Florin Barbu: Am solicitat ca acordul Mercosur pe partea de agricultură să fie facultativ timp de 2 ani
Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a declarat la Prima News că, încă din vara anului trecut, împreună cu omologul său francez, a cerut la Comisia Europeană niște garanții pentru fermierii români și pentru fermierii europeni în cadrul acordului Mercosur. „Am solicitat ca acest acord pe partea de agricultură să fie facultativ timp de 2 ani. De ce spun acest lucru? Pentru că tot ceea ce se produce, produse agroalamentare, creșterea animalului în zona de Mercosur, nu au aceleași condiții condiționalități și nu au aceleași standarde de calitate și de utilizarea pesticidelor ca în Uniunea Europeană”, a declarat ministrul Agriculturii. Florin Barbu a dat ca exemplu sectorul vegetal. El a spus că în zona de Mercosur se utilizează pesticide din categoria 1 și 2, pesticide care au fost interzise la nivelul Uniunii Europene pentru că au fost foarte multe studii prin care arăta faptul că afectează foarte mult sănătatea oamenilor din Uniunea Europeană. „Practic duceau la boli foarte grave, inclusiv partea de cancer. Doi, partea de mediu. Bineînțeles, noi avem condiționalități foarte mari asupra fermierilor români. Și luăm exemplu neonicotinoidele, ele sunt interzise la nivelul european. În Brazilia și Franța aceste substanțe sunt utilizate. În sectorul de bunăstare a animalelor, foarte multe animale sunt crescute cu hormoni. Practic în Uniunea Europeană creșterea animalelor, practic la această ramură este interzis creșterea cu anumite antibiotice și hormoni”, a mai spus ministrul. Licențierea companiilor în Mercosur, realizată de fiecare stat în parte Florin Barbu susține că a solicitat toate aceste lucruri împreună cu omologul francez în Consiliul de Miniștri, dar și la Comisia Europeană. Mai mult, ministrul Agriculturii a precizat că a cerut ca licențierea companiilor care aduc aceste produse să se facă de fiecare stat în parte, în funcție de necesarul de alimente de care fiecare stat are nevoie. De asemenea cererile adresate organismelor europene erau ca ca orice stat care face comerț cu zona Mercosur să utilizeze acele produse pe teritoriul statului care a făcut acest comerț, fără să mai aibă voie să facă intracomunitar în celelalte state. Toate aceste demersuri au fost inițiate, spune Barbu pentru a încerca protejarea fermierilor români și, bineînțeles, și a fermierilor din Uniunea Europeană.
Ilie Bolojan: Mercosur nu e doar un acord agricol, e un acord comercial mare
Prim-ministrul Ilie Bolojan a declarat vineri seară, la Digi 24 că decizia privind semnarea acordului Mercosur a fost luată în baza unor consultări, iar atacurile politice pe acestă temă nu ar fi îndreptățite. „E foarte simplu să faci declarații politice în ceea ce privește Mercosur. A fost o decizie care a fost luată de comun acord între guvern și președinție pe baza datelor pe care le-am avut, pe baza discuțiilor dintre ministerele de linie în comisiile de specialitate”. Ilie Bolojan a mai declarat că acordul Mercosur a suferit modificări prin care s-au acordat niște garanții suplimentare pentru protecția agricultorilor. „Indiferent de ce se spune de Mercosur într-un subiect sau altul, consider că atunci când faci un astfel de acord, este o proiecție care ține de Comisia Europeană. Toate discuțiile legate de Mercosur au fost purtate în grupurile din Parlamentul European pe ultima sută de metri pentru că s-au făcut niște modificări la acordul cu Mercosur în sensul în care s-au acordat niște garanții suplimentare pentru protecția agricultorilor pentru că acest acord. Mercosur nu e doar un acord agricol, e un acord comercial mare. Și atunci n-a fost niciun fel de dispută”, a mai spus premierul Ilie Bolojan.
