Etichetă: Actualitate

Deși politicul n-ar trebui să interfereze în depunerea candidaturilor pentru șefiile marilor parchete, liderul USR, Stelian Ion, face apeluri politice la procurori să intre în procedura de selecție

Liderul USR, Stelian Ion, a postat aseară târziu un mesaj pe pagina sa de socializare în care face apel la procurori să intre în procedura de selecție pentru șefiile marilor parchete. Deși zona politică n-ar trebui să interfereze în selecțiile și procedurile interne ale Justiției, fostul ministru USR al Justiției, nu numai că lansează un mesaj politic la adresa procurorilor – atacându-l partinic pe actualul ministru al Justiției din Guvernul din care și USR face parte, dar vorbește și despre “consultări informale între decidenți” în timpul derulării procedurilor, lăsând impresia unui troc politic pe numirea procurorilor. “Fac un apel către procurori să se înscrie în procedura de selecție pentru conducerea parchetelor. După cum se știe, procedura de selecție pentru conducerea PICCJ, DNA și DIICOT a fost lansată. Cunosc bine toate obiecțiile: ministrul justiției, care are un rol important în această procedură, face parte dintr-un partid care a slăbit justiția ori de câte ori a avut ocazia; componenta politică este dominantă, iar cea tehnică este fragilă. Dar această realitate nu este una completă”, scrie fostul ministru al Justiției pe Facebook. Stelian Ion: „Consultările informale între decidenți vor începe abia după finalizarea înscrierilor sau vor continua pe parcursul procedurii” Stelian Ion scrie pe contul său de socializare că negocierile/ consultările între decidenți vor începe după ce procurorii se vor înscrie în concursul pentru șefiile marilor parchete: “Există și contragreutăți instituționale – în special rolul esențial al președintelui, care poate respinge motivat, de câte ori consideră necesar, propunerile făcute. Putem spera, totuși, la un echilibru. Cert este însă un lucru: dacă procurorii onești, bine pregătiți și cu dorința reală de a face treabă nu se înscriu, șansa unui rezultat bun devine zero. Ideea că această procedură ar fi doar „de formă” are o explicație, dar este profund păguboasă. Faptul că în trecut lucrurile au funcționat prost nu înseamnă că ele se vor repeta întocmai. Chiar dacă ar exista anumite consultări informale între decidenți – și nimeni nu e naiv în această privință – ele nu se definitivează neapărat odată cu închiderea perioadei de înscriere. Dimpotrivă, este posibil ca ele să înceapă abia după finalizarea înscrierilor sau să continue pe parcursul procedurii. Cu cât există mai multe candidaturi solide, cu proiecte serioase de management și un parcurs profesional credibil, fără controverse, cu atât cresc șansele ca acestea să fie luate real în calcul pentru propuneri și numiri efective. De aceea, apelul meu este unul direct: procurorii care conștientizează rolul pe care îl au într-un stat de drept trebuie să își asume această responsabilitate. Să nu abandoneze, să nu se lase pradă comodității sau fatalismului, să aibă curaj. Participarea la această procedură este o contribuție concretă la consolidarea instituțiilor noastre. Fără curaj profesional și fără competiție reală, rezultatul va fi, inevitabil, unul dezastruos. România are nevoie de voi!”. Pe 8 ianuarie 2025, ministrul Justiției a declanșat oficial procedura de numire la șefiile marilor parchete. În joc sunt posturile de procuror general al României, de procuror șef DNA, DIICOT și 5 locuri de adjuncți. Potrivit legii, președintele României poate refuza motivat propunerile ministrului Justiției, în urma derulării procedurii. Până pe 16 februarie, procurorii trebuie să se înscrie în procedura de selecție, în perioada 23 -26 februarie vor fi susținute interviurile, iar rezultatele vor fi publicate pe 2 martie. Mandatele șefilor Parchetului General și DNA expiră pe 31 martie, iar al procurorului șef DIICOT pe 14 aprilie 2026. RECOMANDĂRILE AUTORULUI Ministrul Justiției a declanșat procedura de numire a șefilor marilor parchete. Începe marea bătălie pentru controlul Justiției

ONG-urile Funky Citizens și Declic cer Bruxelles-ului să ne întoarcem de unde am plecat acum 20 de ani: monitorizarea strictă a justiției din România și reintroducerea unui mecanism de tip MCV

