celulele care au devenit canceroase, dar care uneori se sustrage sau ocolește acest sistem, ducând la o creștere necontrolată și periculoasă. Se ascund la vedere, devenind imposibil de distins de celulele sănătoase care le înconjoară, scrie BBC. Scopul imunoterapiei este de a demasca celulele canceroase, astfel încât sistemul imunitar să le poată recunoaște pentru ceea ce sunt. Aceasta întărește apărarea organismului, astfel încât acesta să poată localiza și distruge celulele canceroase, cu rezultate potențial incredibile. Cum combate imunoterapia cancerul astăzi Două dintre cele mai cunoscute forme de imunoterapie sunt terapiile cu celule T receptorilor antigenici himerici (CAR-T) și inhibitorii punctelor de control imun. Terapiile cu celule CAR-T implică extragerea celulelor T (celulele imune extrem de specifice care urmăresc și elimină invadatorii străini) din sângele unui pacient, modificarea lor în laborator, astfel încât acestea să poată localiza și ataca celulele canceroase și apoi reintroducerea acestor celule T îmbunătățite în organism. În prezent, aceste terapii sunt utilizate pentru tratarea cancerelor hematologice. Inhibitorii punctelor de control imunitar, pe de altă parte, sunt medicamente care dezactivează un comutator „oprit” încorporat în sistemul imunitar. Această măsură de protecție servește unui scop important: prevenirea răspunsurilor imune excesiv de agresive care afectează celulele sănătoase. Cu toate acestea, unele celule canceroase pot comuta la acest comutator, determinând celulele T să își reducă garda și să scape de detectare. Inhibitorii împiedică acest lucru, permițând celulelor T să identifice celulele canceroase ca o amenințare și să lanseze un atac împotriva lor. Oamenii de știință pionieri ai acestei inovații au câștigat Premiul Nobel în 2018, iar astăzi aceste medicamente sunt utilizate pentru a trata o mare varietate de tipuri de cancer. Totuși, ambele metode au limitări. Deși cercetările continuă, oamenii de știință se străduiesc să facă terapiile CAR-T eficiente împotriva tumorilor solide (spre deosebire de cancerele hematologice), care reprezintă peste 90% din noile diagnostice. În plus, este un tratament costisitor a cărui administrare necesită o investiție mare de timp și resurse. Pe de altă parte, inhibitorii punctelor de control imunitar pot avea un „caleidoscop de efecte secundare”, spune Samra Turajlic, medic oncolog la Institutul Francis Crick din Londra. Acest lucru este cauzat de faptul că întrerupătoarele sistemului imunitar împiedică organismul să atace propriile țesuturi; prin urmare, îndepărtarea lor poate pune în pericol atât celulele sănătoase, cât și tumorile în sine. Conform Institutului Național al Cancerului din SUA, cele mai frecvente efecte secundare includ erupții cutanate, diaree și oboseală, iar în cazuri rare, acestea pot provoca inflamații ale ficatului, inimii și rinichilor. Acest lucru ar putea fi util dacă medicamentul reușește să controleze un cancer agresiv, deși nu funcționează întotdeauna așa. O problemă fundamentală, subliniază Turajlic, este că nicio imunoterapie nu este eficientă la 100% dintre pacienți din diverse motive, de la structura tumorii – care poate împiedica accesul sistemului imunitar – până la caracteristicile celulelor imune în sine. În general, între 20% și 40% dintre pacienți răspund la imunoterapie. Aceasta înseamnă că un număr mare – majoritatea – se expun efectelor secundare, precum și timpului pierdut și speranțelor spulberate, fără a obține beneficii semnificative. Abordări multifațetate Cum pot beneficia mai mulți pacienți de imunoterapie? Cercetătorii abordează această problemă din mai multe perspective. Cercetările lui Wargo, deși preliminare, sugerează că pacienții care urmează diete bogate în fibre pot obține rezultate mai bune datorită modificărilor microbiomului intestinal care ar