Ștefan Popescu avertizează că alianțele s-au transformat în aliniamente punctuale. Ce spune analistul despre un posibil atac asupra unui stat NATO
Ștefan Popescu avertizează că alianțele s-au transformat în aliniamente. Analistul în politică externă susține că niciun stat NATO nu ar intra direct în război dacă ar exista un atac asupra Alianței Nord-Atlantice. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Loading … Lumea bipolară nu s-a refăcut și nici nu se va mai reface Invitat la Marius Tucă Show, Ștefan Popescu susține că se petrece o schimbare a lumii înspre multipolaritate, iar China este principalul motor. Acesta afirmă că nu vede cum s-ar mai putea întoarce lumea la o structură bipolară. Analistul menționează că SUA nu își mai pot controla aria strategică occidentală. În același timp, afirmă Popescu, India și Turcia devin poli de putere mondială. „China este motorul schimbării. Lumea bipolară nu s-a refăcut. Eu nu mai cred că putem ajunge la un nou bipolarism, cum vorbesc foarte mulți colegi de-ai mei și alți experți care spun că acum o să fie China ce au fost Statele Unite. Eu cred că lumea nu mai poate fi controlată nu numai dintr-un singur punct, nici măcar din două puncte, fie ele și Statelor Unite sau China. Statele Unite nu-și mai pot controla lumea, aria strategică occidentală. Vedeți că nu se mai pot întinde. Și sunt alte puteri, India și Turcia. Sunt alte țări cu orizont strategic care își reafirmă prezența pe scena mondială.”, explică analistul. Unde au dispărut alianțele? Analistul susține că acest peisaj multipolar a făcut să dispară alianțele. Mai mult de atât, vechile alianțe s-au transformat în aliniamente punctuale, adică în înțelegeri pe anumite puncte de interes. Acesta afirmă că nimeni nu se poate lăuda că în cazul unui atac asupra unui stat NATO va reacționa fără ezitare. Popescu susține că multe state NATO nu ar sări direct în război. „Suntem într-un peisaj multipolar, dar într-un peisaj în care au dispărut alianțele. Asta este și criza, și dilemele pe care le resimțim noi, românii. Faptul că alianțele au devenit aliniamente punctuale. Discutăm și în Europa de coaliții de voință. Asta înseamnă că noi înșine nu mai credem că putem acționa la 27 de state în Uniunea Europeană, la 32 NATO. Nimeni nu mai poate spune sigur ce s-ar întâmpla dacă unul din aliați ar fi atacat. Ar sări acum imediat în război. Nu știu, nu prea cred.”, susține Popescu. Marele conflict al următorului deceniu – Turcia vs Israel Expertul în politică externă afirmă că prevede un conflict major între Turcia și Israel. În timp ce Grecia se apropie de Israel, Turcia își afirmă o poziționare distanțată. Analistul susține că se pot face aranjamente cu adversari sau se pot trăda înțelegeri cu proprii aliați. „Deci alianțele au suferit și ele sunt a doua mutație pe scena lumii, în ordinea internațională. Uneori poți avea un aranjament tactic cu un adversar. S-a văzut acest lucru și împotriva propriilor tăi aliați. Cazul Turcia-Grecia. Adică este, cum să spun, elocvent, Grecia, care se apropie de Israel, iar Turcia se afirmă… Probabil va fi marele conflict al viitorului, poate al deceniului următor, între Turcia și Israel.”, afirmă expertul în politică externă. Temerile privind declanșarea unui război dintre Israel și Turcia s-au amplificat de la războiul cu Iran. Erdogan l-a denunțat în mod repetat pe Netanyahu pentru bombardarea Iranului și uciderea liderului suprem iranian, Ali Khamenei. Premierul Bibi Netanyahu l-a criticat dur pe Erdogan că ar „vrea să distrugă Israelul”. Acesta a menționat că președintele Turciei „a uitat că Imperiul Otoman a apus”.
Scandal în platoul emisiunii Subiectul Zilei. Lidia Vadim-Tudor și deputatul USR Iulian Lorincz se ceartă pe banii bisericilor
In platoul emisiunii „Subiectul Zilei” difuzate de Gândul, a avut loc un schimb dur de replici între Lidia Vadim-Tudor și deputatul USR Iulian Lorincz privind acordarea ajutorului financiar față de Ucraina. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Răzvan Dumitrescu. Loading … Lidia Vadim-Tudor, deputat AUR în Parlamentul României, susține că, din punctul ei de vedere, România ar trebui să urmeze exemplul altor țări din regiune, reducând sau tăind total fondurile pentru Ucraina. Banii rămași, spune invitată, ar trebui redirecționați către domenii cheie din România, cum ar fi sănătatea sau educația. „Eu am spus ce am avut de spus și în continuare spun și susțin faptul că, de exemplu, am putea, așa cum au făcut și alte țări din regiune, să micșorăm, dacă nu chiar să tăiem ajutorul pentru Ucraina și să direcționăm acei bani în educație, în sănătate și în multe alte domenii”, a declarat Lidia Vadim-Tudor. „Ați tăia de la biserici să dați la sănătate și educație?” Deputatul USR Iulian Lorincz, și el prezent în platou, a încercat să o pună în dificultate pe Lidia Vadim-Tudor. Acesta a întrebat-o pe deputata AUR dacă ar fi de acord cu o altă redirecționare de fonduri. Mai exact, el a propus ca banii alocați Bisericii să meargă tot către educație sau sănătate. Între cei doi deputați s-a generat un dialog contradictoriu, reprezentanta AUR refuzând însă să cedeze provocării și insistând că prioritare pentru tăiere rămân ajutoarele acordate Ucrainei. „Ați tăia de la biserici să dați la sănătate și educație?”, a întrebat Iulian Lorincz. „Nu, aș tăia de la Ucraina”, a replicat Lidia Vadim-Tudor. „Deci n-ați tăia. Deci dumneavoastră, doamna Vadim-Tudor, de la AUR, nu vreți să tăiați de la biserici să dați în educație și sănătate. Atunci ați tăia sau nu?”, a insistat deputatul USR. „Asta spuneți dumneavoastră în locul meu. Eu v-am spus de unde aș tăia, eu aș tăia ajutorul dat Ucrainei”, a conchis reprezentanta AUR. Discuția privind sprijinul financiar și militar oferit de România vine în contextul celor mai recente declarații ale președintelui Nicușor Dan. Miercuri, la Kiev, șeful statului a afirmat că detaliile privind ajutorul acordat Ucrainei nu pot fi făcute publice.