ONG-urile Funcky Citizens și Declic au trimis, la Bruxelles, un document prin care solicită monitorizarea strictă și continuă a României în privința statului de drept și a independenței justiției, în cadrul unei întâlniri a Democracy, Rule of Law and Fundamental Rights Monitoring Group din Parlamentul European. Demersul este adresat vicepreședintei Parlamentului European, Sophie Wilmès, și vine pe fondul acuzațiilor că sistemul judiciar românesc ar fi „capturat” prin mecanisme administrative și decizii netransparente. Concret, Funky Citizens și Declic cer ca instituțiile europene să exercite presiune directă asupra autorităților române pentru modificarea „Legilor Justiției” și invocă o petiție semnată de peste 210.000 de cetățeni. Demersul este semnat de Elena Calistru din partea Funky Citizens și de Elena Brădrățan din partea Declic, două organizații activiste apropiate de sfera de influență a premierului Ilie Bolojan și președintelui Nicușor Dan. De altfel, cele două organizații, fără expertiză juridică, fac parte și din Comitetul pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul justiției înființat de premierul Bolojan. Cele două ONG-uri solicită în petiția adresată oficialilor Parlamentului European: monitorizare europeană permanentă a reformei justiției; garanții legale pentru repartizarea aleatorie a dosarelor; limitarea puterii administrative a conducerilor instanțelor; numiri în funcții de conducere prin concursuri transparente; desființarea mecanismului actual de investigare a magistraților și revenirea la anchetarea acestora de DNA și DIICOT; clarificarea regimului prescripției pentru a evita închiderea dosarelor de mari corupție; protecție pentru magistrații și jurnaliștii care vorbesc public despre disfuncții din sistem; creșterea transparenței prin publicarea hotărârilor și acces electronic unitar la dosare; În documentul transmis, Funky Citizens și Declic cer explicit ca procesul de reformă să fie supravegheat la nivel european, pentru a preveni tergiversarea sau golirea de conținut a modificărilor legislative. Solicitările sunt asociate indirect cu ideea reintroducerii unui mecanism de tip MCV, deși Mecanismul de Cooperare și Verificare a fost închis oficial în 2022 de Comisia Europeană. MCV a fost un instrument de monitorizare instituit de Comisia Europeană în 2007, la aderarea României și Bulgariei la UE, pentru a evalua progresele în reforma judiciară și lupta împotriva corupției. Cu eforturi, mecanismul a fost închis de România după 15 ani. De ce NU ar trebui reintrodus Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) – MCV este depășit juridic și instituțional. A fost un mecanism tranzitoriu, creat pentru perioada de post-aderare (2007) Reintroducerea lui, după ce a fost închis oficial în 2022, în urma unor evaluări ale Comisiei Europene, ar însemna resuscitarea unui instrument mort, fără bază juridică actuală clară. De altfel, chiar UE a stabilit că statul de drept se monitorizează azi, în țările membre, prin Rule of Law Framework, și nu prin mecanisme excepționale pentru „state-problemă”. În plus, în Raportul anual privind Statul de Drept – ediția 2025, Comisia a remarcat „progrese semnificative în justiție și cadrul anticorupție, mai ales în implementarea recomandărilor privind legile justiției, independența sistemului judiciar și eficiența acestuia”. Comisia a stabilit că, în comparație cu alte state membre, România se situează sub media UE la capitolul stat de drept, dar nu prezintă derapaje de tip iliberal care să justifice un tratament excepțional. Astfel că reintroducerea unor mecanisme speciale sau o monitorizare de tip tutelă ar fi disproporționată și contrară abordării uniforme adoptate de Uniunea Europeană. – Reintroducerea MCV ar crea o Românie de rangul 2 în UE Prin revenirea la MCV, România ar fi tratată diferit față de celelalte state membre și s-ar crea un precedent periculos, de stigmatizare politică, ceea ce ar contrazice principiile Uniunii Europene, care evită instrumentele discriminatorii și preferă cadre egale pentru toți membrii. – MCV nici măcar nu a prevenit „capturarea Justiției” De remarcat că așa-zisa „capturare a  Justiției”, descrisă în celebrul documentar Recorder s-a produs chiar în timp ce MCV era activ. Blocarea dosarelor, prescripțiile, concentrarea puterii administrative, descrise în documentar, nu au apărut după 2022, ci au fost tolerate ani la rând, sub MCV, mecanism care și-a dovedit încă o dată, astfel, ineficiența. – Risc real de substituire a responsabilității naționale O eventuală reintroducere a MCV ar putea produce un efect pervers, prin monitorizarea excesivă. Astfel, actorii interni și-ar putea pasa răspunderea către „Bruxelles”, iar deciziile sensibile ar putea fi amânate sub pretextul că se așteaptă „evaluarea UE”. – Monitorizarea strictă poate fi instrumentalizată politic Sub pretextul respectării MCV, guvernele pot: invoca „cerințele Bruxelles-ului” pentru a justifica măsuri impopulare, a bloca dezbateri reale. Sau, invers, se pot victimiza politic: „România este tratată incorect de UE”. Astfel ar fi alimentată polarizarea, și nu reforma. – MCV ar crea o dependență structurală de arbitraj extern Un stat aflat sub monitorizare strictă nu își dezvoltă anticorpi instituționali proprii și nu își consolidează mecanismele interne de control, iar, în momentul relaxării monitorizării, sistemul riscă să revină la vechile reflexe. O monitorizare activă și strictă de la Bruxelles ar risca să înlocuiască responsabilitatea internă cu conformarea formală și să transforme reforma justiției într-un exercițiu birocratic. AUTORUL RECOMANDĂ: Grupul lui Bolojan pentru Justiție cere planuri, proiecte și audituri. Plus revenirea competenței de anchetare a magistraților la DNA și DIICOT Justiție capturată… de ONG-uri. După ce au chemat oamenii în stradă să protesteze „spontan”, Declic și Funky Citizens sunt chemate de Bolojan să pună umărul la schimbarea legilor justiției