influența atât sistemul imunitar, cât și tumora. Alte cercetări surprinzătoare indică faptul că statinele – medicamente ieftine și ușor disponibile pentru scăderea colesterolului – ar putea spori efectele imunoterapiei prin modificări neașteptate în comunicarea celulară. Chiar și momentul administrării tratamentului ar putea fi relevant: studii recente sugerează că pacienții care primesc doza dimineața devreme obțin rezultate mai bune decât cei tratați ulterior. Combinarea imunoterapiei cu alte tratamente pentru cancer, cum ar fi radioterapia sau terapia cu ultrasunete, ar putea fi o altă modalitate de a crește ratele de răspuns. „Radiațiile pot, de fapt, să facă tumora vizibilă pentru sistemul imunitar”, explică Sandra Demaria de la Centrul Medical Weill Cornell, care a cercetat această abordare combinată. Ecoterapia – care folosește unde sonore de înaltă frecvență pentru a ataca tumorile – ar putea obține același efect. Alți cercetători profită de capacitățile de personalizare ale imunoterapiei pentru a atribui cu atenție fiecărui pacient tratamentul cel mai potrivit pentru cazul său. Medicina personalizată generează un mare entuziasm în numeroase discipline, dar Knudsen subliniază că este deosebit de importantă în oncologie, având în vedere eterogenitatea bolii. „Cancerul nu este o singură boală. Este vorba despre 200 de boli diferite, toate cu origini diferite și, prin urmare, necesitând tratamente diferite”, spune directorul executiv al Institutului Parker pentru Imunoterapia Cancerului. Chiar și doi pacienți cu exact același tip și stadiu de cancer pot suferi de boli diferite la nivel celular. „Acest domeniu se află într-un moment de cotitură”, subliniază Demaria. Și afirmă că „acum putem trece la un model în care tratăm nu cancerul în sine, ci pacientul”. Oamenii de știință de la Centrul de Cancer Memorial Sloan Kettering au testat deja o strategie promițătoare bazată pe constatarea că tumorile cu un profil genetic specific tind să răspundă favorabil la inhibitorii punctelor de control imun, cum ar fi dostarlimab . În două studii clinice la scară mică, efectuate în 2022 și 2024 pentru tratamentul cancerelor rectale cu acest profil, tratamentul a reușit eradicarea completă a tumorilor. Ulterior, echipa și-a extins cercetarea pentru a include 117 pacienți cu diverse tipuri de tumori – inclusiv cele ale esofagului, vezicii urinare și stomacului – care au prezentat aceeași semnătură genetică. Dintre cele 103 persoane care au finalizat ciclul de tratament, 84 – inclusiv Sideris – au înregistrat dispariția totală a tumorilor; iar dintre acestea, doar două au necesitat o intervenție chirurgicală suplimentară. Cercetătorii de la MD Anderson au raportat rezultate similare cu o abordare care utilizează un inhibitor diferit al punctelor de control imunitar. De asemenea, alte grupuri au arătat că, chiar dacă pacienții ajung să fie supuși unei intervenții chirurgicale, rezultatele lor pot fi mai bune – cel puțin în unele cazuri
Jaful Tezaurului Dacic / Parchetul olandez cere pedepse de 5,5 ani de închisoare pentru autorii jafului / Mamei celui mai mic dintre tâlhari nu-i vine să creadă cu ce se ocupa fiul ei
UPDATE „În ceea ce ne privește, locul în care s-au aflat comorile de artă în tot acest timp va rămâne întotdeauna un secret”, a declarat Serviciul Public de Parchet în prima zi a procesului care-i judecă pe cei trei suspecți implicați în jaful Tezaurului de la Coțofenești. „Nici noi nu știm unde se aflau”, potrivit ad.nl. Toți cei trei suspecți au fost implicați în furtul Tezaurului Dacic. „Furtul a fost bine organizat”, a declarat un procuror pentru publicația citată. Cea mai mare pedeapsă o are Bernhard Z., care a refuzat un acord cu autoritățile. El va avea de ispășit 66 de luni de închisoare. Ceilalți doi vor avea de ispășit 3 ani și 8 luni. Potrivit Parchetului olandez, restituirea