Etichetă: Actualitate

Se deblochează criza de la Spitalul Marie Curie

Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, a avizat memorandumul propus de Ministerul Sănătății pentru deblocarea a 22 de posturi la Spitalul Clinic de Urgență „Marie Curie”. Aceste posturi ar permite redeschiderea celor 5 paturi ATI închise din lipsă de personal. Documentul urmează să fie analizat în ședința de Guvern de joi.  Decizia vine în contextul în care conducerea unității medicale a avertizat că deficitul de personal a determinat închiderea a 5 paturi de la secția de terapie intensivă, diminuând capacitatea unității sanitare de a trata cazurile grave. Ministrul de Finanțe promite deblocarea a 22 de posturi Reamintim că miercuri, șeful secției ATI nou-născuți de la Spitalul de copii Marie Curie, medicul Cătălin Cârstoveanu, a avertizat că actuala criză din spitale duce la desființarea paturilor de la secțiile de terapie intensivă. „Am avizat în această dimineață memorandumul MS pentru deblocarea celor 22 de posturi necesare într-o situație care impunea intervenție urgentă. Documentul va fi discutat în ședința de Guvern de azi. Am transmis încă de ieri că, atunci când ne confruntăm cu o situație critică care afectează direct îngrijirea copiilor aflați în stare gravă, care au nevoie de asistență medicală complexă, Ministerul Finanțelor va sprijini de urgență soluțiile necesare. Am reușit astfel, în strânsă colaborare cu Ministerul Sănătății, să identificăm cadrul administrativ necesar pentru deblocarea acestei situații”, a transmis ministrul Finanțelor pe Facebook. Deblocarea posturilor este doar o măsură temporară Alexandru Nazare a subliniat că aprobarea celor 22 de posturi nu înseamnă o schimbare de strategie în privința ocupării posturilor vacante din sistemul public. Este scrict o intervenție punctuală generată de caracterul urgent al situației de la „Marie Curie”. Foto ilustrativ / Sursa FOTO: pixnio.com „Trebuie să facem o distincție clară între astfel de intervenții punctuale, justificate de o situație absolut critică, și solicitările generale de deblocare a mii de posturi în sistemul public. Situațiile care privesc direct siguranța oamenilor și funcționarea unor servicii medicale esențiale trebuie soluționate cu prioritate. În timp ce deciziile cu impact bugetar amplu trebuie analizate riguros și fundamentate responsabil în actualul context economic al României”, a mai scris Nazare în aceeași postare. Potrivit autorităților, cele 22 de posturi ar permite redeschiderea celor 5 paturi ATI închise din lipsă de personal. Spitalele nu pot organiza concursuri pentru ocuparea posturilor vacante Secția de Terapie Intensivă pentru nou-născuți a Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii „Marie Curie” funcționează cu o capacitate redusă. Lipsa personalului a forțat conducerea unității să închidă temporar 5 paturi alocate celor mai grave cazuri. Medicii avertizează însă că criza pune în pericol viața unor copii aflați în stare critică. Aceștia depind strict de tratamente complexe și de îngrijire permanentă. Până recent, secția dispunea de 27 de paturi, numărul fiind diminuat la 22 după plecarea a 7 asistente medicale. Două dintre acestea au demisionat, în timp ce altele au intrat în concediu medical sau de creștere a copilului. Conducerea spitalului a afirmat că nu poate organiza concursuri pentru ocuparea posturilor vacante din cauza restricțiilor impuse printr-o ordonanță de urgență adoptată în 2025. Actul limitează angajările în sectorul bugetar.

Toni Neacșu critică condițiile impuse de Nicușor Dan pentru desemnarea premierului: Sorin Grindeanu ar găsi majoritatea