Bruce Springsteen a lansat o melodie de protest ca omagiu pentru victimele ICE

Cântărețul american Bruce Springsteen a lansat miercuri melodia „Streets of Minneapolis” în care critică politica anti-imigrație a președintelui Donald Trump, după moartea a doi americani împușcați de agenții federali. Artistul l-a criticat în repetate rânduri pe președintele republican, dar și administrația sa.  Minneapolis este epicentrul tensiunilor de la moartea lui Alex Pretti, ucis de agenții poliției americane de frontieră. În urmă cu doar câteva săptămâni, Renee Good, mamă a doi copii, a fost împușcată de un agent al serviciului de imigrații și vămi (ICE), în același oraș. Piesa lansată conține versuri care descriu cum „un oraș în flăcări a luptat împotriva focului și a gheții sub cizmele ocupantului”, pe care artistul american îl descrie drept „armata privată a regelui Trump din DHS”. „Am compus această melodie sâmbătă, am înregistrat-o ieri şi v-o prezint astăzi ca răspuns la teroarea de stat care se abate asupra oraşului Minneapolis. Este dedicată locuitorilor din Minneapolis, vecinilor noştri imigranţi nevinovaţi şi în memoria lui Alex Pretti şi Renee Good”, a scris Bruce Springsteen pe Facebook. Bruce Springsteen l-a criticat în repetate rânduri pe președintee SUA, inclusiv în timpul campaniei prezidențiale din 2024. La rândul său, Donald Trump îl atacă în mod regulat pe Springsteen, pe care îl consideră „supravealuat”. Președintele a mai atacat și alte staruri care s-au pronunțat împotriva sa, precum Beyonce sau Taylor Swift. „Donald Trump nu înţelege această ţară, istoria ei şi ce înseamnă să fii cu adevărat american”, a declarat artistul american în timpul campaniei prezidenţiale din 2024. RECOMANDAREA AUTORULUI: Minneapolis devine front de război politic în SUA: Trump îl trimite pe “țarul frontierei” să conducă operațiunea ICE, ce fac democrații Congresmana democrată Ilhan Omar, ținta unui atac cu lichid necunoscut în timpul unui discurs anti-ICE în Minneapolis

Liberalii s-au denunțat între ei la DNA, în dosarul avocatei prinsă în flagrant de procurori

