Șefa OMV Petrom, prima reacție după creşterea preţului la carburanţi. Ce se întâmplă în România: Suntem un importator net de petrol brut
Prețul carburanților a crescut în România, fiind marcată o majorare consistentă a tarifului la pompă, după escaladarea conflictului din Iran. Acum, un litru de benzină costă peste 8 lei (vezi AICI). În aceeași zi în care clienții stațiilor de alimentare au fost întâmpinați cu prețuri mai mari la combustibili, premierul Ilie Bolojan preciza că nu își dorește sub nicio formă ca tariful să atingă pragul psihologic de 10 lei pe litru. Acum, în cadrul conferinţei PwC CEO Survey 2026, șefa OMV Petrom, Christina Verchere, a făcut primele declarații legate de creșterea prețului la carburanți, precum și despre aprovizionarea cu petrol, având în vedere conflictul din Orientul Mijlociu. Iată ce se întâmplă în România. Orientul Mijlociu furnizează 20-35% din ţiţeiul, produsele petroliere şi gazele naturale la nivel mondial. De altfel, regiunea este un „coridor” de tranzit important pentru mărfuri. Christina Verchere, CEO OMV Petrom, a susținut că în condițiile în care există perturbări logistice, există rute alternative, chiar dacă stabilirea lor ar necesita mai mult timp. „Se vor găsi soluţii la rutele de tranzit, dar este problema de perturbare a fluxurilor de aprovizionare şi cât de rapid vor putea fi puse pe picioare”, a susținut Christina Verchere. În cadrul conferinței PwC CEO Survey 2026, a oferit o serie de declarații legate atât de creșterea tarifelor la combustibili, cât și despre aprovizionarea cu petrol. „Toate aceste perturbări ale fluxurilor provoacă un şoc major la nivel de preţ, mai ales în Europa – şi am văzut asta şi cu gazul rusesc. Nu este vreo îndoială că putem vedea salturi de preţ – şi chiar foarte rapid – pentru că aceste perturbări vin pe neaşteptate”, a spus CEO OMV Petrom, conform Ziarul Financiar. Prețul la benzină a crescut, după escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu „Nu trebuie să spunem că toată aprovizionarea a dispărut de pe piaţă, încă există petrol şi produse de bază de petrol care sunt produse. Problema poate cea mai mare este cu gazul din Qatar. Vom vedea cum vor veni soluţiile şi cât de repede vor fi puse în practică. Am fost întrebată «nu le merge bine companiilor petroliere când se întâmplă asta?». Am lucrat în oil & gas de aproape 35 de ani. Nu ne place asta. Aceste perturbări pot avea creşteri bruşte de preţuri, dar apoi de multe ori poţi avea intervenţii, care nu întotdeauna sunt făcute în mod logic. Şi de asemenea, aceste crize nu fac deloc bine economiilor. Dacă economiile suferă, business-urile suferă, iar noi suntem parte din business”, a spus CEO OMV Petrom. Ce se întâmplă în România Va putea fi observată o „volatilitate a prețului”, susține Christina Verchere, continuând să precizeze că speră să fie găsite soluții, iar aprovizionările să revină la normal. A mai menționat faptul că OMV Petrom nu se confruntă cu probleme la capitolul aprovizionării, în acest moment. „Omv Petrom nu are probleme în acest moment cu aprovizionarea. În România, noi suntem un importator net de petrol brut. Aproximativ 65% din petrolul procesat la Petrobrazi vine din România, restul este importat, atât pentru Petrobrazi cât şi pentru Rompetrol. Suntem de asemenea un importator de produse pe bază de petrol. Avem stocuri ridicate de benzină, mici deficienţe la diesel, dar facem comerţ pentru a echilibra balanţa. Suntem încrezători în rutele noastre de aprovizionare, care nu vin din acea parte din lume”, a continuat aceasta. „Suntem un investitor major în România” „Suntem un investitor major în România, ne uităm aici pe termen lung. Şi asta este normal pentru companiile de energie. Credem mult în România. Această nouă volatilitate este un şoc în sistem, întrebarea este cât va dura revenirea. (…) Traversăm probabil o perioadă economică complicată, dar aceasta poate reprezenta