Toni Neacșu susține că Nicușor Dan a pus condiții greu de îndeplinit pentru numirea premierului. Acesta crede că Sorin Grindeanu ar fi o variantă mai potrivită, care ar putea găsi o majoritate pentru a forma Guvernul. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă.  Loading … „Nicușor Dan a pus condiții complicate pentru funcția de premier” Fostul membru CSM susține că Nicușor Dan a pus condiții greu de îndeplinit pentru desemnarea premierului. El subliniază că, în cazul desemnării lui Eugen Tomac, condițiile stabilite de președinte erau îndeplinite. „Cred că Nicușor Dan a pus niște condiții atât de complicate, încât în momentul de față nu poate face acest lucru. Când l-a desemnat pe Tomac, erau îndeplinite condițiile puse de președintele României,” a declarat Toni Neacșu. „Nicușor Dan avea garanția unei majorități pro-occidentale în cazul lui Tomac” Neacșu afirmă că președintele Nicușor Dan avea garanția unei majorități pro-occidentale în cazul desemnării lui Eugen Tomac pentru funcția de premier. „Dacă am înțeles bine și dacă este adevărat, avea garanția unei majorități pro-occidentale sau așa numită (…) Evident că nu a avut această garanție, iar în momentul de față, pe de-o parte, nu o are. Pe de altă parte, haideți să vă spun ceva (…),” a declarat fostul membru CSM. „Dacă Sorin Grindeanu ar fi numit premier, ar face majoritate” Toni Neacșu susține că, dacă Sorin Grindeanu ar fi desemnat pentru funcția de premier, acesta ar reuși să treacă de Parlament și să formeze un guvern. Acesta crede că liderul PSD ar putea găsi o majoritate parlamentară. „Convingerea mea este că, dacă acum ar fi numit Sorin Grindeanu, el ar trece ca premier și ar trece guvernul. El ar găsi acea majoritate, chiar dacă el spune că nu o are încă, dar și-o găsește,” a declarat Neacșu. Sorin Grindeanu a declarat că i-a cerut președintelui Nicușor Dan mandatul pentru funcția de premier, însă nu l-a primit. Liderul PSD susține că nu poate demonstra, în prezent, că are cele 233 de voturi necesare pentru formarea Guvernului.

Zile de foc pentru economia României. Agențiile de rating dau verdictul în următoarea săptămână. Surse Gândul: Riscul de retrogradare la junk este de 50%. Cea mai mare vulnerabilitate, criza politică