Avocata liberală Adriana Georgescu a fost denunțată în fața procurorilor DNA, pe 30 septembrie 2025, chiar de persoana pentru care cerea bani pentru rezolvarea dosarelor: omul de afaceri Paul Jean Tucan. Tucan, patron al unei importante firme din Constanța – JT Grup Oil SA, a fost trimis în judecată în august 2025, de EPPO ( Parchetul European) fiind acuzat de schimbarea destinației fondurilor obținute din bani europeni. Fost șef al PNL Năvodari, Tucan și-ar fi construit o locuință cu sumele alocate pentru un port turistic de agrement. În paralel, Tucan este investigat din 2025 și de DNA, pentru o serie de fapte de corupție petrecute în portul Constanța. Inițial, omul de afaceri a fost pus sub control judiciar, fiind acuzat că ar fi dat mită ca să obțină avizele necesare pentru o zonă de acostare din port. Numai că Paul Jean Tucan este și el membru PNL. Cu două dosare la activ, Tucan a dat-o pe mâna procurorilor DNA chiar pe colega sa de partid. Ulterior, procurorii secției a II-a a DNA au pus imediat în mișcare urmărirea penală pentru trafic de influență și din octombrie 2025 până ieri au stat cu ochii pe avocata PNL. Adriana Georgescu este o apropiată a fostului președinte PNL, Ludovic Orban. Primele discuții – în perioada alegerilor, la un restaurant din spatele Parlamentului României Paul Tucan „O cunosc de aproximativ 15 ani, din anul 2010, fiind colegi, membri de partid la PNL București. Începând cu luna mai 2025, Georgescu Adriana m-a contactat în contextul alegerilor electorale, ocazie cu care mi-a spus că mă poate ajuta să-mi rezolve problema cu cele două dosare penale în care sunt cercetat. Precizez că ea a fost cea care m-a contactat după mulți ani și a deschis acest subiect. Am fost de acord să mă întâlnesc cu aceasta, prima întâlnire având loc în București, într-un restaurant situat în spatele Parlamentului României, la circa o săptămână sau două de la apelul telefonic. La discuție am fost doar eu și Georgescu Adriana. Aceasta mi-a spus că mă va putea ajuta cu problema mea, dar să am puțină răbdare, cerându-mi totodată să o ajut cu o sumă de bani, pentru că are niște probleme financiare. Suma de bani avea legătură cu ajutorul pe care mi l-a oferit, aceasta spunându-mi că problema mea poate fi rezolvată favorabil. Aceasta mi-a spus că are contacte cu oameni politici cu poziții înalte, cu care poate discuta și care pot influența cursul dosarelor penale. O cunosc pe Georgescu Adriana ca fiind o persoana influentă, cu contacte la nivel înalt în cadrul partidelor politice”, ar fi scris Paul Tucan în denunțul de la DNA. Paul Tucan: „Adriana Georgescu mi-a arătat conversații pe whatsapp cu anumiți oameni politici. Georgescu Adriana mi-a scris pe whatsapp chiar în momentul în care mă aflu aici, la DNA”  „Suma pe care aceasta mi-a cerut-o era de ordinelor zecilor de mii de euro, dar nu mi-o mai amintesc exact. Eu am refuzat solicitarea ei. I-am spus acesteia că nu sunt de acord să îi dau bani până când nu văd un ajutor concret din partea ei și că discutăm pe parcurs. Aceasta mi-a spus că poate interveni pe lângă factori politici importanți din România, pe care îi cunoaște personal, arătându-mi că le scrie acestora despre problema mea, prin această influență putând să mă ajute cu soluționarea acestor dosare penale. Mi-a arătat conversații pe whatsapp cu anumiți oameni politici. Din acel moment, Georgescu Adriana m-a tot contactat la telefon la diverse date, cerându-mi să ne vedem. În perioada mai 2025 – prezent m-am văzut cu aceasta de câteva ori, o dată la București și de câteva ori la Constanța, la mine acasă. Georgescu Adriana mi-a tot cerut bani, însă am refuzat sistematic. În luna august 2025 a venit la Mamaia și m-a rugat să o cazez, i-am găsit o cazare la hotel Delta din Mamaia, fiind vârf de sezon și am achitat contravaloarea acesteia pentru 3 zile, în total 1.300 lei. Am făcut acest lucru la solicitarea dumneaei. Aceasta a venit la mine acasă înainte de a se caza, însoțită de iubitul ei, pe care nu îl cunosc. În casă a intrat decât ea și am discutat despre ce se întâmplă, că nu am niciun fel de veste, că EPPO deja mă trimite în judecată și nu înțeleg ce se întâmplă. Georgescu Adriana mi-a spus că se va ocupa de problema mea, dar să mai am răbdare. Și de această dată mi-a cerut bani, orice sumă de bani ca să aibă de cheltuială, dar am refuzat-o. M-a mai contactat pentru a ne întâlni pe data de 9 septembrie, dar am refuzat. Declar faptul că Georgescu Adriana mi-a scris pe whatsapp chiar în momentul în care mă aflu aici, la DNA și mi-a spus să ne vedem joi. Sunt de acord să pun la dispoziție capturi fotografice ale discuției purtate astăzi cu Georgescu Adriana. Sunt de acord să colaborez cu organul de urmărire penală, în vederea dovedirii celor sesizate”, ar fi susținut Tucan în fața procurorilor. Liberala și falsul general SIE invocau șeful DNA, premierul și Președintele ca să obțină sume uriașe de bani cu pretextul că-l scapă pe omul de afaceri Paul Tucan de dosarele penale Adriana Georgescu Procurorii DNA au mers apoi pe firul discuțiilor pe care avocata PNL, Adriana Georgescu, le purta pentru „rezolvarea” dosarelor lui Paul Tucan. Pe 22 ianuarie 2026, Adriana Georgescu s-ar fi prezentat la o întâlnire pentru „rezolvarea” dosarelor lui Paul Tucan, alături de Gheorghe Iscru – denumit „George”. Pe Iscru l-a prezentat ca fost general SIE care poate ajuta la soluționarea dosarelor în care este inculpat Tucan. „Am întrebat-o pe Adriana Georgescu ce a vrut să zică în mesajele pe care mi le-a transmis, dar ea a insistat să vorbim cu „GEORGE”, că el ne va spune într-o săptămână-două cât ne costă și ce șanse sunt pentru rezolvarea problemei cu dosarele penale, Adriana Georgescu /ADA afirmând că, între timp, își va face și ea treaba ”cu dealul”, înțelegând că se referă la discuții cu președintele României”, arată