şi un moment de reset. Din perspectiva sectorului energetic, România are oportunităţi majore de creştere şi ar putea avea un rol mai important în Uniunea Europeană”, a continuat Verchere. Marea Neagră, un „game changer” pentru economie Christina Verchere susține că Marea Neagră ar putea deveni un pilon extrem de important pentru economie. A explicat și în ce mod. „Marea Neagră poate deveni un „game changer” pentru economie, contribuind la îmbunătăţirea balanţei comerciale, la schimbarea relaţiilor regionale şi la dezvoltarea unor noi oportunităţi pe întregul lanţ de valoare. România ar trebui să îşi facă vocea mai bine auzită la Bruxelles pe acest subiect. În acelaşi timp, domeniul apărării devine tot mai important, în contextul noilor programe europene de finanţare – SAFE. Când am ajuns prima oară aici mi s-a explicat că geografia a fost câteodată dezavantajul României. Acum cred că geografia este avantajul României şi că este o mare oportunitate aici. Nu trăiesc în teamă, am trecut prin atât de multe în ultimii 5-6 ani ca ţară şi este mereu rezilientă”, a mai precizat CEO OMV Petrom. Autorul recomandă: „Nu ne dorim sub nicio formă ca prețul la combustibil să ajungă la 10 lei”. Ce spune Ilie Bolojan despre creșterea prețului „la pompă” Slovacia oprește livrările de electricitate de urgență către Ucraina. Decizia, pe fondul disputei privind petrolul rusesc Prima scumpire a carburanților după escaladarea conflictului din Iran. Benzina trece de 8 lei/l în toate stațiile OMV Petrom Turbulențe majore pe piața globală de țiței.După ce Iran a blocat Strâmtoarea Ormuz, și Irak a oprit exporturile de țiței din regiunea Kurdistan Sursă foto: captură video, Shutterstock
România, cimitirul de mașini al Europei
Îmbătrânirea parcului auto al României este o realitate, fiind accentuată de numărul tot mai mare de mașini second-hand îmbătrânite care intră anual în țară. Astfel, ne aflăm departe de media UE de doar 12,7 ani. Practic, aproape două treimi din parcul auto al României înseamnă autovehicule de peste 12 ani. Analizând datele oferite de MAI, Direcția Înmatriculări și Registrul Auto Român pentru Gândul, România are o flotă auto îmbătrânită, deși în ultimii ani mașinile pe benzină au mai „întinerit”. Statistica anuală a parcului auto la finalul lui 2025 Parcul auto al României, la data de 31.12.2025, totaliza un număr de 11.222.292 vehicule. Dintre acestea, 8.309.225 au o vechimea de peste 12 ani, în vreme ce un număr de 1.089.274 autovehicule au vechimea cuprinsă între 9 și 12 ani, a transmis pentru Gândul Direcția Generală Permise de Conducere și Înmatriculări din cadrul Ministerul Afacerilor Interne (MAI). Vechimea parcului auto din România ne plasează în topul european, date confirmate și de cel mai recent raport al Asociației Constructorilor Auto Europeni (ACEA), în ediția 2026 a unui raport de specialitate. Însă, din acest an, în urma deciziilor Guvernelor, există mari premise ca influxul de mașini vechi pe piața second-hand să încetinească. Sursa foto – Caracter ilustrativ: Profimedia Vârsta medie a parcului auto din România: 15,6 ani Concret, cea mai recentă ediție a raportului ACEA „Vehicles on European roads 2026” , publicată la începutul anului, atestă că vârsta parcului auto al României este de 15,6 ani, în contextul în care aproape 7 milioane de mașini care circulă pe arterele naționale au o vechime mai mare de 10 ani. În 2024, ultimul an pentru care există date complete, inclus în raport, numărul total de autoturisme din România era de 8,44 milioane de automobile, în creștere cu 4,2% față de nivelul din 2023 (8,1 milioane de automobile). În 2025, potrivit datelor oferite de Direcția Înmatriculări din cadrul MAI, numărul total al vehiculelor din țara noastră ajungea la 11.222.292 vehicule. După cum relevă datelor raportului sus-menționat, ne aflăm departe de media UE a unei vechimi de doar 12,7 ani. Totuși, nu suntem primii în acest