Bogdan Ivan anunță semnarea unui acord cu o companie din SUA pentru metale rare: Primul proiect integrat între extracție, rafinare și consum ulterior
„Am semnat un term sheet, împreună cu o mare companie minieră din America, care deja are licențele de exploatare a unor zăcăminte rare din Groenlanda”, a spus Ivan, luni, la Antena 3 CNN. Etapele proiectului „Până la final lunii martie, jumătatea lunii aprilie, vom cristaliza foarte clar care sunt termenii, care sunt materialele pe care le vom procesa în România, care sunt condițiile, care sunt finanțările”, a adăugat ministrul. Acesta a anunțat etapele viitoare în realizarea proiectului: „ la jumătatea lunii aprilie vom ajunge cu un memorandum în Guvernul României, prin care vom accepta toate aceste lucruri între România și SUA, și astfel vom face primul proiect integrat între extracție, rafinare și consum ulterior, pentru că acea companie deja are contracte cu companii foarte mari din industria aerospațială din SUA, pentru a livra mai departe aceste echipamente”. Impactul industrial „În clipa în care noi în România avem deja rafineria de materiale rare, automat acele companii care astăzi fac industria aerospațială la șapte mii de kilometri o să se gândească că nu e mai simplu pentru mine să pun în Brașov sau în Sibiu o altă fabrică care să proceseze mai departe, să facă micro conductori lângă fabrica Feldioara”, a continuat ministrul Energiei. Potrivit lui Ivan, România pierde foarte mult din cauza lipsei capacităților de rafinare. „Dacă noi astăzi exploatăm minereu de cupru în România, la o puritate de 3-5%, îl ducem până în Portul Constanța, îl punem pe vapoare, îl ducem până în Turcia, după asta acolo îl rafinează și îl aducem înapoi în puritate de 98% ca să facem cablu la firmele din România, este evident cât de mult pierdem. Iar cu doar 300 de milioane începutul, poți să faci prima rafinărie de cupru din țara noastră, care să se servească și România, dar și statele vecine”. Acesta a spus că proiectul va transforma România în „jucători mondiali” privind resursele rare.
Trump amenință Iranul cu consecințe foarte traumatizante dacă nu acceptă un acord
Președintele american a declarat în timpul unei conferințe de presă la Casa Albă, că „trebuie să încheiem un acord, altfel va fi foarte traumatizant, foarte traumatizant”, potrivit Le Figaro. Trump a dăugat că speră ca negocierile cu Republica Islamică să se încheie în decurs de o lună. „Voi vorbi cu ei cât timp doresc”, a adăugat el, indicând că, dacă nu se va ajunge la un acord, va trece la „faza a doua”, care ar fi „foarte dură” pentru iranieni. El a citat încă o dată ca exemplu bombardamentele americane asupra siturilor nucleare iraniene în timpul războiului de 12 zile lansat de Israel în iunie. Washingtonul și Teheranul spun că doresc să continue discuțiile după o rundă inițială de negocieri pe 6 februarie, în Oman. „I-am exprimat (lui Donald Trump) un anumit scepticism cu privire la calitatea oricărui acord cu Iranul”, a declarat premierul israelian Benjamin Netanyahu, a doua zi după o întâlnire la Casa Albă cu liderul republican. „Am spus că, dacă se va ajunge într-adevăr la un acord, acesta ar trebui să includă elemente foarte importante (…) pentru Israel ”, a adăugat el. „Nu este vorba doar despre problema nucleară (ci) și despre rachetele balistice și despre reprezentanții Iranului (grupurile armate)”, cum ar fi Hezbollah în Liban, Hamas în Palestina și houthii în Yemen, a argumentat premierul israelian. Condiții pentru o „afacere bună” cu Iranul Problema rachetelor este o linie roșie pentru Israel, care se află la aproximativ 2.000 de kilometri de Iran. Acest lucru a confirmat preferința lui Donald Trump, deocamdată, pentru calea diplomatică, chiar dacă miliardarul în vârstă de 79 de ani a desfășurat resurse militare considerabile în apropierea Iranului. Președintele american consideră că se creează „condițiile” care ar putea duce la o „afacere bună” cu Iranul, a observat Benjamin Netanyahu la părăsirea capitalei americane. În urma izbucnirii unei mișcări de protest, reprimată brutal de autoritățile iraniene la începutul lunii ianuarie, Donald Trump a lansat numeroase avertismente Teheranului. Cu toate acestea, în timpul întâlnirii sale cu Benjamin Netanyahu de miercuri, acesta a „insistat” asupra angajamentului său de a continua discuțiile cu Teheranul, în ciuda pozițiilor lor extrem de divergente.
