Cea mai amplă retrospectivă Brâncuși din Germania debutează la Berlin sub patronajul președinților Germaniei, Franței și României
Peste 150 de opere și documente rare Expoziția reunește peste 150 de sculpturi, fotografii, filme și documente de arhivă provenite din colecții internaționale și oferă publicului o perspectivă rară asupra atelierului parizian al artistului, reconstituit parțial. Vizitatorii vor putea descoperi modul în care Brâncuși își concepea universul artistic și cum organiza procesul creativ. Pentru prima dată în afara Franței, expoziția oferă o privire detaliată asupra relației dintre sculptură, fotografie și arhitectură în opera sa. Curatorii expoziției sunt Klaus Biesenbach și Maike Steinkamp, de la Neue Nationalgalerie, Berlin, alături de Ariane Coulondre și Valérie Loth, de la Centre Pompidou, Paris. Expoziția este realizată în colaborare cu Centrul Pompidou și cu sprijinul FREUNDE der Nationalgalerie. Patrimoniu românesc prezent la Berlin Expoziția include și obiecte împrumutate de instituții muzeale din România, precum Muzeul Național de Artă al României și Muzeul Național al Țăranului Român, subliniind legătura dintre patrimoniul cultural românesc și recunoașterea internațională a operei lui Brâncuși. Aceasta pune în valoare modul în care contribuția românească în domeniul sculpturii a influențat modernismul european. În paralel cu expoziția, Institutul Cultural Român organizează o serie de conferințe și dezbateri, între aprilie și iulie 2026, la Neue Nationalgalerie. Evenimentele vor reuni istorici de artă, curatori și cercetători specializați în modernismul european. Printre invitați se numără: Ariane Coulondre (Centre Pompidou, co-curator al expoziției) Friedrich Teja-Bach (editor al Catalogue Raisonné Brâncuși) Doina Lemny (istoric de artă) Nina Schallenberg (cercetătoare) Megan Luke (specialist în sculptura modernă) Programul are ca scop oferirea unei viziuni mai ample asupra influenței lui Brâncuși în arta secolului XX, asupra relației sale cu avangarda europeană și asupra modului în care sculptura dialoghează cu alte forme de expresie artistică. Expoziția „Brâncuși” de la Neue Nationalgalerie – Staatliche Museen zu Berlin reprezintă un eveniment cultural major, oferind atât publicului larg, cât și specialiștilor o șansă unică de a explora opera unui artist care a redefinit sculptura modernă. Prezența operelor din colecții românești arată legătura puternică între patrimoniul cultural al României și impactul global al artei lui Constantin Brâncuși.
Ministerul Sănătății crește bugetul pentru screening și prevenție. Anumite programe vor fi extinse
Bugetul pentru programele naționale de sănătate dedicate screeningului și prevenției ajunge în 2026 la 1,2 miliarde lei, față de 900 de milioane lei în 2025, a anunțat ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete. Într-o postare pe Facebook în care ministrul a precizat sumele alocate prevenției, el afirmă că este o creștere clară, necesară și asumată. Rogobete anunță că anumite programe de screening vor fi extinse. „De ce? Pentru că știm foarte bine costul inacțiunii: diagnostice târzii, tratamente mai dificile, suferință care putea fi evitată. Extindem programele de screening pentru cancerul de col uterin, cancerul de sân și cancerul colorectal. În același timp, facem un pas major în screeningul neonatal: de la 3 biomarkeri la 22 de biomarkeri, depășind media Uniunii Europene. Asta înseamnă depistare mai rapidă și șanse reale pentru copii încă din primele zile de viață. Prevenția nu este un cost. Este cea mai corectă investiție în sănătate”, a transmis ministrul Sănătății. Alexandru Rogobete a mai precizat că, în paralel, ministerul pe care îl conduce susține dezvoltarea ambulatoriilor, rolul medicilor de familie și se construiesc primele programe naționale finanțate predictibil, sustenabil, direct din bugetul de stat pentru această componentă esențială. „Știu că nu suntem încă unde trebuie să fim. Dar direcția este clară, iar schimbările deja se văd”, concluzionat ministrul Sănătății.