Sindicatul medicilor SANITAS susține că a obținut în instanță suspendarea proiectului legii salarizării
Judecătorii Curții de Apel București, Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, au decis să admită cererea de ordonanță președințială a Federației Naționale Sanitas împotriva ministerului Familiei, condus de Dragoș Pîslaru. Mesajul a fost publicat de Sindicatul SANITAS. La cererea FEDERAȚIEI SANITAS, Curtea de Apel a suspendat efectele proiectului de lege publicat pe data de 17.07.2026. Astfel a facut dreptate si ne-a dat sansa sa ne spunem parerea, sa fim consultati si sa oferim solutii pertinente la problemele sistemului de sanatate. Avem acum dreptul de a participa la dialogul social. Ca efect al suspendarii, proiectul de lege nu mai poate produce niciun efect. El nu poate urma procedurile parlamentare, deoarece in Parlament nu pot fi introduse si dezbatute proiecte de legi pe care Curtea de Apel le-a constatat, fie si in procedura ordonantei presedintiale, vadita aparenta de nelegalitate. Nu vrem privilegii, nu vrem legi prin care sa ne vindem principiile, drepturile si dialogul social. De azi, trebuie sa ne asezam temeinic la masa cu Guvernul! Daca se poate, cu Guvernul cu puteri depline. Multumim societatii de avocati Vlad, Cenuse si asociatii, in special Domnului avocat Stefan Vlad care a fost alaturi de noi in momentele grele” „Toate procedurile legate de legea de salarizare unitară a personalului bugetar au fost suspendate în Justiție. În acest moment proiectul de lege nu mai există din punct de vedere juridic. Hotărârea este executorie, deși poate fi atacată cu recurs”, a comentat juristul Adrian Toni Necșu pe Facebook. Decizia instanței: Suspendă procedura proiectului legii salarizării Iată decizia instanței: „Admite cererea Solutia pe scurt: Admite cererea. Suspendă procedura proiectului legii salarizării personalului plătit din fondurile publice, publicat pe site-ul pârâtului în de 17.07.2026, la rubrica Comunicate de presă, până la soluţionarea definitivă a dosarului nr. 3657/2/2026. Cu drept de a formula recurs, în termen de 5 zile de la comunicare, care se depune la Curtea de Apel Bucureşti. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei instanţei, azi, 21.07.2026. Document: Hotarâre 1282/2026 21.07.2026 Prin această decizie Curtea de Apel București a suspendat toate efectele proiectului Legii salarizării unitare, blocând astfel inițiativa Guvernului condus de Ilie Bolojan”, se arată în minuta deciziei. Efectele deciziei instanței Decizia blochează practic traseul legislativ al legii. Avocatul Toni Neacșu explică principalul argument pentru aparența de nelegalitate a proiectului de lege: „a fost elaborat, redactat și negociat de un Guvern demis, care nu mai poate iniția proiecte de legi (art 37 alin 3 din Codul administrativ)”. „A iniția” nu înseamnă doar a nu vota în Guvern un proiect de lege ci și că nu mai poți parcurge nici una din procedurile de elaborare a unui astfel de proiect și nu îți mai poți folosi resursele pentru a lucra la el. Felicitari Sanitas și avocatului Vlad Ștefan (ești tare, dom’le🫡)!”, a adăugat Toni Neacșu. În urma deciziei instanței, proiectul publicat pe 17 iulie 2026 nu mai poate fi introdus sau dezbătut în Parlament. Constatarea nelegalității: Judecătorii au reținut o vădită aparență de nelegalitate din cauza lipsei consultării reale. Garanția dialogului social: Decizia obligă Guvernul să reia negocierile oficiale cu sindicatele din sistemul public. Proiectul legii salarizării unitare reprezintă o reformă asumată de România prin PNRR. Cu toate acestea, Federația Sanitas a acuzat Guvernul de decizii unilaterale. Sindicaliștii susțin că noua formă a legii ar plafona sau chiar ar scădea veniturile pentru mai mult de jumătate dintre angajații din sănătate și asistență socială. În semn de protest, cadrele medicale au organizat deja o grevă de avertisment de două ore pe 20 iulie, menținând calendarul pentru declanșarea grevei generale pe 28 iulie 2026
Lia Olguța Vasilescu lansează o gravă acuzație: Guvernul Bolojan ar fi trimis deja la Bruxelles planurile pentru fondurile europene 2028-2034 fără să se consulte cu nimeni. Planul de 60 de miliarde de euro, coordonat în secret de Dragoș Pîslaru