Trump spune că SUA discută cu liderii Cubei pentru un posibil acord
„Cuba este o națiune în colaps. Este așa de mult timp, dar acum nu mai are Venezuela care să o susțină. Așadar, discutăm cu oamenii din Cuba, cu cei mai înalți reprezentanți ai Cubei, pentru a vedea ce se va întâmpla”, le-a spus Trump reporterilor, duminică, la reședința sa Mar-a-Lago, conform The Guardian. „Cred că vom încheia un acord cu Cuba”, a adăugat liderul de la Casa Albă. Președintele SUA nu a precizat ce ar presupune un asemenea acord. „Nu trebuie să fie neapărat o criză umanitară. Cred că probabil vor veni la noi și vor dori să încheie un acord… Situația lor este foarte gravă pentru Cuba. Nu au bani. Nu au petrol. Trăiau din banii și petrolul Venezuelei, iar acum nu mai primesc nimic”, a declarat Trump sâmbătă. În ultimele săptămâni, Trump a intensificat presiunile asupra națiunii insulare comuniste, după înlăturarea liderului venezuelean Nicolás Maduro, a cărui țară era un aliat apropiat al Havanei și o sursă importantă de petrol pentru Cuba. Joi, Trump a semnat un ordin executiv care amenință cu tarife suplimentare țările ce vând petrol Cubei. Președintele Cubei, Miguel Diaz-Canel, a denunțat vineri ceea ce a numit o încercare a președintelui american Donald Trump de a „sufoca” economia insulei.
Statele Unite ale Americii au încheiat un acord comercial reciproc cu El Salvador
Ambasadoarea statului El Salvador în Statele Unite, Milena Mayorga, a confirmat joi semnarea unui acord comercial între cele două state, fără a oferi detalii suplimentare privind conținutul documentului. Ambasada americană din El Salvador a anunțat în luna noiembrie că se negociază o înțelegere comercială prin care El Salvador s-a angajat să reducă barierele netarifare, inclusiv prin simplificarea reglementărilor pentru importurile americane, notează Reuters. Măsurile ar urma să includă acceptarea standardelor americane privind siguranța vehiculelor, emisiile auto, dispozitivele medicale și produsele farmaceutice, dar și acceptarea reducerii restricțiilor pentru produse precum brânzeturile și carnea provenite din Statele Unite. În schimb, SUA ar urma să elimine tarifele pentru anumite produse din El Salvador, precum articolele de îmbrăcăminte. Președintele Salvadorului, Nayib Bukele, a salutat noul document, afirmând pe X: „Primul Acord Comercial Reciproc din întreaga Emisferă Vestică”. Tot joi, președinta Mexicului, Claudia Sheinbaum, a avut o convorbire telefonică cu președintele SUA, Donald Trump, în cadrul căreia cei doi lideri au discutat progresul privind revizuirea acordurilor comerciale dintre Statele Unite, Mexic și Canada.
