Guvernul a aprobat memorandumul pentru semnarea acordului UE-Mercosur
„A fost aprobat memorandumul cu tema semnarea de către România a acordului de parteneriat Mercosur dintre Uniunea Europeană și statele sale membre. Memorandumul prevede aprobarea semnării de către România în nume național a acordului de parteneriat UE Mercosur, în contextul în care respectivul acord a fost deschis spre semnare de către statele membre, cu posibilitatea semnării la 25 martie și respectiv 1 aprilie 2026”, a declarat Dogioiu, marți, în cadrul unei conferințe de presă. Dogioiu a mai spus că aplicarea provizorie a acordului va include toate prevederile, inclusiv mecanismele de protecție pentru producătorii interni. Legat de mecanismele de protecție a producătorilor interni, oficialul Guvernului a spus că executivul european va va monitoriza constant piețele produselor agricole sensibile, analizând evoluția importurilor și exporturilor, producția și prețurile, iar daca situația o va cere, va impune măsuri de salvgardare. Dacă sunt identificate distorsiuni, pot fi impuse măsuri de salvgardare provizorii în termen de maximum 21 de zile. „Piețele produselor agricole sensibile sunt monitorizate în permanență de Comisia Europeană în ceea ce privește tendințele importurilor și exporturilor. Inițierea rapidă a unei anchete în cazul în care există suficiente dovezi, la prima vedere cel puțin, în privința unor distorsiuni pe piață. Impunerea de măsuri rapide, măsuri de salvgardare provizorii în termen de maximum 21 de zile, în cazul unei creșteri de peste 5% sau a unei scăderi de 5% a prețului mediu unui anumit produs din Mercosur”, spune Dogioiu. Dogioiu a mai spus că după semnare, ministerele de resort vor începe procedurile pentru ratificarea acordului: „Imediat ce acordul va fi semnat, Ministerul de Externe și Ministerul Economiei vor proceda la elaborarea legii de ratificare care va fi supusă aprobării Parlamentului României. Cât de curând cu putință”.
Oana Țoiu: „Parlamentul României a consolidat poziția țării noastre de aliat de încredere și partener strategic al Statelor Unite”
Ministrul de externe Oana Țoiu salută decizia Parlamentului României de a permite Statelor Unite să folosească bazele militare naționale în efortul de război împotriva Iranului. În opinia sa postată pe X, acest lucru va cimenta acordul acordul militar cu Washinghton. Americanii vor folosi bazele militare din România pentru trupe și echipament. Parlamentul a dat aviz pozitiv cu 272 de voturi „pentru”, din 297 de parlamentari prezenți. Au fost 18 voturi împotrivă, 5 abțineri, două respingeri și două abțineri. Dar votul nu a trecut fără scandal. Este pentru a doua oară când România se află implicată în operațiuni militare ale NATO/SUA care implică atacarea altor țări, iar precedentul a fost reprezentat de conflictul din Kosovo, atunci când avioanele NATO au bombardat Serbia. Au trecut aproape 27 de ani de atunci. Prin această decizie ne întărim capabilitățile de apărare. Cooperarea militară solidă dintre România și SUA continuă să se dezvolte în sprijinul apărării noastre colective. Măsurile aprobate de Parlament vor crește securitatea României, precum și protecția aliaților și a trupelor aliate, contribuind, totodată, la securitatea partenerilor noștri din regiunea Mediteranei de Est și din zona Golfului, încheie postarea ministrul de Externe. Recomandarea autorului: România, din nou în situația de a aproba operațiuni militare ale aliaților de pe teritoriul său, după intervenția NATO în Serbia în 1999 și a SUA în Irak în 2003. Parlamentul a hotărât acum că România va găzdui forțe și echipamente militare ale SUA, în conflictul cu Iran
Spania e teribilă. Cum s-a răzbunat Trump pe Spania după ce țara nu l-a lăsat să lanseze atacuri din bazele sale militare
Pe 28 februarie 2026, Spania i-a refuzat Americii cererea de a utiliza bazele sale militare pentru a ataca Iranul. Refuzul a venit din partea premierului spaniol Pedro Sánchez. Trump s-a înfuriat din cauza refuzului guvernului spaniol de a permite Statelor Unite să folosească bazele din Rota și Morón pentru atacurileîmpotriva Iranului. José Manuel Albares, ministrul de Externe al Spaniei, a declarat luni că guvernul spaniol dorește „democrație, libertate și drepturi fundamentale pentru poporul iranian”, dar nu va permite în niciun caz ca bazele sale să fie folosite în acțiunea militară în curs. „Vreau să fiu foarte clar și foarte direct. Bazele nu sunt folosite – și nici nu vor fi folosite – pentru nimic ce nu se află în acordul [cu SUA] și nici pentru nimic ce nu este acoperit de carta ONU.” Trump a anunțat întreruperea relațiilor cu Spania La întâlnirea cu cancelarul german de la Casa Albă, Trump a anunțat că va suspenda orice acord al SUA cu Spania. „Spania a fost groaznică. I-am spus lui Bessent să întrerupă toate relațiile cu Spania. Spania ne-a spus că nu putem folosi bazele lor și că este în regulă, nu avem nevoie de ele. Dacă vrem, putem pur și simplu să zburăm și să le folosim. Nimeni nu ne va spune să nu le folosim. Vom întrerupe tot comerțul cu Spania.” Trump a mai fost înfuriat pe Spania pentru că a refuzat să crească cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB. Autorul recomandă: Friedrich Merz s-a întâlnit cu Donald Trump. Președintele: Iranul a fost distrus. Nu mai au aeronave, nave și radar. Le-am distrus
