Etichetă: Actualitate

Valentin Stan: Până în 2025, când Trump a spus că vrea Groenlanda, femeile inuite din Groenlanda erau sterilizate cu forța

În cadrul unei ediții transmise live de Gândul, prof. univ. dr. Valentin Stan, istoric, jurnalist și analist român, a adus în discuție situația Groenlandei și modul în care populația inuită a fost tratată timp de decenii de autoritățile daneze. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Valentin Stan: Ce li se întâmpla inuiților până în 2025  Profesorul explică faptul că Groenlanda este locuită de inuiți și că aceștia au fost tratați, timp de zeci de ani, ca o populație colonială. El spune că până în anii ’70 au existat practici grave îndreptate împotriva fetelor și femeilor native, fără consimțământul lor. Știi că în anul 2025 au început să se întâmple niște lucruri prin Danemarca? Apropo de Groenlanda. O să vezi niște lucruri care te vor impresiona foarte tare. Deci, Groenlanda. Populație nativă, inuiți. Știi ce li se întâmpla până în 2025 când a cerut Donald Trump Groenlanda? Hai să vedem mai întâi ce li se întâmpla până prin anii 70. Sterilizări forțate și traume ascunse zeci de ani Valentin Stan a prezentat un material apărut în februarie 2025, care vorbește despre sterilizarea forțată a mii de fete, multe dintre ele minore. Aceste practici au fost făcute fără consimțământ și sub presiune, ca parte a politicilor coloniale daneze.  Radio France, 11 februarie 2025: Inuiții vor să profite de lumina reflectoarelor pe care Trump le-a îndreptat pentru a-și afirma drepturile pe care le consideră încălcate sub colonialism. Cea mai sensibilă problemă este, fără îndoială, sterilizarea forțată a femeilor inuit. De fapt, între 1966 și 1970, 4.500 de sterilete au fost introduse pe fete tinere fără consimțământul lor sau sub presiune. Asta i s-a întâmplat Elisei, care avea doar 13 ani. Forțată expatriată în Danemarca, la vârsta de 6 ani, povestea Elisei Christiansen este spusă în această carte. Elisa Christiansen: Am întrebat de ce. Mi-a spus pur și simplu: asta se face femeilor din Groenlanda. Încă îmi amintesc de miros și de durere. Dispozitivul intrauterin mi-a distrus complet feminitatea. Aș fi putut avea copii astăzi. Și am o vârstă la care aș putea fi chiar bunică. Mi-aș dori să mi se spună: Ne pare atât de rău că ți-am făcut asta. Era ilegal. Aveam doar 13 ani. CITEȘTE ȘI: Dan Dungaciu: „Noi cerșim bunăvoința președintelui AMERICAN prin achiziții militare” Dan Dungaciu: „Nu mai este niciun discurs în PARLAMENT care să explice ce se întâmplă în țara asta” Victor Ponta: „Alegerile s-au anulat în decembrie pentru că urma să câștige GEORGESCU” Victor Ponta: „Cea mai bună apărare împotriva rușilor este să avem o ECONOMIE puternică”

Război în Orientul Mijlociu, ziua 848. Președintele Iranului declară că un război nu este în interesul nici al nostru, nici al SUA

Președintele iranian Massoud Pezeshkian a declarat că un război nu ar fi „în interesul nici al Iranului, nici al SUA”, afirmații făcute într-un moment în care Donald Trump întreține îndoiala cu privire la o operațiune militară împotriva Teheranului, informează France Presse. „Republica Islamică Iran nu a căutat niciodată și nu caută în niciun caz războiul, fiind profund convinsă că un război nu ar fi în interesul nici al Iranului, nici al SUA, nici al regiunii”, a afirmat Pezeshkian în cursul unei convorbiri telefonice cu omologul său egiptean Abdel Fattah al-Sissi. Progrese în negocierile cu SUA? Un înalt lider iranian a informat, sâmbătă, 31 ianuarie, despre „progrese în negocierile” cu Washingtonul, într-o răsturnare de situație a acestui context tensionat alimentat timp de mai multe zile de declarații belicoase de o parte și de alta. „Contrar propagandei de război create artificial de media, instituirea unui cadru de negociere progresează”, a scris în persană, pe platforma X, Ali Larijani, secretarul celei mai înalte structuri de securitate din Iran, care în ajun a fost primit la Moscova de președintele rus Vladimir Putin. Această declarație intervine în timp ce președintele american Donald Trump declara vineri că „Iranul vrea să încheie un acord” asupra programului nuclear, adăugând că el i-a dat Teheranului un ultimatum. Liderul de la Casa Albă nu a oferit alte detalii. RECOMANDAREA AUTORULUI:

