Expunerea la fumul incendiilor de vegetație crește riscul de boli grave și milioane de decese, avertizează cercetătorii

expunerea-la-fumul-incendiilor-de-vegetatie-creste-riscul-de-boli-grave-si-milioane-de-decese,-avertizeaza-cercetatorii

Specialiștii atrag atenția că efectele nu se limitează la iritații respiratorii sau disconfort temporar, ci pot afecta inima, creierul, vasele de sânge și chiar dezvoltarea fătului în timpul sarcinii. În ultimele zile, fumul provenit din incendiile de vegetație din Canada a acoperit mari orașe din Canada și Statele Unite, reducând vizibilitatea și determinând populația să poarte măști de protecție. Fenomenul a devenit aproape obișnuit în sezonul incendiilor, însă oamenii de știință avertizează că efectele asupra organismului persistă mult timp după dispariția norului de fum, scrie Science Alert. Expunerea la fumul incendiilor de vegetație afectează plămânii, inima și creierul Potrivit cercetărilor publicate în European Heart Journal, expunerea cronică la particulele fine PM2.5 din fumul incendiilor de vegetație crește riscul de accident vascular cerebral în rândul persoanelor în vârstă. Fumul conține un amestec periculos de poluanți, printre care particule fine PM2.5, dioxid de azot, ozon, hidrocarburi aromatice și chiar metale grele. Aceste particule pătrund adânc în plămâni, iar cele mai mici ajung în sânge, unde pot declanșa inflamații și stres oxidativ la nivelul întregului organism. Yang Liu, cercetător în domeniul sănătății mediului la Universitatea Emory din SUA, explică faptul că fumul incendiilor nu reprezintă doar un risc imediat pentru respirație. „Întregul organism este afectat. Fumul provoacă stres oxidativ și accelerează dezvoltarea mai multor boli”, subliniază specialistul. Expunerea la fumul incendiilor de vegetație devine mai periculoasă când ard localități Experții atrag atenția că riscurile cresc considerabil atunci când incendiile ajung în zone locuite. În aceste situații, în atmosferă ajung substanțe toxice provenite din arderea materialelor de construcție, a plasticului, metalelor grele și altor produse chimice. Aubrey Miller, expert în dezastre de mediu din cadrul National Institutes of Health, explică faptul că fumul poate transporta aceste particule toxice pe distanțe de sute de kilometri, afectând populații aflate departe de incendiile propriu-zise. Fumul incendiilor de vegetație poate avea efecte pe termen lung Cercetările recente indică faptul că efectele expunerii repetate la fum nu dispar odată cu îmbunătățirea calității aerului. Particulele PM2.5 au fost asociate cu dezvoltarea unor boli cronice, inclusiv afecțiuni autoimune și anumite forme de cancer. În cazul femeilor însărcinate, expunerea crește riscul de naștere prematură și de greutate redusă la naștere. O altă concluzie importantă a cercetătorilor este că nu există un nivel sigur de expunere la fumul incendiilor de vegetație. Chiar și episoadele moderate, repetate în timp, pot avea consecințe importante asupra sănătății. Expunerea la fumul incendiilor de vegetație ar putea provoca milioane de decese în următoarele decenii Potrivit National Interagency Fire Center, peste 3,8 milioane de acri au fost deja afectați de incendii în Statele Unite în acest an, iar suprafața arsă anual este de peste două ori mai mare decât în urmă cu trei decenii. Un studiu publicat în revista Nature estimează că, în perioada 2026–2055, expunerea la particulele fine provenite din incendiile de vegetație ar putea contribui la aproximativ 1,9 milioane de decese suplimentare. În același timp, o cercetare publicată în Science Advances estimează că, între 2006 și 2020, peste 24.100 de persoane au murit anual în SUA din cauza expunerii pe termen lung la fumul incendiilor. Specialiștii avertizează că printre cele mai vulnerabile categorii se numără copiii, femeile însărcinate, persoanele cu astm, bolnavii de cancer și vârstnicii. Cum poate fi redus riscul Medicii recomandă populației să limiteze timpul petrecut în aer liber în perioadele cu fum dens și să utilizeze măști de protecție de înaltă eficiență atunci când deplasările sunt inevitabile. De asemenea, este recomandată folosirea spațiilor cu aer filtrat, precum bibliotecile sau centrele special amenajate, precum și verificarea etanșeității locuințelor și a sistemelor de ventilație pentru a reduce pătrunderea fumului în interior. Pe lângă simptomele respiratorii, precum tusea, durerile în gât și senzația de apăsare în piept, cercetătorii investighează și posibile efecte asupra funcțiilor cognitive și sănătății mintale. Primele studii indică o posibilă asociere între expunerea la particulele fine și apariția depresiei sau a tulburărilor cognitive.