Bogdan Ivan anunță semnarea unui acord cu o companie din SUA pentru metale rare: Primul proiect integrat între extracție, rafinare și consum ulterior
„Am semnat un term sheet, împreună cu o mare companie minieră din America, care deja are licențele de exploatare a unor zăcăminte rare din Groenlanda”, a spus Ivan, luni, la Antena 3 CNN. Etapele proiectului „Până la final lunii martie, jumătatea lunii aprilie, vom cristaliza foarte clar care sunt termenii, care sunt materialele pe care le vom procesa în România, care sunt condițiile, care sunt finanțările”, a adăugat ministrul. Acesta a anunțat etapele viitoare în realizarea proiectului: „ la jumătatea lunii aprilie vom ajunge cu un memorandum în Guvernul României, prin care vom accepta toate aceste lucruri între România și SUA, și astfel vom face primul proiect integrat între extracție, rafinare și consum ulterior, pentru că acea companie deja are contracte cu companii foarte mari din industria aerospațială din SUA, pentru a livra mai departe aceste echipamente”. Impactul industrial „În clipa în care noi în România avem deja rafineria de materiale rare, automat acele companii care astăzi fac industria aerospațială la șapte mii de kilometri o să se gândească că nu e mai simplu pentru mine să pun în Brașov sau în Sibiu o altă fabrică care să proceseze mai departe, să facă micro conductori lângă fabrica Feldioara”, a continuat ministrul Energiei. Potrivit lui Ivan, România pierde foarte mult din cauza lipsei capacităților de rafinare. „Dacă noi astăzi exploatăm minereu de cupru în România, la o puritate de 3-5%, îl ducem până în Portul Constanța, îl punem pe vapoare, îl ducem până în Turcia, după asta acolo îl rafinează și îl aducem înapoi în puritate de 98% ca să facem cablu la firmele din România, este evident cât de mult pierdem. Iar cu doar 300 de milioane începutul, poți să faci prima rafinărie de cupru din țara noastră, care să se servească și România, dar și statele vecine”. Acesta a spus că proiectul va transforma România în „jucători mondiali” privind resursele rare.
Trump amenință Iranul cu consecințe foarte traumatizante dacă nu acceptă un acord
Președintele american a declarat în timpul unei conferințe de presă la Casa Albă, că „trebuie să încheiem un acord, altfel va fi foarte traumatizant, foarte traumatizant”, potrivit Le Figaro. Trump a dăugat că speră ca negocierile cu Republica Islamică să se încheie în decurs de o lună. „Voi vorbi cu ei cât timp doresc”, a adăugat el, indicând că, dacă nu se va ajunge la un acord, va trece la „faza a doua”, care ar fi „foarte dură” pentru iranieni. El a citat încă o dată ca exemplu bombardamentele americane asupra siturilor nucleare iraniene în timpul războiului de 12 zile lansat de Israel în iunie. Washingtonul și Teheranul spun că doresc să continue discuțiile după o rundă inițială de negocieri pe 6 februarie, în Oman. „I-am exprimat (lui Donald Trump) un anumit scepticism cu privire la calitatea oricărui acord cu Iranul”, a declarat premierul israelian Benjamin Netanyahu, a doua zi după o întâlnire la Casa Albă cu liderul republican. „Am spus că, dacă se va ajunge într-adevăr la un acord, acesta ar trebui să includă elemente foarte importante (…) pentru Israel ”, a adăugat el. „Nu este vorba doar despre problema nucleară (ci) și despre rachetele balistice și despre reprezentanții Iranului (grupurile armate)”, cum ar fi Hezbollah în Liban, Hamas în Palestina și houthii în Yemen, a argumentat premierul israelian. Condiții pentru o „afacere bună” cu Iranul Problema rachetelor este o linie roșie pentru Israel, care se află la aproximativ 2.000 de kilometri de Iran. Acest lucru a confirmat preferința lui Donald Trump, deocamdată, pentru calea diplomatică, chiar dacă miliardarul în vârstă de 79 de ani a desfășurat resurse militare considerabile în apropierea Iranului. Președintele american consideră că se creează „condițiile” care ar putea duce la o „afacere bună” cu Iranul, a observat Benjamin Netanyahu la părăsirea capitalei americane. În urma izbucnirii unei mișcări de protest, reprimată brutal de autoritățile iraniene la începutul lunii ianuarie, Donald Trump a lansat numeroase avertismente Teheranului. Cu toate acestea, în timpul întâlnirii sale cu Benjamin Netanyahu de miercuri, acesta a „insistat” asupra angajamentului său de a continua discuțiile cu Teheranul, în ciuda pozițiilor lor extrem de divergente.