clasament, fiind precedați de țări precum Cehia, Estonia, Grecia și Malta, care dețin parcuri auto chiar mai îmbătrânite decât România. Totuși, țara noastră are cel mai îmbătrânit parc de autobuze, cu o medie de vârstă de 17,8 ani în 2024, comparativ cu media europeană de 12,2 ani. Cum au evoluat preferințele românilor în ultimii 10 ani La solicitarea Gândul, Alex Costea, reprezentantul Registrului Auto Român, ne-a furnizat datele referitoare la vârsta medie a autoturismelor din România, în funcție de an și de motorizare. Dacă în 2015, vârsta medie a mașinilor pe benzină era de 10 ani, în 2025, media „a întinerit” cu un an. Nu același lucru s-a întâmplat și în cazul mașinilor cu motoare Diesel. Dacă în 2015, vârsta medie a autoturismelor pe motorină era de doar 7 ani, în 2025, vechimea medie a mașinilor pe Diesel a crescut până la 12 ani. Românii se dau în vânt după mașini second hand Vârsta înaintată a parcului auto se datorează și numărului semnificativ de mașini second-hand care intră anual în România. Explicația este simplă: conaționalii noștri nu au resursele financiare ale celor din Occident, deci aleg tot mai mult vehicule deja rulate. Deși mașinile ”senioare” vin la pachet cu riscuri considerabile pentru siguranța în trafic, șoferii români nu par intimidați de coeficientul de risc la care se expun, expunându-i simultan și pe ceilalți participanți la trafic. Este adevărat, în ultimii ani mașinile second hand de import au vârste mai reduse, de cel mult 5-6 ani, tot mai puțini fiind cei care aleg mașini rulate din urmă cu 15-20 de ani, mai arată raportul citat. Programul Rabla 2025 – foto: Mediafax Măsurile fiscale ale Guvernului scad vânzările de mașini noi sau la mâna a doua Însă, începând din 2026, șoferii interesați de achiziția unor mașini second hand se vor confrunta cu o frânare a entuziasmului, întrucât resimt din plin efectele măsurilor de austeritate și al recesiunii. În plus, suspendarea Programului Rabla în 2025 a îngreunat accesul multor persoane la achiziționarea de mașini electrice. În primul rând, în 2025, Guvernul a crescut accizele la carburanți, ceea ce a antrenat inevitabil scumpiri la pompă. La finalul anului trecut, România avea printre cele mai mari prețuri la carburanți din regiune și era a doua cea mai scumpă piață în raport cu toate statele vecine, cu excepția Ucrainei, totuși o țară aflată de 4 ani în război. Mai mult, de la 1 ianuarie a intrat în vigoare, în cadrul pachetelor fiscale marca Bolojan, creșterea impozitului auto în funcție de gradul de poluare al mașinii deținute. Totuși, așa cum a scris Gândul, practica arată situații aberante, astfel că mașinile hibride pot antrena impozite chiar mai mari decât mașinile vechi, intens poluatoare. AUTORUL RECOMANDĂ Care sunt cele mai mari riscuri ale mașinilor second-hand provenite din import. În România cele mai multe vehicule au kilometrajul modificat Seduse și abandonate. Orașul din România care vinde la licitație rablele culese de pe străzi Mașinile hibride preferate de europeni în 2025. Cum a evoluat piața auto în ultimul anRomânia scade puternic la mașinile ELECTRICE, din cauza suspendării programului Rabla. Cât îi costă pe români un astfel de autoturism
Ce vine cu Mercosur. Un cargo cu semințe de floarea soarelui din Argentina, dat la biodiesel în Bulgaria
Primele cantități de floarea-soarelui care au ajuns din Argentina în Bulgaria au fost depistate ca fiind neconforme pentru a fi procesate pentru producția de ulei. Analizele de laborator au indicat un nivel ridicat, peste limita legală admisă, a unor pesticide periculoase, astfel că toate cantitățile recepționate au fost direcționate, sub pază, către depozite și ar urma să fie utilizate exclusiv pentru producția de biodisel. Practic, este un avertisment asupra acordului Mercosur. Practic, în loc de ulei, se va produce combustibil. Pe data de 25 februarie, în Bulgaria au ajuns primele cantități de