Sfaturile financiare pe TikTok: Cât de sigure sunt?
Tinerii apelează din ce în ce mai mult la rețelele sociale pentru informații și sfaturi financiare. Ce spun experții și care sunt semnele de avertizare la care trebuie să fim atenți? O nouă analiză a 150 de videoclipuri populare de pe TikTok pe teme financiare, realizată de site-ul de comparare a brokerilor BrokerListings.com, sugerează că utilizatorii ar trebui să fie precauți, relatează Euronews. Loading … Videoclipurile analizate au acumulat fiecare cel puțin 100.000 de vizualizări și abordează subiecte care variază de la acțiuni și criptomonede până la datorii și finanțe personale. Platforma a constatat că peste 70% dintre creatorii videoclipurilor nu prezentau un parcurs profesional clar și relevant în domeniul serviciilor financiare sau calificări adecvate, suficiente pentru a oferi publicului sfaturi de încredere. În plus, peste 60% dintre videoclipuri nu explicau în mod adecvat potențialele riscuri sau dezavantajele produselor financiare ori ale situațiilor pe care le discutau. Ulf Linke, expert în protecția consumatorilor în cadrul autorității germane de reglementare financiară BaFin, a declarat pentru The Cube, echipa Euronews de verificare a informațiilor, că autoritatea observă o „tendință clară” către sfaturi privind investițiile pe rețelele sociale, în special în rândul tinerilor. Un sondaj BaFin din 2024 a constatat că mai mult de jumătate dintre investitorii din generațiile Millennials și Gen Z considerau rețelele sociale o sursă de încredere pentru informații financiare, în timp ce 60% le vedeau ca pe o alternativă bună la consultanța financiară profesională. În aprilie, Parlamentul European a susținut solicitările privind introducerea unor standarde minime pentru așa-numiții „finfluenceri” — influenceri care oferă sfaturi financiare pe rețelele sociale — invocând în mod special riscuri precum publicitatea ascunsă, afirmațiile înșelătoare, escrocheriile și conținutul financiar generat de inteligența artificială. Potrivit eurodeputaților, rețelele sociale au devenit o sursă „principală” de informații financiare pentru mulți tineri. De ce pot fi riscante sfaturile financiare de pe TikTok? Formatul videoclipurilor de pe rețelele sociale este unul dintre principalele motive pentru care acestea reprezintă o sursă nesigură de informații financiare sau despre gestionarea bugetului, spun cercetătorii. Durata lor scurtă poate însemna că multe informații importante sunt omise. Potrivit lui James Barra, șeful departamentului de conținut și cercetare al BrokerListings, natura videoclipurilor scurte de pe platforme precum TikTok și Instagram nu se pretează neapărat tipului de explicații mai lungi și echilibrate pe care le pot necesita produsele financiare. Un videoclip scurt care promovează o sursă suplimentară de venit sau o schemă de îmbogățire rapidă poate fi mai captivant, a spus el, decât o explicație mai lungă care analizează atât potențialele beneficii, cât și riscurile. De asemenea, sfaturile pot ajunge la persoane cu niveluri foarte diferite de cunoștințe și experiență financiară. În ciuda îngrijorărilor, nu tot conținutul financiar de pe rețelele sociale este lipsit de credibilitate. BrokerListings spune că cercetătorii săi au identificat, de asemenea, creatori care distribuie informații utile despre subiecte precum gestionarea bugetului, administrarea datoriilor, constituirea unor economii pentru situații de urgență și investițiile pe termen lung. Acesta poate oferi, de asemenea, o modalitate alternativă pentru tineri de a învăța despre finanțele personale.
