Interzicerea conturilor pe rețele sociale copiilor sub 16 ani. Ce spune Bolojan?
Ilie Bolojan a fost întrebat ce părere are, în calitate de premier, de dezbaterea publică din aceste zile referitoare la interzicerea copiilor sub 16 ani de a avea contul pe rețelele sociale. „E greu, cred astăzi, să iei o măsură care să pună în practică o astfel de interdicție, pentru că copiii noștri sau nepoții noștri astăzi au niște abilități suficient de bune”, spune Ilie Bolojan. Premierul crede că cel mai important lucru este să fie luate măsuri de prevenție, de educare, de a discuta, de a reglementa, ca părinți, accesul. „Mi-e greu să cred că am putea să venim cu astfel de interdicții, pentru că trebuie gândite niște lucruri pe care chiar le poți pune în practică. Altfel, e greu doar să iei o măsură, dar care, dacă nu o poți pune în practică, din punctul meu de vedere, mai bine nu o iei, pentru că altfel nu ai un fundament pentru a înțelege că trebuie să respecți regulile și legile”, a explicat Ilie Bolojan. Copiii lui Kelemen au reguli stricte Copiii lui Kelemen Hunor, de exemplu, nu au acces la social media înainte de vârsta de 14 ani: „La această vârstă copiii nu pot face diferența între conținutul benefic și cel nociv din mediul online, motiv pentru care familia a decis să limiteze accesul la rețelele sociale”, a explicat liderul UDMR, la Digi 24. Liderul UDMR spune că familia a decis să amâne cât mai mult accesul copiilor la platforme sociale, precum Facebook, chiar dacă presiunea este mare în mediul școlar. „Am discutat în familie și am spus că până la 14 ani, poate chiar până la 15 ani, ar fi bine să nu aibă Facebook sau acces la social media. Există o presiune în școală, dar un copil la acea vârstă nu știe să facă diferența între ce e bine și ce e mai puțin bine. Dependența se formează foarte repede”, a explicat el. Kelemen recunoaște că accesul la tabletă poate deschide, teoretic, drumul către rețelele sociale, însă consideră că problema nu poate fi rezolvată doar prin interdicții tehnice: „Sigur că pe tabletă ar putea intra pe rețelele de socializare. Dar nu cred că se poate opri asta doar prin măsuri de interzicere. Copiii se descurcă mult mai bine decât părinții lor cu tehnologia, așa că discuția și educația sunt esențiale”. Întrebat dacă susține o reglementare națională sau europeană privind accesul copiilor la rețelele de socializare, liderul UDMR a explicat că o astfel de măsură, de una singură, nu este suficientă: „Trebuie o reglementare, sigur, dar dacă nu reușești să rezolvi ceva în școală și în familie, nu vei rezolva nimic doar prin interdicții. Intenția este bună, dar nu este suficientă”. În opinia sa, dincolo de orice reglementare, rolul familiei și al școlii este decisiv, iar simpla impunere a unor interdicții nu este suficientă. El a amintit că autoritățile nu reușesc nici măcar să limiteze răspândirea conținuturilor false pe rețelele de socializare, care au efecte vizibile asupra societății: „Școala și familia sunt absolut necesare. Nu suntem în stare nici măcar să oprim pe social media conținuturile false, care nu au legătură cu realitatea, și vedem ce efecte au în societate”.
Duce la frustrare și curiozitate excesivă. Reacția lui Cătălin Predoiu la propunerea de interzicere a accesului copiilor la rețele de socializare
Cătălin Predoiu, ministrul de Interne, a reacționat duminică la propunerea lui Raed Arafat de a se iniția demersuri pentru limitarea accesului copiilor la rețelele de socializare. Predoiu spune că precizările pe care le face sunt din perspectivă de avocat, senator și membru al unui partid și că Ministerul de Interne nu are „atribuția stabilirii unor limite legale de libertate în materie de liberă exprimare și acces la informație, ci doar de a aplica ce legiferează Parlamentul în această materie”. „Nu sunt pentru interdicții” Cătălin Predoiu susține că nu este „pentru interdicții”. „De principiu, nu sunt pentru interdicții. Chiar și în materia accesului minorilor sub o anumită vârstă la conținut online. Nu rezolvă problema de fond: codul moral educat. Mai ales că o asemenea măsură e foarte greu de aplicat cu mijloacele din prezent. Platformele online au și numeroase beneficii atunci când sunt folosite responsabil (stimularea creativității și menținerea legăturii cu alți copii, acces rapid la informație etc). În plus, multe activități școlare și extracurriculare presupun deja utilizarea internetului. Cum poți să oprești toți minorii să aibă acces online la anumite platforme?! Greu de aplicat, repet. Interdicția totală nu face decât să creeze frustrare și curiozitate excesivă, iar copiii pot ajunge să folosească aceste platforme pe ascuns, fără niciun fel de îndrumare sau protecție”, a scris pe Facebook Predoiu. Educație digitală El spune că soluția reală nu poate veni decât din educație solidă și serioasă, pentru că libertatea fără educație este la fel de periculoasă. Acesta arată că rolul educației sociale și digitale este