România este la mai puțin de 10 zile distanță de riscul de a fi retrogradată de Fitch, cea mai mare agenție de rating, la categoria junk –  țară nerecomandată investițiilor. Surse din Ministerul Finanțelor au declarat, în exclusivitate pentru GÂNDUL, că șansele de a intra în scenariul sumbru al retrogradării sunt de aproximativ 50%. Estimarea vine în urma datelor preliminare discutate în luna iulie la nivelul experților din minister cu delegațiile instituțiilor de evaluare a riscului suveran. Primul verdict este anunțat pe 31 iulie, când Fitch Ratings urmează să publice noua evaluare a ratingului suveran al României. România, pe buza prăpastiei „junk” în evaluările celor trei mari agenții de rating suveran Agenția menține în prezent ratingul la BBB-, ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor, cu perspectivă negativă. O coborâre cu o singură treaptă ar însemna, în cazul Fitch, pierderea statutului „investment grade”. România se află, practic, pe ultima treaptă înaintea prăpastiei „junk” în evaluările tuturor celor trei mari agenții: Fitch și S&P o mențin la BBB-, iar Moody’s la echivalentul Baa3, cu perspectivă negativă. Miza evaluării Fitch este cu atât mai mare cu cât vine într-o perioadă de instabilitate politică, risc de a pierde miliarde de euro din PNRR și poate deveni un semnal important pentru piețe și pentru celelalte mari agenții de rating. Mai mult decât atât, agențiile nu mai evaluează doar fotografia deficitului și a execuției bugetare din 2026, ci credibilitatea traiectoriei 2027–2028: stabilitate politică, capacitate de reformă, PNRR, datorie și costul acesteia. De altfel, Nicușor Dan, președintele României, a declarat că se va implica personal în „lupta” pentru evitarea nivelului de „junk”. „Vin evaluările din iulie, început de august și apoi în octombrie. În măsura în care este util, o să mă implic personal. I-am rugat deja pe liderii partidelor să fie la dispoziția evaluatorilor pentru a le spune că, pe chestiunile fundamentale cu care România se confruntă și care au impact asupra economiei și finanțelor, lumea este aliniată. Sunt optimist că vom evita o degradare, care ar fi catastrofală pentru noi”, a declarat Nicușor Dan, recent. Pilonul banilor din PNRR, la un pas de colaps Practic, chiar dacă ministrul Alexandru Nazare și experții de la Finanțe au venit cu temele făcute la nivel de cifre la discuțiile cu agențiile, punctajul tehnic este insuficient pentru a le convinge să mențină ratingul la nivel „investment grade”. La finalul lui iunie, ministerul anunța că în „primele 5 luni ale anului, deficitul bugetar s-a redus cu peste 28,3 miliarde lei față de aceeași perioadă a anului trecut, respectiv cu 1,60 puncte procentuale ca pondere în PIB”. În același timp, arăta că fondurile europene și PNRR „contribuie direct la susținerea investițiilor și la limitarea presiunii asupra finanțării din resurse naționale, într-un context de consolidare fiscală și costuri ridicate ale dobânzilor”. Iar acest pilon este pe punctul de a se prăbuși, o dată cu numărătoarea inversă pentru banii PNRR. Practic, dacă la finalul lunii august nu există consens politic pe reformele majore din Planul de Redresare și Reziliență, România intră într-un cerc vicios al rostogolirii unor datorii suverane din ce în ce mai scumpe. Problema este viteza cu care aceasta crește și costurile tot mai mari necesare finanțării ei. Cheltuielile cu dobânzile, arată Ministerul Finanțelor, s-au situat la nivelul lunii mai la 26,81 mld lei, cu 3,95 mld lei mai mari față de aceeași perioadă a anului trecut. Exprimate ca pondere în PIB, aceste cheltuieli reprezintă un nivel de 1,3% din PIB. Avertismentul Fitch: criza politică amplifică riscurile Ministerul Finanțelor a intrat în luna iulie într-o nouă rundă de discuții tehnice cu marile agenții internaționale de rating, în încercarea de a demonstra că România își poate continua procesul de consolidare fiscală în pofida crizei politice. Comunicatul instituției, transmis în urma întâlnirii cu experții Fitch din 14 iulie, arată – indirect – îngrijorările majore ale agenției de rating, dincolo de cifrele privind deficitul bugetar și creșterea accelerată a datoriei publice. Este vorba despre faptul că România riscă să piardă sume importante din PNRR – risc agravat de blocajul politic și cele două luni și jumătate de interimat la Palatul Victoria. Oficialii români pus pe masă, în acest caz, doar „asigurări”. „Reprezentanții ministerului au dat asigurări că sunt continuate eforturile susținute pentru finalizarea reformelor și investițiilor asumate prin PNRR, precum și pentru În ceea ce privește managementul datoriei publice, reprezentanții Ministerului Finanțelor au arătat că planul de finanțare pentru anul 2026 se derulează conform calendarului stabilit, având un grad de acoperire confortabil”, se arată în comunicatul ministerului. Fitch a avertizat explicit, într-o analiză publicată în mai 2026, că actuala criză politică amplifică riscurile pentru reducerea deficitului bugetar. Perspectiva negativă asociată ratingului BBB- reflectă, potrivit agenției, deteriorarea finanțelor publice provocată de deficitele mari și creșterea datoriei. Semnal de alarmă al Moody’s: plățile cu dobânzile ar putea urca la 9,2% din veniturile bugetare Tirul de evaluări continuă cu Moody’s, agenție care analizează situația economică, evoluția deficitului bugetar și stadiul reformelor asumate prin PNRR. Evaluarea sa este așteptată în august, iar discuțiile cu reprezentanții ministerului român de Finanțe au loc în această perioadă. România este la Baa3, tot ultima treaptă investment grade, cu perspectivă negativă. De altfel,  Moody’s a atras atenția, într-un comentariu publicat vineri, 26 iunie 2026, că incertitudinea politică prelungită și lipsa unei majorități parlamentare funcționale pot pune presiune pe procesul de consolidare fiscală și pe implementarea reformelor asumate de România. Îngrijorările vizează presiunea costurilor de finanțare. Agenția estimează că plățile cu dobânzile ar putea urca la 9,2% din veniturile bugetare în 2026 și la 9,6% în 2027, pe fondul randamentelor ridicate și al creșterii datoriei publice din ultimii ani. Totodată, Moody’s notează vulnerabilitatea României la fluctuațiile cursului de schimb, în condițiile în care puțin peste 50% din datoria publică este denominată în valută. Peste vulnerabilitatea fiscală se suprapune acum instabilitatea politică cronicizată. Prăbușirea majorității guvernamentale și incertitudinea privind continuarea reformelor au produs deja reacții pe piețele financiare. În aprilie, după retragerea sprijinului PSD pentru premierul Ilie Bolojan, spread-urile obligațiunilor românești în dolari cu maturitate în 2036 au crescut cu 28 de puncte de bază într-o

Cum a fost căsăpit deținutul aflat în comă, snopit de gardienii de la Penitenciarul Giurgiu. În pușcării mocnește revolta