Dublin, în sărbătoare de St. Patrick: peste 500.000 de oameni la paradă, condusă de actorul Paul Mescal
Parada principală a reușit să adune peste 500.000 de spectatori. Ea s-a desfășurat pe traseul dintre Parnell Square și Kevin Street, a reunit aproximativ 3.000 de participanți activi și 12 care alegorice, într-un spectacol vizual impresionant. Tema ediției din acest an, „Roots”, a pus accent pe identitate, tradiții și conexiunea Irlandei cu diaspora sa globală, mai arată Euronews. Evenimentul a inclus artiști și dansatori din Irlanda, trupe internaționale din SUA și Scoția, momente acrobatice și show-uri de stradă. Nu a lipsit nici muzică tradițională irlandeză. Actorul Paul Mescal, cunoscut pentru rolurile sale internaționale, a fost mareșalul paradei, conducând festivitățile din acest an. Festival de patru zile în Dublin Parada a fost punctul culminant al unui festival desfășurat între 14 și 17 martie, care a transformat întregul oraș într-un spațiu cultural deschis. Printre evenimentele importante s-au numărat un mare céilí (dans tradițional) în Merrion Square, concerte la 3Arena și spectacole la National Concert Hall. Organizatorii au subliniat că festivalul are rolul de a celebra patrimoniul irlandez într-un context global marcat de incertitudini. St Patrick Day Parade Dublin Ireland#StPatrickDay2026 pic.twitter.com/OSfeoWFruQ — Majid Hyderi (@Hussain98658745) March 17, 2026 Ziua Sfântului Patrick este sărbătorită nu doar în Irlanda, ci și în întreaga lume. Orașe precum New York și Chicago organizează anual parade similare, care atrag milioane de oameni și consolidează legăturile culturale ale diasporei irlandeze. Evenimentul de la Dublin rămâne însă cel mai autentic și simbolic, fiind considerat inima acestor sărbători de pe tot mapamondul.
Turandot aduce pe scena Operei Naționale București o noapte de foc, mister și sacrificiu
În inima orașului Peking se naște una dintre cele mai tulburătoare povești ale operei universale, ce aduce pe scenă trei enigme și un triunghi amoros în care viața și moartea se decid prin curaj și inteligență. Frumoasa și neînduplecata prințesă Turandot le poruncește tuturor pretendenților să-i rezolve ghicitorile pentru a-i câștiga mâna. Eșecul înseamnă pierderea vieții. Frica și fascinația domină cetatea Beijingului, în timp ce capetele principilor învinși amintesc tuturor de cruzimea legii. În acest univers al terorii apare Calaf, un prinț necunoscut, care se îndrăgostește fulgerător de Turandot. În ciuda rugăminților tatălui său, regele orb Timur, și ale devotatei sclave Liù, Calaf acceptă provocarea. Cele trei enigme devin probe ale sufletului, iar una dintre ele răsună ca o profeție: ”Ce se aprinde ca focul, se răcește când îți pierzi curajul sau mori, se încinge din cauza pasiunii?”. Într-un moment de maximă tensiune, el reușește să rezolve toate cele trei ghicitori, câștigând dreptul de a o lua de soție pe prințesă. Însă Turandot refuză să se supună destinului. Atunci, Calaf îi oferă o șansă: dacă îi va afla numele până la răsăritul soarelui, va accepta moartea. În noaptea apăsătoare, celebrul ”Nessun dorma” răsună ca un strigăt al speranței și al iubirii neînfricate. Pentru a-i smulge numele, Turandot ordonă torturarea lui Liù, care într-un gest suprem de