Dragoș Pîslaru, acum membru al PNL, împreună cu mai multe persoane din guvernul Bolojan ar fi trimis deja proiectele la Bruxelles pentru fondurile europene „clasice” din perioada 2028-2034, este concluzia trasă de Lia Olguța Vasilescu, pe baza indiciilor pe care le are. Este vorba de un plan de 60 de miliarde de euro, care ar fi alocarea bugetară pentru România în perioada respectivă. Declarațiile au fost făcute în exclusivitate la „Ai Aflat! Cu Ionuț Cristache, iar emisiunea poate fi urmărită integral aici. Gândul a încercat să îl contacteze pe ministrul demis al Fondurilor UE, Dragoș Pâslaru, care nu a răspuns până în momentul transmiterii acestei știri. „La ora actuală, ar trebui să trimitem la Bruxelles planurile pentru fonduri: Planul de parteneriat național și planurile regionale. Este vorba despre următorul ciclu financiar, pentru perioada 2028–2034, în cadrul căruia România ar urma să primească 60,2 miliarde de euro. În luna iulie trebuiau trimise planurile la Bruxelles. Nu știm nimic și nu s-a negociat nimic. Sunt președinta Asociației Municipiilor din România. Probabil că aceste planuri au fost trimise, având în vedere că acesta este termenul. Oricum, încă suntem în termen. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, domnul Pîslaru, ar trebui să știe despre acest lucru. Aceste planuri ar fi trebuit trimise în cursul acestei luni”, a spus Lia Olguța Vasilescu. Conform informațiilor Olguței Vasilescu, planurile ar fi trebuit depuse până în iulie 2026. Iar guvernul Bolojan, sub coordonarea lui Dragoș Pâslaru, cel mai probabil au trimis la Bruxelles proiectele pentru cele 60 de miliarde de euro, lasă să se înțeleagă Olguța Vasilescu. „Este posibil să ajungem din nou în situația în care să nu avem bani pentru irigații sau pentru gestionarea apelor pluviale. Când ai la dispoziție 60 de miliarde de euro, trebuie să consulți asociațiile reprezentative: municipiile, orașele și comunele. Trebuie să îi întrebi pe primari. Au trimis sau nu au trimis la Bruxelles planurile. Dacă au trimis, nu s-au consultat cu nimeni. Dacă nu le-au trimis, termenul a fost depășit.” Precedentul PNRR în care USR au trimis la Bruxelles planul fără consultări Lia Olguța Vasilescu a făcut o paralelă cu situația PNRR, în care USR este acuzat, de asemenea, că a trimis planul la Bruxelles fără consultări. Primarul din Craiova acuză că s-a negociat prost legea salarizării în PNRR, iar scandalul de acum este un rezultat al acestui fapt. „Atunci când s-a negociat PNRR-ul și jalonul referitor la salarizare, au fost introduse câteva aspecte. Acum se vede ce au însemnat, de fapt, aceste chestiuni. Primul aspect prevedea acordarea unor prime de performanță pentru bugetari. Această posibilitate exista deja în lege, însă prevederea nu a fost aplicată niciodată, deoarece era amânată de fiecare dată prin așa-numitele „ordonanțe-trenuleț”. Al doilea aspect viza administrația publică locală. Noi lăsaserăm la latitudinea consiliilor locale să stabilească nivelul salariilor, în funcție de posibilitățile financiare ale fiecărei administrații. A venit însă domnul Ghinea și a spus că primarii acordă salarii prea mari. Au existat într-adevăr cazuri în care s-au acordat salarii atât de mari încât primăriile au ajuns aproape de faliment? În niciun caz” Ea mai acuză că, tot în același jalon din PNRR, s-a negociat greșit și fără consultări ca sporurile să fie aproape egale pentru toată lumea. „Aș mai vrea să vă spun un lucru: tot prin acest jalon, domnul Ghinea a introdus prevederea potrivit căreia sporurile trebuie să fie uniforme. Astfel, ajungi să pui aproape pe același nivel un medic de la ATI, care lucrează în condiții extrem de dificile, sau un medic de la boli infecțioase, cu un medic care nu se confruntă cu aceleași condiții de muncă și cu aceleași riscuri.” Fondurile europene, ancoră pentru investiții în România PNRR a fost însă separat de fondurile clasice. În acest moment, România se află în perioada de programare 2021-2027. Fondurile europene „clasice”, cum sunt cele de coeziune, au o perioada de folosire de 7 ani, dar au fost și cazuri în care așa-zisa perioadă de programare s-a prelungit. Pentru România, politica de coeziune a Uniunii Europene este principalul mecanism prin care UE finanțează reducerea decalajelor de dezvoltare: infrastructură, economie regională, locuri de muncă, educație, servicii sociale, sănătate, mediu și capacitate administrativă. România este stat membru al UE din 1 ianuarie 2007, astfel că perioada 2007–2013 a fost primul ciclu complet în care țara a avut acces la fondurile structurale și de coeziune destinate statelor membre. Prima alocare a fost de circa 20 mld. euro.