Ce mesaj a transmis Nicușor Dan de Sfânta Maria și Ziua Marinei
Preşedintele Nicuşor Dan a transmis, vineri, un mesaj cu ocazia sărbătorii Adormirii Maicii Domnului şi a Zilei Marinei Române, în care le-a urat românilor linişte şi bucurie alături de cei dragi şi a subliniat importanţa strategică a Mării Negre pentru România şi securitatea europeană. „În ziua Adormirii Maicii Domnului, vă urez liniște sufletească și bucurie alături de cei dragi. Celor care își sărbătoresc astăzi ziua numelui, La mulți ani, sănătate și împliniri”, a transmis Nicuşor Dan. Nicuşor Dan: Marea Neagră, „zonă crucială pentru securitatea Europei” Şeful statului a legat Ziua Marinei de schimbările produse în regiunea Mării Negre în ultimii ani, pe fondul importanţei crescute a zonei pentru securitatea europeană. „Celebrăm astăzi și Ziua Marinei. Dintotdeauna, cei care au plecat pe mare au dus cu ei, alături de curaj, și credința în întoarcerea cu bine acasă. În ultimii ani, Marea Neagră a devenit o zonă crucială pentru securitatea Europei și locul din care începe una dintre cele mai importante responsabilități ale noastre față de securitatea europeană. Un spațiu în care România își afirmă interesele strategice și își proiectează viitorul”, a afirmat preşedintele. Mesajul lui Nicuşor Dan pune astfel accent pe rolul strategic al României în regiunea Mării Negre, în contextul în care zona are o importanţă tot mai mare pentru securitatea continentului. Portul Constanţa, Dunărea şi energia, oportunităţi strategice pentru România Preşedintele a vorbit şi despre componenta economică a Mării Negre, arătând că regiunea nu reprezintă doar o zonă importantă din punct de vedere militar şi strategic. „Totodată, Marea Neagră înseamnă și comerț, energie, conectivitate. Portul Constanța, Dunărea, industria navală, resursele energetice alcătuiesc împreună una dintre cele mai importante oportunități strategice pe care România le-a avut în ultimele decenii. Avem nevoie, așadar, de viziune și consecvență pentru a transforma regiunea Mării Negre într-unul dintre principalele motoare ale dezvoltării țării noastre”, a transmis Nicuşor Dan. Mesaj pentru marinarii militari şi civili În finalul mesajului, Nicuşor Dan le-a mulţumit marinarilor militari şi civili şi a evidenţiat valorile pe care le presupune această profesie. „În această zi de sărbătoare, le mulțumesc tuturor marinarilor militari și civili. Și-au ales o profesie care cere disciplină, competență și curaj. Marea nu face niciodată concesii, iar cei care o cunosc învață că încrederea se câștigă prin pregătire, solidaritate și respect pentru colegi și pentru misiune”, a mai spus preşedintele. „Aceste valori care definesc Marina Română de generații sunt un reper pentru întreaga noastră societate”, a transmis preşedintele.
O revoltă a celor mai periculoși pușcăriași, înăbușită în ultimul moment
Un grup de deținuți încarcerați la Penitenciarul Giurgiu în condiții de maximă siguranță ar fi organizat o revoltă în care doreau să atragă o parte dintre cei mai violenți pușcăriași, toți cu pedepse grele. Motivul răzmeriței se paza pe scandalul public declanșat de cazul deținutului cu probleme psihice băgat în comă de patru polițiști de penitenciare care făceau parte din grupa de intervenție rapidă a închisorii. Condamnat la 1 an și 11 luni de detenție pentru conducere fără permis, Claudiu Ștefan Brudar era unul dintre deținuții problemă din sistemul penitenciar, motiv pentru care, în ciuda pedepsei ușoare, trebuia ținut în condiții de maximă siguranță. Închis de mai multe ori, inclusiv pentru trafic de droguri, Brudar avea la activ și mai multe acte de ultraj, în condițiile în care obișnuia să-i lovească pe angajații Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP) și chiar să le arunce cu urină pe haine. Acest tip de comportament al deținutului avea să-l coste scump după ce, în august, patru luptători ai grupei de intervenție rapidă l-au bătut până i s-a oprit inima și a fost resuscitat de medici iar apoi internat la terapie intensivă. Liderii revoltei, transferați de urgență Povestea reținerii celor patru polițiști de penitenciare a fost intens mediatizată de toate televiziunile de știri, motiv pentru care informația a ajuns și la deținuți. Surse din cadrul ANP au declarat, în exclusivitate pentru Gândul, că mai mulți lideri din rândul deținuților închiși la Giurgiu s-ar fi unit și ar fi reușit, împreună, să mobilizeze un număr mare de condamnați cu pedepse grele. Aceștia ar fi plănuit să declanșeze o revoltă de mari proporții, în timpul căreia să se baricadeze în camere, să refuze hrana, să lovească gratiile și eventual chiar să incendieze unele piese materiale textile sau piese de mobilier. Fotografie cu caracter ilustrativ Sursele Gândul au precizat că planul acestor lideri ai deținuților ar fi fost dejucat de autorități, care au aflat precis inclusiv cine sunt persoanele care au început să mobilizeze condamnații, dintre care unii erau autori de fapte foarte grave. Ca urmare, toți capii revoltei ar fi fost urcați în dube și transferați, urgent, la penitenciare diferite, iar răzmerița a fost înăbușită din fașă.