sacrificiu, își ia viața pentru a-l salva pe Calaf, dezvăluind prin moarte adevărata forță a iubirii. Emoționată și transformată, Turandot cedează în fața sentimentelor. Finalul operei aduce o victorie a iubirii asupra fricii, într-un deznodământ care ridică sala în picioare. Când noaptea se destramă sub primele raze ale dimineții, gheața din inima prințesei se topește, iar tăcerea crudă a Pekingului este înlocuită de promisiunea unei lumi noi. Din sânge, teamă și renunțare se naște speranța, iar iubirea devine forța care sfidează moartea și schimbă destinele. Regie, decor, costume și lumini: Mario de Carlo Coregrafie: Corina Dumitrescu Maestru de cor: Adrian Ionescu, Ethan Schmeisser Maestru cor de copii: Smaranda Morgovan Asistent de regie: Alexandru Nagy Dirijor: Tiberiu Soare Distribuție: Turandot: Bianca Mărgean; Altoum: Ciprian Pahonea; Timur: Leonard Bernad; Calaf: Teodor Ilincăi; Liu: Irina Iordăchescu; Ping: Sebastian Balaj; Pang: Lucian Corchiș; Pong: Andrei Lazăr; Mandarinul: Vasile Chișiu; Due Ancelle: Alexandra Manole, Oana Ștefania Ionescu; Prințul Persiei: Liviu Sandu Cu participarea Orchestrei, Corului, Ansamblului de Balet și a Corului de Copii al Operei Naționale București ”Turandot” nu este doar o operă, ci o revelație, o explozie de emoție, muzică și adevăr uman, care te răscolește și te înalță. Miercuri, 18 martie, de la ora 18:30, pe scena Operei Naționale București, această capodoperă prinde viață ca un ritual al transformării, o călătorie magică spre eliberarea prin Iubire.
Bugetul pentru pacienții în stare gravă crește cu peste 35% în 2026
Ministerul Sănătății va aloca 475 de milioane de lei pentru Programul Național de Acțiuni Prioritare destinat pacienților critici, a anunțat marți Alexandru Rogobete. În 2025, bugetul programului a fost de 350 de milioane de lei. „Sunt zone în sistemul de sănătate unde fiecare minut face diferența între viață și moarte. Acolo unde ajung pacienții cei mai critici, presiunea nu este teoretică. Este zilnică, continuă și reală. Finanțarea acestor zone nu este opțională. Este o responsabilitate directă”, a scris Rogobete pe rețelele sociale. Cel mai mare buget din ultimii 10 ani Potrivit ministrului, „este cel mai mare buget destinat acestor programe în ultimii zece ani, reprezentând o creștere de 125 de milioane de lei, adică peste 35% față de 2025”. Programul sprijină secțiile de ATI, pacienții cu accidente vasculare cerebrale, infarct miocardic acut, neonatologie, arsuri grave, politraume, dar include și noi programe precum chirurgia robotică. „Această creștere înseamnă resurse suplimentare pentru spitalele care duc cea mai mare presiune, echipe medicale mai bine susținute, acces mai rapid la tratamente salvatoare și capacitatea de a interveni atunci când fiecare minut contează”, a explicat Rogobete. Rogobete: Sistemul necesită reforme Ministrul a menționat că, deși finanțarea este mai mare, sistemul de sănătate are nevoie în continuare de investiții, de organizare și de schimbare de mentalitate, pentru a asigura intervenția rapidă atunci când fiecare minut contează. „Nu spun că este suficient. Sistemul are nevoie în continuare de investiții, de organizare și de schimbare de mentalitate. Dar direcția este una clară și consecventă”, a transmis Rogobete.