Apar noi informații în cazul deținutului internat în stare gravă la Terapie Intensivă, snopit de gardienii de la Penitenciarul Giurgiu. Potrivit informațiilor obținute de Gândul, bărbatul era cunoscut în sistemul penitenciar pentru comportamentul violent și numeroasele incidente disciplinare. Incidentul de la Penitenciarul Giurgiu a generat tensiuni în mai multe unități de detenție, inclusiv la Rahova și Jilava, iar sursele susțin că personalul este în stare de alertă, pe fondul temerilor privind o posibilă grevă a deținuților. Deținutul era considerat periculos și avea un istoric de incidente violente Potrivit informațiilor obținute de Gândul, deținutul executa o pedeapsă de 1 an și 11 luni de închisoare pentru conducere fără permis, însă fusese încarcerat într-un regim de maximă siguranță deoarece era considerat un deținut cu grad ridicat de risc. Sursele susțin că acesta suferea de afecțiuni psihice și avea un comportament agresiv. Aceleași surse afirmă că bărbatul ar fi avut și alte dosare penale, inclusiv unul privind trafic de droguri, aflat încă pe rol, precum și un dosar pentru ultraj. Bărbatul ar fi agresat personal din penitenciar și echipaj medical Din informațiile Gândul, înaintea incidentului de la Penitenciarul Giurgiu, deținutul ar fi fost implicat în mai multe episoade violente. Acesta ar fi agresat o șefă de tură și un supraveghetor din cadrul Penitenciarului Rahova. De asemenea, pe 15 iulie, în timpul unei ieșiri la plimbare, și-ar fi lovit intenționat capul de beton, fiind ulterior transportat la spital. În timpul deplasării cu ambulanța, acesta ar fi aruncat cu urină asupra membrilor echipajului medical și asupra șefului escortei, episod care nu a rămas însă nepedepsit. Potrivit surselor Gândul, anchetatorii bănuiesc că Brudar Ștefan Claudiu a urcat în salvare în care se afla deținutul și i-a aplicat acestuia mai multe lovituri cu tonfa, pentru a se răzbuna, deși acesta era deja inconșient, Potrivit acelorași surse, în ultima perioadă deținutul ar fi avut un comportament tot mai agresiv, cu amenințări, injurii și acte de violență, inclusiv lovirea cu pumnul a unui agent și a unei șefe de secție. Potrivit unor informații obținute de Gândul din surse din sistemul penitenciar, incidentul de la Penitenciarul Giurgiu a generat tensiuni în mai multe unități de detenție, inclusiv la Rahova și Jilava. Sursele susțin că personalul este în stare de alertă, concediile ar urma să fie suspendate, iar angajații, inclusiv efectivele de intervenție, au fost anunțați să rămână disponibili, pe fondul temerilor privind o posibilă grevă a deținuților, în special dacă starea bărbatului internat în comă s-ar agrava. În prezent, deținutul este internat în Secția de Terapie Intensivă a Spitalului Județean de Urgență Giurgiu, iar medicii au transmis că prognosticul este rezervat.

Dan Dungaciu avertizează că schimbarea Șefului Statului Major din Ucraina nu este un semn bun pentru război. Ce explicații aduce sociologul

Dan Dungaciu avertizează că schimbarea Șefului Statului Major din Ucraina nu este un semn bun pentru război. Acesta susține că lucrurile nu merg bine pentru ucraineni. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă.  Loading … „Schimbarea Șefului Statului Major din Ucraina a fost o bătălie între două viziuni de a face război” Invitat la Marius Tucă Show, Dan Dungaciu afirmă că atunci când o armată își schimbă Șeful Statului Major în mijlocul războiului, acela nu e un semn bun. Acesta menționează că schimbarea lui Oleksandr Sîrski este dovada unei bătălii între două viziuni de a face război. „Când o armată, în timpul războiului, schimbă Șeful Statului Major, e foarte greu să argumentezi că toate lucrurile merg bine. Nu merg bine. Pentru că schimbarea Șefului Statului Major din Ucraina a fost, de fapt, o bătălie între două viziuni de a face războiul. Oleksandr Sîrski, omul care a făcut războiul și l-a învățat de la sovietici, a înțeles că au nevoie de oameni în infanterie, pentru că dronele voastre teribile nu sunt suficiente.”, menționează geopoliticianul. Sociologul îl menționează pe Oleksandr Sîrski ca fiind una dintre părțile acestei bătălii. Sîrski este, după spusele geopoliticianului, un militar bine antrenat, care a înțeles că războiul împotriva Rusiei nu poate funcționa doar cu drone, fără a mai avea infanterie. Demiterea lui Sîrski vine la doar câteva zile după demiterea ministrului Apărării, Mihailo Fedorov. „Războiul ăsta se duce mai departe, ajungând tot mai sus pe scara escaladării” Sociologul susține că rușii au luat teritorii din Ucraina care nu era pe harta inițială a misiunii speciale. Deși acele teritorii erau luate pentru a fi punct de negociere, acesta susține că rușii nu le vor mai da acum înapoi. Geopoliticianul anunță o escaladare a conflictului din Ucraina, care va tot crește. „Deci, rușii au luat niște teritorii care nu erau pe harta misiunii speciale. Le-au luat ca să le țină acolo, să le dea înapoi la negocieri. Și acuma au spus nu le dau nici pe astea. Războiul ăsta se duce mai departe, ajungând tot mai sus pe scara escaladării, pentru că la asta asistăm. Într-o situație pe care presa occidentală și europeană, o anumită parte a presei, vrea să o prezinte ca un mare succes pentru Ucraina. Într-o mare măsură e un succes, în sensul că Ucraina bombardează infrastructură logistică, inclusiv civilă în Rusia.”, explică sociologul. Strategia cu drone a generat o rețea de comercianți fără precedent Dungaciu afirmă că strategia cu drone este fals atribuită fostului ministru al apărării, Mihailo Fedorov. Acesta susține că întreaga strategie a fost acceptată și din considerente economice, pentru că generează o rețea imensă de comercianți. „Mihailo Fedorov, fostul ministru al apărării, omul din IT, nu din armată, se zice că el ar fi inventat această strategie cu drone. Nu el a inventat-o. Strategia cu drone a fost acceptată de armata Ucrainei pentru că s-a generat o rețea de comercianți de drone la nivel continental, la nivel mondial, aș spune, fără precedent.”, afirmă Dungaciu. Demiterea lui Mihailo Fedorov a declanșat proteste de stradă la Kiev și în alte orașe în care ucrainenii au strigat „Sîrski, afară!” și au cerut reformarea armatei. Din 16 iulie, ucrainenii protestează zilnic împotriva înlăturării lui Fedorov. Acesta este unul dintre cei mai tineri și mai populari oficiali de rang înalt din țară. În tot acest val de nemulțumiri, președintelui ucrainean i s-a acordat un ultimatum ca până vineri să îl demită pe Sîrski.