coifului și a celor două brățări s-a întâmplat după negocieri ample. Restituirea trebuia să aibă loc mai devreme, dar „acest lucru a devenit imposibil”, lucru care ridică și mai multe semne de întrebare cu privire la locul în care se aflau obiectele ascunse. Un răspuns la această întrebare nu are nimeni. Știrea inițială Parchetul a cerut pedepse cu închisoarea de până la 5,5 ani pentru cei trei suspecți în jaful de artă de la Muzeul Drents, potrivit nos.nl. Cea mai mare pedeapsă este cerută împotriva lui Bernhard Z., care a refuzat să încheie un acord procedural cu Parchetul deoarece, spune el, nu a fost implicat direct în furt. Împotriva celorlalți doi suspecți s-a cerut o pedeapsă mai mică, de puțin peste 3,5 ani de închisoare, ca parte a unei convenții anterioare în care s-a stabilit o pedeapsă mai scurtă în schimbul returnării prăzii. În sala de judecată s-au aflat și rudele suspecților Jan B. este cel mai mic din grupul care a dat jaful de la Muzeul Drents din ianuarie anul trecut și al cărui proces a început. În sala de judecată plină până la refuz a Tribunalului Assen erau și membrii familiilor celor trei suspecți implicați în jaful Tezaurului Dacic de la Coțofenești și considerat „jaful de artă al secolului”. Printre aceștia – mama consterată a celui mai mic dintre suspecți, Jan B. Potrivit publicației NH, Jan B. îi cunoștea pe ceilalți suspecți prin relația lui cu pictura. Agenții sub acoperire au ajuns la Jan B. prin intermediul fratelui său mai mic Jan B. a fost ultimul, dintre cei trei, arestat. Jan B. a fost folosit de poliția și sistemul judiciar olandez pentru o operațiune sub acoperire menită să-i apropie mai mult de comorile furate. El le-ar fi spus agenților sub acoperire că Douglas Chesley W. era creierul din spatele jafului. Astăzi, B. spune că, de fapt, i-a mințit pe agenți în legătură cu multe lucruri. „Am avut de-a face cu infractori. Am fost chiar amenințat”, a spus acesta. Presiunea l-a făcut să spună „lucruri care nu sunt adevărate” Acum, B. spune că, de fapt, nu W. a fost creierul și dă vina pe presiunea „inacceptabilă” la care a fost supus și care „l-a făcut să spună lucruri care nu sunt adevărate”. Agenții sub acoperire au ajuns la B. prin intermediul fratelui acestuia, mai mic decât el, prezent și el la proces. Fratele lui B. a fost contactat de agenți sub acoperire într-un supermarket, la începutul lui martie 2025. El a primit 500 de euro și un telefon, cu rugămintea de a i-l da fratelui său pentru a lua legătura. B. a sunat în aceeași zi. Agenții sub acoperire i-au spus că vor să cumpere obiectele pentru 400.000 de euro. „Am făcut-o în echipă, trebuie să discutăm despre asta” Acesta ar fi răspuns: „Am făcut-o în echipă, trebuie să discutăm despre asta, dar ceilalți sunt supuși unor restricții, așa că va fi dificil.” Pe 5 martie are loc o confruntare între agenți și B, potrivit aceleiași publicații. B. este încolțit și se urcă într-o mașină cu număr de înmatriculare străin. „Întrebarea este dacă a intrat în mașină voluntar sau involuntar”, a spus judecătorul la proces. Mama lui Jan B. e absolut consternată de ce a putut să facă fiul ei Însă, pe tot parcursul procesului, tânărul B. nu a răspuns la întrebările judecătorului, care a observat că „în dosar se exercită o presiune considerabilă asupra dumneavoastră”. B. a mers la cină cu agenții sub acoperire. Au vorbit despre bani și a considerat că oferta de 400.000 de euro este prea mică. În cele din urmă, B. a fost arestat pe 24 aprilie 2025. Mama și fratele mai mic al lui B. sunt consternați. Mama, cel puțin, e șocată. „Nici noi nu știm cum a ajuns Jan în asta. Comparativ cu ceilalți suspecți, el este tot un naiv, ușor de influențat (n.r. –guppy). De asemenea, e singurul fărăcazier judiciar”. Cei trei au dorit să se prevaleze de dreptul de a tăcea, dar faptul că se chinuie în interior este vizibil.