semințe de floarea-soarelui importate din Argentina. Acestea au fost supuse analizelor de laborator care au evidențiat niveluri excesive pentru două pesticide periculoase – malation și deltametrină. Chiar și având în considerare marja de eroare a probelor analizate, valorile depistate rămân peste nivelurile maxime admise (LMR) conform Regulamentului (CE) nr. 396/2005 – de aproximativ trei ori mai mult decât pragul pentru malation și de aproximativ cinci ori mai mult pentru deltametrină. Astfel, proba din floarea-soarelui de proveniență Mercosur a fost declarată neconformă în ceea ce privește reziduurile de pesticide. În legătură cu informațiile făcute publice privind depășirile constatate ale nivelurilor maxime admise (LMR) de reziduuri de pesticide la floarea-soarelui originară din Argentina, Agenția Bulgară pentru Siguranța Alimentară (BFSA) a informat că acest caz se află într-o fază activă de control. . În prezent, floarea-soarelui este descărcată și direcționată către silozuri sub pază, cu un control sporit. Importatorul a furnizat o declarație scrisă prin care atestă că floarea-soarelui nu va fi utilizată în industria alimentară. Pe lângă prima navă care a sosit deja, o a doua este așteptată din Argentina în zilele următoare, iar alte patru nave cu floarea-soarelui sunt deja în drum spre Bulgaria. Contextul regional este, de asemenea, orientativ – o navă cu floarea-soarelui din Argentina a ajuns deja în România, iar în acest moment nu există informații oficiale despre rezultatele analizelor, potrivit Agroportal.bg. Recomandarea atorului: Consilierul lui Nicușor Dan s-a întâlnit cu fermierii. Mercosur, pesta porcină și finanțele UE, printre temele de discuție
H. D. Hartmann: Iranul nu are bomba atomică, dar este la luni de zile să ajungă la ea. Au nevoie de o singură bombă să devină intangibili
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, H.D. Hartmann, profiler, analist și jurnalist, a discutat despre cum Iranul nu are încă bombă atomică, dar este la un pas să creeze una. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. H.D. Hartmann: „Când Khamenei este la putere, el redeschide proiectul nuclear, spunând trebuie să facem bombat atomică. Bomba atomică apăra existența regimului Ayatollahilor. Fără bombatomii, uite-te ce înâmplă… N-au bombatomică, au fost atacați. El a învățat un lucru, nicio țară nucleară n-a fost atacată vreodată de către nimeni.” Invitat la emisiunea lui Marius Tucă, H.D. Hartmann a vorbit despre cum Iranul nu are încă o bombă atomică, dar se află la un pas de a crea una. Acesta a început prin a spune că iranienii au avut un reactor nuclear din care obțineau reziduu în fiecare an. Odată cu Revoluția Isalmică, reactorul nuclear a fost oprit din dezvoltare. Atunci când vine Khamenei la putere, susține profilerul, este momentul în care începe ambiția bombei nucleare. „Iranienii au adunat în fiecare an reziduu de la reactorul nuclear. La un moment dat, vine Revoluția Islamică, se oprește reactor nuclear, dezvoltarea acestuia. Și după aceea, în anii 1990, când Khamenei este la putere, el redeschide proiectul nuclear, spunând trebuie să facem bomba atomică. Pentru că atunci… Bomba atomică apăra existența regimului Ayatollahilor. Fără bombatomii, uite-te ce întâmplă… N-au bombă atomică, au fost atacați. El a învățat un lucru, nicio țară nucleară n-a fost atacată vreodată de către nimeni. Și în anii 2010-2020, când puterea de la Phenian, din Coreea de Nord, începe să demonstreze că poate să-și producă în condițiile atroce, ale unor condiții atroce, în condiții de foamete… Ceea ce nu putem spune că există astăzi în Iran. Din punctul meu de vedere și din punctul specialiștilor… Eu am vorbit cu foarte mulți specialiști. Iranul nu are bombă atomică, dar atenție că este la luni de zile. Indiferent de cât îi bombardează până ajunge s-o facă, o să o facă. De o singură bombă este nevoie…”, a explicat profilerul.