Guvernul Bolojan a îndatorat România extern cu 3,4 miliarde de euro în primele șase luni. Deficitul de cont curent a depășit 14 miliarde de euro
România intră în a doua jumătate a anului cu o nevoie tot mai mare de bani din exterior pentru a-și finanța dezechilibrele. Datoria externă a crescut cu 4,3 miliarde de euro în primul semestru din 2026, până la 232,8 miliarde de euro, în timp ce deficitul de cont curent a ajuns la 14,2 miliarde de euro. Practic, economia românească consumă și investește mai mult decât produce în raport cu exteriorul, iar diferența trebuie acoperită prin finanțare externă. Problema devine mai apăsătoare într-un moment în care investițiile directe străine — una dintre formele de finanțare mai stabile — s-au prăbușit la doar 669 de milioane de euro, de la 3,7 miliarde de euro în aceeași perioadă din 2025. Loading … România, tot mai dependentă de finanțare externă În paralel, rezerva valutară a BNR acoperă 100,2% din datoria externă pe termen scurt, față de 104,4% la sfârșitul anului trecut. Imaginea de ansamblu este, astfel, a unei economii care are nevoie de tot mai multă finanțare externă, în timp ce una dintre sursele importante de capital nou — investițiile străine directe — s-a subțiat puternic. „În perioada ianuarie-iunie 2026 contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 14 202 milioane euro, comparativ cu 13 555 milioane euro în perioada ianuarie-iunie 2025. În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 121 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 58 milioane euro, balanța veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mare cu 849 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a adus o contribuție pozitivă de 265 milioane euro”, transmite BNR într-un comunicat de presă publicat vineri. Datoria administrației publice a crescut cu peste 3 miliarde euro „În perioada ianuarie-iunie 2026, datoria externă totală a crescut cu 4 309 milioane euro, până la 232 772 milioane euro. În structură datoria externă pe termen lung a însumat 184 581 milioane euro la 30 iunie 2026 (79,3 la sută din totalul datoriei externe), în creştere cu 2,4 la sută faţă de 31 decembrie 2025; datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 30 iunie 2026 nivelul de 48 191 milioane euro (20,7 la sută din totalul datoriei externe), în creştere cu 0,1 la sută faţă de 31 decembrie 2025”, potrivit BNR. Statul român este însă principalul actor din creșterea datoriei externe pe termen lung. BNR arată că datoria externă pe termen lung a ajuns la 184,6 miliarde euro, cu 2,4% peste nivelul de la sfârșitul lui 2025. În datele sectoriale publicate de BNR, datoria administrației publice a urcat de la aproximativ 125,6 miliarde euro la 129,0 miliarde euro — deci cu circa 3,4 miliarde euro. Investițiile străine, în declin accelerat Reprezentanții băncii naționale mai arată că investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 669 milioane euro (comparativ cu 3 719 milioane euro în perioada ianuarie – iunie 2025), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit) au însumat 465 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 204 milioane euro. În traducere economică, cifrele arată că, în loc ca deficitul extern să fie alimentat într-o măsură mai mare de capital care vine să investească în România, vedem o economie care se bazează mai mult pe finanțare prin datorie
Radu Miruță: De ce cad tot mai multe drone în România
Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a transmis un mesaj după ce, în ultimele zile, pe malurile Dunării și ale Mării Negre au fost găsite mai multe fragmente de drone. Oficialul susține că fenomenul este legat direct de intensificarea fără precedent a atacurilor rusești asupra porturilor ucrainene de la granița cu România, dar dă asigurări că nu există indicii privind o creștere a riscului pentru populație. Radu Miruță afirmă că numărul tot mai mare de fragmente descoperite în apropierea graniței este consecința directă a intensificării luptelor din Ucraina. „Ieri și astăzi, apele Dunării, ori valurile mării au adus la mal mai multe resturi de drone. Asta pentru că intensitatea atacurilor de pe frontul din Ucraina, în zona graniței cu România, a fost una fără precedent în ultima perioadă. Frecvența cu care vedem diverse resturi este direct proporțională cu intensitatea atacurilor peste Dunăre ori în Marea Neagră”, a transmis ministrul interimar al Apărării. Peste 100 de drone detectate în 96 de ore, spune Miruță Miruță a prezentat și date privind activitatea militară monitorizată de armata română în ultimele patru zile. „În ultimele 96 de ore, radarele MApN au descoperit în proximitatea spațiului aerian românesc peste 100 de UAV-uri (drone), dintre care câteva zeci au fost lansate în roiuri, în cadrul a 7 atacuri asupra porturilor dunărene ucrainene. Cele mai multe au fost distruse de apărarea Ucrainei, în afara teritoriului românesc, dar foarte aproape de noi. Resturi din ele au fost aduse de valuri”, a explicat ministrul. Potrivit acestuia, în aceeași perioadă, avioane de luptă NATO au fost ridicate preventiv de șapte ori, iar nivelul de alertă pentru misiunile de poliție aeriană a fost majorat de nouă ori. „Miroase a explozibil, a praf de pușcă” Deși insistă că populația din România nu este expusă unui risc mai mare, ministrul descrie în termeni direcți realitatea de la granița cu Ucraina. „Războiul din Ucraina este unul real. În unele locuri, la sute de metri de granița cu România, miroase a explozibil, a praf de pușcă și se văd locuințe distruse. Este un război real, cu consecințe reale. De aceea luăm toate măsurile pe care le putem lua pentru a limita consecințele indirecte care se resimt și la noi”, a transmis Radu Miruță.
Bușoi: România are rezerve de cărbune pentru Rovinari. Importurile pot acoperi deficitul, dar sunt de 2-2,5 ori mai scumpe
România are suficiente rezerve de cărbune pentru a-și susține temporar producția de energie electrică, iar grupul 4 de la Rovinari, aflat în rezervă, poate adăuga aproape 300 MW în Sistemul Energetic Național, spune Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei. Problema nu este lipsa resurselor pentru producția de energie, ci capacitatea de a menține pe termen lung aceste surse în funcțiune, a explicat Bușoi într-o intervenție telefonică la Digi24. Loading … Bușoi susține că România are rezerve de cărbune „conform normativului” Aceasta în condițiile în care energia hidro trebuie conservată pentru iarnă, iar importurile sunt de două până la două ori și jumătate mai scumpe decât energia disponibilă anterior prin contractele producătorilor români. „Avem grupul 4 de la Rovinari, aproape 300 de megawați, rezerve de cărbune conform normativului pentru grupul aflat în rezervă la Complexul Energetic Oltenia. Mai putem compensa până la 300 de megawați în plus față de ceea ce se întâmplă cu orele de vârf la Hidroelectrica”, a explicat Bușoi. Oficialul a dat asigurări că avem suficientă electricitate din gaz, din cărbune. În afară de acea unitate din rezervă, mai sunt trei unități care funcționează în condiții optime și, evident, toate celelalte surse, care asigură pentru populație 45% din