De ce nu mai citesc elevii? Tinerii recunosc: Preferăm TikTok

Într-o perioadă în care informația se obține instant, lectura clasică pierde teren în fața rețelelor sociale și a conținutului digital. Un reportaj realizat în exclusivitate de Gândul, arată că tot mai puțini elevi mai aleg astăzi cartea, iar TikTok a devenit principala sursă de consum pentru adolescenții români.  Pentru generațiile anterioare, biblioteca școlară a reprezentat principala sursă de informare. Astăzi, elevii preferă rezumatele rapide, videoclipurile scurte și soluțiile oferite de inteligența artificială. Bibliotecile încearcă să rămână spații active, însă prezența elevilor este tot mai redusă. Monica Anisie: „Din 32 de elevi, doar 14 au mers să împrumute o carte de la biblioteca școlii” Fosta ministră a Educației, Monica Anisie, recunoaște că școala încurajează lectura, însă realitatea din teren arată o ruptură clară între programă și comportamentul actual al elevilor. „Școala încurajează lectura și sunt convinsă că în toate unitățile de învățământ există această deschidere către lectură. Tocmai de aceea, în calitatea mea de senator, am avut un proiect de lege prin care am declarat Ziua Națională a Lecturii. Trebuie să încurajăm copiii să meargă la bibliotecă să citească.” Monica Anisie spune însă că programa școlară nu mai ține pasul cu realitatea digitală în care trăiesc elevii. „Dacă discutăm cinstit despre programul școlar și despre realitatea pe care o vedem în jurul nostru, cred că nu este adaptată și ar trebui revizuită.” Declinul lecturii se vede clar în frecvența vizitelor la bibliotecă. Fosta ministră spune că inclusiv elevii de liceu ajung foarte rar în astfel de spații. „Sincer, nu mai citesc elevii în ziua de astăzi, nu prea merg la bibliotecă. I-am întrebat pe elevii mei când au fost ultima dată la bibliotecă și mi-au spus că în gimnaziu.” Aceeași realitate apare și în răspunsurile elevilor intervievați pe stradă. Majoritatea au spus că preferă TikTok în locul cărților, iar ultima lectură a fost una impusă de școală, din lista obligatorie. Doar 8,2% dintre adolescenți citesc zilnic Ipoteza este susținută și de date oficiale. Potrivit studiului „Cum citesc adolescenții în 2025”, realizat de World Vision România, doar 8,2% dintre adolescenți citesc zilnic, iar aproape 20% nu citesc deloc. Deși 91% spun că lectura este importantă, aproape jumătate recunosc că citesc mai rar decât o dată pe săptămână. Accesul la biblioteci nu garantează și folosirea lor. Studiul arată că 52,5% dintre adolescenți nu au mers deloc la bibliotecă în ultimele trei luni, iar doar 1,2% o frecventează de mai multe ori pe săptămână. Un sfert dintre tineri au acasă mai puțin de 10 cărți. Nicoleta Rahme: „Tehnologia a schimbat modul de a citi” Directorul Direcției de Colecții și Servicii din cadrul Bibliotecii Naționale, Nicoleta Rahme, afirmă că tehnologia a schimbat definitiv modul în care oamenii citesc și gândesc, iar educația trebuie să țină cont de acest transfer generațional. „Tehnologia a intrat în viața noastră imediat după anii ’90 și a schimbat modul de a citi, de a gândi. Este un transfer generațional care presupune tehnici noi.” În ceea ce privește inteligența artificială, Nicoleta Rahme consideră că aceasta nu trebuie privită ca un inamic al lecturii, ci ca un instrument care are nevoie de reguli clare. Concluzia reportajului este una clară. Cartea nu mai reprezintă singura sursă de cunoaștere, însă rămâne una dintre puținele care dezvoltă atenția, răbdarea și gândirea profundă. Într-o lume a vitezei și a conținutului livrat instant, biblioteca ridică o întrebare simplă: mai avem răbdare să citim?

Dan Dungaciu: Când Maia Sandu spune că ar vota pentru Unire, ea și-a dat seama că Europa nu poate să o protejeze

Într-o emisiune transmisă live de Gândul, prof. univ. dr. Dan Dungaciu, analist, sociolog și geopolitician, a comentat declarațiile Maiei Sandu cu privire la o posibilă reunificare a României cu Republica Moldova, dar și reacția premierului Ilie Bolojan privind această ipoteză. Urmărește aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Invitat în emisiunea lui Marius Tucă, prof. univ. dr. Dan Dungaciu vorbește despre declarația Maiei Sandu, conform căreia aceasta ar vota „pentru” în cazul unui referendum ce ar avea ca subiect reunificarea dintre România și Republica Moldova. Analistul politic susține că această declarație ar veni ca un răspuns la lipsa de siguranță privind aderarea Moldovei la Uniunea Europeană și la pericolul rusesc, care pare să fie tot mai aproape. „Când doamna Maia Sandu spune că vrea și că ar vota „pentru”, iar premierul confirmă, ce spune ea de fapt? Doamna Maia Sandu s-a întâlnit cu liderii europeni mai mult decât s-au întâlnit toți liderii români la un loc. Prin urmare, ea și-a dat seama că voi nu vă puteți apăra. Până și Republica Moldova a înțeles că liderii europeni nu pot oferi o protecție de securitate și că integrarea europeană nu este o soluție de securitate în sine. Și-a dat seama și a zis, ce facem dacă vin rușii? Așadar, modelul german al extinderii Uniunii Europene a început cu Germania la 3 octombrie 1990 și se va încheia tot acolo. Domnul Bolojan a fost întrebat în Germania despre acest aspect și a început să divagheze despre integrarea europeană a Republicii Moldova. Păi, Maia Sandu tocmai asta a transmis, dacă integrarea europeană nu este posibilă, noi ce facem? Voi ce joc jucați? Nu mă interesează cine realizează reunificarea: Voronin, Maia Sandu sau Filat. Important este să fie făcută. În acest moment, doamna Maia Sandu are un ascendent moral față de românii din dreapta Prutului, deoarece le-a bătut obrazul neputincioșilor de la noi.” De asemenea, Dungaciu a analizat și reacția premierului Ilie Bolojan, care, într-o vizită oficială în Germania, ar fi declarat că nu susține o astfel de ipoteză. Acest răspuns a fost dat pentru a mulțumi puterile occidentale, susține invitatul. „Faptul că Bolojan a fost întrebat în Germania, probabil a fost întrebat intenționat, pentru că Germania nu a dorit niciodată asta, a fost pentru a-l face să spună clar ceea ce nemții și alții voiau să audă, că nu se face reunificarea. Domnul Bolojan a fost întrebat explicit cum ar vota la un referendum pentru reunificare. Vă dați seama că i-a băgat mortul în casă, iertați-mi expresia neacademică, pentru că i-a apucat groaza, știau că n-au voie să accepte, dar nici nu au putut spune nu. Și nici nu o să spună „nu”. Urmăriți cu atenție problema, nu spun „nu”, dar se roagă, să nu ne mai amintească nimeni de asta: „Doamne, fă-i pe ăștia de la AUR să nu mai răscolească subiectul”. Nu cred că americanii ar putea fi păcăliți de asta. Eu știu că americanii s-au prins. Repet, am avut discuții la Departamentul de Stat în care au spus: „Ne exprimăm dezamăgirea că voi nu ați acceptat asta”. Totuși, ei nu vor ca publicul din România să agite povestea, pentru a nu agita populația. Toate aceste chestiuni le-am dus deja la Washington și le vom mai duce: alegerile, excluderea lui Călin Georgescu, discontinuitatea, antiamericanismul ca criteriu de selecție în funcțiile de demnitate publică. Eu spun că, dacă am desființa aceste instituții, oricum nu s-ar simți, dar i-am salva și pe ei de la a se mai face de râs.”