Scandal în Parlament. POT acuză că membrii pe care i-a exclus pun bețe în roate partidului. Ce acuzații aduce Ana Maria Gavrilă
Anamaria Gavrilă, şefa POT, spune că membrii pe care i-a exclus din partid îi pun bețe în roate, pentru că încă fac parte din grupul parlamentar. Într-un comunicat, lidera POT spune că a transmis conducerii Camerei Deputaţior mai multe solicitări prin care cere ca membrii excluşi din partid să-şi piardă atribuţiile „în cadrul grupului parlamentar POT și nu pot acționa în numele acestuia”. „Potrivit Regulamentului Camerei Deputaților, orice deputat exclus din partid își pierde automat calitatea de membru al grupului parlamentar al partidului și devine deputat neafiliat. În aceste condiții, persoanele excluse nu mai pot exercita atribuții în cadrul grupului parlamentar POT și nu pot acționa în numele acestuia. Menține ca lider al grupului o persoană exclusă din partid. De ce? Pentru a-i folosi în lupta lor cu Ilie Bolojan. Președinta Partidului Oamenilor Tineri, deputata Anamaria Gavrilă, a transmis, conform procedurilor, memorii și notificări către conducerea Camerei Deputaților, prin care a solicitat constatarea efectelor acestor trei excluderi și respectarea prevederilor regulamentare. Grupul parlamentar POT din Camera Deputaților rămâne format din 11 membri, dintre care majoritatea a semnat pentru desemnarea Anamariei Gavrilă în funcția de lider al grupului parlamentar”, mai transmit cei de la POT. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ce recomandă speciliștii în situații de urgență. Ghid și kit de supraviețuire în cazul unui cutremur Ce vine peste România, potrivit „Oracolului din Bălcești”. Dumitru Dragomir: “Stai să vezi în septembrie“
Efectele Legii Bolojan: val de demisii în învățământ după creșterea normei didactice
Sistemul de învățământ preuniversitar se confruntă cu un val de plecări după implementarea măsurilor din Legea 141/2005, cunoscută sub numele de „Legea Bolojan”. Potrivit unui răspuns oficial al Ministerului Educației și Cercetării, aproape 370 de cadre didactice au părăsit sistemul în primele module ale anului școlar 2025-2026. Această reacție vine în contextul în care noua legislație a crescut norma didactică de predare cu o medie de două ore pe săptămână, o modificare fără precedent în ultimii 30 de ani. Potrivit Edupedu, datele furnizate de instituție în urma unei interpelări parlamentare arată că 367 de profesori au demisionat în perioada septembrie-decembrie 2025. Dintre aceștia, 114 erau cadre didactice titulare și debutante, în timp ce restul de 253 erau angajați pe perioadă determinată sau pe durata viabilității postului. Pe lângă plecările definitive, ministerul raportează că alte 56 de cadre didactice funcționează cu normă incompletă în prezentul an școlar, majoritatea fiind profesori titluari. „Legea Bolojan” a reconfigurat structura normei didactice pentru toate categoriile de personal. Pentru profesorii de gimnaziu și liceu, norma a crescut la 20 de ore pe săptămână, în timp ce învățătorii au acum obligația să desfășoare două ore de pregătire remedială săptămânal. Chiar dacă legislația permite opțiunea de diminuare a normei din proprie inițiativă, această alegere atrage automat tăieri salariale și afectează vechimea în muncă a cadrelor didactice. Conform Legii Bolojan, noile norme didactice sunt: pentru învățători și profesori de învățământ primar, norma didactică rămâne de tip „un post pe clasă”, dar cu 2 ore obligatorii de pregătire remedială pe săptămână pentru profesorii de gimnaziu, liceu, postliceal, precum și cei din clasele cu program integrat de artă și sport sau din unități extrașcolare, norma crește la 20 de ore pe săptămână, dacă aceștia au cel puțin licență în cariera didactică excepție: profesorii cu grad didactic I sau titlul de profesor emerit, care desfășoară activitate de mentorat, vor avea normă redusă la 18 ore pe săptămână profesorii de instruire practică și maiștrii-instructori vor avea norme de 26 de ore pe săptămână (cu licență), respectiv 22 de ore (dacă au gradul I și activitate de mentorat) în învățământul special, norma este de 18 ore pentru profesori la predare și terapii specifice, respectiv 22 de ore pentru educatori și maiștri instructori cadrele didactice cu peste 25 de ani vechime și gradul I, sau care dovedesc performanță educațională, pot beneficia de o reducere a normei cu 2 ore pe săptămână, fără afectarea salariului, în baza unei metodologii aprobate de Minister, arată Edupedu. Controversa din jurul acestor măsuri este alimentată și de lipsa unei analize de fundamentare din partea Ministerului Educației. AUTORUL RECOMANDĂ: „Austeritate” selectivă. După ce a redus bursele pentru studenții români, Guvernul Bolojan a acordat 120 de burse pentru doctoranzi și cercetători din Africa și alte state francofone Profesorii și studenții i-au cerut demisia lui Nicușor Dan, la Cotroceni, în sunet de vuvuzele și tobe. “A uitat de noi și de promisiunile făcute”
Mihaela Bilic dezvăluie un meniu ieftin, bun și sănătos. De când n-ați mai mâncat?
