Ursula von der Leyen salută acordul SUA-Iran și cere un coridor energetic alternativ care să ocolească Strâmtoarea Ormuz
„Salut acordul încheiat între SUA și Iran, în urma eforturilor diplomatice susținute depuse de mai mulți parteneri. Prioritatea acum este implementarea sa rapidă și deplină de către toate părțile. Acest acord ar trebui să permită redeschiderea imediată a Strâmtorii Hormuz. Libertatea navigației trebuie restabilită fără taxe. Acest lucru este esențial pentru stabilitatea regională și economia globală”, se arată în mesajul publicat pe X de șefa executivului european. I welcome the agreement reached between the US and Iran, following sustained diplomatic efforts by several partners. The priority now is its swift and full implementation by all parties. This agreement should allow for the immediate reopening of the Strait of Hormuz. Freedom… — Ursula von der Leyen (@vonderleyen) June 15, 2026 Reacția vine după ce Statele Unite și Iranul au convenit duminică acordul-cadru pentru încheierea războiului început la finalul lunii februarie care prevede încetarea operațiunilor militare, redeschiderea Strâmtorii Ormuz și ridicarea blocadei americane asupra porturilor iraniene. Calea spre stabilitate regională și conflictul din Liban Lidera de la Bruxelles a susținut că acest acord poate crea condițiile necesare pentru negocieri mai ample privind pacea și securitatea în regiunea Orinetului Mijlociu, reiterând pretențiile UE privind programul nuclear iranian și amintind de ofensiva Israelului în sudul Libanului. „(N.r. Acordul) Deschide ușa către negocieri mai ample privind pacea și securitatea în Orientul Mijlociu. Și ar trebui să pună capăt programelor nucleare și balistice ale Iranului și activităților sale destabilizatoare în regiune. Și, bineînțeles, nu poate exista pace în Orientul Mijlociu atâta timp cât Libanul este în flăcări. Încă o dată, Europa face apel la toate părțile să respecte suveranitatea și integritatea teritorială a Libanului și să pună în aplicare un armistițiu autentic”, mai transmite Ursula von der Leyen. Libanul se afla sub atacuri continue ale Ierusalimului, după ce gruparea militantă Hezbollah a lansat atacuri asupra Israelului, ca ripostă la operațiunile care au dus la eliminarea fostului lider suprem al Iranului, ayatollahul Khamenei. Von der Leyen a evidențiat și lecțiile economice ale războiului care au arătat vulnerabilitățile pieței energetice, făcând și apel pentru diversificarea rutelor de aprovizionare care să ocolească Strâmtoarea Ormuz. „Această criză ne dă și o lecție clară. Încă o dată, dependențele energetice au fost transformate în arme. Trebuie să diversificăm rutele noastre de aprovizionare și să dezvoltăm coridoare de export alternative pentru a ne diversifica, îndepărtându-ne de blocajul reprezentat de Ormuz”, conchide șefa Comisiei.
Australia va primi submarine americane la mâna a doua în cadrul unui acord simplificat
Ca parte a parteneriatului de apărare Aukus încheiat în 2021, care include și Regatul Unit, Australia este așteptată să primească cel puțin trei submarine nucleare din clasa Virginia din Statele Unite în termen de 15 ani, potrivit Le Figaro. Într-o declarație comună, viceprim-ministrul australian Richard Marles, secretarul american al Apărării Pete Hegseth și omologul său britanic John Healey au confirmat ajustarea acordului privind submarinele. „Viceprim-ministrul și secretarii au salutat abordarea propusă pentru eficientizarea achiziției de către Australia de submarine din clasa Virginia (VCS) prin simplificarea managementului lanțului de aprovizionare, a cerințelor operaționale și de întreținere și optimizarea costurilor”, se arată în comunicat. „ Această abordare ar permite Australiei să achiziționeze trei VCS de serviciu în loc de un amestec de VCS noi și de serviciu.” Programul de submarine este esențial pentru strategia de apărare a Australiei Inițial, Australia se aștepta să primească două submarine din clasa Virginia la mâna a doua și unul nou. Marina SUA are 24 de nave din clasa Virginia, dar șantierele navale americane se luptă să își atingă obiectivul de producție de două submarine noi pe an. În Statele Unite, unii s-au întrebat de ce Washingtonul ar vinde submarine cu propulsie nucleară Australiei fără a-și reconstrui mai întâi propria armată. Programul de submarine Aukus este esențial pentru strategia de apărare a Australiei și ar putea costa până la 235 de miliarde de dolari americani pe o perioadă de 30 de ani, conform proiecțiilor guvernamentale.