România participă la Târgul Internațional de Carte de la Leipzig 2026
Târgul reunește peste 2.000 de expozanți din zeci de țări și sute de mii de vizitatori anual și include mii de lecturi, dezbateri și întâlniri cu autori în librării, cafenele, teatre și alte spații culturale. Tema ediției din acest an, „Where Words Flow – Literary Currents in Southeast Europe / Danube – Strong Currents and Between Worlds”, pune accent pe spațiul cultural al Dunării și pe dialogul literar între țările riverane, inclusiv România. Prezența României este coordonată de Ministerul Culturii, în parteneriat cu ICR Berlin și Traduki, și cuprinde peste 20 de evenimente, inclusiv lansări de carte, dezbateri, lecturi publice și întâlniri profesionale pentru industria editorială. La acestea participă aproximativ 30 de invitați – autori, traducători, cercetători și profesioniști ai cărții din România, Republica Moldova, Ucraina, Bulgaria, Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Elveția și Chile. Standul României oferă 13 traduceri în limba germană Standul României, situat în Hala 4 (E400/D401), ocupă 80 de metri pătrați și prezintă literatura română contemporană, oferind vizitatorilor peste 100 de titluri recente, dintre care 13 traduceri în limba germană. Printre autorii și invitații prezenți se numără Gabriela Adameșteanu, Robert Șerban, András Visky, Dana Grigorcea, Jan Cornelius, precum și autori din Republica Moldova – Lorina Bălteanu, Iulian Ciocan, Dumitru Crudu și Emilian Galaicu-Păun. La evenimente participă și specialiști din mediul academic și jurnalistic, precum istoricul Cosmin Popa, jurnalistul Michael Martens, lingvistul Thede Kahl și scriitorul/editor Ernest Wichner. Traducătorii literari prezenți contribuie la promovarea internațională a literaturii române și includ Georg Aescht, Edith Konradt, Jan Koneffke, Sabine Krause, Ingrid Baltag, Gundel Grosse, Julia Richter, Timea Tankó și Ernest Wichner. Programul include și discuții pe teme actuale, precum „Fake News ca armă. De la algoritmi la linia frontului”, „The Balkans Revisited”, „Front literar comun: România – Ucraina” și „No more borders – autori din Republica Moldova traduși în germană”. De asemenea, vor fi prezentate două antologii recente: „Fluviul. O antologie dunăreană altfel / Eine Donau-Anthologie den anderen Art” și „Mecanisme de apărare. 12 scriitori ucraineni în război”. Continuă, totodată, și inițiativa Bursa Cărții, care facilitează întâlniri între editori, agenți literari și profesioniști ai industriei editoriale, contribuind la promovarea literaturii române pe piața internațională. Participarea României la Leipzig reprezintă un pas important în pregătirea statutului de Invitat de Onoare la Târgul de Carte de la Frankfurt 2028.
Ce beneficii oferă tratamentele prin endoscopie intervențională (P)
Pentru un tratament eficient, procedurile de endoscopie intervențională trebuie să fie realizate de medici gastroenterologi foarte experimentați, cu competențe în endoscopie digestivă, iar echipamentele folosite să fie performante. Pentru siguranța crescută a tratamentului endoscopic și confortul sporit al pacienților, intervențiile pot fi realizate cu anestezie sau cu sedare asigurată de un medic ATI. Tratamentul prin endoscopie intervențională poate fi recomandat de medicul gastroenterolog, în urma unei evaluări medicale complete, ținând cont de specificul fiecărui caz în parte. În funcție de afecțiunea diagnosticată, există diferite proceduri terapeutice. Una dintre cele mai avansate intervenții terapeutice endoscopice este procedura ERCP sau colangiopancreatografia endoscopică retrogradă. Aceasta este folosită în special pentru extragerea calculilor blocați din căile biliare, dar și pentru dilatarea canalelor biliare și montarea de stenturi, care să asigure drenajul biliar. Alte proceduri de endoscopie intervențională sunt și polipectomia, pentru îndepărtarea polipilor colorectali descoperiți la examinarea prin colonoscopie, ablația mucoasei gastrice, pentru formele severe de reflux gastroesofagian și montarea endoscopică a balonului endogastric. Aceasta din urmă poate fi recomandată pacienților cu obezitate, care nu au pierdut în greutate prin alte metode și nu vor să treacă printr-o operație bariatrică sau care au contraindicație pentru intervenție chirurgicală. Tot prin endoscopie intervențională, echipa medicală poate realiza hemostaza endoscopică în cazul unei hemoragii digestive, poate trata varicele esofagiene, poate monta stenturi esofagiene sau poate realiza o gastrostomă – procedură salvatoare pentru persoanele care nu se mai pot alimenta natural. În funcție de tipul de procedură, aceasta necesită o anumită pregătire înainte de tratament, conform recomandării medicului. Intervențiile pot fi realizate cu sedare, astfel încât disconfortul este minim, iar după finalizarea tratamentului pacientul este monitorizat un timp într-un salon special, până când efectul anesteziei trece complet. În acest fel, pot fi descoperite din timp eventuale complicații. La Spitalul Clinic SANADOR și la Spitalul de Zi SANADOR Floreasca, pacienții beneficiază de proceduri endoscopice diagnostice și terapeutice avansate, în funcție de indicația medicală stabilită. Echipamentele folosite la SANADOR sunt de ultimă generație, precum turnul endoscopic Olympus, dotat cu diferite tipuri de sonde, care furnizează imagini foarte detaliate alte tractului digestiv și permite efectuarea unor intervenții terapeutice precise. Toate intervențiile endoscopice sunt realizate de medici cu vastă experiență, în deplină siguranță și în cele mai bune condiții de confort pentru pacient, cu sedare asistată de un medic ATI.