consum, a adăugat el. Importurile de energie ne costă de 2,5 ori mai mult Întrebat cât va funcționa țara cu importuri de energie, acesta a răspuns „oricât, pentru că resurse există în regiune”. Importurile vor funcționa „cât timp nu avem probleme cu Centrala Kozlodui și mai ales în condițiile în care și Centrala de la Paks începe încet să se redeschidă”, a precizat Bușoi. „Dacă ne uităm la partea de securitate energetică, de acces la electricitate în acest moment, toate evaluările Comisiei Europene, ale ENTSO-E, care este rețeaua operatorilor de transport și de sistem din Uniunea Europeană, arată că există disponibilități în regiune”, a explicat el. Secretarul de stat a menționat că „importurile sunt cam de 2-2,5 ori mai scumpe. Dacă vorbim de o treime și dacă vorbim doar de 3-4 ore pe zi, dacă lucrurile acestea se întâmplă o săptămână, două, evident se va simți la un moment dat în cost. Dar pot fi absorbite de situația generală”. Întrebat dacă criza energetică se va vedea în facturile românilor, Bușoi a răspuns că „un oarecare impact se va vedea, dar nu va fi unul semnificativ dacă situația nu se prelungește”. El a susținut că scoaterea din sistem a unor mari consumatori industriali nu s-a întâmplat până acum în România și „nici nu se va întâmpla”. De asemenea, exclude ipoteze restricționării consumului pentru populație. Închiderea Unității 2 a Centralei Nuclearelectrice de la Cernavodă, la doar două săptămâni după suspendarea activității de la Unitatea 1, a dus la punerea completă în funcțiune a Termocentralei Rovinari din Complexul Energetic Oltenia, astfel încât să fie asigurat necesarul de energie la nivel național. După ședința de guvern de vineri, premierul interimar Ilie Bolojan a declarat că, lucrurile se rezolvă prin politici stabile pe termen lung, prin proiecte de investiții serioase și, în general, printr-o atitudine predictibilă și responsabilă și ceea ce se întâmplă în această perioadă în domeniul energiei.
Pensii mai mari pentru românii care au lucrat înainte de 2001. Cine beneficiază și cât poate primi în plus
Românii care au contribuit la Fondul pentru pensia suplimentară înainte de 1 aprilie 2001 pot beneficia de o majorare a punctajului de pensie. Procentele diferă în funcție de perioada în care au fost plătite contribuțiile și pot ajunge până la 28%. În 2026, valoarea punctului de referință este de 81 de lei, însă suma încasată în plus nu este fixă, ci depinde de punctajele realizate în perioadele respective. Cine poate beneficia de majorarea punctajului Prevederea este inclusă în articolul 143 din Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii și se aplică persoanelor care au contribuit la Fondul pentru pensia suplimentară. Este important de precizat că ceea ce este cunoscut drept „pensia suplimentară” nu reprezintă, în prezent, o a doua pensie plătită separat. Contribuțiile achitate în vechiul sistem se reflectă în punctajul de pensie, prin majorarea punctajelor lunare aferente perioadelor în care au fost plătite aceste contribuții. Ulterior, punctele suplimentare sunt incluse în numărul total de puncte pe baza căruia se calculează pensia. Potrivit Casei Naționale de Pensii Publice, cuantumul pensiei se stabilește prin înmulțirea numărului total de puncte realizat cu valoarea punctului de referință. În 2026, valoarea punctului de referință este de 81 de lei. Ce procente se aplică pentru contribuțiile de 2%, 3% și 5% Pentru persoanele care au contribuit la Fondul pentru pensia suplimentară cu 2%, 3% sau 5%, legea prevede următoarele majorări ale punctajelor lunare: 16% pentru perioada 