Guvernul aprobă semnarea unui acord cu Ucraina pentru dezvoltarea infrastructurii strategice rutiere
„Memorandumul aprobat de Guvern are ca obiect aprobarea negocierii și semnării „Acordului între Guvernul României și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei privind aspectele referitoare la construirea, modernizarea, exploatarea, întreținerea și repararea infrastructurilor de transport de interes strategic din ambele state între localitățile Pașcani (România) și Tărășeni (Ucraina)”, se arată în comunicatul de presă emis de Guvern privind actele normative adoptate în ședința de joi. Proiectele din cadrul acordului Acordul interguvernamental stabilește cadrul juridic necesar pentru implementarea coordonată a mai multor proiecte rutiere majore aflate pe teritoriul ambelor state. Investițiile incluse în acord fac parte din coridorul strategic Tărășeni – Siret – Moțca – Ungheni – Berești, considerat un traseu prioritar de conectivitate între Uniunea Europeană și partenerii estici. Acordul aprobat stabilește cadrul juridic necesar pentru realizarea investițiilor: Autostrada Pașcani – Suceava, Drumul Expres Suceava – Siret, modernizarea infrastructurii rutiere din zona punctului de trecere a frontierei Siret–Porubne, precum și modernizarea secțiunii M19 de pe teritoriul Ucrainei, între punctul de frontieră și localitatea Tărășeni. „Acordul stabilește responsabilitățile părților privind finanțarea, proiectarea, execuția, exploatarea, întreținerea și administrarea infrastructurilor de transport de interes strategic, inclusiv în ceea ce privește implementarea unor lucrări de către partea română pe teritoriul Ucrainei”, se mai arată în comunicatul de presă emis de Guvern. Formarea unei Comisii mixte de control Semnarea acordului vine ca urmare a implementării prevederilor Regulamentului (UE) 2025/1106, care instituie Programul european SAFE. Acordul prevede și înființarea unei Comisii Mixte care va coordona direct implementarea proiectelor. De asemenea, au fost stabilite mecanismele de cooperare instituțională, procedurile pentru audit tehnic și financiar, precum și și normele necesare pentru asigurarea interoperabilității.
Reuters: SUA și Iranul lasă deschisă ușa dialogului după negocierile tensionate de la Islamabad
Întâlnirea din weekend, organizată la patru zile după anunțarea armistițiului, a fost primul contact direct la acest nivel între SUA și Iran după mai bine de zece ani și cel mai important de la Revoluția Islamică din 1979. În hotelul de lux Serena din Islamabad, discuțiile s-au desfășurat în două aripi separate și o zonă comună, una pentru delegația SUA, una pentru iranieni și una pentru reuniunile trilaterale cu mediatorii pakistanezi, potrivit Reuters. Strâmtoarea Ormuz și dosarul nuclear, principalele teme Pe agenda principală s-au aflat Strâmtoarea Ormuz, programul nuclear iranian și sancțiunile internaționale impuse Teheranului. Surse citate de Reuters spun că, în timpul negocierilor, a existat speranța unui progres, iar părțile au ajuns „foarte aproape” de un acord. Totuși, divergențele privind dosarul nuclear, redeschiderea Strâmtorii Ormuz și accesul Iranului la activele înghețate au blocat înțelegerea. Două