Povestea cuvântului OK. Care este originea celor două litere care au cucerit lumea

„OK” are doar două litere, dar este unul dintre cele mai folosite cuvinte de pe planetă. Îl înțeleg oameni din toate colțurile lumii și îl folosesc în aproape orice situație. Spunem „OK” când suntem bine, când aprobăm ceva sau când nu vrem să intrăm în detalii. Deși pare simplu, puțini știu de unde vine.  Sursa foto: Envato Mult timp, nimeni nu a putut spune clar care este originea acestui cuvânt. Au apărut zeci de teorii. Unii au spus că vine din greacă („Ὅλα Καλά” – „totul este în regulă”), alții din latină („Omnis Correcta” – totul este corect) sau din germană („Ohne Korrektur” – „fără corecție”). Au existat explicații legate de marinari, telegrafiști, soldați sau chiar de limbile vorbite de sclavii aduși în America. Fiecare ipoteză părea posibilă, dar niciuna sigură. Adevărul acceptat astăzi duce la Boston, în anul 1839, conform unei analize IFLScience. Atunci, într-un ziar local a apărut pentru prima dată scris „OK”. Cuvântul era o glumă. La acea vreme, era la modă să se scrie greșit anumite expresii în mod intenționat, dar și să fie prescurtate. „All corect” devenea „oll korrect”, iar prescurtarea era „OK”. Sursa foto: Envato Gluma a rezistat în timp. În 1840, în timpul alegerilor prezidențiale din SUA, susținătorii președintelui Martin Van Buren au folosit „OK” ca slogan politic. Van Buren era poreclit „Old Kinderhook”, după orașul său natal. A apărut astfel „Clubul OK”, iar expresia a ajuns peste tot, în ziare și pe afișe. De atunci, „OK” nu a mai dispărut. A trecut granițele Americii, a intrat în toate limbile și a ajuns chiar și pe Lună, folosit de astronauți. Nu a fost inventat pentru că lipsea un cuvânt, ci pentru că oferea ceva diferit: o abordare neutră, fără emoții puternice. Astăzi, nimeni nu mai stă pe gânduri când spune „OK”. Este scurt, clar și universal. Și, indiferent de unde a pornit, un lucru este sigur: „OK” este aici ca să rămână. AUTORUL RECOMANDĂ: Care sunt cele două cuvinte care ar exista în toate limbile. Se folosesc zilnic Oamenii de știință suedezi au descoperit că primii oameni vânau cu otravă acum 60.000 de ani

Mihnea Costoiu, rectorul Politehnicii, compară finanțările din mediul privat cu cele din sectorul public: Investim sau tăiem din cheltuieli?