Liderul trupei Metallica, James Hetfield, și-a cerut iubita în căsătorie vineri, 13, sub apă, printre rechini
James Hetfield, solistul trupei Metallica, a cerut-o în căsătorie pe partenera, pe Adriana Gillett. Hetfield, un tip despre care nu se poate spune că se înscrie ușor în vreo categorie a firescului, a făcut treaba asta în timpul unei scufundări alături de rechini-balenă. Momentul cererii în căsătorie a fost făcut public pe pagina de Instagram a trupei, unde a fost postată o fotografie a cuplului, încercând să comunice. „Adriana Gillett, vrei să te căsătorești cu mine?” Hetfield, în vârstă de 62 de ani, ține un mesaj scris de mână: „Adriana Gillett, vrei să te căsătorești cu mine”, în timp ce Adriana ridică degetul mare, semn că da, vrea. Gillett are 45 de ani și apare ținând în mână o cutie cu inelul de logodnă. Dar Hetfield nu e un tip oarecare. El trebuia să-și aleagă cu grijă ziua și, pentru asta, a ales vineri, 13. Gillett a descris momentul drept „unic, special, romantic”. „Într-o mare plină de pești, ne-am găsit unul pe celălalt” Ea adaugă: „Într-o mare plină de pești, ne-am găsit unul pe celălalt”, făcând referire și la zodia sa (e adevărat că rechinii-balenă nu sunt pești, dar nu ne luăm de la atâta!). Hetfield și Gillett sunt împreună de câțiva ani. Hetfield a divorțat în 2022, după o căsnicie de 25 de ani, din care are trei copii. Hetfield, rock-star-ul pădurii Hetfield, liderul celei mai influente trupe rock de pe planetă și din toate timpurile, a fost destul de discret cu viața sa personală, iar gestul său de a face publică cererea în căsătorie este un mod de a o valida în fața tuturor, de a marca un nou început. Hetfield e pasionat de mașinile custom, mai ales de red hot-uri retro transformate în adevărate capodopere. Hetfield nu e excentricul clasic, Hetfield pare copilul din flori al goth-ului cu vintage-ul dark, o chestie fascinantă: el are o colecție de mașini denumită „Reclaimed Rust” – unele dintre acestea le-a expus pe la muzeele de profil. Dar faptul că-i plac rablele reîncarnate în capodopere nu e singura lui chestie. Hetfield e crescător de albine. Acest tip aparent dur, care mânuiește chitara ca un zeu are stupi pe proprietatea sa (chiar spunea într-un interviu că stupul îl ajută să rămână ancorat în comunitate și că e pasionat de ordinea din stup. E, de asemenea, vânător și e pasionat și de pescuit. Îi place să petreacă mult timp departe de agitație. Faptul că s-a luptat mulți ani cu dependența de substanțe l-a ajutat să devină un tip controlat, disciplinat și chibzuit.