UE și India încheie un acord de liber schimb istoric
Acordul dintre UE și India va consolida legăturile economice și politice dintre a doua și a patra economie mondială, într-un moment marcat de tensiuni geopolitice crescânde și provocări economice globale, subliniind angajamentul comun al celor două părți față de deschiderea economică și comerțul bazat pe norme, transmite Comisia Europeană. „UE și India scriu astăzi istorie, aprofundând parteneriatul dintre cele mai mari democrații din lume. Am creat o zonă de liber schimb cu 2 miliarde de locuitori, care va aduce beneficii economice ambelor părți. Am transmis lumii un semnal că cooperarea bazată pe norme continuă să dea rezultate excelente. Și, cel mai important, acesta este doar începutul – vom construi pe baza acestui succes și vom consolida și mai mult relația noastră”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. UE și India comercializează deja bunuri și servicii în valoare de peste 180 de miliarde de euro pe an, susținând aproape 800.000 de locuri de muncă în UE. Se preconizează că acest acord va dubla exporturile de bunuri ale UE către India până în 2032, prin eliminarea sau reducerea tarifelor vamale pentru 96,6 % din exporturile de bunuri ale UE către India. În ansamblu, reducerile tarifare vor genera economii de aproximativ 4 miliarde de euro pe an în ceea ce privește taxele vamale aplicate produselor europene. Aceasta este cea mai ambițioasă deschidere comercială pe care India a acordat-o vreodată unui partener comercial. Acesta va oferi un avantaj competitiv semnificativ pentru sectoarele industriale și agroalimentare cheie ale UE, acordând companiilor acces privilegiat la cea mai populată țară din lume, cu 1,45 miliarde de locuitori, și la cea mai rapidă economie mare, cu un PIB anual de 3,4 trilioane de euro.
Florin Barbu: Am solicitat ca acordul Mercosur pe partea de agricultură să fie facultativ timp de 2 ani
Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a declarat la Prima News că, încă din vara anului trecut, împreună cu omologul său francez, a cerut la Comisia Europeană niște garanții pentru fermierii români și pentru fermierii europeni în cadrul acordului Mercosur. „Am solicitat ca acest acord pe partea de agricultură să fie facultativ timp de 2 ani. De ce spun acest lucru? Pentru că tot ceea ce se produce, produse agroalamentare, creșterea animalului în zona de Mercosur, nu au aceleași condiții condiționalități și nu au aceleași standarde de calitate și de utilizarea pesticidelor ca în Uniunea Europeană”, a declarat ministrul Agriculturii. Florin Barbu a dat ca exemplu sectorul vegetal. El a spus că în zona de Mercosur se utilizează pesticide din categoria 1 și 2, pesticide care au fost interzise la nivelul Uniunii Europene pentru că au fost foarte multe studii prin care arăta faptul că afectează foarte mult sănătatea oamenilor din Uniunea Europeană. „Practic duceau la boli foarte grave, inclusiv partea de cancer. Doi, partea de mediu. Bineînțeles, noi avem condiționalități foarte mari asupra fermierilor români. Și luăm exemplu neonicotinoidele, ele sunt interzise la nivelul european. În Brazilia și Franța aceste substanțe sunt utilizate. În sectorul de bunăstare a animalelor, foarte multe animale sunt crescute cu hormoni. Practic în Uniunea Europeană creșterea animalelor, practic la această ramură este interzis creșterea cu anumite antibiotice și hormoni”, a mai spus ministrul. Licențierea companiilor în Mercosur, realizată de fiecare stat în parte Florin Barbu susține că a solicitat toate aceste lucruri împreună cu omologul francez în Consiliul de Miniștri, dar și la Comisia Europeană. Mai mult, ministrul Agriculturii a precizat că a cerut ca licențierea companiilor care aduc aceste produse să se facă de fiecare stat în parte, în funcție de necesarul de alimente de care fiecare stat are nevoie. De asemenea cererile adresate organismelor europene erau ca ca orice stat care face comerț cu zona Mercosur să utilizeze acele produse pe teritoriul statului care a făcut acest comerț, fără să mai aibă voie să facă intracomunitar în celelalte state. Toate aceste demersuri au fost inițiate, spune Barbu pentru a încerca protejarea fermierilor români și, bineînțeles, și a fermierilor din Uniunea Europeană.