Studiu. Pilula contraceptivă crește riscul de accident vascular cerebral la femeile tinere

studiu.-pilula-contraceptiva-creste-riscul-de-accident-vascular-cerebral-la-femeile-tinere

Un nou studiu ridică semne de întrebare în rândul medicilor după ce a indicat o asociere între utilizarea pilulei contraceptive și un risc crescut de accident vascular cerebral la femeile tinere. Analiza a inclus datele a peste 500 de femei și arată că cele care au folosit contraceptive orale combinate au prezentat o probabilitate de trei ori mai mare de a suferi un accident vascular cerebral criptogen, comparativ cu cele care nu le-au utilizat, scrie DailyMail. Specialiștii nu au identificat nicio legătură clară între pastila contraceptivă și factorii de risc tradiționali pentru accident vascular cerebral, cum ar fi obezitatea, migrenele sau hipertensiunea. „Constatările noastre confirmă dovezile anterioare care leagă contraceptivele orale de riscul de accident vascular cerebral și ar trebui să determine o evaluare mai atentă a riscului de accident vascular cerebral la femeile tinere, în special la cele cu factori de risc suplimentari.”, a spus doctor Mine Sezgin, neurolog la Universitatea din Istanbul și coordonatoarea cercetării. Cercetătorii recomandă acum ca medicii să analizeze cu mai multă atenție profilul pacientelor înainte de a prescrie pilula combinată, mai ales în cazurile cu risc ridicat de accident vascular cerebral. Acest studiu a fost prezentat în cadrul conferinței Organizației Europene pentru Accident Vascular Cerebral, desfășurată la Helsinki. În cadrul cercetării, specialiștii au analizat cazurile a 268 de femei între 18 și 49 de ani care au suferit un accident vascular cerebral ischemic criptogen. Fiecare pacientă a fost comparată cu o altă femeie de vârstă asemănătoare care nu avusese AVC. După verificarea rezultatelor, a putut fi evidentă o creștere mai mare a gradului de AVC în rândul tinerelor care luau contraceptive. „Ceea ce este deosebit de remarcabil este faptul că asocierea rămâne puternică chiar și atunci când se iau în considerare alți factori de risc cunoscuți, ceea ce sugerează că pot exista mecanisme suplimentare implicate, posibil genetice sau biologice.”, a mai explicat doctor Sezgin. Deși pilula contraceptivă este folosită în foarte multe cazuri de femei, pentru că oferă o eficiență de peste 99% în prevenirea sarcinii, există multe efecte adverse pe care femeile trebuie să le aibă în vedere când utilizează această pastilă. Pilula a fost asociată de-a lungul timpului cu probleme de sănătate precum cheaguri de sânge, infarct miocardic, unele tipuri de cancer, dar și multe alte probleme la nivel fizic și emoțional.

Ministerul Sănătății țintește acces la tromboliză pentru 15% dintre pacienții cu AVC

ministerul-sanatatii-tinteste-acces-la-tromboliza-pentru-15%-dintre-pacientii-cu-avc

România își propune să asigure acces la tromboliză pentru 15% dintre pacienții cu accident vascular cerebral și la trombectomie pentru 5% dintre aceștia, în cadrul strategiei naționale care a primit finanțare de aproximativ 60 de milioane lei în primul său an de funcționare efectivă. „Ne dăm seama că accidentul vascular cerebral este una dintre terapiile unde putem avea succes foarte mare. Ținta acestei strategii, care are niște ținte măsurabile, este de a oferi acces la tromboliză pentru 15% dintre pacienți și la trombectomie pentru 5% dintre pacienți”, a anunțat, joi, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila. Finanțarea acestui program strategic este asigurată din două surse principale: aproximativ 30 de milioane de lei alocate anul trecut de la Ministerul Sănătății prin acțiunile prioritare și o sumă similară de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Ministrul a subliniat necesitatea uniformizării costurilor între centrele de tratament, menționând existența unor „diferențe semnificative, de la simplu la dublu” în privința cheltuielilor. „Principalul câștig, dincolo de salvarea vieții, este reinserția socială și familială rapidă. Un pacient tratat prin tromboliză sau prin trombectomie își reia activitatea într-un timp scurt. Reabilitarea este scurtă și pierderea de zile de viață sănătoasă nu este nicidecum similară cu cea a unui pacient care are un accident semnificativ și la care recuperarea e mult mai lungă și mai puțin completă”, a explicat ministrul Sănătății. Rafila a asigurat că, atât în calitate de specialist în sănătate publică, cât și de medic, va pleda întotdeauna pentru finanțarea prioritară a acestor strategii esențiale pentru sănătatea publică.

Rafila: Numărul pacienților care beneficiază de trombectomii a crescut cu 50% față de 2021

rafila:-numarul-pacientilor-care-beneficiaza-de-trombectomii-a-crescut-cu-50%-fata-de-2021

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a anunțat la Forumul Național de Neurologie o creștere cu 50% a numărului de pacienți care beneficiază de trombectomii comparativ cu anul 2021, subliniind importanța accesului rapid la servicii medicale specializate în cazul accidentelor vasculare cerebrale. „Timpul este principalul inamic al succesului terapeutic în accidentul vascular cerebral, cum este și în cazul infarctului. Un acces rapid la un serviciu care să poată să intervină în cazul acestui tip de patologie este esențial”, a declarat Rafila. Ministrul a evidențiat că limitarea profesională anterioară, când doar radiologia intervențională realiza trombectomiile – intervențiile de înlăturare a trombilor care produc accidente vasculare cerebrale – a fost depășită prin dezvoltarea unui nou atestat care permite și altor specialiști să efectueze aceste proceduri. „Am reușit să dezvoltăm un alt atestat. Prima generație a și absolvit, și mai multe specialități – neurologi, neurochirurgi, cardiologi intervenționiști, ATI-ști – pot să facă acest atestat încât să dezvoltăm o resursă umană calificată”, a explicat Rafila, menționând că obiectivul este de a avea „cel puțin la nivel regional, inițial, și ulterior circa 25 de astfel de centre în toată țara”. Ministrul Sănătății a menționat introducerea unei acțiuni prioritare pentru facilitarea dezvoltării acestor servicii în centrele care dispun de resursa umană și tehnologică necesară.