Forumul Economic Mondial de la Davos: SUA și Ucraina pregătesc un acord istoric de reconstrucție de 800miliardede dolari
Acordul, denumit planul de „prosperitate” post‑război, este gândit să ajute la reconstrucția economiei ucrainene, crearea de locuri de muncă și la restabilirea vieții cotidiene în țară, potrivit declarațiilor oficialilor de la Kiev. Președintele Zelenski a subliniat că speră ca planul să asigure o redresare economică rapidă și atragerea de noi investitori, notează The Telegraph. Inițial, Ucraina plănuise să semneze documente similare la Casa Albă, dar consilierii europeni au sugerat ca întâlnirea să fie mutată la Davos pentru a oferi un cadru internațional mai larg, cu participare globală. Finalizarea acordului la un eveniment economic major poate spori vizibilitatea proiectului și încrederea investitorilor. Unul dintre elementele cheie ale acestui plan este includerea în proiect a unor actori privați importanți, cum ar fi firma de investiții BlackRock, care intenționează să participe în program și să mobilizeze capital global pentru reconstrucția infrastructurii, locuințelor și sectoarelor productive ale Ucrainei. Pe lângă cadrul economic, negocierile dintre Washington și Kiev includ și un acord separat privind garanțiile de securitate, care ar urma să ofere Ucrainei sprijin pe termen lung împotriva agresiunii ruse. Conform președintelui Zelenski, documentul privind garanțiile de securitate este aproape gata pentru semnare la cel mai înalt nivel. Pactul ar putea deschide calea pentru crearea unei noi forțe? Acest pact de securitate ar putea deschide calea pentru crearea unei forțe de „reasigurare” conduse de țări precum Marea Britanie și Franța pentru a monitoriza o eventuală încetare a focului și pentru a stabiliza regiunea pe termen lung. Planul nu este lipsit de critici. În interiorul Uniunii Europene, unii lideri, cum ar fi oficialii din Ungaria, s‑au arătat reticenți față de ideea unui sprijin economic atât de extins pentru Ucraina și au avertizat că un astfel de angajament ar putea pune presiune pe bugetele europene și ar îndepărta țările de la propriile priorități interne. În plus, situația pe teren rămâne tensionată, iar negocierile de pace cu Rusia sunt departe de a fi încheiate. Moscova continuă să își afirme pretențiile teritoriale și să respingă planurile occidentale, penalizate drept o amenințare la adresa securității sale, ceea ce complică încercările de a pune capăt conflictului. Planul de reconstrucție de 800 miliarde de dolari și acordul de garanții de securitate sunt privite ca parte dintr‑o strategie mai largă a administrației Trump de a combina incentive economice și angajamente strategice pentru a sprijini Ucraina. Dacă va fi finalizat la Davos, acordul ar marca unul dintre cele mai ambițioase programe de redresare economică din istoria recentă pentru o țară afectată de război.
Marea Britanie încheie acorduri de returnare a migranților cu două state din Africa
Guvernul a anunțat că Angola și Namibia au fost de acord să își îmbunătățească procedurile de returnare a cetățenilor lor aflați ilegal pe teritoriul Regatului Unit, respectând ceea ce autoritățile britanice au numit „standardul de aur” în materie de cooperare. Ministra de Interne, Shabana Mahmood, a declarat: „Ne așteptăm ca țările să respecte regulile. Dacă unul dintre cetățenii lor nu are dreptul să fie aici, trebuie să-l primească înapoi. Le mulțumesc Angolei și Namibiei și le salut cooperarea. Acum este momentul ca Republica Democrată Congo să facă ceea ce trebuie. Luați-vă cetățenii înapoi sau pierdeți privilegiul de a intra în țara noastră”. Demersurile au fost realizate după ce ministra de Interne, în luna noiembrie, a anunțat că statele care refuză repatrierea migranților și a infractorilor respinși de autoritățile britanice vor suferi măsuri precum interdicții de viză. Privind relația cu Republica Democrată Congo, oficialii britanici au anunțat că în ciuda unui contact limitat, statul nu a răspuns adecvat solicitărilor, precizând că dacă situația nu se îmbunătățește, s-ar putea ajunge la o suspendare totală a vizelor. Potrivit ministerului de Interne, din iulie 2024, aproximativ 50.000 de persoane fără drept de ședere au fost deportate din Regatul Unit, ceea ce reprezintă o creștere de 23% față de perioada anterioară. În același interval, peste 7.000 de infractori străini au fost returnați în țările de origine.