1 ianuarie 1967 – 31 decembrie 1972; 13% pentru perioada 1 ianuarie 1973 – 31 decembrie 1977; 14% pentru perioada 1 ianuarie 1978 – 30 iunie 1986; 21% pentru perioada 1 iulie 1986 – 31 octombrie 1990; 15% pentru perioada 1 noiembrie 1990 – 31 martie 1991; 14% pentru perioada 1 aprilie 1991 – 31 martie 1992; 13% pentru perioada 1 aprilie 1992 – 31 decembrie 1998; 22% pentru perioada 1 ianuarie 1999 – 31 ianuarie 1999; 17% pentru perioada de după 1 februarie 1999. Majorări mai mari pentru cei care au contribuit cu 4% Există și o categorie distinctă pentru persoanele care au contribuit cu 4% la Fondul pentru pensia suplimentară. În cazul acestora, Legea nr. 360/2023 prevede o majorare de: 26% pentru perioada 1 iulie 1977 – 31 decembrie 1977; 28% pentru perioada 1 ianuarie 1978 – 30 iunie 1986. Prin urmare, simplul fapt că o persoană a lucrat înainte de 2001 nu este suficient pentru acordarea majorării. Trebuie verificat dacă aceasta a contribuit la Fondul pentru pensia suplimentară, cu ce procent și în ce perioadă. Cât poate primi în plus la pensie Majorarea nu se aplică direct asupra pensiei aflate în plată. Procentele prevăzute de lege se aplică punctajelor lunare realizate în perioadele în care au fost achitate contribuțiile. De exemplu, dacă într-o anumită lună un pensionar a realizat un punctaj de 1 punct, iar pentru perioada respectivă se aplică o majorare de 17%, punctajul aferent acelei luni crește cu 0,17 puncte. Aceste puncte suplimentare se adaugă la totalul folosit pentru calcularea pensiei. Cum valoarea punctului de referință este de 81 de lei în 2026, fiecare punct suplimentar are o valoare de 81 de lei în calculul pensiei. Astfel, nu există o sumă fixă pe care o primește în plus fiecare pensionar. Valoarea majorării depinde de salariile și punctajele realizate în perioadele pentru care se aplică procentele prevăzute de lege, precum și de durata contribuției la Fondul pentru pensia suplimentară. Ce perioadă trebuie verificată Pentru pensionarii care vor să afle dacă beneficiază de această prevedere, este necesară verificarea perioadelor în care au fost plătite contribuțiile la Fondul pentru pensia suplimentară și a procentului aferent. În practică, trebuie analizate documentele privind vechimea și contribuțiile realizate până la intrarea în vigoare a noului sistem public de pensii, la 1 aprilie 2001. Prin urmare, persoanele care au lucrat înainte de această dată și au contribuit la Fondul pentru pensia suplimentară pot verifica dacă punctajele lor au fost majorate conform articolului 143 din Legea nr. 360/2023.
Proiectul Bala 2, deblocat din cauza secetei
Scăderea alarmantă a nivelului Dunării determină Guvernul să accelereze un proiect strategic pentru asigurarea debitului necesar răcirii reactoarelor nucleare de la Cernavodă. Premierul demis Ilie Bolojan a semnat constituirea Comitetului Interministerial Bala 2, care trebuie să analizeze rapid soluțiile tehnice pentru creșterea debitului Dunării Vechi spre Cernavodă. Guvernul și specialiștii lucrează pentru deblocarea proiectului Bala 2 Loading … Reprezentanți ai instituțiilor publice și specialiști au analizat, vineri, la prima întâlnire de lucru a Comitetului Interministerial Bala 2, situația cauzată de scăderea accentuată a nivelului Dunării și modul în care pot fi promovate soluții tehnice necesare asigurării debitului de apă pentru răcirea reactoarelor nucleare de la Centrala Nuclearelectrică de la Cernavodă. Decizia privind constituirea Comitetului Interministerial pentru identificarea soluțiilor optime în vederea asigurării alimentării cu