MApN anunță sprijin pentru gestionarea incidentului produs în Marea Neagră, unde o navă petrolieră a fost lovită
În cursul zilei de marți, 21 iulie 2026, Ministerul Apărării Naționale (MApN) a anunțat că este pregătit să sprijine instituțiile cu atribuții în gestionarea incidentului produs în Marea Neagră. Vă reamintim că o navă petrolieră a fost lovită aproape de Sulina, noaptea trecută. MApN anunță că este pregătit să sprijine autoritățile în gestionarea incidentului de la bordul navei Gas Lisbon. Ministerul are pregătite un elicopter Puma Naval și două nave militare, iar efectivele pot fi suplimentate dacă va fi necesar. Totodată, a fost emisă o avertizare de navigație pentru evitarea zonei afectate. Loading … Cele trei persoane rănite la bordul navei vor fi transportate la spital „Ministerul Apărării Naționale este pregătit să sprijine instituțiile cu atribuții în gestionarea incidentului produs, în dimineața zilei de 21 iulie, la bordul navei comerciale GAS LISBON, sub pavilion liberian, aflată în tranzit prin Zona Economică Exclusivă a României. Astfel, MApN are pregătite un elicopter IAR-330 Puma Naval, precum și două nave militare ale Forțelor Navale Române. La nevoie, aceste forțe vor fi suplimentate. Ministerul Apărării Naționale, prin Direcția Hidrografică Maritimă, a transmis o avertizare de navigație pentru a se evita zona incidentului”, transmite MApN. O navă Gas Lisbon, aflată sub pavilion liberian, a suferit avarii majore MApN precizează că nava Gas Lisbon, încărcată cu peste 3.790 de tone de propan, a suferit avarii în apropiere de Sfântu Gheorghe, în timp ce se îndrepta spre Ucraina. Cei 17 membri ai echipajului au fost salvați, iar răniții au primit îngrijiri medicale la Sulina. Ministerul reamintește că Armata României intervine doar în cazul amenințărilor militare, potrivit legii. „Amintim că în dimineața zilei de 21 iulie, nava comercială GAS LISBON, un tanc petrolier de tip LPG aflat sub pavilion liberian, ce naviga, la aproximativ 20 de mile marine sud-est de localitatea Sfântu Gheorghe, care a plecat din portul Alexandria (Egipt) și se îndrepta către Reni (Ucraina) în tranzit în Zona Economică Exclusivă a României, având la bord o încărcătură de peste 3.790 de tone de propan și un echipaj format din 17 persoane, a suferit avarii majore. Toți membrii echipajului au fost evacuați și recuperați în siguranță, iar răniții au fost transportați în Portul Sulina, unde au fost preluați de echipajele medicale. Potrivit Legii nr. 346/2006, Armata României are responsabilitatea apărării teritoriului național, a spațiului aerian și a apelor teritoriale împotriva amenințărilor militare”, mai transmite MApN.
21 Iulie, calendarul zilei: Erling Haaland împlinește 26 de ani, Victor Hănescu face 45
Gândul vă prezintă calendarul zilei de marți, 21 iulie. Iată care sunt cele mai importante evenimente consemnate de-a lungul timpului la această dată. Erling Braut Haaland este un fotbalist norvegian, născut pe 21 iulie 2000 în Leeds, Anglia. Tatăl său, Alf-Inge Haaland, a fost și el fotbalist profesionist, iar pasiunea pentru acest sport a fost prezentă în familia sa încă din copilărie. Erling și-a construit cariera în Norvegia, Austria, Germania și Anglia. A impresionat prin numărul mare de goluri marcate pentru echipe precum Molde, Red Bull Salzburg, Borussia Dortmund și Manchester City. Este un jucător important al echipei naționale a Norvegiei, fiind apreciat pentru combinația dintre puterea fizică, viteza de deplasare și instinctul de marcator. De asemenea, se remarcă prin profesionalism, disciplină și dorința permanentă de a-și îmbunătăți jocul. Mulți specialiști îl consideră unul dintre cei mai buni atacanți ai lumii și un candidat constant la cele mai importante premii din fotbal. Erling Braut Haaland Victor Hănescu este un fost jucător profesionist de tenis din România, născut pe 21 iulie 1981, în București. A început să joace tenis la vârsta de șapte ani, iar datorită talentului și perseverenței sale a ajuns printre cei mai buni sportivi români din istoria tenisului masculin. Cea mai bună clasare din cariera sa a fost locul 26 în clasamentul mondial ATP, atins în iulie 2009. Cel mai important rezultat într-un turneu de Grand Slam a fost calificarea în sferturile de finală la Roland Garros, în 2005. De-a lungul carierei, a câștigat