Mihaela Bilic este printre cei mai renumiți și apreciați experți în nutriție din România. Sfaturile ei au fost întotdeauna binevenite, mai ales că vorbește despre mâncare sănătoasă, care nu trebuie să fie nici scumpă și nici dificil de gătit. Într-o postare recentă de pe pagina sa de Facebook, Mihaela Bilic publică un video în care dezvăluie un meniu „ieftin, bun și sănătos”. Bilic: „Conține multă vitamina A și D, fier și zinc” Ea prezintă un aliment nutritiv și extrem de accesibil, care la fiecare masă ne asigură o sursă de energie și sănătate. Este vorba despre ficăței de pasăre, gătiți în tigaie, la foc mic. „Ce e bun în ficat, nu contează că este de pui, vită sau porc, are multe proteine și puține grăsimi. Multă vitamina A și D, mult fier și zinc. Cu 100 de grame de ficăței acoperim 50% din necesarul zilnic de fier, 100 până la 300% din doza de vitamina B, plus un aport de vitamina A de 15 până la 30 de ori mai mare decât doza zilnică recomandată. Totul cu 140 de calorii și 4 grame de grăsime. E adevărat, are mult colesterol, ca și oul, dar nu mâncăm ficat în fiecare zi”, a explicat Mihaela Bilic. Pentru sezonul de primăvară, când frigul încă nu a părăsit definitiv România, recomandarea făcută de Mihaela Bilic este cât se poate de potrivită. Organismul simte nevoia să primească vitamine și minerale esențiale, pentru a preveni oboseala, răcelile și anemia. Ce conține ficatul Se poate spune că ficatul este un superaliment, dacă ne gândim la rolul nutritiv pe care îl are Potrivit dr. Bilic, în doar 100 de grame de ficat găsim: 50% din necesarul zilnic de fier, esențial pentru sânge și energie; 100–300% din doza de vitamine B, necesare pentru metabolism și funcții cognitive; 15–30 ori mai multă vitamina A decât doza recomandată zilnic, vitală pentru vedere și imunitate; Proteine de calitate și doar 4 grame de grăsime; Calorii moderate: 140 kcal per 100 g. În plus de asta, ficatul este o sursă excelentă de vitamina A și D (esențiale pentru sistemul imunitar), zinc (ajută la regenerarea celulară și metabolism) și proteine de calitate, care conferă energie și refac musculatura obosită. Mai mult, procesul de gătire al ficatului nu afectează conținutul de fier, așa că pot fi preparați cum doriți, fără să vă temeți că veți pierde nutrienții. Mihaela Bilic recomandă și câteva metode simple și gustoase de a găti ficățeii: Cu ceapă și sos de roșii, pentru o aromă foarte bogată; Cu piure de cartofi – combinația clasică, mereu potrivită la prânz; Alături de salată verde sau murături – dacă vreți prospețime și fibre; În sos, cu pâine înmuiată – pentru un plus de sațietate. „Ieftin, bun și sănătos. De când n-ați mai mâncat?”, își întreabă Mihaela Bilic prietenii de pe Facebook. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ce să mănânci la micul-dejun, dacă ții post. Mihaela Bilic ne spune ca e alimentul care ține de foame toată ziua Alimentul tradițional, sărac în calorii, care „ține stomacul plin”, potrivit dr. Mihaela Bilic. Este iubit de mulți români Leguma-campioană la conținutul de fibre, potrivit dr. nutriționist Mihaela Bilic. Motivul pentru care mulți români se feresc de ea Care este desertul considerat a fi „inamic” pentru tinerețe, potrivit dr. nutriționist Mihaela Bilic. Ce se întâmplă în organism când îl consumi
Prima scumpire a carburanților după escaladarea conflictului din Iran. Benzina trece de 8 lei/l în toate stațiile OMV Petrom
Piața carburanților din România înregistrează prima majorare consistentă de preț de la declanșarea conflictului din Iran. OMV Petrom a crescut tarifele cu 15 bani pe litru atât la benzină, cât și la motorină, iar benzina standard a depășit pragul de 8 lei/l în toate stațiile operate de companie, relatează Profit.ro. Scumpiri peste nivelul obișnuit al ultimelor luni Majorarea operată de liderul pieței este semnificativ mai mare decât ajustările recente, care se situau la 3-5 bani/l. În Capitală, benzina standard a urcat la 8,08-8,13 lei/l în stațiile Petrom și la 8,17-8,22 lei/l în stațiile OMV. Motorina standard a ajuns la 8,39-8,43 lei/l în rețeaua Petrom și la 8,48-8,52 lei/l în rețeaua OMV. Și Lukoil a aplicat scumpiri similare: plus 15 bani/l la motorină și 14 bani/l la benzină. În București, prețurile au ajuns la 8,41-8,42 lei/l pentru diesel și 8,06-8,11 lei/l pentru benzina standard. Este de așteptat ca și alți jucători importanți – precum Rompetrol, MOL sau Socar – să urmeze aceeași tendință. De la „înghețare” la riscul pragului de 10 lei/l Deși cotațiile internaționale ale petrolului și produselor rafinate au crescut în ultimele zile, prețurile la pompă rămăseseră nemodificate din 28 februarie. Această „pauză” a durat însă doar trei zile. Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a admis ulterior existența riscului ca benzina și motorina să ajungă la 10 lei/l, după ce anterior respinsese public acest scenariu. În contextul tensiunilor din regiune, o eventuală blocare a Strâmtorii Ormuz ar putea reduce oferta globală de petrol cu aproximativ 13%, generând un impact major asupra piețelor internaționale și, implicit, asupra prețurilor din România. AUTORUL RECOMANDĂ
Ce blocuri comuniste ar cădea primele în cazul unui mare cutremur în București
Miercuri, 4 martie, se împlinesc 49 de ani de la marele cutremur din 1977, care s-a soldat cu 1.500 de morți. Mai multe clădiri din București s-au prăbușit în acea seară, făcând din capitala României un adevărat cimitir, dar și pagube uriașe. După aproape jumătate de secol, autoritățile nu au învățat nimic, iar un seism asemănător ar crea o adevărată catastrofă, cu cel puțin 6.000 de morți, așa cum arată o analiză a Comitetului Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă. Cutremurul de 7,4 grade pe scara Richter de acum fix 49 de ani a avut o durată de aproape un minut. Au fost peste 1.500 de decese și peste 11.300 de răniți. Au fost distruse mai mult de 150.000 apartamente din zone urbane și 20.000 case din zone rurale. Au fost avariate peste 360.000 locuințe din mediul urban și 100.000 locuințe din mediul rural. Aceste locuințe au necesitat reparații sau consolidări. Acesta este bilanțul cutremurului din 1977: 1.578 de persoane și-au pierdut viața la nivel național (90% din victime în București), 11.321 de persoane au fost rănite (7.598 în București), 32.900 de locuințe au fost avariate grav, iar 182.000 au fost mai puțin avariate la nivel național, 200.000 de oameni au fost direct afectați, 35.000 de familii rămânând fără adăpost, 763 de unități industriale au fost afectate, 11 clădiri de spital au devenit nefuncționale – 9 fiind în București, printre care clădirile spitalelor Floreasca și Colentina, 6 clădiri ale universităților, 374 unități de învățământ și 763 unități economice au fost avariate, 23 de județe au fost grav afectate. Actorul Toma Caragiu, regizorul Alexandru Bocăneţ, cântăreaţa Doina Badea, scriitorul Alexandru Ivasiuc, poetul A.E. Baconsky se numără printre cei care au murit în cutremurul din 1977. 23.000 de clădiri din Capitală pot suferi „avarii semnificative” După jumătate de secol de la această catastrofă, Bucureștiul este și mai vulnerabil în fața unui cutremur atât de mare. În primul rând, mii de clădiri care au fost afectate acum 49 de ani, nu au fost refăcute absolut deloc, fiind acum în categoria de risc seismic grad 1. În București sunt peste 400 de imobile încadrate în clasa 1 de risc seismic. Alte aproximativ 1.500 sunt încadrate în diferite categorii de urgență, iar asta înseamnă aproape 2.000 de imobile care au nevoie de consolidare urgentă. Mai mult, Planul de Analiză și Acoperire a Riscurilor al Municipiului București pentru anul 2022, realizat de Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă, arată că situația clădirilor aflate în pericol în caz de cutremur puternic este mult mai amplă. Conform specialiştilor care au întocmit planul, seismul reprezintă factorul de risc major pentru capital. În cazul unui cutremur asemănător celui din 1977, 23.000 de clădiri din Capitală pot suferi „avarii semnificative”. Dintre acestea, o mie de clădiri pot fi avariate grav, respectiv la „nivel de colaps parţial sau total”. Analiza mai arată că, în cazul unui cutremur puternic, pot muri peste 6.500 de oameni şi ar fi peste 16.000 de răniţi grav, aproximativ 10.500 spitalizaţi, şi în jur de 13.000 răniţi uşor. De ce blocurile comuniste cu spații comerciale la parter sunt mai puțin stabile la un cutremur Nu doar clădirile din centrul istoric ar fi vulnerabile în fața unui seism. Răzvan