Donald Trump anunță acorduri de prețuri cu 9 producători de medicamente, în încercarea de a alinia costurile din SUA cu tarifele mai mici din Europa
Președintele american Donald Trump a anunțat, vineri, încheierea de acorduri cu nouă companii farmaceutice pentru a reduce prețurile unor medicamente, cel mai recent pas în încercarea sa de a alinia costurile din SUA cu prețurile mai mici ale medicamentelor din țările europene. Liderul de la Casa Albă a ajuns acum la acorduri cu 14 dintre cei 17 producători de medicamente cărora le-a trimis scrisori în iulie, cerându-le să reducă prețurile, potrivit The New York Times. Producătorii de medicamente au fost dornici să încheie acorduri voluntare cu Administrația Trump în speranța de a evita acțiuni de reglementare punitive care le-ar putea afecta semnificativ profiturile. Cele nouă companii sunt: Amgen, Boehringer Ingelheim, Bristol Myers Squibb, unitatea Genentech de la Roche, Gilead, GSK, Merck, Novartis și Sanofi. În ultimele luni, Trump a anunțat acorduri similare cu Pfizer, AstraZeneca, EMD Serono, Eli Lilly și Novo Nordisk. Cei trei mari producători de medicamente care nu au anunțat încă acorduri cu administrația sunt AbbVie, Johnson & Johnson și Regeneron. Alexandra Bowie, purtătoare de cuvânt a Companiei Regeneron, a declarat că firma sa este încă în discuții cu Administrația Trump. Conform acordurilor, producătorii vor oferi o parte din medicamentele lor prin intermediul unor site-uri web unde americanii pot ocoli asigurările și își pot folosi propriii bani pentru a cumpăra produsele. FOTO – Caracter ilustrativ Pentru a ajuta pacienții să navigheze în acest proces, administrația Trump intenționează să creeze un site numit TrumpRx.gov, care va direcționa pacienții către site-urile web de cumpărare directă ale producătorilor. Oficialii au lansat o versiune promoțională a site-ului web TrumpRx în această toamnă și au declarat că intenționează ca acesta să fie operațional în ianuarie 2026. Donald Trump a semnat, recent, un ordin istoric: Canabisul nu mai e considerat la fel de periculos ca heroina sau cocaina și i se recunoaște beneficiile medicale Donald Trump a semnat, recent, un ordin executiv istoric prin care retrogradează canabisul din categoria cea mai restrictivă de droguri. Documentul reclasifică canabisul din Categoria 1, unde era menționat alături de heroină ca substanță fără uz medical și cu potențial ridicat de abuz, în categoria 3, alături de substanțe precum ketamina sau steroizii. Președintele american a menționat că beneficiile medicale ale canabisului pot trata anumite afecțiuni medicale. Trump a subliniat că măsura va elimina barierele birocratice, permițând cercetătorilor să studieze în profunzime beneficiile plantei pentru tratarea durerii cronice și a altor afecțiuni. De asemenea, măsura autorizează un program pilot de rambursare a pacienților Medicare pentru produsele fabricate cu CBD, un compus popular al canabisului care nu este psihoactiv.
Kellogg: Acordul de pace pentru Ucraina este foarte aproape
Keith Kellogg spune că acordul depinde de rezolvarea a două probleme principale: viitorul regiunii Donbas și centrala nucleară de la Zaporojie. „Dacă rezolvăm aceste două probleme, cred că restul lucrurilor se vor rezolva destul de bine. Suntem aproape de final”, a declarat Kellogg, conform Reuters. „Ultimii 10 metri” – cei mai dificili Kellogg, care urmează să intre în funcție în ianuarie, a afirmat că eforturile de soluționare a conflictului se află pe „ultimii 10 metri”, care sunt întotdeauna cei mai complicați. Cele două obstacole rămase vizează aspecte teritoriale – în primul rând viitorul regiunii Donbas – și viitorul centralei nucleare din Zaporojie, cea mai mare din Europa, aflată sub controlul Rusiei. Peste 2 milioane de victime în război Generalul-locotenent în rezervă, care a servit în Vietnam, Panama și Irak, a declarat că amploarea morților și rănilor cauzate de războiul din Ucraina este „îngrozitoare” și fără precedent pentru un conflict regional. Împreună, Rusia și Ucraina au suferit peste 2 milioane de victime, inclusiv morți și răniți, de la începutul războiului în februarie 2022. Rusia controlează în prezent 19,2% din Ucraina, inclusiv Crimeea (anexată în 2014), toată regiunea Luhansk, peste 80% din Donețk, aproximativ 75% din Herson și Zaporojie, precum și porțiuni din alte regiuni ucrainene. Propuneri preliminare controversate O serie de 28 de propuneri preliminare de pace ale SUA a fost divulgată luna trecută, alarmând oficialii ucraineni și europeni. Aceștia susțin că documentul cedează principalelor cereri ale Moscovei privind NATO, controlul rus asupra unei cincimi din Ucraina și restricții asupra armatei ucrainene. Conform propunerilor inițiale, centrala nucleară de la Zaporojie, ale cărei reactoare sunt în prezent oprite, ar fi repusă în funcțiune sub supravegherea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, iar energia electrică produsă ar fi distribuită în mod egal între Rusia și Ucraina. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat sâmbătă că a avut o convorbire telefonică „substanțială” cu trimisul special al lui Trump, Steve Witkoff, și cu ginerele acestuia, Jared Kushner, de care Kremlinul se așteaptă să se ocupe în principal de redactarea unui posibil acord.