Dan Dungaciu: România nu a jucat nimic. Suntem servitorul perfect. Politica României trebuie schimbată

Într-o emisiune transmisă live de Gândul, prof. univ. dr. Dan Dungaciu a criticat faptul că România nu a dat curs invitației lui Donald Trump privind Consiliul pentru Pace. Acesta susține că România ar da bani în Occident doar pentru a menține executivul la putere, și nu în folosul real al țării. Urmărește aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Dan Dungaciu critică vocile din politica românească care susțin că ar fi o decizie bună faptul că președintele nu a dat curs invitației lui Donald Trump privind Consiliul pentru Pace. Analistul afirmă că, în cazul unei eventuale căderi a lui Viktor Orbán, România ar putea deveni canalul principal de comunicare al Statelor Unite cu Europa de Est și nu ar trebui să rateze o astfel de oportunitate. „Unii au zis, deci pe lângă faptul că ne ia Dobrogea, cum a zis cineva, asta-i zona diplomatică: „Mai lăsați-o mai încet cu americanii ăștia, că ni se poate întâmpla și nouă ceva cu Groenlanda.” Voi cum evitați asta? Dacă tăcem din gură, nu se mai întâmplă nimic? Vă puneți mâna la ochi? Păi joacă, du-te și fă. Dacă e Ungaria, e acolo. Te duci acolo și flanchezi Ungaria. Că ați dat bani politici, dădeai un miliard, spuneai: „Sunt aici, prezent”. Și erai acolo și vedeai ce face Ungaria. Și poate Ungaria pierde alegerile, nu știu. Nu spun că le va pierde, dar dacă le pierde, nu trebuie să vii tu să fii interlocutorul Estului pentru administrația americană, indiferent cine va fi? Că este Donald Trump, că este cine o fi, Rubio, J.D. Vance, nu contează. Nici democrații, dacă vin în America, nu vor schimba nimic din toate aceste aranjamente, că lumea se schimbă. Democrații nu vor mai fi Biden, va fi o Americă care va păstori această lume. Cu America de Sud, cu Groenlanda, cu acord cu Rusia, cu mai știu eu ce altceva. Știți cum suntem noi? Ca purcelușii ăia care s-au ascuns sub pat când vine lupul. Dar spuneți, fă-ți, domnule, casa aia din cărămidă. Și apără-te de lupul ăla, nu stai să-ți tremure codița că vine Orban. Adică tu ai un Orban în Consiliu, lângă Trump, care o fi plătit miliardul ăla, și tu zici: „Aoleu, vine Trump, vine Orban, o să ne hăcuiască și nouă tortul cu Transilvania”. Du-te acolo. Dă-i peste mână.” De asemenea, Dungaciu susține că participarea României la Consiliul pentru Pace al președintelui Trump ar putea reprezenta un garant pentru România în fața liderilor europeni. „Deci asta vreau să-ți spun. Cum să stai fără să faci nimic? Singura explicație pe care eu o am, cel puțin, este aceasta, aici e o coaliție geopolitică care nu mișcă, nu respiră, nu clintește pentru că partitura nu e la ei. E clar. Noi dăm lovele pentru protecția politică, pentru a rămâne la putere. Dreptul de a plăti. Cum să fie România vreo putere în cercul ăla de putere? N-a fost niciodată. Nu vă aduceți aminte când actualul premier, fost președinte interimar, participa la revelioanele unor ospătari? Hai să fim serioși. Evident că nu jucăm nimic acolo. Și nu vom juca nimic. Șmecheria diplomatică a BRICS-ului. Ei au construit BRICS-ul ca în momentul în care un stat e luat de urechi de marile puteri occidentale, să aibă unde să se ducă. Dacă mă bateți prea tare, mă duc la BRICS. Nu că ăia ar fi comparabili cu occidentalii, dar ai o alternativă. Construiește și tu o alternativă. Când îi vezi pe aceia că se uită așa urât la tine, du-te la Trump și dă-i un miliard. Și zici: „Uite, America!”, și te laudă și pe tine. Și zice europenilor: „Nu-l deranjați pe ăsta, că iar ne certăm cu Trump”. Ce vreau să-ți spun este că noi n-am jucat nimic. Noi suntem servitorul perfect. Asta este politica externă a României. Și de asta această putere, mă rog, trebuie schimbată.”