Rectorul Universității Naționale de Știință și Tehnologie POLITEHNICA București, Mihnea Costoiu, a publicat un mesaj pe Facebook în care arată rata de succes în mediul privat și cum a reușit să tripleze investițiile în cercetare, ajungând la același nivel cu finanțarea publică. „În 2025 mediul privat triplează investițiile în cercetare și ajung la același nivel cu finanțarea publică. Care este soluția noastră? Investim sau tăiem din cheltuieli? Un subiect de maximă actualitate despre care se discută prea puțin în ultimele zile este realizarea bugetului educației și cercetării pentru anul 2026. Mulți oameni ignoră acest subiect, pentru că se gândesc că este vorba despre efecte care se vor produce peste următorii 10 ani. Greșit. Discuțiile din aceste zile vor influența direct și imediat numărul locurilor de muncă bine plătite din România anului 2026 și următorii ani”, a punctat Mihai Costoiu în începutul postării. Investițiile private în cercetare au ajuns la nivelul finanțării publice. De ce bugetul pe 2026 este crucial „În 2025, investițiile private în sectorul de cercetare-dezvoltare din România au crescut de aproape trei ori comparativ cu anul anterior, 2024. Bugetul investit de mediul privat în cercetarea din țară a ajuns la peste 1,6 miliarde de lei. Adică o cifră aproape egală cu bugetul de 1,7 miliarde de lei asigurat de stat. Este o realizare extraordinară care arată că România se dezvoltă într-o direcție clară. Nu în viitor, ci în timp ce citiți aceste rânduri. Cum s-a ajuns aici? Mulți oameni din mediul privat și universitar au depus un efort imens în fața unui scepticism care a dominat de-a lungul deceniilor. Personal, am crezut în această realitate încă din 2014, când am inițiat modificarea legislativă cu privire la facilitățile fiscale pentru activități de cercetare-dezvoltare și am insistat pentru simplificarea administrativă. Această predictibilitate a încurajat companiile să își asume proiecte de cercetare pe termen lung, iar rezultatele se văd astăzi în cifre concrete: 2023: peste 200 milioane lei; 2024: peste 540 milioane lei; 2025: peste 1.600 milioane lei”, a mai precizat fostul senator. Cercetarea românească, între capitalul privat și responsabilitatea publică Fostul senator aduce în față ideea că investițiile private în cercetare-dezvoltare au devenit, în multe domenii, principala sursă de finanțare a inovării și depășesc contribuția statului. Aceste investiții generează deja rezultate concrete: formarea de specialiști, locuri de muncă bine plătite și proiecte active în domenii-cheie precum IT, inteligență artificială, sănătate sau tranziție verde. „În multe domenii, investițiile private în cercetare-dezvoltare reprezintă principala sursă de finanțare a inovării, adică depășesc finanțarea publică. Este o direcție pe care trebuie să o susținem consecvent. Vreau ca acest mesaj să fie clar. Nu vorbim despre domenii pur teoretice, sau despre câteva proiecte restrânse care pot avea loc în viitorul îndepărtat. Vorbim despre formarea de specialiști în domenii de interes, ACUM. Vorbim despre locuri de muncă bine plătite, ACUM. Vorbim despre a avea o prezență în domenii despre care poate ați auzit câte ceva: IT, inteligență artificială, securitate cibernetică, tehnologii în industria automotive, tehnologii în sănătate, tranziție verde, microelectronică și multe altele. Toate acestea sunt domenii în care un număr mare de proiecte sunt realizate deja în parteneriat între companii și universități sau institute de cercetare. Mediul de afaceri a transmis un semnal clar: România poate deveni un pol regional de tehnologie și inovație dacă susținem consecvent cercetarea și parteneriatele cu universitățile. Când discutăm despre buget, este important să înțelegem că fiecare leu investit în universități și cercetare se întoarce în performanța industriei din țară, în locuri de muncă bine plătite, în competitivitate economică și în capacitatea noastră de a crea noi inițiative economice. Nu în anii viitori, ci începând din acest an. De aceea, este vital să înțelegem un lucru: banii privați nu pot face totul singuri. Investițiile private au nevoie de infrastructură publică modernă. Fără laboratoare performante în universități, fără o resursă umană înalt calificată și fără mecanisme clare de transfer tehnologic, potențialul acestor 1,6 miliarde de lei riscă să fie subutilizat. Cred că este un domeniu în care, când vorbim despre realizarea bugetului pe acest an, putem demonstra că nu urmărim doar să reducem din cheltuieli. Putem arăta că nu dorim doar să tăiem din bugete ci și să investim în viitor. Și este important să aliniem efortului statului cu dinamica investițiilor private. Soluția pentru bugetul anului 2026 nu este tăierea, ci alinierea efortului statului cu dinamica investițiilor private. Trebuie să continuăm consolidarea parteneriatelor dintre companii și universități și să stimulăm investițiile pe termen lung în infrastructura de cercetare. Este momentul să susținem domeniile de interes, nu doar să le tăiem finanțarea”, a mai precizat Mihai Costoiu în postarea sa.

Jurnalistul Patrick André de Hillerin arată șocul produs de taxa pe coletele Temu: Traficul cargo a început să scadă dramatic