Trump spune că SUA discută cu liderii Cubei pentru un posibil acord
„Cuba este o națiune în colaps. Este așa de mult timp, dar acum nu mai are Venezuela care să o susțină. Așadar, discutăm cu oamenii din Cuba, cu cei mai înalți reprezentanți ai Cubei, pentru a vedea ce se va întâmpla”, le-a spus Trump reporterilor, duminică, la reședința sa Mar-a-Lago, conform The Guardian. „Cred că vom încheia un acord cu Cuba”, a adăugat liderul de la Casa Albă. Președintele SUA nu a precizat ce ar presupune un asemenea acord. „Nu trebuie să fie neapărat o criză umanitară. Cred că probabil vor veni la noi și vor dori să încheie un acord… Situația lor este foarte gravă pentru Cuba. Nu au bani. Nu au petrol. Trăiau din banii și petrolul Venezuelei, iar acum nu mai primesc nimic”, a declarat Trump sâmbătă. În ultimele săptămâni, Trump a intensificat presiunile asupra națiunii insulare comuniste, după înlăturarea liderului venezuelean Nicolás Maduro, a cărui țară era un aliat apropiat al Havanei și o sursă importantă de petrol pentru Cuba. Joi, Trump a semnat un ordin executiv care amenință cu tarife suplimentare țările ce vând petrol Cubei. Președintele Cubei, Miguel Diaz-Canel, a denunțat vineri ceea ce a numit o încercare a președintelui american Donald Trump de a „sufoca” economia insulei.
Statele Unite ale Americii au încheiat un acord comercial reciproc cu El Salvador
Ambasadoarea statului El Salvador în Statele Unite, Milena Mayorga, a confirmat joi semnarea unui acord comercial între cele două state, fără a oferi detalii suplimentare privind conținutul documentului. Ambasada americană din El Salvador a anunțat în luna noiembrie că se negociază o înțelegere comercială prin care El Salvador s-a angajat să reducă barierele netarifare, inclusiv prin simplificarea reglementărilor pentru importurile americane, notează Reuters. Măsurile ar urma să includă acceptarea standardelor americane privind siguranța vehiculelor, emisiile auto, dispozitivele medicale și produsele farmaceutice, dar și acceptarea reducerii restricțiilor pentru produse precum brânzeturile și carnea provenite din Statele Unite. În schimb, SUA ar urma să elimine tarifele pentru anumite produse din El Salvador, precum articolele de îmbrăcăminte. Președintele Salvadorului, Nayib Bukele, a salutat noul document, afirmând pe X: „Primul Acord Comercial Reciproc din întreaga Emisferă Vestică”. Tot joi, președinta Mexicului, Claudia Sheinbaum, a avut o convorbire telefonică cu președintele SUA, Donald Trump, în cadrul căreia cei doi lideri au discutat progresul privind revizuirea acordurilor comerciale dintre Statele Unite, Mexic și Canada.
UE și India încheie un acord de liber schimb istoric
Acordul dintre UE și India va consolida legăturile economice și politice dintre a doua și a patra economie mondială, într-un moment marcat de tensiuni geopolitice crescânde și provocări economice globale, subliniind angajamentul comun al celor două părți față de deschiderea economică și comerțul bazat pe norme, transmite Comisia Europeană. „UE și India scriu astăzi istorie, aprofundând parteneriatul dintre cele mai mari democrații din lume. Am creat o zonă de liber schimb cu 2 miliarde de locuitori, care va aduce beneficii economice ambelor părți. Am transmis lumii un semnal că cooperarea bazată pe norme continuă să dea rezultate excelente. Și, cel mai important, acesta este doar începutul – vom construi pe baza acestui succes și vom consolida și mai mult relația noastră”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. UE și India comercializează deja bunuri și servicii în valoare de peste 180 de miliarde de euro pe an, susținând aproape 800.000 de locuri de muncă în UE. Se preconizează că acest acord va dubla exporturile de bunuri ale UE către India până în 2032, prin eliminarea sau reducerea tarifelor vamale pentru 96,6 % din exporturile de bunuri ale UE către India. În ansamblu, reducerile tarifare vor genera economii de aproximativ 4 miliarde de euro pe an în ceea ce privește taxele vamale aplicate produselor europene. Aceasta este cea mai ambițioasă deschidere comercială pe care India a acordat-o vreodată unui partener comercial. Acesta va oferi un avantaj competitiv semnificativ pentru sectoarele industriale și agroalimentare cheie ale UE, acordând companiilor acces privilegiat la cea mai populată țară din lume, cu 1,45 miliarde de locuitori, și la cea mai rapidă economie mare, cu un PIB anual de 3,4 trilioane de euro.