surse iraniene de rang înalt au descris atmosfera drept apăsătoare și rece, adăugând că, deși Pakistanul a încercat să detensioneze situația, niciuna dintre părți nu a arătat disponibilitate reală de a reduce tensiunile. O sursă americană a afirmat că iranienii nu au înțeles corect că obiectivul central al SUA este un acord care să garanteze că Iranul nu va obține niciodată arma nucleară. De partea cealaltă, una dintre principalele preocupări ale Teheranului a fost lipsa de încredere în intențiile Washingtonului. Washingtonul și Teheranul mențin dialogul Luni, Donald Trump a afirmat că Iranul „a sunat în această dimineață” și că „ar dori să încheie un acord”. Un oficial american, referindu-se la comentariul lui Trump, a spus că există în continuare contacte între SUA și Iran și că se înregistrează progrese către un posibil acord. Întrebată despre aceste discuții, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Olivia Wales, a declarat că poziția SUA nu s-a schimbat la Islamabad. „Iranul nu poate avea niciodată o armă nucleară, iar echipa de negociere a președintelui Trump a respectat această linie roșie și multe altele. Dialogul continuă în direcția unui acord”, a spus ea. Un diplomat din Orientul Mijlociu a declarat că discuțiile dintre mediatori și americani au continuat după plecarea lui JD Vance din Islamabad, iar o sursă implicată în negocieri a spus că Pakistanul transmite în continuare mesaje între Teheran și Washington. „Vreau să vă spun că se depun în continuare toate eforturile pentru rezolvarea problemelor”, a declarat luni premierul pakistanez Shehbaz Sharif. În ciuda blocajului, ambele părți au motive să evite o nouă escaladare: SUA se confruntă cu presiuni interne, iar Iranul resimte costurile economice ale războiului și ale perturbării fluxurilor energetice prin Ormuz. La finalul negocierilor, vicepreședintele american JD Vance a spus că Washingtonul a lăsat pe masă „oferta finală și cea mai bună”, iar următorul pas depinde de răspunsul Teheranului.
Franța solicită includerea Libanului în acordul de încetare a focului
Libanul „trebuie inclus” în acordul de armistițiu dintre Iran și Statele Unite, a declarat Pascal Confavreux, purtător de cuvânt al Ministerului francez pentru Europa și Afaceri Externe, relatează CNN. „Atacurile asupra Libanului trebuie să înceteze”, a declarat Confavreux pentru Fox News într-un interviu acordat duminică, unde a spus că țara a fost „puternic destabilizată”, cu 1 milion de persoane strămutate acum. „Această destabilizare va fi doar o recompensă pentru Hezbollah în viitor”, a spus el, referitor la grupul militant susținut de Iran din Liban, pe care Israelul îl vizează. „Iranul trebuie să înceteze să terorizeze Israelul prin intermediul Hezbollah.”, a afirmat acesta. Statele Unite și Israelul au declarat că Libanul nu face parte din acordul de armistițiu de două săptămâni încheiat marțea trecută, contrar opiniilor Iranului și Pakistanului. Israelul a continuat să atace Hezbollah de când a fost anunțat armistițiul, iar presa locală din sudul Libanului a raportat peste noapte mai multe atacuri. Discuțiile dintre diplomații israelieni și libanezi urmează să aibă loc în această săptămână.