Noua formă de diabet despre care aproape nimeni nu vorbește: diabetul de tip 5
Organizația solicită acum altor autorități internaționale, inclusiv OMS, să adopte aceeași clasificare, scrie Science Alert. Diabetul de tip 5, cunoscut anterior sub denumirea de „diabet asociat malnutriției” (MRDM), ar putea afecta până la 25 de milioane de persoane la nivel global, în special în țările cu venituri mici și medii, unde insecuritatea alimentară și accesul limitat la servicii medicale sunt probleme majore. Istoria controversată a diabetului de tip 5 și revenirea diabetului de tip 5 Această formă de diabet a fost descrisă pentru prima dată în 1955, în Jamaica, dar a fost ulterior neglijată. Deși OMS a recunoscut temporar afecțiunea în anii ’80, lipsa dovezilor clare a determinat retragerea clasificării în 1999. Timp de decenii, comunitatea științifică a dezbătut dacă diabetul de tip 5 există cu adevărat, iar lipsa unui consens a blocat cercetarea și accesul pacienților la tratamente sigure. Cum diferă diabetul de tip 5 de alte forme de diabet Spre deosebire de diabetul de tip 1 (autoimun), diabetul de tip 2 (rezistență la insulină), diabetul de tip 3c (afectare pancreatică) sau diabetul gestațional, diabetul de tip 5 este cauzat de deficiențe nutriționale severe, mai ales în copilărie. Studiile recente arată că pacienții cu diabet de tip 5 sunt parțial deficitari în insulină, dar rămân sensibili la aceasta, ceea ce face ca tratamentele standard să fie uneori ineficiente sau chiar periculoase. Endocrinologul Meredith Hawkins, una dintre principalele voci care au susținut recunoașterea diabetului de tip 5, avertizează că tratamentele greșite, în special administrarea excesivă de insulină, pot provoca hipoglicemie severă, uneori fatală, mai ales în zonele afectate de foamete. IDF a creat în 2025 un grup de lucru dedicat diabetului de tip 5, care va elabora criterii de diagnostic, ghiduri terapeutice și un registru global de cercetare. Perspective globale asupra diabetului de tip 5 Deși este mai frecvent în Asia și Africa, diabetul de tip 5 nu este limitat la aceste regiuni. Creșterea subnutriției în America Latină și Caraibe sugerează că această boală ar putea deveni o problemă globală majoră. Specialiștii subliniază că doar prin recunoaștere oficială, cercetare susținută și politici publice coerente pot fi salvate vieți.
Descoperire rară în SUA: o peliculă pierdută a lui Georges Méliès, găsită într-un pod după peste un secol
Cufărul din lemn, păstrat timp de generații într-o familie din Pennsylvania, a fost deschis de Bill McFarland, un profesor pensionar. În interior se aflau zece role de film vechi, pe care acesta le-a considerat prea valoroase pentru a fi aruncate. Neștiind cum să le vizioneze, McFarland a apelat la specialiștii de la Biblioteca Congresului din SUA, scrie Euronews. După restaurare și analiză, experții au confirmat că una dintre pelicule este filmul „Gugusse et l’automate”, realizat în 1897. Filmul, cu o durată de aproximativ 45 de secunde, datează din primii ani ai cinematografiei, la scurt timp după primele proiecții ale fraților Lumière. Georges Méliès este considerat unul dintre pionierii cinematografiei moderne, cunoscut pentru introducerea primelor efecte speciale. A realizat peste 500 de filme, cel mai cunoscut fiind „Le Voyage dans la Lune” (1902), unul dintre primele filme science-fiction din istorie. Descoperirea oferă o nouă perspectivă asupra începuturilor cinematografiei și asupra operei lui Méliès. Pelicula, chiar dacă scurtă și parțial deteriorată, este considerată o piesă valoroasă pentru patrimoniul cultural și pentru istoria filmului mondial. Procesul de restaurare continuă, iar experții speră că materialul va putea fi prezentat publicului în viitor.
Am fost tratat ca un animal. Am petrecut șase luni într-o celulă putredă, cu șobolani / A început procesul suspecților implicați în jaful Tezaurului Dacic