un titlu ATP la simplu și două titluri la dublu, reprezentând România în numeroase competiții internaționale și în Cupa Davis. Era apreciat pentru serviciul puternic, lovitura de rever cu o singură mână și calmul de care dădea dovadă pe teren. După retragerea din activitatea competițională, în 2016, acesta s-a dedicat pregătirii noilor generații de sportivi, înființând o academie de tenis unde își transmite experiența acumulată în circuitul profesionist. Victor Hănescu Alte evenimente semnificative petrecute în decursul anilor în această zi: Nașteri 🎂 🎂1620: Jean Picard 🇫🇷🌍 astronom și geodez. A fost primul care a calculat, cu precizie, raza Pământului 🎂1808: Simion Bărnuțiu 🇷🇴✒️ istoric și estetician, conducător al Revoluției de la 1848 din Transilvania 🎂1821: Vasile Alecsandri 🇷🇴✒️ 🎂1899: Ernest Miller Hemingway 🇺🇸✒️ laureat al Premiului Pulitzer în 1953, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1954 „pentru măiestria artei narative demonstrată în Bătrânul și marea”, unul dintre cei mai cunoscuți scriitori americani 🎂1948: Cat Stevens 🇬🇧🎤 Genurile muzicale abordate sunt pop, rock și muzică islamică. În 2014 a fost introdus în Rock and Roll Hall of Fame 🎂1951: Robin Williams 🇺🇸🎬 laureat Oscar decernat în 1998 pentru rol secundar, Good Will Hunting (1997) și alte 4 nominalizări. S-a sinucis la 63 de ani 🎂1955: Dan Chișu 🇷🇴🎥 🎂1968: Josh Hartnett 🇺🇸🎬 🎂1971: Charlotte Gainsbourg 🇫🇷🎬 🎂1974: Terry Coldwell 🇬🇧🎤 East 17 🎂1974: Alina Chivulescu 🇷🇴🎬 🎂1975: David Dastmalchian 🇺🇸🎬 Prisoners (2013), The Suicide Squad (2021), Late Night with the Devil (2023) 🎂1978: Josh Hartnett 🇺🇸🎬 The Faculty (1998), Pearl Harbor (2001), Black Hawk Down (2001), Lucky Number Slevin (2006), Oppenheimer (2023), Trap (2024) 🎂1981: Victor Hănescu 🇷🇴🥎 🎂1986: Betty Gilpin 🇺🇸🎬 GLOW (2017 – 2019) 🎂1989: Rory Culkin 🇺🇸🎬 Signs (2002), Scream 4 (2011), Lords of Chaos (2018) 🎂2000: Erling Haaland 🇳🇴⚽️ Decese 🕯 🕯️1907: Nicolae Grigorescu 🇷🇴🎨 primul dintre fondatorii picturii române moderne, urmat de Ion Andreescu și Ștefan Luchian 🕯️1919: Eremia Grigorescu 🇷🇴✩ general, comandantul trupelor române în bătălia de la Mărășești, ministru de război 🕯️1944: Claus von Stauffenberg 🇩🇪 ofițer, conducătorul complotului din 20 iulie împotriva lui Hitler 🕯️1998: Alan Shepard 🇺🇸🧑🏻🚀 primul astronaut american 🕯️2023: Tony Bennett 🇺🇸🎤 cântăreț american de jazz. A devenit cunoscut pe plan internațional în 1962 cu albumul „I Left My Heart In San Francisco” Evenimente📋 📋🇧🇪 Ziua națională a Belgiei; se aniversează instaurarea monarhiei, depunerea jurământului de către primul rege, Leopold I, în 1831 Calendar 🗒️ 🗒️356 î.Hr.: Templul zeiței Artemis din Efes, una dintre cele șapte minuni ale lumii antice, a fost distrus prin incendiere de Herostratus 🗒️1718: Tratatul de la Passarowitz: Imperiul Otoman cedează Austriei Banatul, Oltenia, nordul Serbiei și al Bosniei 🗒️1831: Începe domnia regelui Leopold I, primul rege al belgienilor 🗒️1861: București: pe scena Teatrului cel Mare a avut loc prima reprezentație a piesei „Hamlet”, de William Shakespeare, avându-l în rolul principal pe Mihail Pascaly, primul actor român care l-a întruchipat pe Hamlet 🗒️1873: Primul jaf de tren de la vestul râului Mississippi a fost înfăptuit de Jesse James 🗒️1880: Alexandru Macedonski publică, în revista „Literatorul”, articolul „Despre logica poeziei”, considerat a fi primul manifest al poeziei române moderne 🗒️1906: Alfred Dreyfus este reintegrat în armată cu gradul de căpitan 🗒️1914: Consiliul de Coroană, întrunit la Sinaia, proclamă poziția de neutralitate a României în Primul Război Mondial 🗒️1925: Procesul Scopes: În Dayton, Tennessee, profesorul de biologie de liceu John Scopes este găsit vinovat că a predat Teoria evoluționistă în clasă și amendat cu 100 $ 🗒️1941: Primul bombardament al aviației germane asupra Moscovei 🗒️1944: Colonelul Claus von Stauffenberg și ceilalți complici la asasinarea eșuată împotriva lui Adolf Hitler, sunt executați la Berlin 🗒️1945: Harry S. Truman a aprobat ordonanța prin care se aproba folosirea bombelor atomice 🗒️1954: Primul Război din Indochina: Conferința de la Geneva împarte Vietnamul în Vietnamul de Nord și Vietnamul de Sud 🗒️1969: A fost inaugurat Combinatul petrochimic Pitești 🗒️1970: După 11 ani de construcție este finalizat barajul Aswan din Egipt 🗒️1971: A fost