Ilie Bolojan: Mercosur nu e doar un acord agricol, e un acord comercial mare
Prim-ministrul Ilie Bolojan a declarat vineri seară, la Digi 24 că decizia privind semnarea acordului Mercosur a fost luată în baza unor consultări, iar atacurile politice pe acestă temă nu ar fi îndreptățite. „E foarte simplu să faci declarații politice în ceea ce privește Mercosur. A fost o decizie care a fost luată de comun acord între guvern și președinție pe baza datelor pe care le-am avut, pe baza discuțiilor dintre ministerele de linie în comisiile de specialitate”. Ilie Bolojan a mai declarat că acordul Mercosur a suferit modificări prin care s-au acordat niște garanții suplimentare pentru protecția agricultorilor. „Indiferent de ce se spune de Mercosur într-un subiect sau altul, consider că atunci când faci un astfel de acord, este o proiecție care ține de Comisia Europeană. Toate discuțiile legate de Mercosur au fost purtate în grupurile din Parlamentul European pe ultima sută de metri pentru că s-au făcut niște modificări la acordul cu Mercosur în sensul în care s-au acordat niște garanții suplimentare pentru protecția agricultorilor pentru că acest acord. Mercosur nu e doar un acord agricol, e un acord comercial mare. Și atunci n-a fost niciun fel de dispută”, a mai spus premierul Ilie Bolojan.
Forumul Economic Mondial de la Davos: SUA și Ucraina pregătesc un acord istoric de reconstrucție de 800miliardede dolari
Acordul, denumit planul de „prosperitate” post‑război, este gândit să ajute la reconstrucția economiei ucrainene, crearea de locuri de muncă și la restabilirea vieții cotidiene în țară, potrivit declarațiilor oficialilor de la Kiev. Președintele Zelenski a subliniat că speră ca planul să asigure o redresare economică rapidă și atragerea de noi investitori, notează The Telegraph. Inițial, Ucraina plănuise să semneze documente similare la Casa Albă, dar consilierii europeni au sugerat ca întâlnirea să fie mutată la Davos pentru a oferi un cadru internațional mai larg, cu participare globală. Finalizarea acordului la un eveniment economic major poate spori vizibilitatea proiectului și încrederea investitorilor. Unul dintre elementele cheie ale acestui plan este includerea în proiect a unor actori privați importanți, cum ar fi firma de investiții BlackRock, care intenționează să participe în program și să mobilizeze capital global pentru reconstrucția infrastructurii, locuințelor și sectoarelor productive ale Ucrainei. Pe lângă cadrul economic, negocierile dintre Washington și Kiev includ și un acord separat privind garanțiile de securitate, care ar urma să ofere Ucrainei sprijin pe termen lung împotriva agresiunii ruse. Conform președintelui Zelenski, documentul privind garanțiile de securitate este aproape gata pentru semnare la cel mai înalt nivel. Pactul ar putea deschide calea pentru crearea unei noi forțe? Acest pact de securitate ar putea deschide calea pentru crearea unei forțe de „reasigurare” conduse de țări precum Marea Britanie și Franța pentru a monitoriza o eventuală încetare a focului și pentru a stabiliza regiunea pe termen lung. Planul nu este lipsit de critici. În interiorul Uniunii Europene, unii lideri, cum ar fi oficialii din Ungaria, s‑au arătat reticenți față de ideea unui sprijin economic atât de extins pentru Ucraina și au avertizat că un astfel de angajament ar putea pune presiune pe bugetele europene și ar îndepărta țările de la propriile priorități interne. În plus, situația pe teren rămâne tensionată, iar negocierile de pace cu Rusia sunt departe de a fi încheiate. Moscova continuă să își afirme pretențiile teritoriale și să respingă planurile occidentale, penalizate drept o amenințare la adresa securității sale, ceea ce complică încercările de a pune capăt conflictului. Planul de reconstrucție de 800 miliarde de dolari și acordul de garanții de securitate sunt privite ca parte dintr‑o strategie mai largă a administrației Trump de a combina incentive economice și angajamente strategice pentru a sprijini Ucraina. Dacă va fi finalizat la Davos, acordul ar marca unul dintre cele mai ambițioase programe de redresare economică din istoria recentă pentru o țară afectată de război.