Florin Barbu: Am solicitat ca acordul Mercosur pe partea de agricultură să fie facultativ timp de 2 ani
Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a declarat la Prima News că, încă din vara anului trecut, împreună cu omologul său francez, a cerut la Comisia Europeană niște garanții pentru fermierii români și pentru fermierii europeni în cadrul acordului Mercosur. „Am solicitat ca acest acord pe partea de agricultură să fie facultativ timp de 2 ani. De ce spun acest lucru? Pentru că tot ceea ce se produce, produse agroalamentare, creșterea animalului în zona de Mercosur, nu au aceleași condiții condiționalități și nu au aceleași standarde de calitate și de utilizarea pesticidelor ca în Uniunea Europeană”, a declarat ministrul Agriculturii. Florin Barbu a dat ca exemplu sectorul vegetal. El a spus că în zona de Mercosur se utilizează pesticide din categoria 1 și 2, pesticide care au fost interzise la nivelul Uniunii Europene pentru că au fost foarte multe studii prin care arăta faptul că afectează foarte mult sănătatea oamenilor din Uniunea Europeană. „Practic duceau la boli foarte grave, inclusiv partea de cancer. Doi, partea de mediu. Bineînțeles, noi avem condiționalități foarte mari asupra fermierilor români. Și luăm exemplu neonicotinoidele, ele sunt interzise la nivelul european. În Brazilia și Franța aceste substanțe sunt utilizate. În sectorul de bunăstare a animalelor, foarte multe animale sunt crescute cu hormoni. Practic în Uniunea Europeană creșterea animalelor, practic la această ramură este interzis creșterea cu anumite antibiotice și hormoni”, a mai spus ministrul. Licențierea companiilor în Mercosur, realizată de fiecare stat în parte Florin Barbu susține că a solicitat toate aceste lucruri împreună cu omologul francez în Consiliul de Miniștri, dar și la Comisia Europeană. Mai mult, ministrul Agriculturii a precizat că a cerut ca licențierea companiilor care aduc aceste produse să se facă de fiecare stat în parte, în funcție de necesarul de alimente de care fiecare stat are nevoie. De asemenea cererile adresate organismelor europene erau ca ca orice stat care face comerț cu zona Mercosur să utilizeze acele produse pe teritoriul statului care a făcut acest comerț, fără să mai aibă voie să facă intracomunitar în celelalte state. Toate aceste demersuri au fost inițiate, spune Barbu pentru a încerca protejarea fermierilor români și, bineînțeles, și a fermierilor din Uniunea Europeană.
Ilie Bolojan: Mercosur nu e doar un acord agricol, e un acord comercial mare
Prim-ministrul Ilie Bolojan a declarat vineri seară, la Digi 24 că decizia privind semnarea acordului Mercosur a fost luată în baza unor consultări, iar atacurile politice pe acestă temă nu ar fi îndreptățite. „E foarte simplu să faci declarații politice în ceea ce privește Mercosur. A fost o decizie care a fost luată de comun acord între guvern și președinție pe baza datelor pe care le-am avut, pe baza discuțiilor dintre ministerele de linie în comisiile de specialitate”. Ilie Bolojan a mai declarat că acordul Mercosur a suferit modificări prin care s-au acordat niște garanții suplimentare pentru protecția agricultorilor. „Indiferent de ce se spune de Mercosur într-un subiect sau altul, consider că atunci când faci un astfel de acord, este o proiecție care ține de Comisia Europeană. Toate discuțiile legate de Mercosur au fost purtate în grupurile din Parlamentul European pe ultima sută de metri pentru că s-au făcut niște modificări la acordul cu Mercosur în sensul în care s-au acordat niște garanții suplimentare pentru protecția agricultorilor pentru că acest acord. Mercosur nu e doar un acord agricol, e un acord comercial mare. Și atunci n-a fost niciun fel de dispută”, a mai spus premierul Ilie Bolojan.