dată în exploatare definitivă ecluza românească de la Porțile de Fier 🗒️1983: La stația Vostok din Antarctica de Est, se înregistrează cea mai scăzută temperatură de pe Pământ, -89,2 °C 🗒️1984: CPEx al CC al PCR a hotărât construirea canalului navigabil Poarta-Albă-Midia-Năvodari și a canalului navigabil Dunăre-București 🗒️2007: Apare ultimul volum din seria Harry Potter 🗒️2008: Radovan Karadžić a fost arestat la Belgrad în cadrul unui mandat internațional de arestare a Tribunalul de la Haga 🗒️2013: Prințul Filip al Belgiei a devenit rege al belgienilor în urma abdicării tatălui său, Albert al II-lea al Belgiei 🗒️2022: Peștele-spadă chinezesc, una dintre cele mai
Valentin Stan critică planul lui Macron de a crea o forță multinațională pentru Ucraina: Vor face exerciții ostile împotriva Rusiei
Valentin Stan critică planul lui Macron de a crea o „forță multinațională” pentru Ucraina. Istoricul amintește că Bolojan a anunțat că România va permite tranzitul unor trupe străine către Ucraina. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Loading … „Bolojan ne-a anunțat că eventuale trupe care merg să se bată cu rușii în Ucraina vor trece pe aici” Invitat la Marius Tucă Show, Valentin Stan amintește una dintre declarațiile lui Ilie Bolojan din vremea în care era președinte interimar. În martie 2025, Bolojan anunța că nu vor fi trimiși militari din România să lupte în Ucraina. Istoricul surprinde că premierul demis a mai precizat și că trupele străine care vor merge să lupte în Ucraina vor avea drept de tranzit în România. „Ilie Bolojan, încă din martie 2025 când era președinte interimar, a zis că România nu va trimite militari în Ucraina. Dar de militarii care trec pe aici și se duc în Ucraina să se bată cu rușii, ce zicem? Bolojan ne anunța încă de atunci nu numai că face exerciții împotriva Rusiei, ci că eventuale trupe care merg să se bată cu rușii în Ucraina vor trece pe aici.”, amintește Valentin Stan. Profesorul Stan critică proiectul lui Macron de a organiza forță multinațională pentru Ucraina. Acesta susține că președintele Franței vrea să aibă oameni pe teritoriul Ucrainei, ca în cazul unui nou atac al Rusiei să poată interveni. Istoricul se întreabă ce se va întâmpla cu acești militari după terminarea războiului. „Forța de reasigurare, misiunea de sprijin pentru Ucraina, asta e forța multinațională pentru Ucraina. Ce are? Vocație defensivă… Măsurile sunt puse în aplicare pentru a preveni un nou atac al Rusiei. Deci în momentul în care s-a terminat războiul acolo, ce fac ăștia? Sunt acolo pentru a răspunde dacă Rusia ar decide să atace din nou. Adică ăștia vor fi desfășurați pe teritoriul Ucrainei, spune Macron, ca să se bată cu Rusia. Iar noi îi susținem pe ăștia… Franța este națiune cadru NATO în România. Iar ăștia vor desfășura aceste forțe, inclusiv pe teritoriul țărilor vecine.”, explică istoricul. Sloganul lui Macron – ne batem cu rușii Stan critică dur proiectul francez și susține că România, chiar dacă nu participă, va avea parte de exerciții militare pe teritoriul ei. Acesta afirmă că au mai fost exerciții militare făcute împotriva pericolului rusesc. Profesorul sesizează că niciun alt exercițiu nu a fost declarativ făcut pentru a pregăti militari într-o luptă directă cu Rusia. Exercițiile militare ale lui Macron, surprinde istoricul, sunt unele ostile împotriva Rusiei. „Forța asta se va bate cu Rusia. Până se bate cu Rusia, vor face exerciții. Unde? În țările vecine Ucrainei. Știi vreo țară vecină, mai vecină decât aia unde Franța este națiune cadru NATO? Pe aici sunt cele mai multe trupe franceze. Deci noi vom desfășura exerciții, chiar dacă nu participăm, pe teritoriul nostru. Vor fi exerciții anunțate de Macron ca fiind exerciții ostile împotriva Rusiei. Altminteri, NATO face fel de fel de exerciții, la munte, la mare… Dar nicăieri nu o să ai o comunicare de tipul: ne batem cu rușii. Sigur, le faci ca să te aperi de ruși și așa mai departe. Doar că aici și-a spus de dinainte că suntem nu numai ca să ne batem cu rușii, ci ca să îi apărăm pe ucraineni.”, menționează profesorul. Pe 13 iulie, Ucraina și nouă parteneri europeni au lansat Coaliția împotriva rachetelor balistice, cu scopul de a consolida capacitățile de apărare antirachetă ale Europei. România nu va participa la această coaliție împotriva rachetelor balistice.