apă pentru răcirea reactoarelor nucleare, actuale și viitoare, ale Centralei de la Cernavodă, a fost semnată astăzi de premierul demis Ilie Bolojan. Comitetul va lucra într-un ritm accelerat astfel încât, până la sfârșitul lunii august, specialiștii să analizeze încă o dată studiul de fezabilitate al proiectul Bala 2, care are în vedere amenajarea căilor navigabile pe Dunăre, în zona punctului Bala. Realizarea proiectului va avea ca rezultat, implicit, creșterea debitului pe Dunărea Veche spre Cernavodă și asigurarea nivelului necesar funcționării unităților 1 și 2 de la Cernavodă, precum și a unităților 3 și 4 atunci când acestea vor funcționa. Proiectul Bala 2, accelerat La nivelul acestui grup de lucru vor fi făcute analize care să arate dacă datele pe care s-a bazat elaborarea proiectului Bala 2 sunt de actualitate, dacă rezultatele implementării sunt cele estimate inițial sau este nevoie de adaptarea și completarea soluțiilor tehnice. În acest sens, șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca, președintele Comitetului, a solicitat ca până luni, 17 august, instituțiile să transmită Comitetului datele tehnice necesare specialiștilor pentru a analiza proiectul având în vedere situația la zi, proiecția pesimistă de debit, în contextul accentuării efectelor schimbărilor climatice, modificările care au apărut în albia fluviului și alte elemente tehnice rezultate din măsurătorile din teritoriu. De asemenea, analiza va avea în vedere corelarea proiectului cu alte proiecte de investiții care au ca scop creșterea debitului Dunării în în zona Centralei Nuclearelectrice de la Cernavodă. Prim-ministrul demis Ilie Bolojan a mulțumit specialiștilor pentru mobilizarea în jurul deblocării acestui proiect strategic și a subliniat că investiția va fi demarată cât mai repede și va fi finanțată de la bugetul de stat. „În condițiile în care experții confirmă că soluțiile propuse vor da rezultatele estimate prin acest studiu de fezabilitate, actualizăm indicatorii tehnico-economici și demarăm proiectul cât mai repede posibil prin Administrația Dunărea de Jos Galați și prin Ministerul Transporturilor”, a afirmat premierul Ilie Bolojan. Indicatorii tehnico-economici ai proiectului Bala 2 au fost aprobați de Guvern în anul 2024, proiectul are Aviz pentru mediu, însă nu a avansat în această perioadă. Având în vedere situația cauzată de scăderea accentuată a nivelului Dunării, specialiștii au apreciat că, pe termen scurt, este absolut necesară continuarea lucrărilor de dragaj începute pe Dunărea Veche spre Cernavodă. Pentru a susține aceste lucrări, șeful Cancelariei Prim-Ministrului a solicitat inventarierea tuturor echipamentelor deținute de instituțiile statului care pot realiza lucrări de dragaj pe Dunăre. Colaborarea reprezentanților instituțiilor cu specialiștii la nivelul Comitetului interministerial va continua. Următoarea ședință va avea loc miercuri, 19 august, termen până la care fiecare instituție va furniza noile date legate de nivelul hidrologic, batimetrii, date hidromorfologice actualizate pentru ca experții Comitetului să aibă datele necesare pentru o imagine de ansamblu. Comitetul este coordonat de Mihai Jurca, șef al Cancelariei Prim-Ministrului și reunește reprezentanți ai Ministerelor Energiei, Transporturilor, Mediului, Administrației Naționale Apele Române, Regiei Autonome „Administraţia Fluvială a Dunării de Jos”, CNE Cernavodă, Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, Universitatea Tehnică de Construcții București. La lucrările comitetului pot fi invitați și alți specialiști în domeniu.