Alexandru Nzare anunță că va aviza pe loc documentul care deblochează angajările la Spitalul Marie Curie: Se pregătește un memorandum

Ministrul interimar de Finanțe, Alexandru Nazare, a transmis, într-o intervenție la Digi24, că va aviza ”pe loc” documentul care vizează situația de criză de la Secția ATI a Spitalului Marie Curie. Acesta a punctat că un memorandum aflat în acest moment în analiză vizează 7.800 de posturi, ”cu un impact bugetar important pe care nu îl avem cuprins în bugetul acestui an”. Nazare, despre deblocarea posturilor pentru Spitalul ”Marie Curie”  Loading … „În condițiile în care Ministerul Sănătății, dată fiind situația de criză de la «Marie Curie», pe care noi o înțelegem pe deplin, pregătește un memorandum care vizează această situație, e vorba de 22 de posturi, Ministerul de Finanțe îl va aviza pe loc. În schimb, memorandumul care este în analiză, este un memorandum care vizează 7.800 de posturi, cu un impact bugetar important pe care nu îl avem cuprins în bugetul acestui an și necesită o analiză mult mai aprofundată, mult mai aprofundată pe toate zonele. Distribuția acestor posturi și, bineînțeles, în urma acestui filtru, văzut care este impactul. Trebuie să despărțim o situație de criză imediată,importantă, de situația generală. Și cred că domnul ministru al Sănătății are în vedere aceste lucruri, pentru că le-am discutat deja. Deci, în ipoteza în care transmite acest memorandum astăzi, putem să-l aprobăm mâine în ședința de guvern pentru «Marie Curie», fără nicio problemă”, a explicat Alexandru Nazare, într-o invervenție la Digi24. Nazare: ”Eu sunt convins că și premierul este de acord” Referitor la ședința de guvern de joi, ministrul interimar de Finanțe a transmis că este „foarte importantă”. „Bineînțeles, sigur, și celelalte cu prioritate, trecute prin filtrele de urgență ale Ministerului Sănătății, le vom discuta astfel încât să găsim soluții și pentru restul. De aceea, ședința de guvern de mâine este foarte importantă. Noi așteptăm acest memorandum și-l avizăm pe loc”. De asemenea, ministrul a fost întrebat și dacă Ilie Bolojan este de acord cu aprobarea celor 22 de posturi pentru unitatea spitalicească. Acesta s-a declarat convins de faptul că premierul nu se va opune inițiativei. „Eu sunt convins că și premierul este de acord, numai că memorandum n-a fost făcut pentru zona de criză, a fost făcut calup pentru cele 7.800. Dacă memorandumul cuprinde aceste posturi de care e absolută nevoie și e clar justificat de ce este nevoie, noi avizăm imediat, astfel încât să intre mâine în ședința de guvern”.