Modificările programului de vaccinare din SUA au fost blocate de instanță
Decizia judecătorească vine ca urmare a unui proces intentat de Academia Americană de Pediatrie (AAP) și alte organizații împotriva lui Kennedy și a Departamentului Sănătății, scrie Reuters. Instanța a constatat că restructurarea comitetului consultativ pentru imunizare (ACIP) a fost ilegală, după ce Kennedy a concediat toți cei 17 membri independenți specializați în sănătate publică și boli infecțioase. În locul lor, secretarul sănătății a numit 15 membri de încredere, despre care judecătorul Brian Murphy a afirmat că par „clar necalificați”. Experții avertizau încă de la publicarea concedierilor că astfel de decizii ar putea destabiliza programul american de vaccinare și ar putea eroda încrederea publicului. Michael Osterholm, directorul Centrului pentru Cercetarea și Politica Bolilor Infecțioase de la Universitatea din Minnesota, a declarat că „geniul a ieșit din sticlă” și că efectele acestei campanii de dezinformare vor fi greu de inversat. În ultimele luni, Kennedy a modificat recomandările privind vaccinurile COVID și hepatita B, transformând mai multe vaccinuri din categoria „recomandate de rutină” în decizii de tip „shared clinical decision-making”, ceea ce implică consultarea individuală cu medicul. Experții spun că aceste schimbări, realizate fără dovezi științifice, au stârnit suspiciuni cu privire la siguranța vaccinurilor și au lăsat părinții confuzi. În urma acestor modificări, aproximativ 30 de state americane, inclusiv Districtul Columbia, au anunțat că nu vor urma recomandările CDC pentru vaccinurile copilului și vor continua să se bazeze pe ghidurile Academiei Americane de Pediatrie. În același timp, încrederea părinților în informațiile CDC privind vaccinurile a atins cel mai scăzut nivel de la începutul pandemiei de COVID-19. Specialiștii susțin că restaurarea încrederii va fi un proces lung și dificil. Jen Kates, analist senior la KFF, a explicat că „nu poți doar să apeși un buton și să readuci situația la normal”.
Încălzirea globală ar putea determina un stil de viață mai sedentar și o creștere a problemelor de sănătate în viitor, arată un studiu
Cercetătorii de la mai multe universități din America Latină au analizat date din 156 de țări, care au fost colectate între anii 2000 și 2022, și au realizat un model care arată cum creșterea temperaturilor ar putea afecta activitatea fizică la nivel global până în 2050. Rezultatele studiului arată că fiecare lună suplimentară în care se înregistrează o temperatură medie de peste 27,8°C ar duce la o creștere a inactivității fizice cu o medie de 1,5 puncte procentuale la nivel global. Creșterea este și mai mare în cazul țărilor cu venituri mici și medii, scrie The Guardian. Potrivit studiului publicat în revista The Lancet Global Health, creșterea temperaturilor ar putea duce la 470.000 până la 700.000 de decese suplimentare la nivel mondial în fiecare an până în 2050, întrucât vremea mai caldă ar putea face ca oamenii să fie mai puțin activi fizic. Zonele și categoriile de persoane cele mai afectate În cadrul simulărilor făcute de cercetători s-a constatat că țările tropicale cu venituri mici și medii din regiuni precum Caraibe și Africa subsahariană ar fi probabil cele mai afectate, notează ABC News. De asemenea, femeile și persoanele în vârstă pot resimți efectele mai puternic, întrucât corpurile lor au adesea mai multe dificultăți în a se răcori. Inactivitatea fizică crește riscul de boli cardiovasculare, diabet de tip 2, dar și de anumite tipuri de cancer și tulburări de sănătate mintală, potrivit autorului principal al studiului, Christian García-Witulski. „Căldura nu este doar o problemă de confort, ci că schimbă modelele comportamentale la scară largă. Deoarece inactivitatea fizică este un factor de risc cheie pentru bolile netransmisibile, acest lucru implică impacturi relevante pentru sănătate și economie”, a spus García-Witulski, autorul principal al studiului, pentru ABC News. Datele OMS arată că în prezent, doar aproximativ 65% din populația mondială face suficientă mișcare. Totuși, îngrijorător este faptul că inactivitatea fizică are o contribuție la aproximativ 5% din decesele înregistrate la nivel global.