Rovinari intră în producție după oprirea Cernavodă
Premierul demis Ilie Bolojan spune că deficitul de energie electrică produs după deconectarea centralei nucleare de la Cernavodă va fi suplimentat din mai multe surse, inclusiv din importuri. De asemenea, jumătate din producţia de aproximativ 600 de megawaţi a reactorului 2 al centralei va fi fi suplinită prin punerea în funcţiune a unui grup aflat în rezervă la Rovinari. Bolojan spune că datele aflate la dispiziţia autorităţilor în ceea ce priveşte alimentarea cu energie arată că „sistemul nu are probleme de funcţionare”. Loading … „Cei 600 MW pe care îi pierdem din comopnenta de producţie urmează să fie înlocuiţi şi împreună cu Dispeceratul Energetic Naţional am luat măsuri pentru a asigura funcţionarea normală, în condiţii de criză, a sistemului energetic, acest deficit suplimentar urmînd că fie acoperit din componenta de fotovoltaic şi eolian, din intrarea în producţie, începând de săptămâna viitoare, a grupului în rezervă de la Rovinari, ceea ce va acoperi aproape jumătate din acest deficit, din importuri şi din uzinarea suplimentară de către hidrocetralele din România gestionate de către Hidroelectrica. Din toate datele pe care le avem, sistemul nu are probleme de funcţionare”, a transmis acesta, după ședința de Guvern. Bolojan le mulțumește românilor care au redus consumul de energie El a mulţumit tuturor celor care au participat la eforturile legate de gestionarea crizei energetice, inclsiv românilor care au luat măsuri pentru reducerea consumului în perioadele critice. „Le mulțumesc tuturor celor care au participat la aceste eforturi, inclusiv românilor care au consumat cu măsură energia electrică în perioada de seară, tuturor celor care, prin sistemele de stocare pe care le gestionează, au injectat cantități importante de energie în orele în care consumul este mai mare în domeniul energetic. În afară de a răspunde la crize, ceea ce facem în această perioadă, lucrurile se rezolvă prin politici stabile pe termen lung, prin proiecte de investiții serioase și, în general, printr-o atitudine predictibilă și responsabilă. Și ceea ce se întâmplă în această perioadă în domeniul energiei”, a afirmat Bolojan.
Prognoza meteo ANM pentru următoarele 4 săptămâni
Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a publicat vineri, 14 august, estimarea pentru următoarele patru săptămâni, respectiv perioada 17 august – 14 septembrie 2026. Potrivit meteorologilor, temperaturile vor rămâne în general mai ridicate decât cele normale pentru această perioadă, în special în vestul și centrul țării. Meteorologii anunță temperaturi peste normalul perioadei în următoarele săptămâni, iar valul de căldură va reveni după episoadele de instabilitate atmosferică prognozate pentru începutul săptămânii viitoare. Astfel, primele săptămâni din septembrie nu aduc o răcire accentuată la nivelul întregii țări. Din contră, vremea va păstra caracteristici mai degrabă de sfârșit de vară în multe regiuni. Cum va fi vremea până pe 14 septembrie Săptămâna 17-23 august 2026 Temperatura aerului va avea valori mai ridicate decât cele specifice perioadei în majoritatea regiunilor, în special în vest şi centru. Excepţie va face sud-estul ţării, unde valorile termice vor fi apropiate de cele normale. Regimul pluviometric va fi deficitar la nivelul întregii ţări, deficitul fiind mai accentuat în zonele montane. Săptămâna 24-30 august 2026 Temperaturile medii vor continua să fie mai ridicate decât cele normale în cea mai mare parte a ţării, mai ales în regiunile vestice şi centrale. Cantităţile de precipitaţii vor fi, în general, apropiate de cele normale, fiind posibil să fie uşor mai ridicate în zonele montane şi în regiunile vestice. Săptămâna 31 august – 6 septembrie Temperaturile medii vor fi uşor peste cele normale în regiunile vestice, nordice şi centrale, în timp ce în restul ţării acestea vor fi apropiate de valorile specifice perioadei. Regimul pluviometric va fi apropiat de cel normal în toate regiunile. Săptămâna 7-14 septembrie Mediile temperaturilor se vor situa uşor peste cele specifice perioadei în cea mai mare parte a ţării, cu abateri mai pronunţate în regiunile intracarpatice. Precipitaţiile vor fi apropiate de cele normale în toate regiunile.