Jurnalistul Patrick André de Hillerin afirmă că introducerea taxei de 25 de lei pentru fiecare colet extracomunitar a avut un efect imediat asupra traficului de marfă de pe aeroportul Otopeni. Potrivit acestuia, mărfurile nu mai ajung în România pe această rută, ci sunt redirecționate către alte state din Uniunea Europeană. „Știrea ultimelor zile vine de pe aeroportul Otopeni, unde traficul cargo a început să scadă dramatic. După ce, de la 1 ianuarie, a intrat în vigoare „Taxa Temu”, de 25 de lei pe colet extracomunitar, impusă de Ilie Bolojan și de marele gânditor economic Iancu Delaco, mărfurile care veneau pe Otopeni din afara UE pentru România, Grecia, Bulgaria și Austria au încetat să mai vină.” Acesta susține că scăderea traficului nu are legătură cu diminuarea comenzilor online, ci cu schimbarea rutelor de transport. În opinia sa, companiile aleg aeroporturi din țări unde nu există o astfel de taxă. „Nu pentru că nu se mai comandă mărfuri pe Temu, Shein, Alibaba etc., ci pentru că mărfurile alea sunt direcționate acum spre alte aeroporturi din Ue, în țări unde nu se aplică o astfel de taxă pe colet. Adică se duc în Bulgaria sau în Ungaria. În principal în Ungaria, pe aeroportul din Budapesta.” Jurnalistul afirmă că România are cea mai mare taxă de acest tip din UE și invocă exemplul Italiei, unde o măsură similară a produs efecte asemănătoare. „În România, taxa este de 25 de lei/colet, adică aproximativ 5 euro. O singură țară din UE a mai impus astfel de taxă: Italia, o taxă de 2 euro/colet. Și acolo a scăzut brusc traficul de mărfuri de pe aeroportul Malpensa, avioanele cargo alegând acum aeroportul din Budapesta, Ungaria, sau din Liege, Belgia. Bolojan și Delaco erau convinși că taxa Temu va aduce la buget în jur de 38 de milioane de euro anual, cel puțin.” Jurnalistul mai afirmă că estimările Guvernului în ceea ce privește încasările la buget nu se mai susțin, în condițiile în care mărfurile intră în Uniunea Europeană prin alte state. „Acum, însă, pentru că mărfurile/coletele vor tranzita o țară UE și vor intra în România cu proveniență UE, din țări unde Temu, Shein, Alibaba etc. și-au deschis filiale locale, taxa de 25 de lei pe colat nu va mai fi plătită, pentru că nu vorbim despre colete din afara UE. Deci încasările de 38 de milioane de euro din taxa Temu se duc vertiginos spre încasări ZERO. Mai nasol este că mărfurile respective, neintrând în UE prin România, statul român nu va mai încasa nici taxe vamale și nici TVA. Așadar, nu doar că Bolojan și Delaco nu vor aduce 38 de milioane la buget cu taxa lor, dar vor pierde încă 110 milioane de euro din taxe vamale și TVA. Este una dintre dovezile extrem de clare a incompetenței economice a lui Ilie Bolojan, care se mai și bazează pe sfaturile economice ale acestui închipuit de Iancu „Delaco” Guda.” AUTORUL RECOMANDĂ: Patrick André de Hillerin scrie despre jefuirea vilei lui Marilen Pirtea, care nu există în declaraţia de avere: „Hoții au devenit mai tari decât ANI” Patrick Patrick Andre de Hillerin denunță dubla măsură. Bolojan, aplaudat pentru un deficit mai mare decât deficitul lui Ciolacu, pentru care acesta era înjurat

Cât câștigă o asistentă medicală în România. Salariul variază în funcție de studii și experiență

Deși un loc de muncă în medicină continuă să fie un pilon fundamental al societății noaste, salariile nu reflectă tot timpul acest lucru. Adesea, recompensele financiare sunt supuse unor variabile precum grila națională, capacitatea de negociere individuală, dar și riscurile specifice fiecărei secții medicale. În 2026, un asistent medical debutant care deține studii postliceale pornește de la un salariu net situat între 3.500 și 4.500 de lei. Pe măsură ce cariera avansează, un profesionist cu experiență ajuns la gradația maximă poate încasa între 4.500 și 5.800 de lei net, potrivit Playtech. Asistenții medicali principali, care au și studii superioare, ating pragul de 5.500 de lei și 7.500 de lei net. Adevăratul salt financiare este dictat de sporuri. Ele variază de la un minim de 7% la peste 75%, în funcție de specificul muncii. În secțiile critice, cum ar fi ATI, UPU, Oncologie sau Bloc Operatoriu, unde riscul profesional și turele de weekend sunt constante, salariul net poate atinge sume impresionante, de 9.000-10.000 de lei lunar. Pe lângă sumele de bani, statul oferă stabilitate prin vouchere de vacanță, tichete de masă și un program de lucru strict reglementat. Spre ce joburi se îndreptă românii în 2026 Dacă la stat salariile pot depăși și 10.000 de lei, cu sporurile de periculozitate, la privat creșterea este mai rapidă odată cu acumularea experienței, fără a depinde neapărat de legislația națională. Recomandările autorului:

