Fostul ministru ucrainean al Apărării susține că a fost demis din cauza reformei achizițiilor militare
Fedorov, în vârstă de 35 de ani, a ocupat funcția de ministru al Apărării timp de șase luni și afirmă că schimbările propuse în domeniul achizițiilor publice au generat opoziție din partea unor oficiali din interiorul și din jurul ministerului. Reforma achizițiilor militare a provocat nemulțumiri Potrivit fostului ministru, principalul obiectiv al mandatului său a fost introducerea unui sistem de licitații transparente pentru achizițiile militare, precum și reorganizarea conducerii Ministerului Apărării, scrie Reuters. „Motivul este legat de achiziții, de licitații și de faptul că am început să reformăm procesele din acest domeniu”, a declarat Fedorov. El susține că aceste măsuri au provocat „nemulțumiri semnificative” în rândul unor persoane influente, care ulterior au început să exercite presiuni și să îi afecteze imaginea atât în cercurile apropiate președintelui, cât și în spațiul public. Fostul oficial a precizat că reforma urmărea eliminarea problemelor structurale din sistem și implementarea unor criterii noi pentru selectarea personalului din minister, bazate pe obiectivele asumate la începutul mandatului. Fostul ministru ucrainean al Apărării respinge existența unui conflict personal cu generalul Oleksandr Sîrski În cadrul remanierii guvernamentale din această lună, Mykhailo Fedorov a fost înlocuit de Yevhenii Khmara, fost șef al Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU). În același pachet de schimbări politice a fost înlocuită și premierul Iulia Svîrîdenko. Demiterea lui Fedorov a fost urmată de proteste din partea susținătorilor săi, care au cerut revenirea acestuia în funcție. Ei au invocat contribuția fostului ministru la dezvoltarea capacităților Ucrainei de a lovi infrastructura militară rusă și la modernizarea Ministerului Apărării. Președintele Volodimir Zelenski a declarat anterior că între Fedorov și comandantul-șef al armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîrski, existau divergențe. Generalul a fost, la rândul său, înlocuit ulterior. Fedorov neagă însă existența unui conflict personal cu Sîrski și afirmă că diferențele dintre ei au fost legate exclusiv de viziunea asupra modului în care ar trebui gestionat războiul. „A fost mai degrabă un conflict de viziune asupra războiului. Ministerul Apărării nu a blocat nicio decizie a Statului Major sau a comandantului-șef”, a spus fostul ministru. A fost informat cu o oră înainte de demitere Fedorov a mai dezvăluit că președintele Volodimir Zelenski l-a anunțat despre demiterea sa cu aproximativ o oră înaintea unei reuniuni a grupului parlamentar al partidului Servitorul Poporului. Fostul ministru consideră că presiunile exercitate asupra sa au fost parte a unui proces mai amplu de rezistență la schimbările pe care încerca să le implementeze în sistemul de achiziții militare. În opinia sa, doar reconstruirea fundamentelor administrative ale ministerului putea elimina problemele existente și crește eficiența gestionării resurselor destinate armatei ucrainene.
Oana Țoiu, despre achizițiile militare ale țării: România are un plan de 16 miliarde euro
Întrebată dacă există un plan pe care România trebuie să îl îndeplinească în materie de achiziții militare, ministrul de externe Oana Țoiu confirmă că țara are deja un plan clar de finanțare, o bună parte prin programul Safe. România este a doua ca mărime a bugetului negociat. Întrebată dacă există un plan pe care România trebuie să îl îndeplinească în materie de achiziții militare și dacă a discutat despre acest subiect cu secretarul de stat american Marco Rubio, ministrul Oana Țoiu a confirmat că România are deja un plan clar. „România are un plan de achiziții militare și de altfel are și un plan de finanțare a acestor achiziții, o bună parte prin programul Safe, unde România este a doua țară ca mărimea bugetului pe care am reușit să îl negociăm, alocat – nou – peste 16 miliarde de euro”, a declarat Țoiu la B1 TV. Referitor la prezența militară americană în România, ministrul a explicat că SUA se află într-un proces de revizuire a posturii militare globale, având obiective puternice în zona Indo-Pacific și Orientul Mijlociu. „Ce am făcut noi în aceste zile și pe parcursul acestui an este să prezentăm perspectiva noastră privind rolul de descurajare pe care îl are o prezență aliată consolidată în România, dar și importanța geostrategică a Mării Negre, dincolo de mizele pentru România, pentru întreaga regiune și chiar și pentru conexiunile logistice care sunt necesare”, a subliniat ministrul de externe. Declarațiile vin după întâlnirea de la Washington cu secretarul de stat Marco Rubio, care a recunoscut eforturile României de a-și îndeplini angajamentele în materie de cheltuieli de apărare și rolul țării ca garant al securității în Marea Neagră.