Europa se teme de un acord neplăcut” în cazul Ucrainei
Indiferent de rezultatul ultimei inițiative a lui Trump, Europa se teme de perspectiva unui acord care nu va slăbi Rusia așa cum sperau liderii săi. Un astfel de acord ar putea permite Moscovei să păstreze controlul asupra teritoriului ucrainean cucerit cu forța, transmite Reuters. Europenii nu au avut reprezentanți la discuțiile dintre oficialii americani și ucraineni din Florida care au avut loc în weekend. Ei urmăresc de la distanță vizita trimisului special al SUA, Steve Witkoff, la președintele rus Vladimir Putin. „Am impresia că, încet-încet, se înțelege că, la un moment dat, se va ajunge la un acord neplăcut”, a declarat Luuk van Middelaar, directorul fondator al think tank-ului Brussels Institute for Geopolitics. Trump vrea acord conform logicii marilor puteri Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că europenii vor fi implicați în discuțiile privind rolul NATO și al Uniunii Europene în orice acord de pace. Diplomații europeni nu sunt însă liniștiți de astfel de asigurări. Ei spun că aproape toate aspectele unui acord ar afecta Europa. De la potențiale concesii teritoriale până la cooperarea economică dintre SUA și Rusia. Îngrijorări privind angajamentul SUA față de NATO Cea mai recentă inițiativă a stârnit noi temeri în Europa cu privire la angajamentul SUA față de NATO. Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a declarat săptămâna trecută că europenii nu mai știu „în ce alianțe vom mai putea avea încredere în viitor”. Planurile lui Rubio de a nu participa la reuniunea miniștrilor de externe ai NATO de la Bruxelles ar putea alimenta și mai mult neliniștile europene. Serviciile de informații germane avertizează că Rusia păstrează opțiunea unui război împotriva NATO cel târziu până în 2029. Teama că concesiile teritoriale îl vor încuraja pe Putin Oficialii europeni spun că nu văd niciun semn că Putin ar dori să pună capăt invaziei Ucrainei. Ei se tem că orice acord care nu respectă integritatea teritorială a Ucrainei ar putea încuraja Rusia să atace din nou. În prezent pare probabil că orice acord de pace ar permite Moscovei să păstreze controlul asupra teritoriului ucrainean pe care l-a cucerit cu forța. Administrația Trump nu a respins nici pretențiile Rusiei asupra restului regiunii Donbas. Perspective economice îngrijorătoare Trump și alți oficiali americani au afirmat clar că văd mari oportunități pentru acorduri comerciale cu Moscova odată ce războiul se va termina. Oficialii europeni se tem că încetarea izolării Rusiei va oferi Moscovei miliarde de dolari pentru a-și reconstitui armata. „Dacă armata Rusiei este mare, dacă bugetul său militar este la fel de mare ca în prezent, va dori să-l folosească din nou”, a declarat șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas. Liderii europeni s-au străduit să exercite o influență puternică asupra oricărui acord de pace, deși Europa a acordat Ucrainei ajutor în valoare de aproximativ 180 de miliarde de euro de la invazia Rusiei. UE are un mare atu sub forma activelor rusești înghețate în bloc. Însă liderii UE nu au reușit până acum să ajungă la un acord cu privire la utilizarea acestor active pentru a finanța un împrumut de 140 de miliarde de euro către Ucraina. „Europenii plătesc acum prețul pentru că nu au investit în capacități militare