România, fără ministru al Educației de peste o lună. Theodor Paleologu: Să accepți funcția e un act de inconștiență

România nu are un ministru al Educației de mai bine de o lună, după demisia lui Daniel David, iar Ilie Bolojan a preluat interimatul. În acest context, profesorul Theodor Paleologu a declarat că acceptarea funcției de ministru al Educației reprezintă „un act de inconștiență”, din cauza modului în care educația și cultura sunt tratate la nivelul societății. Invitat la B1 TV, Paleologu a declarat că funcția nu presupune curaj, ci un risc politic major. Profesorul a mai spus că nu a înțeles decizia lui Daniel David de a accepta funcția, în condițiile în care era rectorul uneia dintre cele mai importante universități din țară. „Nu e un act de curaj, e un act de inconștiență (să accepți să fii ministru al Educației). Îmi amintesc că am spus, când a fost numit dl David ministru, că nu-l înțeleg. Când ești rector al uneia dintre cele mai importante universități din țară, ce sens are să fii ministru? N-are niciun sens… Dl psiholog (Daniel David e psiholog) a avut o problemă – nu înțeleg – de natură emoțională, ambiție, inconștiență… N-am înțeles prea bine ce-a fost în capul lui. Ar trebui să se ducă la psiholog dl David. Probabil o face, sunt convins c-o face, că orice psiholog serios face în permanență genul ăsta de igienă psihică și oricine ar trebui să facă lucrul ăsta. Dar e inconștiență să te bagi la un asemenea minister, e absolut de groază, sinucidere garantată!”, a declarat Theodor Paleologu. Paleologu a vorbit și despre problemele grave din sistemul educațional. El a povestit că, într-un sat unde a mers să predea, a întrebat unde se află biblioteca pentru a discuta acolo cu elevii. Întrebarea a creat panică, pentru că nimeni nu știa unde este cheia, iar persoana responsabilă nu se afla în localitate. „E o problemă mai largă. Cred că în societate românească e un mare dispreț pentru educație și cultură. Nu se reduce totul al politicieni, vine din societate”, e concluzia profesorului Theodor Paleologu. AUTORUL RECOMANDĂ: Theodor Paleologu șterge pe jos cu Cătălin Drulă: „Este dezagreabil, prost crescut, bolnav de PREZIDENȚIALITĂ. Candidează la Primărie doar ca să candideze la prezidențiale” Theodor Paleologu s-a dezlănțuit la adresa lui Călin Georgescu: Eu cred că este NEBUN. E trădător. E dement

Reacția Parchetului General după declarațiile Laurei Deriuș: Procurorul general nu i-a făcut nicio propunere de avansare profesională

Parchetul General reacționează, după declarațiile făcute de Laura Deriuș: „Procurorul general nu i-a făcut nicio propunere de avansare profesională”. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a reacționat astăzi, într-un comunicat de presă, cu privire la declarațiile făcute de procurorul Laura Deriuș. Astfel că, Parchetul General acuză că Deriuș a făcut o serie de „afirmații calomnioase”. PÎCCJ spune că Alex Florența, procurorul general, „nu s-a întâlnit în nicio conjunctură cu doamna procuror și nu i-a făcut nicio o propunere de avansare profesională, nici direct și nici prin intermediul altor persoane”. „Precizări privind afirmații calomnioase lansate în cadrul unei emisiuni tv Referitor la afirmațiile lipsite de o bază reală, lansate în cadrul unei emisiuni tv de către doamna procuror Laura Deriuș, potrivit cărora de la nivelul procurorului general i s-ar fi propus o oportunitate profesională în ideea de nu avea ieșiri publice referitoare la situația din justiție, Biroul de informare și relații publice este abilitat să facă următoarele precizări: Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție nu s-a întâlnit în nicio conjunctură cu doamna procuror și nu i-a făcut nicio o propunere de avansare profesională, nici direct și nici prin intermediul altor persoane”, se arată în comunicatul PÎCCJ. „Afirmațiile denigratoare ar fi putut fi ușor devoalate, dacă moderatorul emisiunii i-ar fi cerut invitatei să probeze ce a afirmat, respectiv să indice ziua, ora și locația în care ar fi avut loc pretinsa întâlnire, persoana care i-ar fi făcut această propunere, precum și funcția pretins oferită. Este profund regretabil că o instituție media a preferat difuzarea unor afirmații neverificate în detrimentul unui demers elementar de aflare a adevărului și al solicitării unui punct de vedere oficial”, au mai precizat reprezentanții PÎCCJ. Ce a afirmat Laura Deriuș Procurorul Laura Deriuș a declarat, într-un interviu acordat B1 TV, că a fost invitată de procurorul general să discute despre o „oportunitate profesională”. Ea a susținut că i s-a propus să ocupe o funcție, înainte de apariția documentarului Recorder. Autorul recomandă: Bolojan face „un grup de lucru” la Guvern pentru modificarea legilor justiției

