Agentul de inteligență artificială A1 creat de cercetători poate fura criptomonede: cât de periculos este pentru securitatea blockchain-ului?
Un grup de cercetători de la University College London și Universitatea din Sydney a dezvoltat un agent AI capabil să detecteze și să valorifice erori de securitate din contracte inteligente scrise în Solidity, limbajul folosit în rețele blockchain precum Ethereum sau Binance Smart Chain. Sistemul automatizat, numit A1, a demonstrat o eficiență notabilă, generând cod executabil care ar putea fi folosit pentru a fura criptomonede în mod autonom, scrie publicația The Register A1, agentul AI care produce cod de atac funcțional și profitabil Spre deosebire de alte instrumente AI orientate spre securitate, A1 nu se limitează la raportarea de posibile vulnerabilități. Acest agent poate crea direct exploatări funcționale, testate în medii simulate istorice din blockchain. Conform studiului publicat recent într-un articol academic, A1 a fost testat pe 36 de contracte inteligente reale și a avut o rată de succes de 63% în generarea de exploatări viabile. Agenții AI folosiți au inclus modele dezvoltate de OpenAI (o3 și o3-pro), Google (Gemini), DeepSeek și Alibaba (Qwen). Modelele OpenAI s-au dovedit cele mai eficiente: în cinci interacțiuni de ciclu, o3-pro a identificat vulnerabilități și a optimizat câștigurile în 88,5% din cazuri, generând profituri care ar putea atinge 8,5 milioane de dolari per contract exploatat. Printre instrumentele integrate în A1 se numără module pentru extragerea codului sursă, inițializarea parametrilor, interpretarea funcțiilor contractului, testarea codului și estimarea profitului potențial. Astfel, sistemul funcționează ca un „hacker” complet automatizat, capabil să înțeleagă, să evalueze și să atace un contract inteligent fără intervenție umană. Costuri reduse, riscuri legale mari și o problemă de asimetrie Costul pe experiment variază între 0,01 și 3,59 dolari, ceea ce înseamnă că o exploatare de 100.000 de dolari ar putea susține mii de teste suplimentare, în timp ce o recompensă de tip bug bounty pentru „whitehats” acoperă o fracțiune infimă. Autorii atrag atenția asupra diferenței uriașe de eficiență între atacatori și apărători: dacă atacatorii folosesc AI, iar apărătorii metode clasice, costurile și viteza vor înclina balanța în favoarea infractorilor. Cercetătorii recomandă ca echipele de dezvoltare să folosească astfel de unelte chiar ele, pentru a-și testa în mod continuu propriile protocoale și a preveni atacurile înainte ca un actor rău intenționat să le exploateze. Modelul economic actual al securității cibernetice în Web3 nu este sustenabil, spun ei, deoarece presupune o încredere exagerată în buna-credință a celor care găsesc vulnerabilitățile. Deși inițial cercetătorii au anunțat că vor publica A1 ca proiect open-source, această decizie a fost reevaluată, dată fiind puterea potențial distructivă a agentului. Potrivit declarațiilor oficiale, publicarea codului a fost amânată până la stabilirea unei direcții etice clare.
Constructorii români din Italia s-au întors în România să termine A1, segmentul Sibiu – Pitești
Constructorul italian WeBuild face progrese semnificative pe șantierul Autostrăzii Sibiu – Pitești (A1), aducând 108 utilaje și 480 de muncitori, inclusiv români întorși din diaspora, potrivit Profit.ro. Secțiunea Pitești-Curtea de Argeș, cu o lungime de 30,35 km, se apropie de finalizare. Webuild SPA execută ultimele lucrări înainte de deschiderea circulației pe tronsonul de 14,65 km dintre nodul rutier Băiculești și Curtea de Argeș, programată pentru sfârșitul lunii viitoare. Anul trecut, a fost deja deschisă circulația pe aproximativ jumătate din această secțiune, între Bascov și nodul rutier Băiculești. Din mai 2025, se estimează că va fi posibilă circulația pe autostradă de la Curtea de Argeș la București, pe o distanță de aproximativ 140 km. Pe secțiunea 3 a A1, care include cel mai dificil și important tronson de autostradă din România, sunt mobilizați 300 de muncitori și peste 80 de utilaje. Acest număr urmează să crească odată cu deschiderea de noi puncte de lucru. Autorizație pentru tunelul Poiana A fost deja emisă și Autorizația de Construire pentru tunelul Poiana, de pe Autostrada Sibiu-Pitești (A1). Este cel mai lung tunel de pe această autostradă și va fi construit pe Secțiunea 3 (Cornetu-Tigveni).(…) Cele două galerii vor fi forate cu tehnologie TBM. Antreprenorul italian este mobilizat în șantier și desfășoară acum lucrări pregătitoare pentru construcția zonelor de acces a instalației TBM. Tunelul Poiana va avea: Două galerii cu câte două benzi pe sens; Galeria pe calea 1: 1.780 m (sens Sibiu – Pitești); Galeria pe calea 2: 1.778,11 m (sens Pitești- Sibiu) a anunțat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. Rene Pârșan a debutat în presă în 1992, reporter și redactor la Evenimentul Zilei. Între 1994 și 2010 a fost senior editor, editorialist, reporter și fotoreporter la ZIUA. A mai colaborat ca … vezi toate articolele