Derdelușul care l-a inspirat pe George Coșbuc. Orașul în care există încă „Iarna pe uliță”

Despre „hoapă” vorbește profesorul Petru Jurca, fost director al școlii din „Gura Râului”, satul în care venea să stea adesea poetul George Coșbuc, când era ziarist la „Tribuna” și pe care-l găzduia preotul Manta, după cum relatează Consiliul Județean Sibiu pe pagina sa oficială de Facebook, publică Mediafax. Coșbuc venea des la familia preotului Manta, o familie care a dat numai preoți vreme de 300 de ani. „Gura Râului” e prin Mărginimea Sibiului. De pe aici au plecat și Blaga, și Slavici, și Ilarie Chendi, și Goga… Puțin mai încolo, mai era și Rebreanu, spune profesorul Petru Jurca. „Hoapa Meli” Profesorul Petru Jurca, descris drept o „enciclopedie vie a satului”, vorbește despre „hoape” cu naturalețe și spune că o anume hoapă din satul „Gura Râului” l-a inspirat pe Coșbuc să scrie „Iarna pe uliță”. „Aceasta este Hoapa Meli”,spune profesorul despre această pantă care urcă de la șosea spre Hodrea. „Aici veneau copiii la săniat, iar Coșbuc a imortalizat scena în poezia Iarna pe uliță. Când scrie că pe râu e numai fum, se referă la Cibinul din capătul străzii, acoperit de fumul care ieșea din hornuri. Iar roata morii trimite la vechea moară din apropiere, dispărută mai târziu, odată cu construirea microhidrocentralei”, povestește acesta pe pagina de FB a CJ Sibiu. Moartea pe uliță Această bucurie pe care nu putem decât s-o intuim astăzi s-a stins acum aproape 50 de ani, povestește profesorul. „Cred că era în iarna lui 1975, când un băiat a fost la un pas de moarte, trecând cu sania printre roțile unui camion încărcat cu lemne. Nu a mai putut opri înainte de șosea”, își amintește profesorul. La sfârșitul anilor ’70, construirea barajului provocând adus un trafic intens, iar copiii au fost nevoiți să-și caute alte locuri de joacă. A rămas fumul alb de-o parte și de alta a hoapei. A rămas gerul aspru și a rămas zăpada groasă. „Pe vremea lui Coșbuc, aici erau doar două case, ambele din lemn. Pe una am prins-o și eu, copil fiind. Acum, satul a crescut, urcând până în Hodrea, unde s-a format un mic cartier”, încheie profesorul Petru Jurca Vezi mai mult aici.

Lia Olguța Vasilescu îl acuză pe Ilie Bolojan pentru criza de la Electrocentrale Craiova: Nu mai rezistă nici măcar iarna asta