Cine sunt Shehbaz Sharif și mareșalul Asim Munir, oamenii ce au intermediat armistițiul SUA-Iran
Până de curând, pentru publicul larg din afara Asiei, numele lui Shehbaz Sharif și al lui Asim Munir spuneau puțin. Astăzi, cei doi lideri pakistanezi au ajuns brusc în centrul uneia dintre cele mai periculoase crize internaționale. Faptul că Pakistanul a apărut în acest rol nu este întâmplător. În ultimele luni, Islamabadul a trecut de la statutul de partener incomod și relativ izolat la cel de intermediar acceptat atât la Washington, cât și în capitale-cheie din regiune. În spatele acestei repoziționări s-au aflat tocmai cei doi oameni invocați acum de Trump: Shehbaz Sharif, politicianul care oferă fața civilă a diplomației pakistaneze, și Asim Munir, militarul considerat cel mai influent om din Pakistan și arhitectul apropierii recente de administrația americană. Cine sunt cei doi Shehbaz Sharif este în prezent prim-ministrul Pakistanului și liderul partidului Pakistan Muslim League-Nawaz. El a revenit în funcție în martie 2024, pentru al doilea mandat de premier, după ce mai condusese guvernul și în 2022-2023. Presa internațională îl descrie drept un politician cu stil administrativ energic, format în politica provinciei Punjab, unde și-a construit reputația de lider executiv orientat spre implementare. În plan politic, Shehbaz Sharif este fratele mai mic al fostului premier Nawaz Sharif, una dintre figurile dominante ale politicii pakistaneze din ultimele decenii. Shehbaz a fost adesea perceput drept varianta mai pragmatică și mai conciliantă a familiei Sharif, inclusiv în raport cu armata, actor care rămâne esențial în arhitectura puterii din Pakistan. Asim Munir este omul-cheie din spatele influenței strategice a Pakistanului. Din noiembrie 2022 conduce armata pakistaneză, Instituție care joacă un rol „extrem de influent” în guvernarea Pakistanului, iar în mai 2025 a fost ridicat la rangul de mareșal, o distincție extrem de rară, fiind doar al doilea militar pakistanez care a primit acest titlu de la independență încoace. Rol important în medierea SUA-Iran Importanța lui Munir în dosarul iranian vine din faptul că el a devenit principalul canal de încredere între Islamabad și Washington. Pakistanul și-a recâștigat influența diplomatică în bună măsură prin activitatea lui Munir, care a avut contacte la nivel înalt cu administrația Trump și a fost implicat direct în eforturile de a repoziționa Pakistanul ca mediator regional. În același timp, Shehbaz Sharif și ministrul de Externe Ishaq Dar au susținut ofensiva diplomatică la nivel politic. În criza SUA-Iran, rolurile lor au fost complementare: Shehbaz Sharif a cerut public o pauză de două săptămâni și redeschiderea temporară a Strâmtorii Hormuz, iar Reuters a relatat că Munir s-a aflat în contact strâns cu interlocutori americani și iranieni în jurul unui plan pakistanez de încetare a ostilităților. Același plan prevedea un armistițiu imediat și negocieri ulterioare pentru un acord mai larg Trump a anunțat o încetarea a ostilităților pentru două săptămâni Donald Trump a anunțat, într-o postare pe rețelele sociale, că acceptă suspendarea pentru două săptămâni a bombardamentelor asupra Iranului, după discuții cu premierul pakistanez Shehbaz Sharif și cu șeful armatei pakistaneze, Asim Munir. În mesaj, Trump afirmă că pauza ar urma să fie o „încetare a focului de ambele părți”, condiționată de redeschiderea „completă, imediată și sigură” a Strâmtorii Ormuz și de continuarea negocierilor pe baza unei propuneri iraniene în 10 puncte.