A început procesul suspecților implicați în jaful Tezaurului Dacic expus în Muzeul Drents din Assen. Starea generală a suspecților este destul de scăzută. Ei s-au plâns în fața instanței de condițiile inumane din detenție. Chesley W, 37 de ani, a spus, citat de dvhn.nl: „Am fost tratat ca un animal. Am petrecut 6 luni într-o celulă putredă, cu șobolani. Fotografia și numele meu au fost publicate. Asta mă va bântui pentru totdeauna. Ceea ce este pe internet nu dispare niciodată”. Jaful Tezaurului Dacic nu e prima lui abatere De altfel, potrivit publicației citate, Chesley W. a mai avut probleme cu legea. Anterior, el a fost închis 5 ani și cinci luni pentru jaf, deținere de arme, conducere sub influența alcoolului, furt din magazine. În serviciul de probațiune, a fost mai degrabă rezervat. Se pare că a fost diagnosticat cu o tulburare de personalitate în trecut. „În cele din urmă, s-ar putea să vreau să spun ceva” Un alt suspect, Bernhard Z., are un trecut asemănător cu al lui Chesley W. A fost și el închis, în trecut, cinci ani și cinci luni, pentru o spargere violentă de locuință, dar asta nu e tot. În cazierul său judiciar, Z. a strâns încă multe alte fapte: vandlaism, agresiune, posesie de droguri, conducere sub influența alcoolului. De altfel, Z. e un obișnuit al serviciului de probațiune. Z. are probleme cu drogurile și nu are o viață stabilă. Singurul lucru pe care l-a spus în fața instanței a fost: „Îmi păstrez calmul, dar sunt foarte furios, dar am mai spus deja asta”, făcând apel la dreptul său de a tăcea. Peste ceva vreme, Z. a adăugat, totuși: „În cele din urmă, s-ar putea să vreau, totuși, să spun ceva. Deocamdată, o să mă opresc aici”. Jan B. e, probabil, cel mai dificil suspect Jan B. a fost primul interogat. La serviciul de probațiune, a refuzat să coopereze cu orice. Are doar 21 de ani, motiv pentru care în instanță se pusese problema dacă nu cumva el ar trebui să fie judecat ca un minor. B. a lucrat ca pictor în Heerhugowaard și a locuit acolo cu părinții săi. De altfel, cei de la serviciul de probațiune sunt îngrijorați în privința lui. „Nu putem să ne dăm seama exact de ce a acceptat să coopereze la jaf. A fost vorba de bani sau a fost influențat? Nu putem răspunde la această întrebare”, au spus aceștia despre B, care are un cazier judiciar curat. În instanță, B. a invocat, de asemenea, dreptul la tăcere. „O perioadă oribilă” Directorul Muzeului Drents, Robert Van Langh, a spus către suspecți: „Piesele au fost furate cu forța brută. Acest caz a fost fără precedent, atât pe plan intern, cât și internațional. Nu este vorba despre valoarea monetară, ci despre interese culturale. Șocul a cuprins Assen, Olanda și întreaga lume. Vă dați seama de asta?”. Publicația citată scrie despre cum directorul Van Langh a evocat „o perioadă oribilă” care s-a încheiat abia recent, odată cu returnarea obiectelor. „Banii nu pot compensa furtul de identitate culturală” „Pentru colegi, furtul a fost considerat un atac personal. Suntem foarte recunoscători colegilor noștri investigatori naționali și internaționali.” Abia după restaurare putem considera că totul poate fi cu adevărat închis, conchide Van Langh. Suspecții nu au dori să comenteze interpelarea lui Van Langh, care, ulterior, a vorbit și despre prejudiciul cultural, spiritual inestimabil adus României, care nu a pierdut niște „obiecte din aur”, a pierdut o parte sacră a identității sale: „Prejudiciile cauzate de furt nu pot fi exprimate doar prin valoarea de piață. Acestea definesc identitatea, iar banii nu pot compensa acest lucru. A existat o amenințare ca o memorie să fie ștearsă pentru o societate. Acesta a fost un atac la adresa demnității poporului român”, a spus acesta. „Furtul ne-a lovit în adâncul sufletului” „Trauma a fost profundă. Dispariția nu a fost văzută ca o pierdere, ci ca o rană în memoria noastră colectivă”, a spus Van Langh, care a insistat pe ideea de șoc produs în România de acest furt. „De asemenea, pentru că nu era clar dacă obiectele vor fi distruse. În spatele fiecărei piese ale noastre se află decenii de efort uman și studiu. Furtul ne-a lovit în adâncul sufletului. Unda de șoc a depășit cu mult zidurile muzeului. (…) Expozițiile internaționale există pentru a conecta oamenii și pentru a oferi istorie și artă unui public mai larg. Relațiile dintre instituțiile culturale sunt strânse. Consecințele furtului au fost șocante. Furia și neîncrederea au apărut brusc.” Furtul a fost folosit pentru a provoca tensiuni în România. Acesta nu este doar un caz penal. Acesta a perturbat o întreagă societate”, a continuat acesta. Avocații vor vorbi joi în instanță.