Șoferii care lasă motorul pornit când staționează riscă amenzi usturătoare în Grecia. În ce situații pot rămâne și fără permis

Șoferii care își lasă mașina cu motorul pornit în timp ce staționează în anumite zone din Grecia pot fi sancționați cu o amendă de 350 de euro, iar în unele cazuri pot rămâne fără permis și certificat de înmatriculare timp de 30 de zile, relatează carandmotor.gr. Măsura este prevăzută de noul Cod Rutier și are ca scop reducerea poluării și protejarea sănătății participanților la trafic. De ce nu este recomandat să lași motorul pornit la ralanti Mulți șoferi cred că este mai avantajos să lase motorul pornit decât să îl oprească și să îl repornească, însă specialiștii spun că această idee este, în cele mai multe situații, un mit. Potrivit experților, dacă motorul funcționează la ralanti mai mult de 30 de secunde, consumul de carburant ajunge să fie mai mare decât în cazul în care acesta este oprit și pornit din nou. Cantitatea de combustibil consumată diferă în funcție de tipul motorului și de modelul autoturismului. În plus, funcționarea îndelungată la ralanti poate afecta și componente importante ale mașinii. Motorul produce mai multe reziduuri decât în regim normal de funcționare, iar acestea se pot depune în interior, influențând negativ catalizatorul sau filtrul de particule. Totodată, uleiul de motor își poate pierde mai rapid proprietățile de lubrifiere, ceea ce poate impune schimbarea acestuia înainte de termenul recomandat. Motorul pornit contribuie la creșterea poluării Pe lângă consumul inutil de combustibil, un automobil care stă pe loc cu motorul pornit continuă să emită gaze de eșapament. Aceste emisii, potrivit experților, pot afecta atât ocupanții mașinii, mai ales dacă geamurile sunt deschise, cât și persoanele aflate în apropiere. Deși nivelul emisiilor diferă de la un vehicul la altul, toate motoarele aflate în funcțiune contribuie la poluarea aerului prin eliberarea de dioxid de carbon și alte substanțe nocive. Ce prevede noul Cod Rutier din Grecia Mai multe state europene au introdus reguli pentru limitarea funcționării inutile a motoarelor la ralanti, iar Grecia se numără printre acestea. Conform articolului 33 din noul Cod Rutier elen, care reglementează circulația pe autostrăzi, drumuri expres și în tuneluri, șoferii trebuie să oprească motorul atunci când vehiculul rămâne imobilizat pentru o perioadă mai lungă în interiorul unui tunel. Nerespectarea acestei obligații poate atrage: amendă de 350 de euro; suspendarea permisului de conducere pentru 30 de zile; reținerea certificatului și a plăcuțelor de înmatriculare pentru aceeași perioadă. Grecia nu este singura țară care sancționează funcționarea inutilă a motorului la ralanti. Și în Spania există astfel de restricții, însă acestea nu sunt aplicate unitar la nivel național. În numeroase orașe spaniole, autoritățile locale stabilesc propriile reguli și propriul nivel al amenzilor, în funcție de politicile privind protecția mediului și reducerea poluării.

Sondaj INSCOP: 46,3% dintre români consideră că un regim mai putin democratic poate fi de preferat, dacă asigură mai multă ordine și stabilitate

Un nou sondaj INSCOP arată câți români susțin democrația și câți ar accepta un regim mai puțin democratic. Datele indică faptul că 46,3% dintre români consideră că un regim mai puțin democratic poate fi de preferat, dacă asigură mai multă ordine și stabilitate. Sondajul lunar arată că societatea românească este împărțită între cei care susțin democrația și cei care ar accepta un regim mai puțin democratic în schimbul stabilității și ordinii. Sondajul a fost realizat în perioada 13-16 iulie 2026, pe un eșantion reprezentativ de 1.100 de persoane adulte. Datele au fost colectate prin interviuri telefonice.  Loading … Tipul de regim democratic preferat. Sursă: INSCOP 46,3% dintre români consideră că un regim mai putin democratic poate fi de preferat Potrivit sondajului, 47,2% dintre respondenți preferă democrația, chiar dacă aceasta generează conflicte și dezbateri. Alți 46,3% dintre respondenți spun că ar accepta un regim mai puțin democratic în schimbul ordinii și stabilității. De altfel, 6,5% nu au oferit un răspuns. Susținerea pentru democrație este mai ridicată în rândul votanților PNL și USR, al bărbaților, tinerilor sub 30 de ani, persoanelor cu studii superioare și locuitorilor din marile orașe. Preferința pentru un regim mai puțin democratic este mai pronunțată în rândul votanților AUR, al persoanelor între 45 și 59 de ani, al celor cu studii primare și al locuitorilor din mediul rural. Profilul populației. Tipul de regim democratic preferat. Sursă: INSCOP Peste 60% dintre respondenți afirmă că este mai important ca puterea să fie controlată democratic 60,6% dintre respondenți spun că este mai important ca puterea să fie controlată democratic, chiar dacă deciziile sunt luate mai greu; 29,5% dintre respondenți preferă decizii rapide, chiar cu un control democratic mai redus; 9,8% nu au exprimat o opinie. Sursă: INSCOP Controlul democratic al puterii este susținut mai ales de votanții PNL și USR, persoanele între 45 și 59 de ani, cei cu studii superioare și locuitorii din București și marile orașe. Deciziile rapide sunt preferate mai frecvent de votanții AUR, persoanele între 30 și 44 de ani, cei cu educație primară și locuitorii din mediul rural, arată informat.ro. Sursă foto: INSCOP, Shutterstock