Șeful sindicaliștilor, Dumitru Costin, explică în exclusivitate la Gândul de ce legea salarizării crește cheltuielile bugetare
Dumitru Costin explică de ce legea salarizării crește cheltuielile bugetare. Șeful sindicaliștilor prezintă și formele multiple prin care a trecut actuala lege a salarizării. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Răzvan Dumitrescu. Loading … „De la 1 ianuarie vom cheltui în plus 12,1 miliarde la fondul de salarii” Invitat la „Subiectul Zilei”, cu Răzvan Dumitrescu, Dumitru Costin susține că noua lege a salarizării îi va costa mai mult pe români. Acesta amintește declarația lui Dragoș Pîslaru, prin care noua lege va aduce cheltuieli de 12,1 miliarde la fondul public de salarii. „Oricum ne costă mai mult noua lege de salarizare în sectorul public. Trebuie să vă reamintesc doar impactul bugetar comunicat oficial de domnul Pîslaru, care zice că de la 1 ianuarie vom cheltui în plus 12,1 miliarde la fondul de salarii din sectorul public. Însă, asta e ceea ce e trecut pe hârtie.”, anunță șeful sindicatelor. „Banca Mondială a avut acces la o treime din datele necesare” Șeful sindicatelor acuză că Băncii Mondiale nu i-au fost furnizate toate informațiile despre noul proiect de lege. Acesta susține că există un raport de 600 de pagini al Băncii Mondiale în care se recunoaște că experții au avut acces doar la o treime din datele necesare. „În realitate, această lege, acest proiect de lege, care din păcate a fost construit fără ca onor consultanții, și anume Banca Mondială, să aibă acces la informații corecte, în timp real, despre întreaga structură de venituri salariale, însemnând salariul de bază, sporuri, stimulente, bonusuri, tot ceea ce există pe fiecare ordonator de credit. Și vă pun la dispoziție cele peste 600 de pagini de rapoarte tehnice făcute de Banca Mondială, care recunoaște faptul că nu a avut acces decât la circa o treime din datele necesare.”, susține Costin Cum a arătat prima formă a proiectului de lege? Costin susține că proiectul de lege a suferit mai multe mutații. Acesta menționează că prima formă a proiectului de lege a fost pe vremea Simonei Oprescu. Acel proiect de lege era unul de nesusținut, anunță acesta, pentru că aducea o cheltuială de 35 de miliarde în plus. „În rest, acel proiect de lege a suferit mai multe mutații. Am avut o primă formă de proiect de lege în timpul doamnei ministru Simona Oprescu. Impactul bugetar era uriaș, de nesusținut. Erau peste 35 de miliarde de lei cheltuială suplimentară. Din acest motiv, s-a modificat succesiv acest proiect de lege, umblându-se înainte de toate la coeficienții de ierarhizare. Dacă în prima formă a proiectului de lege, raportul era între salariul cel mai mic din sectorul public și salariul președintelui, aveam un raport de 1 la 15, ulterior au remodelat la 1 la 12, la 1 la 10, până au ajuns la acest format de 1 la 8.”, prezintă șeful BNS. Din acel punct, s-au modificat succesiv coeficienții de ierarhizare. Sindicalistul menționează că de la un raport de 1 la 15 între salariul minim din sectorul public și salariul președintelui, s-a ajuns la un raport de 1 la 8. Pîslaru a prezentat public abia a treia formă a proiectului de lege Șeful sindicatelor precizează că ministrul Florin Manole i-a predat lui Dragoș Pîslaru un proiect de lege. În doar câteva zile, adaugă acesta, proiectul de lege s-a tot modificat. Ministrul interimar, Dragoș Pîslaru, a prezentat public abia a treia formă a proiectului de lege. „În timpul ministrului Manole, de fapt, pe finalul mandatului său, acesta a pus la dispoziția noului ministru interimar Pîslaru varianta numărul 2 a proiectului de lege. Varianta numărul 2 a proiectului de lege a suferit pe repede înainte. În câteva zile, la presiunea funcționarilor din diverse ministere, până când să iasă în spațiul public, a suferit alte mutații. În momentul în care Dragoș Pîslaru a scos în spațiul public, în urmă cu câteva săptămâni, varianta de proiect de lege, aia era varianta 3 de proiect de lege.”, menționează Costin. 20.000 de procese pe rol împotriva noii legi a salarizării Dumitru Costin susține că sunt în prezent peste 20.000 de procese intentate împotriva noului proiect de lege. Acesta afirmă că întrega familie ocupațională justiție a fost profund afectată de noua lege. Mai mult, șeful BNS menționează că și cei din sănătate au fost grav loviți de noua lege, iar protestul lor a arătat consecințele negative. „Gândiți-vă că în momentul în care noi acum stăm de vorbă, doar din familie ocupațională justiție, cei de la justiție au făcut un raport amănunțit, și aici vorbim de magistrați, vorbim de tot corpul propriu. Acum sunt pe rolul instanțelor de judecată peste 20.000 de procese. Și în continuare se înregistrează noi și noi acțiuni în instanță. Ca să nu vorbim și de alte zone cu probleme majore, cei din sănătate publică, care au arătat inclusiv în protestul de astăzi consecințe negative ale acestui proiect de lege.”, anunță șeful sindicatelor. „Sunt foarte puține categoriile socio-profesionale care zic că e ok așa cum e legea” Șeful BNS amintește că cei de la PSD, în frunte cu Florin Manole, au organizat sâmbătă și duminică consultări. Acesta susține că sunt foarte puține categorii profesionale care nu sunt nemulțumite de actuala formă a legii. Cele mai mari familii ocupaționale, explică Costin, nu simt că actuala formă a legii este una echilibrată. „Cei din PSD au organizat sâmbătă și duminică o suită de consultări cu reprezentanții tuturor corpurilor profesionale. Sunt foarte puține categoriile socio-profesionale care zic că e ok așa cum e legea. Marea majoritate a familiilor ocupaționale, cele mari, importante, de anvergură, dimensiune și impact… Mă refer la educație, mă refer la sănătate, am menționat justiția mai devreme. Deci sunt familii ocupaționale mari, de impact, care nu regăsesc un proiect de lege echilibrat.”, afirmă Dumitru Costin. Angajații din sănătate au intrat luni într-o grevă de avertisment de 2 ore, organizată de Federația Sanitas. Sindicaliștii critică proiectul noii legi a salarizării, pe care îl consideră inechitabil și lipsit de consultare. Sindicatul de la Metrorex a anunțat, la câteva ore distanță, că susțin protestul celor de la Sanitas. Aceștia spun că noul proiect al Legii Salarizării nu poate fi acceptat.