Aproape 2 miliarde de oameni ar putea suferi de boli hepatice metabolice până în 2050
Bolile hepatice asociate cu disfuncțiile metabolice sunt în plină expansiune la nivel global și ar putea afecta până la 1,8 miliarde de oameni până în anul 2050, arată un amplu studiu internațional publicat în revista Lancet Gastroenterology & Hepatology, relatează The Guardian. Afecțiunea principală analizată, steatoza hepatică asociată cu disfuncția metabolică (MASLD), cunoscută anterior ca ficat gras non-alcoolic, este deja una dintre cele mai frecvente boli hepatice din lume. Creștere accelerată în ultimele decenii Potrivit cercetării, în 1990 aproximativ 500 de milioane de oameni sufereau de această boală. Până în 2023, numărul a ajuns la 1,3 miliarde – o creștere de 143% în doar trei decenii. În prezent, aproximativ 16% din populația globală, adică una din șase persoane, este afectată. Estimările indică o continuare a acestui trend: până în 2050, numărul cazurilor ar putea crește cu încă 42%. Stilul de viață, principalul factor de risc Specialiștii atrag atenția că extinderea bolii este strâns legată de schimbările stilului de viață. Nivelurile ridicate ale glicemiei, obezitatea și fumatul sunt principalii factori de risc, iar legătura cu diabetul de tip 2 este puternică. Creșterea populației globale contribuie, de asemenea, la amplificarea fenomenului. Cine este cel mai afectat Datele arată că boala este mai frecventă la bărbați și atinge cele mai mari rate de prevalență la persoanele în vârstă, în special între 80 și 84 de ani. Cu toate acestea, cele mai multe cazuri se regăsesc în rândul adulților mai tineri: bărbați între 35 și 39 de ani și femei între 55 și 59 de ani, ceea ce indică o extindere îngrijorătoare a afecțiunii în populația activă. Diferențe regionale și creșteri semnificative Unele regiuni, precum Africa de Nord și Orientul Mijlociu, înregistrează rate mult mai ridicate decât media globală. În același timp, creșteri semnificative au fost observate în numeroase țări dezvoltate. În Regatul Unit, prevalența a crescut cu 33% între 1990 și 2023, cea mai mare creștere din Europa de Vest. În Australia, creșterea a fost de 30%, iar în Statele Unite de 22%. Boală tăcută, dar cu riscuri grave MASLD este adesea asimptomatică, ceea ce înseamnă că multe persoane nu știu că suferă de această afecțiune. De regulă, este descoperită întâmplător, în urma unor analize efectuate din alte motive. Atunci când apar, simptomele pot include oboseală severă, stare generală de rău și disconfort în zona ficatului. Deși impactul global asupra sănătății – măsurat în ani de viață pierduți – s-a menținut relativ stabil, datorită progreselor în tratament, creșterea numărului de cazuri ridică îngrijorări serioase. Un număr tot mai mare de persoane riscă să dezvolte complicații severe, precum ciroza sau cancerul hepatic. Apel la acțiune globală Autorii studiului, coordonat de Institutul pentru Indicatori și Evaluare a Sănătății din cadrul Universității Washington, avertizează că fenomenul trebuie tratat ca o prioritate globală de sănătate. Aceștia subliniază necesitatea unor politici publice, campanii de conștientizare și intervenții preventive, în special în rândul populației tinere, pentru a limita impactul pe termen lung. În multe cazuri, boala poate fi prevenită sau controlată prin modificări ale stilului de viață, ceea ce face ca prevenția să joace un rol esențial în combaterea acestei epidemii tăcute.
Jurnalul unei cameriste, noul film al lui Radu Jude, selecționat la Quinzaine des Cinéastes de la Cannes
Proiectul cineastului Radu Jude se află printre cele 19 lungmetraje selectate din aproximativ 1.800 de înscrieri, alături de nouă scurtmetraje și mediumetraje. Filmul „Jurnalul unei cameriste”, descris ca o lucrare provocatoare în linia stilului consacrat al lui Jude, este o adaptare a romanului clasic al lui Octave Mirbeau. Pelicula îi are în distribuție pe Ana Dumitrascu, Vincent Macaigne și Mélanie Thierry și este o coproducție franco-română, filmată în Franța și România. Quinzaine des Cinéastes 2026 se desfășoară între 13 și 23 mai, în paralel cu Festivalul de la Cannes. Printre titlurile notabile se numără și Butterfly Jam de Kantemir Balagov (filmul de deschidere) și Le Vertige de Quentin Dupieux, o animație care marchează a doua sa prezență la Cannes în același an. Potrivit organizatorilor, ediția din acest an continuă tradiția secțiunii de a descoperi sau susține autori care au devenit ulterior nume importante în cinemaul mondial. Printre numele mari care au avut filme selecționate în cadrul evenimentului se numără Werner Herzog, Martin Scorsese, Spike Lee sau Damien Chazelle. Quinzaine des Cinéastes nu acordă premii de juriu, însă în ultimii ani a introdus un premiu al publicului, câștigat anterior de filmele Universal Language (2024) și The President’s Cake (2025). Evenimentul era intitulat până în 2023 La Quinzaine des Réalisateurs.