în ultimii ani”, a declarat Claudia Major de la German Marshall Fund. „Europenii nu sunt la masa negocierilor. Pentru că nu au cărțile necesare”, a spus ea. Cinci ore încheiate fără acord Cinci ore de discuții între președintele rus Vladimir Putin și negociatorii de vârf ai Statelor Unite nu au dus la un progres în ceea ce privește un posibil acord de pace în Ucraina, a declarat miercuri dimineață un consilier al Kremlinului, citat de CNN. Trimisul special al președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff, și ginerele acestuia, Jared Kushner, au participat marți la discuții la nivel înalt cu Putin la Kremlin, culminând cu o săptămână de diplomație intensă, în timp ce administrația Trump continuă să facă presiuni pentru a pune capăt războiului rus din Ucraina. Discuțiile din capitala Rusiei au fost „foarte utile, constructive și extrem de substanțiale”, dar „nu s-a găsit o opțiune de compromis”, a declarat reporterilor, după întâlnire, consilierul rus pentru politică externă și consilierul lui Putin, Yuri Ushakov. „Unele dintre propunerile americane par mai mult sau mai puțin acceptabile, deși trebuie discutate”, a spus Ushakov, adăugând că alte puncte „nu ne convin”. „Lucrările vor continua”, a spus el.
Trump: Cred că ne apropiem foarte mult de un acord privind Ucraina
Donald Trump a făcut declarațiile din Grădina de Trandafiri a Casei Albe în timpul ceremoniei de grațiere a curcanilor de Ziua Recunoștinței. „Nu este ușor, dar cred că vom ajunge acolo. Cred că ne apropiem foarte mult de un acord pe care îl vom afla… Cred că facem progrese”, a declarat Donald Trump recent, referindu-se la războiul din Ucraina, potrivit Sky News. De asemenea, liderul american a reluat afirmațiile despre încheierea mai multor războaie și despre faptul că oprirea conflictului din Ucraina trebuia să fie mai ușoară. Anterior, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că Ucraina este „gata să avanseze cu cadrul acordului de pace”, potrivit unui raport analizat de Reuters. Se pare că el dorește să discute punctele sensibile ale acordului de pace cu Trump. De asemenea, Zelenski cere ca liderii europeni să participe la întâlnire. În paralel, au loc discuții între ruși și americani la Abu Dhabi, confirmă sursele. Secretarul Armatei SUA, Dan Driscoll, și delegația sa negociază cu rușii și există optimism pentru următorul pas, susține un oficial american. Oficialii ucraineni au declarat americanii că au fost de acord să semneze planul de pace revizuit, dar Rusia nu a răspuns încă nimic, a mai transmis sursa. Driscoll a fost principalul oficial al Casei Albe care i-a prezentat lui Volodimir Zelenski prima formă a planului de pace al SUA în 28 de puncte. Discuția a avut loc săptămâna trecută la Kiev. Toată lumea așteaptă răspunsul rușilor Înainte de consulta forma documentului acceptată de ucraineni, Moscova a declarat că ar putea respinge planul de pace dacă nu satisface cerințele cheie ale președintelui rus Vladimir Putin. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat marți că se așteaptă ca americanii să respecte cerințele formulate de Putin la summitul din Alaska,. „Pentru că, dacă spiritul și litera acordului de la Anchorage sunt șterse, pe baza înțelegerilor cheie conținute în acesta, atunci, desigur, ne vom afla într-o situație fundamental diferită”, a spus Lavrov.