Marea Britanie încheie acorduri de returnare a migranților cu două state din Africa
Guvernul a anunțat că Angola și Namibia au fost de acord să își îmbunătățească procedurile de returnare a cetățenilor lor aflați ilegal pe teritoriul Regatului Unit, respectând ceea ce autoritățile britanice au numit „standardul de aur” în materie de cooperare. Ministra de Interne, Shabana Mahmood, a declarat: „Ne așteptăm ca țările să respecte regulile. Dacă unul dintre cetățenii lor nu are dreptul să fie aici, trebuie să-l primească înapoi. Le mulțumesc Angolei și Namibiei și le salut cooperarea. Acum este momentul ca Republica Democrată Congo să facă ceea ce trebuie. Luați-vă cetățenii înapoi sau pierdeți privilegiul de a intra în țara noastră”. Demersurile au fost realizate după ce ministra de Interne, în luna noiembrie, a anunțat că statele care refuză repatrierea migranților și a infractorilor respinși de autoritățile britanice vor suferi măsuri precum interdicții de viză. Privind relația cu Republica Democrată Congo, oficialii britanici au anunțat că în ciuda unui contact limitat, statul nu a răspuns adecvat solicitărilor, precizând că dacă situația nu se îmbunătățește, s-ar putea ajunge la o suspendare totală a vizelor. Potrivit ministerului de Interne, din iulie 2024, aproximativ 50.000 de persoane fără drept de ședere au fost deportate din Regatul Unit, ceea ce reprezintă o creștere de 23% față de perioada anterioară. În același interval, peste 7.000 de infractori străini au fost returnați în țările de origine.
Donald Trump anunță acorduri de prețuri cu 9 producători de medicamente, în încercarea de a alinia costurile din SUA cu tarifele mai mici din Europa
Președintele american Donald Trump a anunțat, vineri, încheierea de acorduri cu nouă companii farmaceutice pentru a reduce prețurile unor medicamente, cel mai recent pas în încercarea sa de a alinia costurile din SUA cu prețurile mai mici ale medicamentelor din țările europene. Liderul de la Casa Albă a ajuns acum la acorduri cu 14 dintre cei 17 producători de medicamente cărora le-a trimis scrisori în iulie, cerându-le să reducă prețurile, potrivit The New York Times. Producătorii de medicamente au fost dornici să încheie acorduri voluntare cu Administrația Trump în speranța de a evita acțiuni de reglementare punitive care le-ar putea afecta semnificativ profiturile. Cele nouă companii sunt: Amgen, Boehringer Ingelheim, Bristol Myers Squibb, unitatea Genentech de la Roche, Gilead, GSK, Merck, Novartis și Sanofi. În ultimele luni, Trump a anunțat acorduri similare cu Pfizer, AstraZeneca, EMD Serono, Eli Lilly și Novo Nordisk. Cei trei mari producători de medicamente care nu au anunțat încă acorduri cu administrația sunt AbbVie, Johnson & Johnson și Regeneron. Alexandra Bowie, purtătoare de cuvânt a Companiei Regeneron, a declarat că firma sa este încă în discuții cu Administrația Trump. Conform acordurilor, producătorii vor oferi o parte din medicamentele lor prin intermediul unor site-uri web unde americanii pot ocoli asigurările și își pot folosi propriii bani pentru a cumpăra produsele. FOTO – Caracter ilustrativ Pentru a ajuta pacienții să navigheze în acest proces, administrația Trump intenționează să creeze un site numit TrumpRx.gov, care va direcționa pacienții către site-urile web de cumpărare directă ale producătorilor. Oficialii au lansat o versiune promoțională a site-ului web TrumpRx în această toamnă și au declarat că intenționează ca acesta să fie operațional în ianuarie 2026. Donald Trump a semnat, recent, un ordin istoric: Canabisul nu mai e considerat la fel de periculos ca heroina sau cocaina și i se recunoaște beneficiile medicale Donald Trump a semnat, recent, un ordin executiv istoric prin care retrogradează canabisul din categoria cea mai restrictivă de droguri. Documentul reclasifică canabisul din Categoria 1, unde era menționat alături de heroină ca substanță fără uz medical și cu potențial ridicat de abuz, în categoria 3, alături de substanțe precum ketamina sau steroizii. Președintele american a menționat că beneficiile medicale ale canabisului pot trata anumite afecțiuni medicale. Trump a subliniat că măsura va elimina barierele birocratice, permițând cercetătorilor să studieze în profunzime beneficiile plantei pentru tratarea durerii cronice și a altor afecțiuni. De asemenea, măsura autorizează un program pilot de rambursare a pacienților Medicare pentru produsele fabricate cu CBD, un compus popular al canabisului care nu este psihoactiv.