Greșeala pe care mulți o fac cu hainele noi. De ce experții recomandă să le speli întotdeauna înainte de prima purtare
Nu există nimic mai plăcut decât să îmbraci o ținută nouă. Iar dacă abia aștepți să porți hainele cumpărate imediat ce ai ieșit din magazin sau de îndată ce coletul a ajuns la ușă, este firesc să te întrebi dacă este sigur să faci acest lucru. Ar trebui să speli hainele noi înainte de a le purta? În general, este recomandat să speli hainele înainte de a le îmbrăca, mai ales dacă sunt articole care intră în contact direct cu pielea, spune Frances Kozen, lector senior în știința fibrelor la Universitatea Cornell, conform Real Simple. Loading … Chiar și hainele noi pot conține substanțe pe care nu ți-ai dori să le ai în contact cu pielea. „Produsele textile pot păstra urme de substanțe chimice rezultate din procesul de fabricație, precum și amidon folosit pentru a menține hainele apretate în timpul transportului, ambalării sau expunerii în magazine”, spune Nomi Dale Kleinman, șefa Departamentului de Design Textil și de Suprafețe de la Fashion Institute of Technology. Dacă hainele au fost expuse în magazin, și nu expediate direct din depozit, există și riscul contaminării prin contactul cu persoanele care le-au atins sau le-au probat. Ce se poate întâmpla dacă porți haine noi fără să le speli? Dacă nu ai pielea sensibilă, este posibil să nu ai nicio problemă purtând hainele noi fără să le speli mai întâi, afirmă Kleinman. Totuși, există riscul ca substanțele chimice sau microorganismele prezente pe material să provoace iritații sau erupții cutanate, mai ales în cazul persoanelor predispuse la urticarie sau alte reacții alergice ale pielii. Nu doar pielea poate avea de suferit. Dacă hainele au fost vopsite, în special în nuanțe intense de albastru, cum este cazul blugilor, culoarea se poate transfera pe piele. Cum se spală corect hainele noi Primul lucru pe care trebuie să îl faci este să verifici eticheta de întreținere, pentru a evita greșelile care ar putea deteriora hainele. Dacă pe etichetă scrie „Doar curățare chimică” (Dry Clean Only), nu este recomandată spălarea acasă. Temperaturile ridicate, atât ale apei, cât și ale uscătorului de rufe, pot decolora, întinde sau micșora articolele vestimentare preferate.
De ce plouă aproape mereu de Sfântul Ilie? Explicația din bătrâni pentru furtunile violente din iulie
Sfântul Ilie, una dintre cele mai importante sărbători din calendarul ortodox, este este sărbătorit în fiecare an pe 20 iulie. În tradiția populară, se spune că în această zi plouă aproape mereu. În tradiția populară românească, Sfântul Ilie este considerat stăpânul fulgerelor, tunetelor și ploilor. Se spune că acesta gonește prin cer într-un car de foc tras de cai înaripați și îi lovește cu fulgere pe diavolii care se ascund de el. Loading … Oamenii de la sate credeau că tunetul este zgomotul roților carului Sfântului Ilie pe bolta cerească, iar fulgerul este arma cu care acesta îi pedepsește pe demoni. Astfel, ploile apar atunci când Sfântul Ilie deschide porțile cerului pentru a uda pământul. Din acest motiv, în multe zone se evita munca în ziua de 20 iulie, mai ales lucrul cu unelte de fier, pentru a nu atrage mânia sfântului și furtunile. FOTO – Doxologia.ro Seceta de trei ani și jumătate vestită de Sfântul Ilie Asocierea dintre Sfântul Ilie și ploaie, secetă, tunete și fulgere, are un fundament în Biblie, nu este doar o creație a tradiției populare românești. Povestea sa apare în Vechiul Testament, în cărțile Regilor. Una dintre cele mai cunoscute întâmplări este cea în care prorocul Ilie îi vestește regelui Ahab că va urma o mare secetă asupra țării. Potrivit relatării biblice, Ahab, regele Israelului, se îndepărtase de credința în Dumnezeu și îl sprijinea pe cultul zeului Baal. Ca pedeapsă pentru această rătăcire, Sfântul Ilie anunță: „Viu este Domnul Dumnezeul lui Israel, înaintea Căruia stau, că nu va fi în anii aceștia nici rouă, nici ploaie decât numai când voi zice eu.” (Cartea a III-a a Regilor, capitolul 17) Rugăciunea Sfântului Ilie și venirea ploii După o perioadă îndelungată de secetă, Sfântul Ilie se roagă lui Dumnezeu pe Muntele Carmel pentru revenirea ploii. Biblia spune că prorocul trimite slujitorul său să privească spre mare de șapte ori. La a șaptea cercetare apare un nor mic, „cât o palmă de om”, iar apoi cerul se acoperă de nori și începe o ploaie puternică. Sursa Foto: Pixabay – Ilustrativ De ce apar furtuni puternice în luna iulie Dincolo de explicațiile tradiționale, există și o explicație științifică pentru vremea instabilă din această perioadă. Luna iulie este una dintre cele mai călduroase luni ale anului. Soarele încălzește puternic solul, iar aerul cald și umed începe să se ridice rapid în atmosferă. Atunci când întâlnește mase de aer mai rece, se produce instabilitate atmosferică, iar norii de furtună se dezvoltă într-un timp scurt. Pentru agricultori, ploaia de la mijlocul lunii iulie avea și încă are o importanță uriașă. Culturile au nevoie de apă, iar o ploaie venită la momentul potrivit putea salva recoltele. De aceea, Sfântul Ilie era privit nu doar ca un aducător de furtuni, ci și ca un protector al recoltelor.