România comemorează, pe 9 martie, Ziua Deținuților Politici Anticomuniști
Ziua de 9 martie a fost declarată oficial „Ziua Deținuților Politici Anticomuniști din perioada 1944-1989” prin Legea nr. 247/2011, adoptată de Parlamentul României și publicată în Monitorul Oficial în decembrie 2011. Potrivit actului normativ, autoritățile publice centrale și locale pot organiza în această zi ceremonii, manifestări comemorative sau evenimente dedicate memoriei celor care au suferit în închisorile și lagărele regimului comunist. Data de 9 martie a fost aleasă și pentru că coincide cu sărbătoarea religioasă a Sfinților 40 de Mucenici. Este un moment în care, în multe biserici din România, sunt oficiate slujbe de pomenire pentru victimele represiunii comuniste. Mii de români persecutați de regimul comunist Regimul comunist instaurat în România după 1945 a recurs la represiune politică împotriva celor considerați opozanți: intelectuali, studenți, preoți, militari, țărani sau oameni politici. Potrivit documentărilor istorice, sute de mii de români au fost arestați, trimiși în închisori sau lagăre de muncă forțată. Și mai mulți au fost deportați sau obligați la muncă în proiecte titanice precum Canalul Dunăre–Marea Neagră. În perioada comunistă au existat zeci de penitenciare și lagăre de muncă, unde deținuții politici erau închiși în condiții dure pentru activitatea lor anticomunistă sau pentru simple opinii considerate ostile regimului. Manifestări și ceremonii comemorative În fiecare an, instituții publice, organizații civice și foști deținuți politici organizează ceremonii de comemorare, depuneri de coroane și conferințe dedicate memoriei victimelor comunismului. Astfel de evenimente au loc adesea la Monumentul Național „Aripi” din București, dedicat rezistenței anticomuniste, dar și la alte monumente și memoriale din țară, inclusiv la Memorialul Victimelor Comunismului de la Sighet. Scopul acestor comemorări este păstrarea memoriei istorice și transmiterea către noile generații a lecțiilor legate de abuzurile și represiunea regimului totalitar.
40 de Mucenici 2026: Tradiții, superstiții și de ce se beau 40 de pahare cu vin în această zi
În fiecare an, pe 9 martie, românii sărbătoresc Ziua celor 40 de Mucenici din Sevastia, o zi cu o semnificație specială atât în calendarul religios, cât și în tradițiile populare. În 2026, această sărbătoare cade într-o zi de luni și marchează una dintre cele mai interesante îmbinări dintre credința creștină și obiceiurile transmise din generație în generație. Pentru mulți români, ziua este asociată cu mucenicii, desertul tradițional pregătit în această perioadă, dar și cu obiceiul cunoscut de a bea 40 de pahare cu vin. Se spune că bărbații care respectă această tradiție vor avea putere, sănătate și noroc pe tot parcursul anului. Numărul 40 simbolizează cei 40 de mucenici, dar în cultura populară este asociat și cu puterea, sănătatea și norocul pentru anul care urmează. În unele zone ale țării, oamenii cred că persoanele care beau cele 40 de pahare vor avea putere și sănătate tot anul și că vinul se transformă simbolic în sângele mucenicilor. Superstiții și obiceiuri populare Ziua de 9 martie este considerată în tradiția populară și începutul anului agricol. De aceea, există numeroase superstiții legate de vreme și gospodărie. Cele mai cunoscute superstiții spun că se aprind 40 sau 44 de focuri pentru a alunga frigul și spiritele rele. De asemenea, gospodarii lovesc pământul cu bâte sau cu ciocane pentru a trezi solul și fertilitatea. În unele zone din țară se spune că dacă plouă în această zi, atunci anul va fi unul bogat. În plus, în această zi, oamenii împart mucenici pentru sufletele celor adormiți. Ziua celor 40 de Mucenici rămâne una dintre sărbătorile în care credința, tradițiile și obiceiurile culinare se împletesc într-un mod unic. Pentru mulți români, această zi marchează simbolic sfârșitul iernii și începutul primăverii, fiind un moment în care comunitățile se reunesc în jurul unor tradiții păstrate de secole.