esențial. „Curricula școlară ar trebui să includă cursuri care vizează o anumită axiologie și explicații privind pericolele pentru minori din lumea online. Copiii trebuie învățați să recunoască informațiile false, manipularea, discursul instigator la ură sau comportamente toxice din mediul online. Fără aceste repere, ei pot ajunge ușor victime ale dezinformării, ale presiunii de grup sau ale persoanelor care profită de lipsa lor de experiență”, adaugă Predoiuu. El spune că interdicția pentru minorii sub 15 ani de a accesa conținutul online nu rezolvă nimic, „în plus va bloca resurse imense pentru aplicarea interdicției și va umple centrele de detenție cu minori”. În schimb, crede Predoiu, educația socială îi poate ajuta pe copii să își dezvolte gândirea critică, empatia și capacitatea de a lua decizii responsabile. „În loc să li se spună: este mult mai eficient să li se explice de ce și cum să se protejeze. Dialogul deschis cu părinții și profesorii, stabilirea unor reguli clare și adaptate vârstei și exemplul personal sunt elemente esențiale pentru o relație sănătoasă cu mediului online, arată politicianul. El adaugă că pentru a aplica astfel de interdicție trebuie să pui în funcțiune un anumit sistem:„Acest sistem ar trebui să fie capabil să detecteze când și de unde, cineva a intrat pe un anumit conținut. Ceea ce presupune evident înregistrări în baze de date și supraveghere în masă. Cred că e un drum care ridică la rândul său multe pericole. Mai ales în ceea ce privește limitele democrației”. Despre libertatea de expresie Cătălin Predoiu arată că este împotriva interdicțiilor chiar și în privința copiilor ajunși la vârsta majoratului și a libertății de expresie. „Am fost adesea criticat pe nedrept pentru că Poliția sancționează un anumit tip de conținut online sau că sancționează campania electorală online după închiderea campaniei. Dar aceasta este prevederea legii române în vigoare. Poliția este obligată să o aplice. Dacă se schimbă legea pe ideea de totală e una, dacă se merge pe ideea de interdicții de conținut, e alta. Eu cred că există și o cale de mijloc, axată pe , dar cu interdicție de conținut privind instigarea la violență și conținut violent. E o iluzie să crezi că în actualul stadiu de dezvoltare a tehnologiei, poți să interzici pe oricine postează un anumit tip de conținut”, spune Predoiu. „În concluzie, problema nu este existența platformelor online, ci modul în care sunt folosite. Interzicerea lor nu îi pregătește pe copii pentru realitate, ci îi face mai vulnerabili. În schimb, o educație socială solidă, combinată cu supraveghere (de către părinți și profesori) și comunicare, îi ajută să navigheze în siguranță în mediul digital și să nu cadă pradă instigării sau influențelor negative din online”, a mai scris Predoiu pe rețeaua de socializare.
Guvernul prelungește cu 12 luni accesul la îngrijiri paliative din pachetul de bază
Executivul a aprobat o perioadă tranzitorie pentru a nu îngrădi accesul persoanelor asigurate la îngrijiri paliative. Programul național de îngrijiri paliative nu a fost implementat până în prezent. Guvernul reglementează o perioadă tranzitorie de 12 luni pentru a permite încheierea unui număr suficient de contracte. Măsura asigură continuitatea serviciilor medicale pentru pacienții care au nevoie de îngrijiri paliative. Amânarea implementării programului național ar fi putut bloca accesul la aceste servicii esențiale. Servicii disponibile în perioada de tranziție Pacienții vor putea beneficia de îngrijiri paliative acordate la domiciliu. Serviciile sunt disponibile și în ambulatoriul de specialitate. Regimul de spitalizare de zi rămâne accesibil pentru îngrijiri paliative. Toate aceste servicii fac parte din pachetul de servicii de bază reglementat prin Hotărârea Guvernului nr. 521/2023. Condiții de accesare Pacienții pot beneficia de îngrijiri paliative dacă nu primesc astfel de îngrijiri în cadrul noului program de sănătate curativ. Serviciile sunt acordate de furnizori în baza contractelor încheiate conform prevederilor legale. Casele de asigurări de sănătate pot încheia contracte pentru furnizarea de îngrijiri paliative. Furnizorii de servicii Casele de asigurări pot contracta cu furnizorii de servicii îngrijiri paliative la domiciliu. Furnizorii de îngrijiri paliative în ambulatoriul de specialitate pentru specialități clinice sunt incluși. Furnizorii de servicii medicale spitalicești acordate în regim de spitalizare de zi pot încheia contracte. Simplificare administrativă Casele de asigurări pot încheia contracte cu furnizorii cu care se aflau în relație contractuală la 31 decembrie 2025. Acești furnizori pot contracta fără organizarea unei perioade de contractare. Furnizorii de îngrijiri paliative care nu se aflau în relație contractuală la 31 decembrie 2025 pot intra în relație contractuală. Aceștia trebuie să respecte reglementările privind procedura de contractare, conform prevederilor legale în vigoare.