Lia Olguța Vasilescu afirmă că, după ultimele declarații ale premierului Ilie Bolojan, situația de la Electrocentrale Craiova arată clar că nu mai există timp pentru a aștepta construirea unei noi capacități de producție. Aceasta spune că centrala nu mai rezistă încă doi ani, în condițiile în care nu a primit bani nici măcar pentru reparațiile necesare în această iarnă. „După ultimele declarații ale lui Ilie Bolojan este clar că nu mai putem aștepta să continue să dezvolte o nouă capacitate de producție care ar dura 2 ani , pentru că Electrocentrale nu mai rezista atât, neprimind bani de reparații anuale nici măcar pentru iarna aceasta , ceea ce nu s-a mai întâmplat niciodată.” Edilul Craiovei subliniază că Electrocentrale Craiova nu aparține administrației locale, ci Guvernului României, și că Primăria nu are nicio altă calitate în structura de acționariat. „Statul român deține 77,15% prin Ministerul Energiei, Fondul Proprietatea deține 21,55%, iar Primăria Craiova nu face parte din acest acționariat. Proprietatea e a Guvernului, indiferent cum îl cheamă pe el. Suficient de clar, Domnule Bolojan cu ce se ocupă Electrocentrale Craiova? În ceea ce privește proiectul noii centrale pe gaze, Vasilescu spune că acesta a fost gestionat exclusiv de Guvern, fără implicarea Primăriei Craiova. Contractul a fost semnat în 2023 și avea o valoare de 1,5 miliarde de lei. „Contractul a fost semnat de Ministrul Energiei de atunci și de directorul Electrocentrale de atunci, Dan Vasile. Valoarea contractului era de 1,5 miliarde de lei, din care valoarea neeligibilă era de 592 milioane lei, sumă care ar fi trebuit asigurată de Guvernul României. Unde este Primăria în acest contract? Nicăieri, fiindcă nu avea nicio calitate Primăria. Cum să piardă un proiect european cum s-a întâmplat în cazul Electrocentrale, sau să cheltuiască fonduri europene pe beculețe, fiindcă acest contract a fost gestionat doar de Guvernul României, prin ministru și compania sa.” Ea respinge acuzațiile potrivit cărora fondurile europene ar fi fost pierdute sau folosite în alt scop și susține că, în realitate, niciun ban nu a ajuns efectiv în România. „De fapt, niciun cent din acest contract nu a ajuns în România, cu atât mai puțin să se fi cheltuit cu altă destinație. Suficient de clar, domnule Bolojan, ceva, ceva știți dumneavoastră de fonduri europene, dar tot Craiova e pe primul loc în România la absorbția de fonduri europene. Dacă nu ne credeți pe noi, căutați pe site-ul condus de colegul dumneavoastră de partid, Pîslaru.” Lia Olguța Vasilescu afirmă că intrarea în insolvență a societății a fost cauzată de lipsa sprijinului financiar din partea Guvernului, nu de decizii ale administrației locale. „Administrația Fondului de Mediu a cerut achitarea cu penalități a sumelor datorate, fapt imposibil de realizat, ceea ce a dus la intrarea societăților în insolvență. Domnul Bolojan, în caz că nu ați aflat, Mediul și Agenția Fondului și Agenția sunt ale Guvernului. În ceea ce privește Consiliul de Administrație, vă transmit, domnule Bolojan, că acesta este selectat de AMEPIP.” AUTORUL RECOMANDĂ: Lia Olguţa Vasilescu strigă de la Craiova: „Nu mai faceți comparație! La Oradea e și distribuția și producția la Primărie” PSD discută ruperea coaliției. Lia Olguța Vasilescu: „Suntem într-o procedură de consultare dacă mai rămânem sau nu la guvernare”

Detaliul tehnic care ar fi provocat teribilul accident al suporterilor PAOK Salonic. Sistemul Lane Assist ar fi blocat volanul microbuzului

Un detaliu tehnic ar putea schimba direcția anchetei în cazul accidentului rutier mortal în care au fost implicați suporteri ai PAOK, produs în vestul României, publică Stiripe surse.ro. Potrivit unei dezvăluiri apărute în Grecia, unul dintre supraviețuitori a vorbit despre un posibil blocaj al direcției în timpul unei depășiri, înainte ca autovehiculul să părăsească carosabilul. Microbuzul în care se aflau suporterii lui PAOK a intrat într-o depășire și s-au ciocnit frontal de un TIR care venea din sens opus. Vizibil șocat, medicul Dimitris Koukoulas a declarat că unul dintre răniți i-a spus că volanul s-a blocat în timpul depășirii din cauza sistemului lane assist. „Volanul s-a blocat în timpul depășirii din cauza lane assistant”, ar fi spus unul dintre suporterii PAOK răniți despre accidentul rutier mortal din România medicului grec care s-a aflat la fața locului, după cum acesta a dezvăluit într-un interviu acordat ERT. Ce este sistemul Lane Assist Lane Assist este un sistem de asistență pentru șofer conceput să prevină părăsirea accidentală a benzii de rulare. Acesta folosește o cameră video montată de obicei în zona oglinzii retrovizoare pentru a monitoriza marcajele de pe drum. Sistemul funcționează în două moduri principale: Pasiv (Lane Departure Warning): Te avertizează prin semnale sonore, vizuale sau vibrații în volan dacă mașina se apropie prea mult de linia de demarcare fără ca tu să fi semnalizat. Activ (Lane Keep Assist): Dacă nu reacționezi la avertizări, sistemul intervine direct asupra direcției (sau uneori asupra frânelor) pentru a readuce mașina în centrul benzii. Ultimul meci Victimele accidentului grav produs marți în Timiș, soldat cu șapte morți și trei răniți, erau suporteri ai echipei PAOK Salonic, scrie presa din Grecia. Vehiculul, care transporta 10 pasageri, plecase din Grecia și se îndrepta spre Franța, unde suporterii intenționau să asiste joi la meciul din Europa League dintre PAOK și Lyon, potrivit ekathimerini.com. Recomandarea autorului: Tragedia din Timiș. Mărturia cutremurătoare a șoferului polonez din TIR-ul lovit de microbuz: „În 34 de ani de carieră n-am văzut așa ceva”