Munteanu, director executiv al Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS), a declarat, în emisiunea „Cu Gândul la București”, că cele mai vulnerabile blocuri comuniste sunt cele cu „parter înalt”, adică acele blocuri care au spații comerciale la parter. Cele mai multe astfel de blocuri se găsesc pe bulevardele din București. „Noi am început să colectăm date și cu privire la aceste imobile. Cele mai vulnerabile sunt cele care sunt construite cu parter înalt, cu spații comerciale la parter. Sunt mai vulnerabile, pentru că ele sunt construite pe niște stâlpi. Iar acești stâlpi, în ultimii 40 de ani, au început să devină mai vulnerabili”, a declarat Răzvan Munteanu în emisiunea „Cu Gândul la București”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Blocurile cu magazine la primul nivel, motiv de îngrijorare în caz de cutremur: Ingineri: „Au parter flexibil. La un moment dat pot ceda”
Care este cel mai vechi cuvânt scris în limba română. A fost inscripționat pentru prima dată în secolul al X-lea, dar e folosit și în zilele noastre
Un cuvânt românesc vechi de peste o mie de ani a supraviețuit până în prezent, conform unei descoperiri fascinante. Este vorba despre un ulcior găsit la Capidava, care poartă inscripția ”ПETPE”, aceasta fiind considerată și prima scriere în limba română. Obiectul oferă o privire unică asupra istoriei timpurii a limbii și culturii noastre. Ulciorul a fost găsit în anul 1967, de doi localnici din Topalu, Constanța, și prezintă gâtul și toartele rupte, dar fundul plat. Vasul, decorat cu litere grecești, conține numele ”ПETPE” (Petre), probabil al meșterului care l-a realizat. „Acest nume, obsedantul Petre, este desigur motivul pentru care istoricii au devenit foarte atenți. De ce? El face parte din setul de nume sfinte, evocând pe întâiul Apostol și întemeietor al Bisericii orașului etern – Roma, Sfântul Petru. Forma numelui, însă, este greu de derivat din grecește, Πέτρε putând fi, eventual, forma de vocativ pentru Πέτρος, însă o semnătură la vocativ ar fi ceva neobișnuit pentru un grec. Meșterul ar fi putut fi, desigur, și slav, dar atunci s-ar fi semnat Petar, sau Piotr, nu Petre, care aduce o consonanță inconfundabilă, specifică doar numelor românești”, a explicat dr. Eugen Silviu Teodor, potrivit historia.ro. Care e contextul istoric al vasului și cum a supraviețuit cuvântul până astăzi Potrivit cercetătorilor, vasul este o replică locală a unor produse de lux ale epocii. „În baze tipologice, vasul ceramic se încadra urcioarelor amforoidale, de veche tradiție romană, aparținând însă, cu destulă probabilitate, secolului X, mai exact celei de a doua jumătăți. Garnizoana romană fusese retrasă de pe cetate la începutul veacului VII, când Imperiul romano-bizantin și-a abandonat provinciile balcanice în mâinile barbarilor; pe locul garnizoanei – o superbă faleză înaltă a Dunării – s-au așezat locuitori pașnici, trăind în modeste bordeie, sub autoritate bulgară. După prăbușirea Primului Țarat bulgar, după 971, zona reintră sub autoritate bizantină; acesta este contextul în care vasul a fost produs, fiindcă detaliile tehnice sugerează o replică locală a unor produse de lux ale epocii”, a adăugat Silviu Teodor. Cuvântul „Petre”, deși inscripția are peste o mie de ani, este încă folosit în limba română contemporană, iar descoperirea nu doar că oferă o dovadă a continuității limbii române, ci și un exemplu al modului în care tradițiile și numele proprii au traversat secolele. Foto: Muzeul Național de Istorie a României (Marius Amari) Ulciorul de la Capidava nu este doar un simplu obiect arheologic, ci și o fereastră către trecutul limbii și al culturii locale, demonstrând încă o dată că unele cuvinte vechi nu dispar niciodată complet, ci rămân vii în uzul cotidian și în memoria colectivă. Inscripția inedită ne arată că limba română nu doar că s-a dezvoltat în timp, dar a păstrat conexiunea cu istoria, religia și tradițiile locului, chiar și în forme simple, oferind o dovadă unică a identității noastre culturale și lingvistice. Autorul mai recomandă: Cele mai lungi cuvinte din limba română. Abia se pot pronunța Verbul din limba română care îi încurcă pe mulți conaționali. Ce explicație apare în DEX și cum se folosește, de fapt