UE nu se va opune acordului propus la COP30 – surse
„Este lipsit de ambiție, este lipsit de echilibru, dar nu ne vom opune”, a declarat un negociator al UE. „Pentru că va oferi fondurile atât de necesare pentru adaptarea celor mai săraci și mai vulnerabili”. Negocierile COP30 din Brazilia s-au prelungit sâmbătă într-o luptă nocturnă acerbă pentru finalizarea unui acord minim, după două săptămâni haotice de summit în Amazonia, conform AFP. Miza este de a încheia un acord pentru a recupera întârzierea înregistrată de umanitate în lupta împotriva poluării cu carbon și pentru a sprijini adaptarea țărilor sărace la schimbările climatice. De vineri dimineață, țările se ceartă la Belem pe un text al președinției braziliene care nu mai conține cuvântul „fosil”. Și cu atât mai puțin crearea unei foi de parcurs privind renunțarea la petrol, cărbune și gaz, solicitată de cel puțin 80 de țări europene, latino-americane sau insulare și susținută chiar de președintele brazilian Lula. Uniunea Europeană a evocat perspectiva de a pleca fără acord, ceea ce ar fi un eșec umilitor pentru Brazilia și pentru această primă conferință climatică a ONU în Amazonia, începută pe 10 noiembrie. Unele țări doresc să părăsească negocierile, iar altele se tem să își asume responsabilitatea pentru eșecul summitului, potrivit unei delegații a uneia dintre cele 27 de țări. India, Arabia Saudită și Rusia, alături de țările emergente, se opun eforturilor privind combustibilii fosili, a declarat Monique Barbut, ministrul francez al Tranziției ecologice.
Întâlnirea americanilor cu rușii la Miami ridică semne de întrebare cu privire la planul de pace din Ucraina
Întâlnirea a avut loc la Miami la sfârșitul lunii octombrie și a inclus trimisul special Steve Witkoff, ginerele președintelui Donald Trump, Jared Kushner, și Dmitriev, care conduce Fondul Rus de Investiții Directe (RDIF), unul dintre cele mai mari fonduri suverane de investiții din Rusia, scrie Reuters. Aliat apropiat al președintelui rus Vladimir Putin, Dmitriev a jucat un rol important în negocierile cu SUA privind războiul și s-a întâlnit cu Witkoff de mai multe ori în acest an. Administrația Trump a emis o derogare specială pentru a-i permite intrarea în țară, a declarat un înalt oficial american pentru Reuters. Dmitriev și fondul său au fost incluși pe lista neagră a guvernului SUA în 2022, în urma invaziei rusești în Ucraina. Sancțiunile interzic efectiv cetățenilor și companiilor americane să facă afaceri cu ei. Reuniunea a dus la elaborarea unui plan în 28 de puncte pentru încheierea războiului, au declarat două persoane familiarizate cu situația. Planul, care a fost făcut public la începutul acestei săptămâni de Axios, a surprins oficialii americani din diferite colțuri ale administrației și a stârnit confuzie la ambasadele din Washington și din capitalele europene. De asemenea, a stârnit critici din partea ucrainienilor și a aliaților lor, care consideră că planul favorizează în mod evident interesele Rusiei, președintele ucrainean Volodimir Zelenski promițând vineri că nu va trăda interesele Ucrainei. Documentul, care solicită concesii majore din partea Ucrainei, pare să contravină poziției mai dure adoptate recent de administrația Trump față de Moscova, inclusiv prin sancțiuni asupra sectorului energetic. Nu este clar dacă Dmitriev a venit la întâlnirea de la Miami cu anumite cereri din partea Rusiei și dacă acestea au fost incluse în planul de pace. Două persoane familiarizate cu întâlnirea au declarat că Rustem Umerov, secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, s-a aflat și el la Miami la începutul acestei săptămâni pentru a discuta planul cu Witkoff. O sursă familiarizată cu situația a declarat că Witkoff i-a vorbit lui Umerov despre plan în timpul acelei vizite și că Statele Unite au transmis planul Ucrainei prin intermediul guvernului turc miercuri, înainte de a-l prezenta direct la Kiev joi. Umerov și-a descris rolul ca fiind „tehnic” și a negat că ar fi discutat planul în detaliu cu oficialii americani. Dmitriev și ambasada Ucrainei la Washington nu au răspuns la solicitarea de comentarii. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat într-un comunicat că orice plan de pace „trebuie să ofere garanții de securitate și descurajare pentru Ucraina, Europa și Rusia” și să ofere stimulente economice atât Ucrainei, cât și Rusiei. „Acest plan a fost elaborat pentru a reflecta realitățile situației și pentru a găsi cel mai bun scenariu avantajos pentru ambele părți, în care ambele părți câștigă mai mult decât trebuie să ofere”, a spus ea. Trump a declarat vineri că se așteaptă ca Zelenski să semneze planul până la sărbătoarea de Ziua Recunoștinței. SUA au avertizat Ucraina că ar putea reduce asistența militară dacă nu semnează, a raportat Reuters.