Analiză Foreign Affairs: Teheranul ar trebui să declare victoria și să forțeze un acord amplu cu Washingtonul
Potrivit textului publicat în publicația Foreign Affairs , deși teritoriul iranian a fost supus timp de mai multe săptămâni unor bombardamente americane și israeliene, conducerea Republicii Islamice a rămas funcțională, iar Iranul a continuat să riposteze militar și să își mențină capacitatea de reacție. Autorul susține că obiectivul Washingtonului și al Tel Avivului de a forța capitularea Teheranului nu a fost atins, iar conflictul a intrat într-un impas costisitor pentru inițiatorii săi. Articolul arată că, în interiorul Iranului, o parte a populației cere continuarea confruntării până la pedepsirea agresorilor, invocând lipsa de încredere în Statele Unite și experiențele negative ale negocierilor anterioare. În același timp, autorul avertizează că prelungirea războiului ar duce la pierderi suplimentare de vieți omenești, la distrugerea infrastructurii civile și la extinderea violențelor la nivel regional. În acest context, analiza propune ca Teheranul să „ia victoria” și să deschidă calea unui acord mai amplu. Printre măsurile sugerate se numără limitarea programului nuclear iranian, redeschiderea Strâmtorii Hormuz și ridicarea tuturor sancțiunilor impuse Iranului. De asemenea, autorul evocă posibilitatea unui pact bilateral de neagresiune între Iran și Statele Unite, precum și reluarea cooperării economice și tehnologice dintre cele două state. Textul susține că o simplă încetare a focului ar fi fragilă și insuficientă, întrucât nu ar rezolva cauzele profunde ale ostilității dintre Washington și Teheran. În schimb, autorul pledează pentru un acord cuprinzător care să abordeze simultan dosarul nuclear, libertatea navigației în Golf, securitatea regională și reintegrarea economică a Iranului. În ceea ce privește dimensiunea nucleară, articolul propune ca Iranul să accepte reducerea stocurilor de uraniu îmbogățit și monitorizare internațională permanentă, în timp ce Statele Unite ar urma să elimine sancțiunile unilaterale și să sprijine revenirea Iranului în lanțurile comerciale globale. Totodată, autorul sugerează crearea unui consorțiu regional de îmbogățire a combustibilului nuclear, cu participarea Iranului, a statelor din Golf și a unor puteri precum China, Rusia și SUA. Analiza mai susține că actualul conflict a demonstrat limitele opțiunii militare împotriva Iranului și a pus sub semnul întrebării eficiența arhitecturii de securitate bazate exclusiv pe prezența americană în regiune. În viziunea autorului, statele arabe din Golf ar trebui să participe la o nouă formulă regională de securitate, alături de Iran și de actorii internaționali relevanți. Textul îl menționează și pe președintele american Donald Trump, despre care afirmă că a transmis în ultimele zile mesaje contradictorii privind negocierile. Potrivit autorului, presiunile politice interne, inclusiv cele generate de creșterea prețurilor la energie, ar putea face dintr-un compromis diplomatic o variantă convenabilă pentru Casa Albă. În concluzie, articolul susține că războiul a creat, paradoxal, o oportunitate pentru un acord durabil între Iran și Statele Unite. Deși neîncrederea dintre părți rămâne profundă, autorul consideră că realitățile de pe teren ar putea împinge ambele tabere spre o soluție politică menită să închidă un conflict vechi de decenii.
Guvernul a aprobat memorandumul pentru semnarea acordului UE-Mercosur
„A fost aprobat memorandumul cu tema semnarea de către România a acordului de parteneriat Mercosur dintre Uniunea Europeană și statele sale membre. Memorandumul prevede aprobarea semnării de către România în nume național a acordului de parteneriat UE Mercosur, în contextul în care respectivul acord a fost deschis spre semnare de către statele membre, cu posibilitatea semnării la 25 martie și respectiv 1 aprilie 2026”, a declarat Dogioiu, marți, în cadrul unei conferințe de presă. Dogioiu a mai spus că aplicarea provizorie a acordului va include toate prevederile, inclusiv mecanismele de protecție pentru producătorii interni. Legat de mecanismele de protecție a producătorilor interni, oficialul Guvernului a spus că executivul european va va monitoriza constant piețele produselor agricole sensibile, analizând evoluția importurilor și exporturilor, producția și prețurile, iar daca situația o va cere, va impune măsuri de salvgardare. Dacă sunt identificate distorsiuni, pot fi impuse măsuri de salvgardare provizorii în termen de maximum 21 de zile. „Piețele produselor agricole sensibile sunt monitorizate în permanență de Comisia Europeană în ceea ce privește tendințele importurilor și exporturilor. Inițierea rapidă a unei anchete în cazul în care există suficiente dovezi, la prima vedere cel puțin, în privința unor distorsiuni pe piață. Impunerea de măsuri rapide, măsuri de salvgardare provizorii în termen de maximum 21 de zile, în cazul unei creșteri de peste 5% sau a unei scăderi de 5% a prețului mediu unui anumit produs din Mercosur”, spune Dogioiu. Dogioiu a mai spus că după semnare, ministerele de resort vor începe procedurile pentru ratificarea acordului: „Imediat ce acordul va fi semnat, Ministerul de Externe și Ministerul Economiei vor proceda la elaborarea legii de ratificare care va fi supusă aprobării Parlamentului României. Cât de curând cu putință”.