Datoria publică a României a trecut de 60% din PIB. În fiecare secundă, crește cu aproape 5.000 de lei. Ce avertizează economistul Cristian Socol

România înregistrează un nou record negativ. Țara a depășit pentru prima dată pragul de 60% din PIB al datoriei publice, stabilit prin Tratatul de la Maastricht. În ultimul an, datoria statului a crescut cu 158,3 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 434 de milioane de lei pe zi. Economistul Cristian Socol a analizat datele privind datoria guvernamentală a României. Datoria publică a României a crescut fulminant, trecând de pragul de 60% din PIB. Economistul Cristian Socol a analizat datele Eurostat privind datoria guvernamentală a României și efectele depășirii pragului de 60% din PIB. Economistul arată că depășirea pragului de 60% din PIB va influența modul în care va fi evaluată situația fiscală a României.  Loading … Datoria publică a României a trecut de 60% din PIB. În fiecare secundă, crește cu aproape 5.000 de lei. Sursă foto: Shutterstock „Astăzi, atât Eurostat cât și Ministerul Finanțelor, arată că datoria guvernamentală a României a depășit 60% din PIB ajungând la 60,1% din PIB conform Eurostat și 60,2% din PIB conform Ministerului Finanțelor, ceea ce înseamnă depășirea criteriului de la Maastricht. România va fi analizată și monitorizată din punct de vedere tehnic pentru sustenabilitatea datoriei, unul dintre criteriile relevante pentru îndeplinirea regulilor fiscal-bugetare europene și evaluarea sănătății finanțelor publice”, a scris Cristian Socol. România ar urma să ajungă sub monitorizare fiscală mai strictă Cristian Socol spune că România va fi supusă unei monitorizări fiscale mai stricte. În opinia sa, respectarea țintelor de deficit și datorie asumate prin Planul Național Bugetar Structural devine și mai importantă. Planul Național Bugetar Structural 2025-2031 cuprinde angajamentele României față de Comisia Europeană privind reducerea deficitului bugetar și ținerea sub control a datoriei publice. „Ce reprezintă asta efectiv pentru România, aflată deja în procedura de deficit bugetar excesiv pentru depășirea pragului de deficit 3% din PIB? Că vom fi analizați tehnic și mai riguros, că vom fi mai strict monitorizați și că respectarea țintelor de deficit/datorie angajate în Planul Național Bugetar Structural 2025-2031 devine și mai stringentă!”, a scris Cristian Socol pe Facebook. Economistul Cristian Socol Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, datoria administrației publice a crescut cu 158,3 miliarde de lei în ultimul an. Ritmul mediu al majorării a fost de aproximativ 434 de milioane de lei pe zi, echivalentul a aproape 5.000 de lei în fiecare secundă. „Depășirea pragului de datorie în PIB de 60% are și implicații asupra politicilor economice” Cristian Socol atrage atenția că depășirea pragului de 60% din PIB activează obligații prevăzute de lege. Ministerul Finanțelor trebuie să prezinte un raport și măsuri pentru menținerea datoriei la un nivel sustenabil. Printre soluțiile posibile se numără înghețarea cheltuielilor cu salariile din sectorul public și cu asistența socială „Depășirea pragului de datorie în PIB de 60% are și implicații asupra politicilor economice – art. 13 din Legea Responsabilității Fiscale prevede obligația Ministerului Finanțelor de a prezenta un raport privind justificarea creșterii datoriei și propuneri pentru menținerea acestui indicator la un nivel sustenabil. Programul cuprinde, fără a se limita la acestea, și măsuri care determină înghețarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public. Guvernul inițiază măsuri care să determine înghețarea cheltuielilor totale privind asistența socială din sistemul public”, mai spune Cristian Socol. O parte din măsuri sunt aplicate deja. „Măsuri de corecție sunt implementate deja. România implementează cea mai dură corecție din UE, cu povară pusă pe cei vulnerabili. Salariile din sectorul public și pensiile au fost deja înghețate Conform datelor Eurostat de azi, România a avut a 4-a cea mai mare creștere a datoriei ca pondere în PIB în primul trimestru din 2026 față de primul trimestru din 2025”, a mai spus economistul. Sursă foto: Shutterstock – imagini cu rol ilustrativ, Mediafax Foto