Schimbările climatice lovesc și piața vinurilor. Spre ce soiuri se reorientează podgorenii din Bordeaux

Industria vinicolă din Bordeaux s-a adaptat din punct de vedere istoric la obiceiurile consumatorilor. În anii 1970, regiunea s-a orientat spre vinul alb, dar până în anii 2000 era renumită pentru vinurile roșii puternice, maturate în stejar. Acum se orientează către o formă mult mai veche de vin roșu, cu un nume familiar anglofonilor: claret. Cu originile în secolul al XII-lea, când a fost expediat pentru prima dată în Marea Britanie, claret a devenit curând vinul preferat de anglo-saxoni, un sinonim neoficial pentru roșul de Bordeaux, care în ultimele decenii a devenit din ce în ce mai corpolent, publică The Guardian. Bordeaux claret, denumire oficială Denumirea de origine protejată Bordeaux a validat acum oficial bordeaux claret, legându-l de denumirea existentă de Bordeaux. Cu toate acestea, sticlele, disponibile din recolta din 2025, vor diferi de ceea ce mulți din Marea Britanie consideră a fi claret – mai ușoare, mai puțin taninoase și cu un conținut mai scăzut de alcool. Bordeaux a fost puternic afectat de schimbările climatice. Unele impacturi au reprezentat o „provocare pozitivă”, a declarat Stéphanie Sinoquet, directorul general al asociației cultivatorilor din Bordeaux, producătorii apelând la soiuri de struguri netradiționale, rezistente la căldură. Condițiile mai calde au permis strugurilor să atingă o „coacere mai bună și mai consistentă”. Clima crește gradul de alcool în vinuri În consecință, nivelurile de alcool în continuă creștere au fost îngrijorătoare – 15% este acum o concentrație obișnuită. Pentru Jean-Raymond Clarenc, directorul filialei din Bordeaux a Grands Chais de France, noua clasificare este un „răspuns strategic la aceste schimbări de mediu. Optând pentru macerații mai scurte și un profil care valorizează prospețimea în detrimentul puterii, putem produce vinuri echilibrate și elegante chiar și în recoltele mai calde. Este o modalitate de a transforma o provocare climatică într-o oportunitate oenologică.” Obiceiurile de consum de vin se schimbă din mai multe motive. Vremea mai caldă înseamnă că băutorii caută sticle mai ușoare și mai fructate – atât în ​​Franța, cât și în Marea Britanie, consumul de vin roșu este în scădere. Vinurile roșii mai ușoare, mai răcoroase, au devenit obligatorii – Bordeaux claret este conceput pentru a fi consumat la 8-12°C, au declarat experții pentru Guardian. „Stilurile mai proaspete și mai fructate sunt percepute ca fiind mai relaxate și mai incluzive”, a spus Sinoquet, adăugând că sunt mai versatile și mai ușor de băut în afara meselor. Vinurile tari nu dispar În timp ce claretul mai ușor (și clairet-ul și mai ușor, un rosé închis) nu au dispărut niciodată complet, producătorii de Bordeaux s-au orientat către vinuri roșii puternice care au câștigat recunoaștere internațională și au atras colecționarii bogați, iar prețurile lor au crescut vertiginos. „Vinurile roșii clasice de Bordeaux vor continua să ofere stiluri structurate, demne de învechire”, a spus Sinoquet. Mulți au invocat creșterea spirală a prețurilor din Bordeaux drept motiv pentru dificultățile sale. „Un boom de 50 de ani s-a încheiat, podgoriile sunt abandonate, chiar am defrișat noi înșine câteva parcele”, a spus Tony Laithwaite, fondatorul retailerului de vinuri Laithwaites. El a menționat scăderea cererii pe piețe cheie, inclusiv China, scăderea vânzărilor în Franța și o orientare către vinul alb. „Imaginea elegantă și scumpă a orașului Bordeaux pur și simplu nu se mai potrivește, în aceste vremuri de circumstanțe dificile pentru toată lumea.” Vinuri mai jucăușe, mai distractive Pentru Jonathan Kleeman, somelier și consultant în vinuri, milenialii sunt mai puțin predispuși să colecționeze vinuri scumpe decât generațiile anterioare, preferând vinurile gata de băut. „Noua categorie va fi interesantă”, a spus Kleeman. „De fapt, amintește de vremurile vechi. Bordeaux nu era vinurile mari care sunt astăzi. De fapt, aduce înapoi un termen vechi englezesc.” Ar putea să-i deruteze pe consumatori? „Nu chiar, aceste vinuri sunt destinate generațiilor mai tinere care nu folosesc cu adevărat cuvântul «claret»”, a spus el. Kleeman a citat alte vinuri vechi, din nou la modă, de la pétillant naturel sau „pet-nat”, o formă tradițională de vin spumant, până la utilizarea amforelor, vase ceramice de depozitare populare printre producătorii de vin natural. „Ar putea fi o mișcare foarte bună, iar celor «în cunoștință» le-ar putea plăcea ironia de a-l numi «claret».” Astăzi, Burgundia este considerată pe scară largă cea mai scumpă regiune viticolă din lume. Va fi claret mai asemănător cu vinurile sale roșii de pinot noir? „Nu cred”, a spus somelierul Tom Claxton. „Cred că asemănările vor fi un corp mai ușor, dar m-aș aștepta ca acestea să fie vinuri mai jucăușe sau mai «distractive».”