Oana Țoiu: „Parlamentul României a consolidat poziția țării noastre de aliat de încredere și partener strategic al Statelor Unite”
Ministrul de externe Oana Țoiu salută decizia Parlamentului României de a permite Statelor Unite să folosească bazele militare naționale în efortul de război împotriva Iranului. În opinia sa postată pe X, acest lucru va cimenta acordul acordul militar cu Washinghton. Americanii vor folosi bazele militare din România pentru trupe și echipament. Parlamentul a dat aviz pozitiv cu 272 de voturi „pentru”, din 297 de parlamentari prezenți. Au fost 18 voturi împotrivă, 5 abțineri, două respingeri și două abțineri. Dar votul nu a trecut fără scandal. Este pentru a doua oară când România se află implicată în operațiuni militare ale NATO/SUA care implică atacarea altor țări, iar precedentul a fost reprezentat de conflictul din Kosovo, atunci când avioanele NATO au bombardat Serbia. Au trecut aproape 27 de ani de atunci. Prin această decizie ne întărim capabilitățile de apărare. Cooperarea militară solidă dintre România și SUA continuă să se dezvolte în sprijinul apărării noastre colective. Măsurile aprobate de Parlament vor crește securitatea României, precum și protecția aliaților și a trupelor aliate, contribuind, totodată, la securitatea partenerilor noștri din regiunea Mediteranei de Est și din zona Golfului, încheie postarea ministrul de Externe. Recomandarea autorului: România, din nou în situația de a aproba operațiuni militare ale aliaților de pe teritoriul său, după intervenția NATO în Serbia în 1999 și a SUA în Irak în 2003. Parlamentul a hotărât acum că România va găzdui forțe și echipamente militare ale SUA, în conflictul cu Iran
Spania e teribilă. Cum s-a răzbunat Trump pe Spania după ce țara nu l-a lăsat să lanseze atacuri din bazele sale militare
Pe 28 februarie 2026, Spania i-a refuzat Americii cererea de a utiliza bazele sale militare pentru a ataca Iranul. Refuzul a venit din partea premierului spaniol Pedro Sánchez. Trump s-a înfuriat din cauza refuzului guvernului spaniol de a permite Statelor Unite să folosească bazele din Rota și Morón pentru atacurileîmpotriva Iranului. José Manuel Albares, ministrul de Externe al Spaniei, a declarat luni că guvernul spaniol dorește „democrație, libertate și drepturi fundamentale pentru poporul iranian”, dar nu va permite în niciun caz ca bazele sale să fie folosite în acțiunea militară în curs. „Vreau să fiu foarte clar și foarte direct. Bazele nu sunt folosite – și nici nu vor fi folosite – pentru nimic ce nu se află în acordul [cu SUA] și nici pentru nimic ce nu este acoperit de carta ONU.” Trump a anunțat întreruperea relațiilor cu Spania La întâlnirea cu cancelarul german de la Casa Albă, Trump a anunțat că va suspenda orice acord al SUA cu Spania. „Spania a fost groaznică. I-am spus lui Bessent să întrerupă toate relațiile cu Spania. Spania ne-a spus că nu putem folosi bazele lor și că este în regulă, nu avem nevoie de ele. Dacă vrem, putem pur și simplu să zburăm și să le folosim. Nimeni nu ne va spune să nu le folosim. Vom întrerupe tot comerțul cu Spania.” Trump a mai fost înfuriat pe Spania pentru că a refuzat să crească cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB. Autorul recomandă: Friedrich Merz s-a întâlnit cu Donald Trump. Președintele: Iranul a fost distrus. Nu mai au aeronave, nave și radar. Le-am distrus