Ștefan Popescu avertizează că alianțele s-au transformat în aliniamente punctuale. Ce spune analistul despre un posibil atac asupra unui stat NATO

Ștefan Popescu avertizează că alianțele s-au transformat în aliniamente. Analistul în politică externă susține că niciun stat NATO nu ar intra direct în război dacă ar exista un atac asupra Alianței Nord-Atlantice. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă.  Loading … Lumea bipolară nu s-a refăcut și nici nu se va mai reface Invitat la Marius Tucă Show, Ștefan Popescu susține că se petrece o schimbare a lumii înspre multipolaritate, iar China este principalul motor. Acesta afirmă că nu vede cum s-ar mai putea întoarce lumea la o structură bipolară. Analistul menționează că SUA nu își mai pot controla aria strategică occidentală. În același timp, afirmă Popescu, India și Turcia devin poli de putere mondială. „China este motorul schimbării. Lumea bipolară nu s-a refăcut. Eu nu mai cred că putem ajunge la un nou bipolarism, cum vorbesc foarte mulți colegi de-ai mei și alți experți care spun că acum o să fie China ce au fost Statele Unite. Eu cred că lumea nu mai poate fi controlată nu numai dintr-un singur punct, nici măcar din două puncte, fie ele și Statelor Unite sau China. Statele Unite nu-și mai pot controla lumea, aria strategică occidentală. Vedeți că nu se mai pot întinde. Și sunt alte puteri, India și Turcia. Sunt alte țări cu orizont strategic care își reafirmă prezența pe scena mondială.”, explică analistul. Unde au dispărut alianțele? Analistul susține că acest peisaj multipolar a făcut să dispară alianțele. Mai mult de atât, vechile alianțe s-au transformat în aliniamente punctuale, adică în înțelegeri pe anumite puncte de interes. Acesta afirmă că nimeni nu se poate lăuda că în cazul unui atac asupra unui stat NATO va reacționa fără ezitare. Popescu susține că multe state NATO nu ar sări direct în război. „Suntem într-un peisaj multipolar, dar într-un peisaj în care au dispărut alianțele. Asta este și criza, și dilemele pe care le resimțim noi, românii. Faptul că alianțele au devenit aliniamente punctuale. Discutăm și în Europa de coaliții de voință. Asta înseamnă că noi înșine nu mai credem că putem acționa la 27 de state în Uniunea Europeană, la 32 NATO. Nimeni nu mai poate spune sigur ce s-ar întâmpla dacă unul din aliați ar fi atacat. Ar sări acum imediat în război. Nu știu, nu prea cred.”, susține Popescu. Marele conflict al următorului deceniu – Turcia vs Israel Expertul în politică externă afirmă că prevede un conflict major între Turcia și Israel. În timp ce Grecia se apropie de Israel, Turcia își afirmă o poziționare distanțată. Analistul susține că se pot face aranjamente cu adversari sau se pot trăda înțelegeri cu proprii aliați. „Deci alianțele au suferit și ele sunt a doua mutație pe scena lumii, în ordinea internațională. Uneori poți avea un aranjament tactic cu un adversar. S-a văzut acest lucru și împotriva propriilor tăi aliați. Cazul Turcia-Grecia. Adică este, cum să spun, elocvent, Grecia, care se apropie de Israel, iar Turcia se afirmă… Probabil va fi marele conflict al viitorului, poate al deceniului următor, între Turcia și Israel.”, afirmă expertul în politică externă.  Temerile privind declanșarea unui război dintre Israel și Turcia s-au amplificat de la războiul cu Iran. Erdogan l-a denunțat în mod repetat pe Netanyahu pentru bombardarea Iranului și uciderea liderului suprem iranian, Ali Khamenei. Premierul Bibi Netanyahu l-a criticat dur pe Erdogan că ar „vrea să distrugă Israelul”. Acesta a menționat că președintele Turciei „a uitat că Imperiul Otoman a apus”.