A fost deschis cel mai mare magazin Lidl din lume

Cel mai mare magazin Lidl din lume a stârnit un interes uriaș în Franța. Joi dimineață, 29 ianuarie 2026, încă de la ora 8:00, zeci de clienți s-au adunat în fața noii unități din orașul Muret, din apropierea Toulouse. Așa cum era de așteptat, inaugurarea a atras un val de curioși, dornici să descopere noul concept al celebrului lanț de retail. Noul Lidl din Muret impresionează prin dimensiuni și design. Magazinul are o suprafață de vânzare de 1.840 de metri pătrați, dispusă pe trei niveluri, ceea ce îl transformă, la acest moment, în cel mai mare Lidl din lume. Anunțul a fost făcut chiar în seara inaugurării de către directorul unității, Patrice Casanave, care a subliniat că acest proiect marchează o etapă importantă în evoluția brandului, preia Playtech. Construcția acestui magazin Lidl face parte dintr-un amplu program de modernizare demarat de companie în urmă cu aproximativ zece ani. Strategia vizează transformarea magazinelor de proximitate în spații mai prietenoase, mai moderne și mai sustenabile, capabile să atragă un public tot mai numeros. Nu întâmplător, vechiul magazin Lidl din Muret, demolat în primăvara anului trecut pentru a face loc noii clădiri, era deja unul dintre cele mai frecventate din zona Toulouse. Un magazin mai prietenos cu mediul clienții Construcția acestui magazin Lidl face parte dintr-un amplu program de modernizare demarat de companie în urmă cu aproximativ zece ani. Strategia vizează transformarea magazinelor de proximitate în spații mai prietenoase, mai moderne și mai sustenabile, capabile să atragă un public tot mai numeros. Nu întâmplător, vechiul magazin Lidl din Muret, demolat în primăvara anului trecut pentru a face loc noii clădiri, era deja unul dintre cele mai frecventate din zona Toulouse. Printre noutățile absolute se numără scările rulante care duc către etajul destinat cumpărăturilor, dar și un rooftop special amenajat pentru pauzele angajaților. În total, aici lucrează 40 de persoane, dintre care 20 au fost recrutate recent. În ceea ce privește accesul auto, la parter există o parcare acoperită, cu 61 de locuri, iar la exterior alte 70 de locuri, plus patru stații de încărcare pentru mașini electrice. O parte din parcare este realizată cu pavele drenante, care permit infiltrarea apei de ploaie direct în sol.